Sunteți pe pagina 1din 19

MODELARE

1.

Preocuparea consumatorului este de a obtine maximum de satisfactie prin consum in conditiile in care bugetul si preturilor sunt date. ADEVARAT

2.

Piata de capital se defineste ca piata activelor monetare. FALS

3.

Daca se reprezinta grafic dependenta rentabilitate (r) arata ca la o dispersie mare corespunde risc mare. ADEVARAT

4.

Rata marginala de substitutie tehnica (RMST) este definita prin sporul cantitativ dintr-un anumit factor de productie care suplineste reducerea cu o unitate a altui factor de productie astfel incat productia sa nu se schimbe. ADEVARAT

5.

Rata marginala de substituire tehnica reprezinta numarul de unitati dintr-un factor de productie care trebuie sa inlocuiasca o unitate din alt factor de productie astfel incat productia sa sporeasca cu o unitate. FALS

6.

Elasticitatea productiei in raport cu munca semnifica variatia procentuala a productiei la variatia cu un procent a nivelului de utilizare a muncii. ADEVARAT

7.

Elasticitatea productiei in raport cu capitalul semnifica variatia procentuala a productiei la variatia cu un procent a nivelului de utilizare a capitalului. ADEVARAT

8.

Daca se reprezinta grafic dependenta rentabilitate (r) r arata ca la o dispersie mare corespunde risc mic. FALS

9.

Obiectul modelului Laffer este de a determina acel cuantum al impozitului care, in conditiile de piata date, sa poata asigura cea mai mare incasare la buget. ADEVARAT

10. In analiza cardinala (Modelul de comportament al agentului consumator) exista posibilitatea masurarii utilitatii. ADEVARAT 11. In analiza ordinala (Modelul de comportament al agentului consumator) exista posibilitatea masurarii utilitatii. FALS 12. Curbele de indiferenta ale unei multimi date pot fi secante (se pot intersecta). FALS

13. Functiile de cost de productie exprima relatia intre costul total de productie si volumul de productie de realizat. ADEVARAT 14. Reteta optima de fabricatie variaza in raport cu preturile unitare ale factorilor de productie si cu volumul productiei. ADEVARAT 15. In modelul de arbitraj financiar pe piata valutara, una din etapele parcurse este fixarea valutelor ce pot fi avute in vedere pentru tranzactionare. ADEVARAT 16. Abordarea cardinala inlocuieste masura utilitatii cu capacitatea de ierarhizare a preferintelor consumatorilor. FALS 17. Optiunea (modelul de evaluare a optiunilor) este un contract care ofera dreptul ca la un termen viitor stabilit sa poata fi cumparat/vandut un stoc de actiuni la un pret prestabilit si notificat in contract numit pret de exercitiu. ADEVARAT

1.

Costul capitalului exprima: a. obligatii procentuale de plata pentru constituirea capitalului; b. ponderea fiecarei surse de capital in total; c. suma totala a surselor de capital.

R: A 2. Evaluarea eficientei unui activ ar trebui sa ia in considerare: a. numai rentabilitatea activului; b. rentabilitatea unui activ si riscul posesiei acestuia; c. numai riscul posesiei activului.

R: B 3. Beneficiarul unui contract de optiune (de tip CALL sau PUT) plateste pentru rezervarea dreptului de optiune un pret numit: a. prima de optiune; b. pret de exercitiu; c. pret curent de piata.

R: A 4. Utilitatea marginala reprezinta: a. cresterea de utilitate totala pe seama consumului unei unitati suplimentare dintr-un bun; b. cresterea utilitatii ca urmare a cresterii cantitatii consumate dintr-un bun; c. gradul de satisfactie pe care un consumator se asteapta sa-l obtina prin consumul unei cantitati date dintr-un bun.

R: A 5. Curba de indiferenta este multimea vectorilor de consum (V ):

a. b. c.

care au utilitati diferite pentru consumator; care au aceeasi utilitate pentru consumator; pentru care utilitatea este nula.

R: B 6. Rata marginala de substituire RMSy/x este: a. b. c. -

R: A 7. Cantitatile de bunuri achizitionate de consumator conform modelului de optim presupun: a. consumarea intregului buget; b. obtinerea unui maxim de satisfactie prin consum; c. consumarea intregului buget cu obtinerea unui maxim de satisfactie.

