Sunteți pe pagina 1din 7

Hrana sanatoasa pentru bebelusi si copii

Annabel Karmel este autor de marca al unor carti despre modul in care trebuie preparata
mincarea pentru copii. A scris multe volume care au devenit best-seller-uri in domeniu. Fiind
bucatar calificat si distinsa cu titlul Cordon Bleu, Annabel Karmel a combinat rezultatele
cercetarilor sale cu privire la alimentatia copiilor cu cunostintele gastronomice, facind teste cu
retete pe un esantion de copii care, neavind discernamintul necesar pentru a le pasa daca
alimentele pe care le maninca sint sanatoase sau nu, au apreciat gustul mincarurilor naturale
pregatite de ea.

Atunci cind vine vorba despre sanatatea si fericirea copilului, toti parintii sint unanim de acord ca
acestuia trebuie sa i se dea numai ceea ce este cel mai bun. In momentul in care regimul alimentar
adoptat este crucial pentru sanatate trebuie sa ne gindim de doua ori inainte de a ne pune baza in
alimentatia cu produse conservate sau cu semipreparate. Pina la urma nu este o mare greutate sa
pregatesti mincare pentru copilul tau si, de asemenea, nimeni nu poate nega faptul ca nu este nimic mai
bun pentru acesta decit produsele realizate acasa din ingrediente proaspete.

Realizarea mincarurilor in casa este si o alternativa economica si, mai mult decit atit, acestea nu au
termen de garantie in care sa te incadrezi. Exista o multime de piureuri delicioase care nu implica statul
prea mult in bucatarie si gatitul propriu-zis si alte retete care pot fi facute astfel incit sa poata fi
congelate si apoi, cind este nevoie de acel tip de mincare, decongelate si care pot fi facute in doar citeva
ore. Aceste preparate de casa il fac pe copil sa se acomodeze cu diferentele naturale de gust in ceea ce
priveste ingredientele proaspete sau gatite si il ajuta sa se adapteze modului de a minca in familie si de a
nu fi mofturos. O data cu faptul ca astfel parintii ii dau copilului cel mai bun impuls in viata din punct de
vedere nutritional, ei il ajuta de asemenea sa fie pus la adapost de eventualele probleme de alimentatie
care ar putea aparea in viitor.

Din nefericire, pentru multi copii alimentele semipreparate si cele sarace in nutrienti (cele care se gasesc
din ce in ce mai des pe piata si care nu sint bune pentru sanatatea copilului, desi sint atragatoare in ceea
ce priveste aspectul si gustul) fac parte din regimul alimentar zilnic - din ce in ce mai putine familii iau
masa impreuna. In schimb, copiii sint din ce in ce mai obisnuiti de familie sa manince alimente ambalate
si procesate sau asa-numitele cine la televizor - pizza, crochete de pui, chips-uri etc. Aceasta situatie,
vazuta astfel, poate da impresia ca mincarea adevarat este numai pentru adulti si copiii au o dieta
speciala care consta din alimente de cea mai slaba calitate si dintre cele mai nesanatoase pentru ei.
Totusi, ceea ce trebuie tinut minte este ca parintii sint cei raspunzatori pentru alimentatia copiilor lor si
depinde de parinti sa le dea copiilor ocazia de a avea o dieta variata si sanatoasa.

Copiii sint cei mai acerbi critici in ceea ce priveste mincarea care li se ofera si, cu toate ca sint foarte rar
interesati, poate chiar niciodata, daca alimentele pe care le consuma sint sanatoase, pentru ei conteaza
cel mai mult gustul. De aceea, retetele trebuie concepute in asa fel incit sa combine atractivitatea cu
principiile nutritionale sigure si sanatoase.

Alimentatia la virste fragede

O dieta echilibrata este cea care se potriveste perfect nevoilor de dezvoltare ale copilului. Hranitul la sin
sau cel cu lapte special pentru bebelusi este o sursa esentiala de elemente nutritive de-a lungul primul an
de viata al copilului, dar din momentul in care se renunta la acestea trebuie sa se stabileasca o
alimentatie care sa contina cele cinci elemente nutritive esentiale: carbohidrati, vitamine, grasimi,
minerale si proteine. Trebuie tinut tot timpul minte faptul ca nevoile copilului sint diferite de cele ale
adultului. Majoritatea adultilor sint sfatuiti sa adopte o alimentatie care sa contina multe fibre si putine
grasimi, dar copiii sub 5 ani au nevoie in dieta lor de mult mai multe grasimi si alimente cu multe calorii
si elemente nutritive pentru a face fata cresterii rapide care are loc in primii ani de viata.