R: C 8. Inzestrarea tehnica a muncii este un indicator mediu ce exprima: a. volumul de productie obtinut in medie la o unitate de munca; b. numarul de unitati de capital ce revin in medie la o unitate de munca; c. numarul de unitati de capital ce participa la procesul de productie.

R: B 9. Criteriul de alegere a unei retete de fabricatie convenabile (pentru un nivel de productie) este: a. pretul unitar al factorilor folositi; b. calitatea productiei ce se va realiza; c. acoperirea cu contracte a productiei.

R: A 10. Care este deosebirea intre functia de cost pe termen lung si o functie de cost pe termen scurt: a. abordari diferite privind preturile factorilor de productie; b. abordari diferite privind volumul productiei; c. distinctia intre costurile fixe si cele variabile.

R: C 11. In structura modelului Baumol al optimului cifrei de afaceri se includ: a. functia cifrei de afaceri; b. restrictia de profit; c. functia cifrei de afaceri si restrictia de profit.

R: C 12. Determinarea functiei de oferta presupune ca producatorul urmareste: a. sa-si maximizeze profitul in orice conditii; b. sa-si maximizeze profitul in conditiile in care pretul este dat;

c.

sa-si maximizeze profitul fara sa existe un cost marginal crescator.

R: B 13. Echilibrul pietei perfecte presupune egalitatea: a. C(p) = O(p); b. C = C(p); c. O = O(p).

R: A 14. Pretul de echilibru in modelul Cobweb este: (unde: b si d sunt senzitivitati ale cererii/ofertei in raport cu pretul (variatia acestora la variatia cu o unitate a pretului), iar a si c sunt nivele de cerere/oferta pentru pretul zero) a.

p*

b.

c.

b d a c p* b d c p* b d

R: B 15. Rata marginala de substituire (Modelarea preferintelor consumatorului), pe masura ce un bun este succesiv si continuu inlocuit din consum: a. scade; b. creste; c. ramane la fel.

R: B 16. Satisfacerea nevoilor de consum este influentata de mai multi factori. Care dintre factorii enumerati nu se regasesc printre acestia: a. utilitatea pe care o confera consumatorul fiecarei unitati consumate; b. profitul firmei producatoare; c. bugetul de consum; d. cantitatile consumate din fiecare bun; e. preturile unitare ale bunurilor.

R: B 17. Izocuanta presupune cantitati diferite de factori de productie care au ca rezultat: a. acelasi volum de productie; b. diferite volume de productie; c. volum de productie proportional cu factorul de productie care are ponderea cea mai mare.

R: A

18. Reteta optima de fabricatie variaza in raport cu: a. preturile unitare ale factorilor de productie; b. volumul productiei; c. preturile unitare ale factorilor de productie si volumul productiei.

R: C 19. 1. 2. 3. a. b. 1,2,3; 1,3; obtinerea unui volum maxim de productie cu un buget dat; obtinerea unui volum maxim de productie cu un cost de productie minim; obtinerea unui volum dat de productie la un cost de productie minim. c. d. 2,3; 1,2.

R: B 20. Modelul ISa. piata valutara si piata de capital; b. piata bunurilor si serviciilor si piata monetara; c. piata bunurilor si serviciilor si piata de capital.

R: B 21. Dac contractul de optiune este de tip CALL, beneficiarul acestuia realizeaz un castig in situatia in care: a. pe- po>pc b. pe+ po<pc; c. pe- po<pc; d. pe+ po>pc;

R: B 22. Dac contractul de optiune este de tip PUT, beneficiarul acestuia realizeaz un castig in situatia in care: a. pe- po>pc b. pe+ po<pc; c. pe- po<pc; d. pe+ po>pc;

R: A 23. In raport cu eficienta utilizrii capitalului, evaluarea costului mediu al capitalului (CMC) se face prin comparare cu rata intern de rentabilitate a investitiei (RIR). Structura capitalului in raport cu eficienta sa va fi convenabil dac: a. RIR > CMC; b. RIR < CMC; c. RIR = CMC.

R: A 24. De-a lungul curbei care reprezint izocuanta de productie: a. volumul de productie variaz in functie de factorii de productie utilizati; b. inzestrarea tehnic a muncii este constant;

c.

volumul de productie este acelasi.

R: C 25. Fie o functie de productie de tip Cobb-Douglas: Q(K,L)=a * K * L urmtoarea expresie: ; a. b. c. a * k .

R: C 26. Modelele in care variabilele sunt aleatoare, iar relatiile dintre acestea sunt definite probabilistic in raport cu imprejurarea dat sunt: a. modele deterministe; b. modele stocastice; c. modele predictive.

R: B 27. Modelul lui Domar, model ce vizeaz descrierea cresterii economice in conditiile unei economii inchise, este: a. un model dinamic; b. un model static; c. un model stocastic.

R: A 28. In cadrul modelului de crestere economic al lui Domar, ritmul de crestere a venitului national este direct proportional cu: a. rata economisirii; b. rata consumului; c. rata investitiilor in sporul de venit.

R: A 29. In cadrul modelului de crestere economic al lui Domar, pentru ca ritmul de crestere a venitului national s fie pozitiv este necesar ca: a. eficienta investitiilor (cuantificat ca rata investitiilor in sporul de venit) s fie egal cu rata economisirii; b. eficienta investitiilor (cuantificat ca rata investitiilor in sporul de venit) s fie superioar ratei economisirii; c. rata economisirii s fie superioar eficientei investitiilor (cuantificat ca rata investitiilor in sporul de venit).

R: B 30. Modelele in care variabilele nu sunt aleatoare, putand lua intr-o imprejurare dat o singur valoare, iar relatiile dintre variabile sunt cu certitudine precizate in imprejurarea dat sunt: a. modele deterministe; b. modele stohastice;

c.

modele predictive.

R: A 31. In cadrul modelului fundamental al pietei de capital, riscul posesiei unui activ este fundamentat pe dou ipoteze. Care dintre ipotezele enumerate nu este corect? a. castigul provenit din posesia unui activ poate fi diferit in raport cu starea mediului economic; b. castigul provenit din posesia unui activ este acelasi indiferent de starea mediului economic; c. este posibil estimarea probabilittii ca mediul economic s se afle intr-o anumit stare (criz, depresiune, expansiune, boom economic etc.);

R: B 32. Investitorii pe piata de capital care au aversiune fat de risc vor investi in: a. active cu dispersie mic; b. active cu dispersie mare; c. nici unul din tipurile de active de mai sus.

R: A 33. Investitorii pe piata de capital care au atractie fat de risc vor investi in: a. active cu dispersie mic; b. active cu dispersie mare; c. nici unul din tipurile de active de mai sus.

R: B 34. Utilitatea total reprezint: a. gradul de satisfactie pe care un consumator il obtine prin consumul unei unitti suplimentare dintr-un bun; b. cresterea satifactiei ca urmare a cresterii cantittii consumate dintr-un bun; c. gradul de satisfactie pe care un consumator se asteapt s-l obtin prin consumul unei cantitti date dintr-un bun.

R: C 35. Functia de utilitate prezint mai multe proprietti. Care dintre proprietatile enumerate mai jos nu este corecta? a. utilitatea total a unui bun creste odat cu cantitatea consumat din acel bun; b. gradul de satisfactie creste foarte mult cand consumul este foarte mic (nevoia neacoperit); c. zona utilittilor marginale pozitive corespunde zonei de irationalitate pentru consumator; d. utilitatea marginal creste cu o cot negativ, semnificnd sporul tot mai mic de utilitate pe msur ce gradul de satietate creste; e. gradul de satisfactie nu mai creste cand consumul este foarte mare (se instaleaz saturatia).

R: C 36. Una din afirmatiile de mai jos privind utilitatea marginala nu este adevarata. Care este aceea? a. utilitatea marginala reprezinta sporul de utilitate inregistrat pe seama cresterii consumului cu o unitate; b. utilitatea marginala creste pe masura ce creste cantitatea consumata dintr-un bun; c. utilitatea marginala negativa corespunde zonei de irationalitate pentru consumator.

R: B 37. De-a lungul unei curbe de indiferenta: a. orice vector de consum ar alege un consumator ar obtine aceeasi satisfactie prin consum; b. raportul cantitatilor de bunuri din cadrul vectorilor de consum nu se modifica; c. utilitatea consumatorului se modifica in functie de cantitatile de bunuri consumate.

R: A 38. Care din afirmatiile de mai jos privind proprietatile curbelor de indiferenta nu este adevarata? a. orice curba de indiferenta este descrescatoare; b. o curba de indiferenta este superioara alteia, daca valoarea utilitatii acesteia este mai mare decat utilitatea celei dintai; c. doua curbe de indiferenta dintr-o familie data nu pot fi secante; d. orice curba de indiferenta este concava.