Laptele pentru copii

De-a lungul primelor sase luni de viata, copilul este dependent in totalitate de hranitul la sin sau cu lapte
special conceput pentru a i se indeplini nevoile nutritionale. Cu toate ca acest tip de alimentatie poate
inceta la 4-5 luni, hranirea cu produse oarecum solide este atit de slaba incit aceste alimente adevarate
sint ceva mai mult decit o experimentare a gustului si este vital sa nu se intrerupa sau sa se reduca
alimentarea si cu lapte in paralel cu acestea. O data ce copilul a implinit 6 luni, se pot introduce cantitati
mici de lapte de vaca in mincare sau combinat cu cereale. Dupa ce implineste un an, laptele de vaca
poate deveni o bautura obisnuita, dar pina atunci copilul are nevoie de vitaminele si fierul care se gasesc
in laptele de sin si in cel combinat.

Apa

Bebelusii sint vulnerabili la deshidratare si de aceea este esential sa se mentina nivelul de fluide in
alimentatie. Daca este hranit la sin, laptele este cel care contine fluidele necesare copilului, dar daca este
hranit cu biberonul atunci trebuie sa i se mai adauge citeva picaturi de apa. O data ce copilul incepe sa
fie hranit cu alimente mai solide este necesar sa se creasca nivelul de lichide. Apa fiarta si apoi racita, pe
linga faptul ca nu costa nimic si este accesibila tuturor, reprezinta si cel mai bun lichid atunci cind ii este
sete. Copiii foarte mici au nevoie de doar citeva picaturi de apa, dar este intelept si se recomanda
incurajarea copilului sa bea apa de la o virsta frageda. Cu toate ca exista pe piata multe bauturi pe baza
de plante sau fructe, cele mai multe contin zaharuri, care pot fi daunatoare dezvoltarii dintilor si pot crea
dependenta. Copilului nu trebuie sa i se dea apa minerala sau sa se foloseasca apa minerala pentru
prepararea mincarurilor, deoarece nu este buna din punct de vedere bacteriologic decit daca este fiarta in
prealabil si poate contine un nivel de sodiu prea mare fata de cel care este recomandat copiilor.

Grasimile

Grasimile pot fi saturate sau nesaturate. Cele saturate provin in general de la animale, dar si produsele
procesate, cum ar fi biscuitii, care contin grasimi vegetale. Grasimile nesaturate sint in general de
origine vegetala sau piscicola. Grasimile saturate pot creste nivelul de colesterol al singelui, iar la adulti
consumul in exces al acestora poate duce la boli de inima. De aceea, parintii trebuie sa se asigure ca
exista in alimentatia copilului cantitatile de grasimi necesare, dar fara a se depasi nivelul corespunzator.
Cel mai bine este sa se incurajeze copilul sa manince sanatos, prin alegerea carnurilor slabe si a
uleiurilor vegetale in locul untului, atunci cind este necesara prajirea. Laptele si brinza contin grasimi
saturate, dar sint, de asemenea, si o buna sursa de calciu, proteine si vitamine. Copiii intre 2 si 5 ani
trebuie sa isi ia pina la 35 la suta din energia totala din grasimi. Pina la virsta de un an, grasimile trebuie
sa le ofere 50 la suta din energia necesara.

Cele mai bune surse pentru grasiile saturate sint: carnea, untul si margarina, sunca, ouale, brinza,
grasimile sau uleiurile vegetale hidrogenate, care se gasesc in alimentele procesate, cum ar fi biscuitii.

Cele mai bune surse de grasimi nesaturate sint: uleiul de masline, uleiul de floarea-soarelui uleiul de
porumb, uleiul de susan, pestii uleiosi.