R: D 39. Rata marginala de substituire RMSy/x se poate calcula in mai multe feluri. Care din relatiile de mai jos nu este corecta? a. b. UMx/UMy; c.

R: C 40. Programul de consum din punctul de tangenta a dreptei bugetului cu curba de indiferenta este optim. Explicatia consta in afirmatiile de mai jos. Care dintre acestea nu este corecta? a. are cea mai mare utilitate de pe dreapta bugetului; b. dintre toate programele de consum cu aceeasi utilitate de pe curba de indiferenta are costul cel mai mic; c. asigura un maxim de satisfactie in consum cu un cost minim.

R: C 41. Care dintre afirmatiile de mai jos privind dreapta bugetului de consum pentru un program de consum format din doua produse x si y nu este adevarata? a. orice punct de pe aceasta dreapta se caracterizeaza prin faptul ca valoarea consumului este aceeasi si egala cu B (B-bugetul de consum); b. panta dreptei este pozitiva intrucat daca bugetul de consum creste, cantitatile consumate din cele doua bunuri cresc si ele; c. panta dreptei este negativa deoarece daca folosim mai mult din bunul x, automat va trebui sa consumam mai putin din bunul y pentru a ne incadra in bugetul dat; d. in cazul in care marimea bugetului se modifica, graficul dreptei bugetului se deplaseaza paralel la stanga sau la dreapta, panta ramanand aceeasi.

R: B 42. Punctul de optim sau de echilibru al consumatorului nu se modifica in raport cu: a. variatia bugetului de consum;

b. c.

variatia preturilor unitare ale bunurilor consumate; variatia cantitatilor de bunuri ce intra in componenta unui vector de consum cu utilitate constanta pentru consumator.

R: C 43. Efectul de venit ( Modelul de optim al consumatorului) se refera la: a. o modificare a consumului ca urmare a modificarii preturilor relative ale bunurilor; b. o modificare a consumului ca urmare a modificarii bugetului de consum al consumatorului; c. o modificare a consumului ca urmare a modificarii venitului real al consumatorului.

R: C 44. Efectul de substitutie ( Modelul de optim al consumatorului) se refera la: a. o modificare a consumului ca urmare a modificarii preturilor relative ale bunurilor; b. o modificare a consumului ca urmare a modificarii bugetului de consum al consumatorului; c. o modificare a consumului ca urmare a modificarii venitului real al consumatorului.

R: A 45. Bunurile inferioare de tip Giffen sunt: a. acele bunuri al caror consum se modifica in sens invers modificarii pretului; b. bunuri pentru care pretul si cantitatea consumata evolueaza in acelasi sens; c. a caror pondere in cheltuielile de consum este mai mare mai ales atunci cand venitul consumatorului este mare.

R: B 46. Care este conditia intr-o problema de plan optim de consum statica? (UMx, UMy utilitatile marginale ale bunurilor ce compun programul de consum, B bugetul de consum, px, py preturile unitare ale celor doua bunuri) a. UMx/B = UMy/B; b. UMx/px= UMy/py; c. UMx* px= UMy*py.

R: B 47. Care este conditia intr-o problema de plan optim de consum dinamica? (C 0, C1 volumul consumului la momentul t0, respectiv t1, V0, V1 venitul consumatorului la momentul t0, respectiv t1, p0, p1 nivelul preturilor unitare pentru bunurile consumate la cele doua momente de timp) a. UM C 0 UM C1 ;

(1 d)p 0 UM C 0 V0

p1

b.

UM C1 V1

c.

UM C 0 * p0

UM C1 * p1

R: A 48. In modelarea preferintelor consumatorului, cuantificarea utilitatii este posibila in:

a. b. c.

abordarea ordinala; abordarea cardinala; atat in abordarea cardinala, cat si in abordarea ordinala.

R: B 49. Care dintre proprietatile functiei de productie enumerate nu este corecta: a. atat productia cat si factorii de productie pot lua numai valori pozitive; b. functia de productie este continua; c. productia poate fi crescatoare in raport cu unul dintre factori si descrescatoare in raport cu altul; d. productia are randament global nedescrescator; e. functia de productie are proprietatea de divizibilitate.

R: C 50. De-a lungul curbei care reprezinta izocuanta productiei nu se modifica: a. inzestrarea tehnica a muncii; b. volumul productiei; c. rata marginala de substituire tehnica.

R: B 51. Pentru o functie de productie de forma Q=f(K,L), rata marginala de substituire tehnica a muncii prin capital se poate calcula conform relatiei: a. W L

RMST

mg

Wm g K

b.

RMST
c.

Wm gK Wm gL

RMST

Wm gK WL

R: A 52. Pe masura ce un factor de productie devine tot mai rar, rata marginala de substituire tehnica a acestuia: a. scade; b. creste; c. nu se modifica.

R: B 53. Productivitatea medie a muncii reprezinta: a. volumul de productie obtinut in medie la o unitate de munca; b. volumul de productie obtinut in medie la o unitate de capital; c. numarul de unitati de capital ce revin in medie la o unitate de munca.

R: A 54. Productivitatea medie a capitalului reprezinta:

a. b. c.

volumul de productie obtinut in medie la o unitate de munca; volumul de productie obtinut in medie la o unitate de capital; numarul de unitati de capital ce revin in medie la o unitate de munca.

R: B 55. Inzestrarea tehnica a muncii exprima: a. volumul de productie obtinut in medie la o unitate de munca; b. numarul de unitati de capital ce revin in medie la o unitate de munca; c. numarul de unitati de munca ce revin in medie la o unitate de capital.

R: B 56. Pentru producator se pot formula mai multe probleme de decizie. Care dintre problemele de decizie enumerate mai jos nu este corect formulata? a. obtinerea unui volum dat de productie la un cost de productie minim; b. obtinerea celui mai mare volum posibil de productie la un buget dat; c. obtinerea unui volum maxim de productie la un cost de productie minim.

R: C 57. Pentru o functie de productie de forma: Q = f(K,L), rata marginala de substituire tehnica a factorilor de productie nu poate fi egala cu: a. raportul productivitatilor marginale ale celor doi factori; b. raportul preturilor unitare ale factorilor de productie; c. raportul productivitatilor medii ale celor doi factori.

R: C 58. Cheltuielile cu materii prime, materiale, combustibili, energie ale unei firme nu intra in componenta: a. costului fix; b. costului variabil; c. costului total de productie.

R: A 59. Acele cheltuieli ale intreprinderii care, pe termen scurt, sunt independente de volumul productiei obtinute constituie: a. costul total de productie; b. costului fix; c. costului variabil.

R: B 60. Fie un consumator care si-a fixat un model de utilitate dorit. Care este numarul maxim de vectori de consum la care poate avea acces cu bugetul sau de consum? a. o infinitate de vectori de consum; b. un singur vector de consum; c. doi vectori de consum.

R: B

61. Minimul costului total mediu se atinge atunci cand: a. costul total mediu este egal cu costul total marginal; b. costul total mediu este superior costului total marginal; c. costul total mediu este mai mic decat costul total marginal.

R: A 62. In modelul de optim al cifrei de afaceri (Modelul lui Baumol) continutul problemei se refera la: a. obtinerea cifrei de afaceri maxime cu conditia obtinerii unui profit care sa motiveze continuarea afacerii; b. obtinerea unui maxim de profit; c. obtinerea unei cifre de afaceri maxime si a unui maxim de profit.

R: A 63. Care dintre afirmatiile de mai jos nu este valabila pe o piata pe care exista fiscalitate (Modelul Laffer): a. cererea se reduce intrucat consumatorul trebuie sa achite un pret mai mare la achizitia bunului comparativ cu situatia unei piete fara fiscalitate; b. oferta nu se majoreaza deoarece surplusul de pret nu ii revine producatorului, ci este incasat la bugetul de stat; c. volumul de echilibru al tranzactiilor pe o piata cu fiscalitate se stabileste la un nivel mai ridicat comparativ cu o piata fara fiscalitate.

R: C 64. Ce inseamna ca o curba de indiferenta este descrescatoare? a. deplasarea de-a lungul ei are ca efect diminuarea a cel putin uneia dintre componentele vectorului de consum; b. deplasarea de-a lungul ei are ca efect diminuarea utilitatii consumatorului; c. deplasarea de-a lungul ei are ca efect diminuarea cantitatilor consumate din toate bunurile aflate in cosul de consum.

R: A 65. In modelul IS-LM al economiei inchise, curba IS se deplaseaza paralel catre dreapta daca: a. cresc cheltuielile guvernamentale/se diminueaza investitiile autonome/creste fiscalitatea; b. se diminueaza cheltuielile guvernamentale/se diminueaza investitiile autonome/creste fiscalitatea; c. cresc cheltuielile guvernamentale/cresc investitiile autonome/se diminueaza fiscalitatea.