Proteinele
Proteinele sint esentiale pentru cresterea si refacerea tesuturilor organismului. Daca nivelul de proteine
nu este cel bun, rezistenta la boli si infectii este mult redusa. Proteinele sint constituite din aminoacizi,
din care unii pot fi creati de organism, iar altii trebuie luati din alimente. Proteinele animale, inclusiv
laptele, contin toti aminoacizii de care are nevoie organismul, dar soia este singurul aliment de origine
vegetala care contine singur toti acesti aminoacizi esentiali. Alte alimente trebuie combinate pentru a
oferi proteine complete. De exemplu, cerealele pot fi combinate cu plante leguminoase sau cu o cantitate
foarte mica de proteine animale pentru a asigura aportul de proteine necesare. Pentru ca proteinele nu
sint stocate de catre organism, alimentele care le contin trebuie sa existe in dieta zilnica. Cu toate
acestea, alimentele bogate in proteine nu trebuie sa fie predominante in alimentatia copilului, deoarece o
dieta prea bogata in proteine poate forta rinichii, care nu sint destul de dezvoltati.

Cele mai bune surse de proteine: carnea rosie, carnea de pasare, ficatul, pestele, ouale, laptele, brinza
(dar nu cea cu smintina), cerealele, leguminoasele (fasole boabe, linte).

Carbohidratii

Carbohidratii reprezinta principala sursa de energie pentru organism. Exista doua tipuri de carbohidrati:
rafinati si complecsi. Ambele tipuri sint transformate in zaharoza si preluate de singe, astfel aducind
aportul necesar de energie (caloriile). Carbohidratii rafinati, cum ar fi piinea alba si cea mai mare parte a
biscuitilor dulci, sint compusi din ingrediente care sint deposedate de fibrele naturale in timpul
procesarii si care si-au pierdut cea mai mare parte a nutrientilor valorosi pentru organism. Carbohidratii
complecsi se gasesc in alimentele cu mare valoare energetica care si-au pastrat vitaminele, mineralele si
fibrele si care sint, prin urmare, mult mai folositori corpului nostru. Aceasta ultima categorie de
carbohidrati ar trebui sa se regaseasca pina la 60 la suta in dieta unui copil.

Surse de carbohidrati rafinati: zahar, produsele din faina alba, unele cereale, cea mai mare parte a
biscuitilor, prajiturilor si produselor de patiserie produse pe scara larga.

Cele mai bune surse de carbohidrati complecsi: cerealele netratate, orezul brun, cartofii, fulgii de ovaz.

Calciul

Calciul are o importanta deosebita in ceea ce priveste sanatatea si formarea oaselor si a dintilor. 270 de
mililitri de lapte pe zi asigura cantitatea necesara de calciu pentru copiii cu virste cuprinse intre 1 si 5
ani.

Cele mai bune surse de calciu: laptele, brinza, iaurtul, legumele din familia cruciferelor (varza) si in
general de la care se consuma frunzele, nuci, alune, sardine, seminte de susan.

Zincul

Zincul este esential pentru cresterea normala si pentru o functionare eficienta a sistemului imunitar. O
alimentatie variata ar trebui sa asigure toata cantitatea de zinc necesara organismului zilnic.

Cele mai bune surse de zinc: scoicile si alte produse din aceeasi familie, carnea rosie, arahidele,
semintele de floarea-soarelui, unele cereale.

Vitaminele
Vitaminele sint si ele elemente esentiale pentru mentinerea sanatatii organismului. Acestea sint ori
solubile in apa (vitaminele B si C) sau solubile in grasimi (vitaminele A, D, E si K). Cele din prima
categorie sint distruse de caldura si, dupa cum indica numele, se dizolva in contact cu apa, astfel ca
alimentele bogate in aceste vitamine nu trebuie fierte prea mult. Cele din a doua categorie sint stocate in
organism si pot fi daunatoare in cantitati mari. De obicei se recomanda sa se dea suplimenti de
vitaminele A, C si D copiilor sub 5 ani.