R: C 66. Care din urmatoarele functii nu sunt incluse in modelul IS-LM al economiei inchise? 1. functia de consum; 2. functia de investitii; 3. functia de import; 4. functia de export; 5. functia cererii totale de moneda. a. 2,3,4; c. 1,2,5; b. 3,4; d. 2,3.

R: B

1.

Productia unui agent economic este modelata dupa functia: 0,35 0,65 Q(K,L) = 15K L Productivitatea medie a muncii este 200. Sa se determine productivitatea marginala a muncii. a. 130; b. 70; c. 200.

R: A 2. Productia unui agent economic este modelata dupa functia: 0,6 0,4 Q(K,L) = 12K L Productivitatea medie a muncii este 200. Sa se determine productivitatea marginala a muncii. a. 120; b. 80; c. 120.

R: B 3. Productia unui agent economic este modelata dupa functia: 0,4 0,6 Q(K,L) = 1,35K L Productivitatea medie a capitalului este 100. Sa se determine productivitatea marginala a capitalului. a. 40; b. 400; c. 60; d. 135.

R: A 4. Productia unui agent economic este modelata dupa functia: 0,25 0,75 Q(K,L) = 20K L Productivitatea medie a capitalului este 400. Sa se determine productivitatea marginala a capitalului. a. 20; b. 8000; c. 300; d. 100.

R: D 5. Fie o functie de productie de tip Cobb-Douglas: Q(K,L) = a K L , unde parametrii a si a sunt considerati cunoscuti, iar a+b=1. Productivitatea medie a muncii in functie de k (k=inzestrarea tehnica a muncii) va avea urmatoarea expresie: a a. a/k ; a b. ak ; c. abk
a b

R: B 6. Fie o functie de productie de tip Cobb-Douglas: Q(K,L) = a K L , unde parametrii a si a sunt considerati cunoscuti, iar a+b=1. Productivitatea medie a capitalului in functie de k (k=inzestrarea tehnica a muncii) va avea urmatoarea expresie: a-1 a. ak ;
a b

b. c.

ak ; abk

R: A 7. Fie o functie de productie de tip Cobb-Douglas: Q(K,L) = a K L , unde parametrii a si b sunt considerati cunoscuti, iar a+b=1. Productivitatea marginala a muncii in functie de k (k=inzestrarea tehnica a muncii) va avea urmatoarea expresie: b-1 a. aak ; b. abk; 1-b c. abk
a b

R: C 8. Fie o functie de productie de tip Cobb-Douglas: Q(K,L) = a K L , unde parametrii a si a sunt considerati cunoscuti, iar a+b=1. Productivitatea marginala a capitalului in functie de k (k=inzestrarea tehnica a muncii) va avea urmatoarea expresie: a-1 a. aak ; b. abk; c. aak
a b

R: A 9. Un operator pe piata bursiera cumpara o optiune CALL pe 3 luni, cu prima de optiune p o=80 u.m. si pretul de exercitiu pe=750u.m. La termen pretul curent pc este 1000 u.m.. Ce rezultat va obtine operatorul in aceasta situatie? a. beneficiarul de optiune va executa contractul si va inregistra un castig de marime 170 u.m./actiune; b. beneficiarul de optiune renunta la contract si pierde prima de optiune; c. beneficiarul de optiune executa contractul si pierderea sa va fi de 330 u.m./actiune.

R: A 10. Un operator pe piata bursiera cumpara o optiune CALL pe 3 luni, cu prima de optiune p o=80 u.m. si pretul de exercitiu pe=750u.m. La termen pretul curent pc este 800 u.m.. Ce rezultat va obtine operatorul in aceasta situatie? a. beneficiarul de optiune va executa contractul si va inregistra un castig de marime 30 u.m./actiune; b. beneficiarul de optiune renunta la contract si pierde prima de optiune; c. beneficiarul de optiune executa contractul si pierderea sa va fi de 30 u.m./actiune.

R: C 11. Un operator pe piata bursiera cumpara o optiune CALL pe 3 luni, cu prima de optiune p o=80 u.m. si pretul de exercitiu pe=750u.m. La termen pretul curent pc este 600 u.m.. Ce rezultat va obtine operatorul in aceasta situatie? a. beneficiarul de optiune va executa contractul si va inregistra un castig de marime 230 u.m./actiune; b. beneficiarul de optiune renunta la contract si pierde prima de optiune; c. beneficiarul de optiune va executa contractul si va inregistra un castig de marime 70 u.m./actiune.

R: B

12. Un operator pe piata bursiera cumpara o optiune PUT pe 3 luni, cu prima de optiune po=150 u.m. si pretul de exercitiu pe=1800 u.m. La termen pretul curent pc este 1630 u.m.. Ce rezultat va obtine operatorul in aceasta situatie? a. beneficiarul de optiune va executa contractul si va inregistra un castig de 20 u.m./actiune; b. beneficiarul de optiune executa contractul si pierderea sa va fi de 20 u.m./actiune; c. beneficiarul de optiune renunta la contract si pierde prima de optiune.

R: A 13. Un operator pe piata bursiera cumpara o optiune PUT pe 3 luni, cu prima de optiune po=150 u.m. si pretul de exercitiu pe=1800 u.m. La termen pretul curent pc este 1680 u.m.. Ce rezultat va obtine operatorul in aceasta situatie? a. beneficiarul de optiune va executa contractul si va inregistra un castig de 30 u.m./actiune; b. beneficiarul de optiune executa contractul si pierderea sa va fi de 30 u.m./actiune; c. beneficiarul de optiune renunta la contract si pierde prima de optiune.

R: B 14. Un operator pe piata bursiera cumpara o optiune PUT pe 3 luni, cu prima de optiune po=150 u.m. si pretul de exercitiu pe=1800 u.m. La termen pretul curent pc este 1850 u.m.. Ce rezultat va obtine operatorul in aceasta situatie? a. beneficiarul de optiune renunta la contract si nu pierde nimic; b. beneficiarul de optiune renunta la contract si pierderea sa va fi de 150 u.m./actiune; c. beneficiarul de optiune va executa contractul si va inregistra un castig de marime 100 u.m./actiune.

R: B 15. Un portofoliu de active este format din trei titluri ale caror ponderi in total sunt: 20%, 30% si respectiv 50%. Piata poate prezenta urmatoarele stari: crestere cu o probabilitate de 0,3, stagnare cu o probabilitate de 0,4 si recesiune cu o probabilitate de 0,3. Rentabilitatea fiecarui titlu in raport cu starea pietei este data in tabelul urmator in %: Titlul Crestere economica Stagnare 15 12 6 Recesiune economica 4 3 -2

a. b. c.

1 30 2 25 3 15 Sa se determine rentabilitatea medie a titlului 1. 12,5%; 16,2%; 13,2%.

R: B 16. Un portofoliu de active este format din trei titluri ale caror ponderi in total sunt: 20%, 30% si respectiv 50%. Piata poate prezenta urmatoarele stari: crestere cu o probabilitate de 0,3, stagnare cu o probabilitate de 0,4 si recesiune cu o probabilitate de 0,3. Rentabilitatea fiecarui titlu in raport cu starea pietei este data in tabelul urmator in %: Titlul Crestere economica Stagnare 15 12 6 Recesiune economica 4 3 -2

1 30 2 25 3 15 Sa se determine rentabilitatea medie a titlului 3.

a. b. c.

13,2%; 6,3%; 3,8%

R: B 17. Un portofoliu de active este format din trei titluri ale caror ponderi in total sunt: 20%, 30% si respectiv 50%. Piata poate prezenta urmatoarele stari: crestere cu o probabilitate de 0,3, stagnare cu o probabilitate de 0,4 si recesiune cu o probabilitate de 0,3. Rentabilitatea fiecarui titlu in raport cu starea pietei este data in tabelul urmator in %: Titlul Crestere economica Stagnare 1 30 15 2 25 12 3 15 6 Sa se determine rentabilitatea medie a portofoliului. 12,03%; 13,2%; 10,35% Recesiune economica 4 3 -2 Rentabilitatile medii 16,2 13,2 6,3

a. b. c.

R: C 18. Un portofoliu de active este format din trei titluri ale caror ponderi in total sunt: 20%, 30% si respectiv 50%. Piata poate prezenta urmatoarele stari: crestere cu o probabilitate de 0,3, stagnare cu o probabilitate de 0,4 si recesiune cu o probabilitate de 0,3. Rentabilitatea fiecarui titlu in raport cu starea pietei este data in tabelul urmator in %: Titlul Crestere economica Stagnare Recesiune economica 1 30 15 4 2 25 12 3 3 15 6 -2 Sa se determine rentabilitatea medie a portofoliului in caz de stagnare. 9,6%; 13,2%; 10,35% Rentabilitatile medii 16,2 13,2 6,3

a. b. c.