Vitamina A (inclusiv beta-caroten si retinol) este esentiala pentru crestere, lupta impotriva infectiilor, o
piele sanatoasa, pentru pastrarea unei vederi bune si pentru oase puternice. Cele mai bune surse de
retinol sint ficatul si ouale. Beta-carotenul este un antioxidant care ajuta la protejarea impotriva bolilor si
alimentele care contin cea mai mare cantitate din aceasta substanta sint: morcovii, ardeii grasi rosii,
porumbul dulce, rosiile, cartofii dulci, pepenii, caisele si mango.

Vitaminele B sint necesare cresterii, unui sistem nervos sanatos si pentru ajutarea digestiei. Cele mai
bune surse de vitamine B sint: carnea, in special ficatul, tofu, sardinele, ouale, alunele, nucile, legumele
verzi, produsele lactate, cerealele integrale, extractele de fermenti, avocado, bananele.

Vitamina C este si ea necesara cresterii organismului, refacerii tesuturilor, sanatatii pileii si inlesnirii
absorbtiei fierului in organism. Cele mai bune surse de vitamina C sint: citricele, capsunile, coacazele
negre, kiwi, legumele verzi de la care se consuma frunzele, cartofii si ardeii grasi.

Vitamina D este produsa de pielea expusa la soare si este necesara absorbtiei calciului si fosforului,
astfel asigurindu-se sanatatea oaselor si a dintilor. Cele mai bune surse de vitamina D sint: somonul,
tonul, sardinele, laptele, brinza si ouale.

Vitamina E este necesara pentru mentinerea structurii celulare a organismului si ajuta la crearea si
mentinerea globulelor rosii din singe. cele mai bune surse de vitamina E sint: uleiurile vegetale,
germenii de grau, avocado, alunele si nucile.

Fierul

Acest element este necesar atit pentru dezvoltarea mentala, cit si pentru cea fizica. Copiii au la nastere
un stoc de fier care tine aproximativ sase luni. Dupa aceasta perioada este important ca parintii sa se
asigure ca bebelusul primeste aportul de fier necesar prin intoducerea alimentelor solide in alimentatie,
deoarece deficienta de fier din organism, care poate duce la anemie, il face pe copil sa fie tot timpul
obosit si lipsit de vlaga. Necesarul de fier pentru copil este ridicat in special intre 6 si 12 luni. Bebelusii
nascuti prematur sint cei mai vulnerabili la epuizarea cantitatilor de fier din organism, deoarece
proviziile lor pot tine numai sase saptamini. Daca bebelusul s-a nascut prematur, este posibil ca doctotul
sa recomande administrarea de suplimenti de fier pina la virsta de un an.

Ce este alergia la alimente

Reactia alergica apare atunci cind sistemul imunitar percepe o substanta inofensiva ca pe o amenintare si
reactioneaza ca atare, ceea ce aduce dupa sine efecte secundare neplacute si uneori periculoase. Pentru
ca sistemul imunitar al copiilor pina in 5 ani nu este pe deplin dezvoltat, ei sint mult mai expusi la
alergii obisnuite, cum ar fi cele la oua sau la gluten, acesta fiind si motivul pentru care trebuie sa se
intirzie pe cit posibil introducerea in alimentatie a produselor respective. Copiii care fac alergii la
anumite alimente pot sa mentina reactia alergica pina la virsta de 3 ani, dar exista si cazuri in care
alergia va persista, iar singura solutie este evitarea substantelor care provoaca aceste reactii.
Alergiile pot fi ereditare

Daca exista in familie antecedente de reactii alergice alimentare sau de boli cauzate de anumite
hipersensibilitati (cum ar fi febra de fin, astm, urticarie sau eczeme), se recomanda sa se hraneasca
bebelusul exclusiv la sin in primele patru-sase luni de viata si sa nu se introduca in dieta copilului
inainte de a implini 6 luni, cel putin, alimente care ar putea da nastere unor alergii. Se va incepe
intarcarea copilului cu alimente slab-alergene, cum ar fi orezul, cartoful, para si marul, si se vor
introduce noile produse pe rind, astfel incit reactiile adverse sa poata fi depistate si sa se poata observa
care aliment le-a declansat.

Totusi, si asa poate fi destul de greu sa detectezi cu precizie care - daca exista vreunul - din produsele
administrate provoaca reactie alergica si trebuie tinut minte faptul ca aceasta poate fi declansata si de alti
factori in afara alimentelor (cum ar fi praful, animalele din casa sau produsele de baie).

Daca exista antecedente in familie in ceea ce priveste alergiile un anumit aliment, trebuie sa se evite
introducerea acestuia in dieta pina cind copilul implineste cel putin virsta de un an. Cu toate acestea, nu
trebuie eliminate alimentele-cheie din dieta copilului fara a se cere mai intii sfatul medicului. Daca
parintele crede ca bebelusul are alergie la un produs de baza, cum ar fi laptele sau griul, trebuie sa se
faca o examinare de catre un medic specialist, pentru a se stabili o dieta echilibrata care sa nu afecteze
cresterea sanatoasa a copilului.

O alergie des intilnita, cea la laptele de vaca

Reactiile alergice la una din proteinele care se gasesc in laptele de vaca, in cel tratat special pentru
bebelusi sau in produsele lactate pot avea un spectru larg de simptome, cum ar fi: diaree, stari de voma,
dureri abdominale, eczeme si intoleranta la lactoza. Copiilor care manifesta aceste reactii alergice li se
poate da lapte de sin combinat cu lapte pe baza de soia sau hipoalergic, la sfatul medicului, acest lucru in
cazul in care laptele de sin simplu nu reprezinta o solutie. In ceea ce priveste copiii mai mari de un an,
daca acestia au reactii alergice la lapte, trebuie ca dieta lor sa nu cuprinda acest aliment si nici produsele
derivate, dar si in acest caz trebuie mai intii sa se ceara sfatul medicului.

Reactie alergica la alune si nuci

Cu toate ca alergiile la nuci si alune de padure sint relativ rare, arahidele reprezinta din acest punct de
vedere declansatorul uneia din cele mai grave reactii alergice - socul anafilactic (gitul se umfla, iar
respiratia devine greoaie). In familiile in care unii membri au experimentat alergii alimentare, trebuie sa
se elimine din alimentatia copilului mai mic de 3 ani produsele care contin arahide sau ulei nerafinat de
arahide. Daca nu au existat reactii alergice la alimente la nici unul dintre membrii familiei, dieta
copilului care a depasit 6 luni poate sa cuprinda si unt omogen de arahide.

Intoleranta celor mici la lactoza

Lactoza este substanta care da laptelui gustul dulce (i se mai spune si zaharul laptelui), iar intoleranta la
lactoza reprezinta incapacitatea de a o digera, cauzata de lipsa de enzime digestive, numita lactaza, in
stomac. Aceasta afectiune, al carei principal simptom este diareea, este provocata de obicei de bacteriile
sau virusii gastroenterici care deterioreaza intestinul, locul unde se produce lactaza. O data ce intestinul
se vindeca (proces care poate dure intre citeva zile si citeva saptamini), enzima va fi produsa din nou, iar
intoleranta va disparea. Pe parcursul perioadei in care se manifesta intoleranta la lactoza, se poate
administra copilului ori lapte de sin combinat cu lapte pe baza de soia (care poate fi introdus in
alimentatie numai la prescriptia medicului), ori lapte de sin combinat cu lapte fara lactoza, special pentru
bebelusi.

Intoleranta micutilor la glutenul din grine

Griul, orzul, ovazul si produsele derivate din acestea contin gluten, iar aceasta substanta poate provoca
simptome asemanatoare celor ale intolerantei la lactoza. Intoleranta la gluten poate sa se manifeste in
acelasi timp cu cea la lactoza si este cauzata de deteriorarea intestinului dupa un atac gastroenteric.
Alimentele care contin gluten nu ar trebui sa fie introduse in dieta copilului de pina la 6 luni. Cerealele
fara gluten, cum ar fi orezul, meiul si porumbul, pot fi introduse in alimentatia bebelusului dupa varsta
de 4 luni. Daca in familie au existat cazuri de intoleranta la gluten, copilul trebuie hranit cel putin pina la
implinirea unui an de viata cu alimente care nu contin gluten. In cele mai multe cazuri, intoleranta
dispare o data ce intestinul a avut timpul necesar sa se vindece de gastroenterita. Intoleranta cronica la
gluten se numeste boala celiaca. Aceasta afectiune presupune urmarea unei diete adecvate stricte atunci
cind este diagnosticata.

Produse care pot salva copiii alergici

Exista unele produse care trebuie sa fie mereu prezente in camara, deoarece ele te pot salva in situatia in
care nu ai avut timp sa te duci la cumparaturi. Folosind aceste ingrediente, pe care trebuie sa le ai tot
timpul la indemina, poti pregati imediat ceva de mincare copilului tau si, de ce nu, intregii familii.

1. Alimente uscate

Piinea si alte produse cerealiere, cum ar fi pastele fainoase si orezul, sint o sursa de carbohidrati si pot fi
utilizate ca materie de baza pentru unele mincaruri sanatoase si usor de facut. Cu toate ca fasolea boabe
si lintea au de obicei nevoie in prealabil de a fi lasate in apa sa se inmoaie, ele sint si nutritive, si
economice. In plus fata de produsele mentionate mai sus, din camara nu trebuie sa lipseasca nici faina de
griu, faina de porumb, taiteii cu ou, pastele fainoase de diferite forme (spaghetti, foi pentru lasagna,
tuburi cannelloni). De asemenea, ideal sa fie la indemina sint si fructele uscate, cum ar fi caise, mango,
piersici, prune, felii de mar, stafide.

2. Cerealele pentru micul dejun

Trebuie alese cereale neindulcite sau cu foarte putin zahar facute din orez, ovaz sau griu. De asemenea,
este de preferat sa se evite cerealele facute din tarite cu supliment de fibre. Eventual, se poate face un
musli combinind mai multe cereale si fructe proaspete sau uscate. Aceste produse pot contine mai mult
de 45 la suta zahar in diferite forme, cum ar fi maltoza, miere, glucoza si dextroza, iar acestea pot fi
listate separat, ingeunind mult calculul cantitatii totale de zahar pe care il are un produs.

3. Produsele lactate

Pentru copii, cea mai buna alegere sint laptele si produsele lactate nedegresate si pasteurizate: brinza si
cascaval cum ar fi Cheddar, Edam sau Gruyere, brinza de vaca, brinza Parmesan. Si iaurturile, mai ales
cele nedegresate, naturale, cele cu fructe sau vanilie, dar care contin cit mai putin zahar. Un alt produs
care nu trebuie sa lipseasca este untul fara sare sau o margarina de buna calitate, care pot fi folosite
pentru prajit sau pentru sandvisuri.

4. Ouale
Din aceste produse se poate face o masa sanatoasa si nutritiva in citeva minute.

Condimentele, sosurile si uleiurile. Aceste produse pot fi intrebuintate in pregatirea diverselor mincaruri
si de aceea ele nu trebuie sa lipseasca: sos de soia, sos de stridii, piure de rosii, sos Worcestershire,
pesto, ulei de masline, ulei de floarea-soarelui, ulei vegetal, ulei de susan, otet de vin si balsamic,
diverse condimente (frunze de dafin, oregano, sofran, busuioc proaspat, patrunjel proaspat si uscat,
scortisoara, ghimbir, nucsoara, paprika dulce.

5. Produse congelate

Multe legume si fructe, cum ar fi mazarea sau porumbul dulce, sint congelate in interval de doua-trei ore
dupa ce au fost culese pentru a se asigura pastrarea nutritivilor importanti. De asemenea, si fileurile de
piept de pui sau de peste sint alimente care pot sta congelate mai multa vreme fara a-si pierde calitatile.

6. Alimentele conservate

De cele mai multe ori produsele procesate conservate au un nivel ridicat de zahar, sare sau grasimi
saturate, astfel ca se recomanda citirea cu atentie a etichetei inainte de achizitionarea acestora. Totusi,
multe alimente conservate sint valoroase din punct de vedere nutritiv: conserve de ton, sardine, fasole
gatita, fasole boabe, rosii mici, porumb dulce. Inainte de a cumpara conservele, verificati ingredientele,
deoarece au unii aditivi comerciali comuni, cum ar fi colorantii alimentari annato si tartrazin, in legatura
cu care exista dovezi ca provoaca reactii alergice copiilor.