R: A 19. Un portofoliu de active este format din trei titluri ale caror ponderi in total sunt: 20%, 30% si respectiv 50%. Piata poate prezenta urmatoarele stari: crestere cu o probabilitate de 0,3, stagnare cu o probabilitate de 0,4 si recesiune cu o probabilitate de 0,3. Rentabilitatea fiecarui titlu in raport cu starea pietei este data in tabelul urmator in %: Titlul Crestere economica Stagnare Recesiune economica 1 30 15 4 2 25 12 3 3 15 6 -2 Sa se determine rentabilitatea medie a portofoliului in caz de recesiune. 0,7%; 0,9 %; 10,35% Rentabilitatile medii 16,2 13,2 6,3

a. b. c.

R: A 20. O societate comerciala dispune de urmatoarele surse de capital: - credit obligatar 15000 u.m. cu rata dobanzii 18%;

- actiuni ordinare 20000 u.m. cu rata de dividend 21%; - credit bancar 5000 u.m. cu cu rata dobanzii 14%. Societatea face o investitie care, potrivit studiului de fezabilitate, se deruleaza pe doi ani si prezinta o rata interna de rentabilitate RIR de 20,5%. Se cere sa se determine costul mediu al capitalului utilizat de societatea comerciala in aceasta investitie. a. 19%; b. 17,6%; c. 21%.

R: A 21. In conditiile modelului de crestere economica al lui Domar, rata consumului este de 70%, iar coeficientul de eficienta a investitiilor specific modelului este 5. Se cere sa se determine ecuatia de dinamica a venitului national. a. Ct = 0,7* Yt b. Yt = 1,0638 Yt-1; c. It = 5*( Yt- Yt-1); d. Yt = 0,9362 Yt-1.

R: B 22. Functia de utilitate a unui agent ce consuma doua produse este: 0,4 0,6 U(x,y) = 4x y , unde x si y reprezinta cantitatile consumate din fiecare produs. Preturile unitare ale celor doua bunuri sunt px=4 u.m. si py=12 u.m. Se cere sa se determine planul optim de consum pentru un buget de 180 000 u.m. a. x=4000 u.f. si y=13667 u.f.; b. x=18000 u.f. si y=9000 u.f.; c. x=6000 u.f. si y=13000 u.f..

R: B 23. Functia de utilitate a unui agent ce consuma doua produse este: 0,25 0,75 U(x,y) = 8x y , unde x si y reprezinta cantitatile consumate din fiecare produs. Preturile unitare ale celor doua bunuri sunt px=5 u.m. si py=6 u.m. Se cere sa se determine planul optim de consum pentru un buget de 200 000 u.m. a. x=4000 u.f. si y=30000 u.f.; b. x=6000 u.f. si y=28333 u.f.; c. x=10000 u.f. si y=25000 u.f..

R: C 24. In conditiile unui arbitraj pe dou piete monetare se cunoaste rata dobanzii pe piata de pornire, d x = 8%, rata dobanzii pe piata de arbitraj, dy = 6,5%, cursul la vedere intre moneda pietei de pornire si cea a pietei de arbitraj cv = 0,1242 si cursul la termen t = 3 luni intre cele doua monede ct = 0,1234. Sa se determine limita minima a lui cv de la care arbitrajul este rentabil. a. b. 0,12385535; 0,12420000; c. d. 0,12340000; 0,12374338.

R: A 25. In conditiile unui arbitraj pe dou piete monetare se cunoaste rata dobanzii pe piata de pornire, d x = 8%, rata dobanzii pe piata de arbitraj, dy = 6,5%, cursul la vedere intre moneda pietei de pornire si cea a pietei de arbitraj cv = 0,1242 si cursul la termen t = 3 luni intre cele doua monede ct = 0,1234. Sa se determine limita maxima a lui ct pana la care arbitrajul este rentabil.

a. b.

0,12340000; 0,13583321;

c. d.

0,12374338; 0,12420000.

R: C 26. In conditiile unui arbitraj pe dou piete monetare se cunoaste rata dobanzii pe piata de pornire, d x = 8%, rata dobanzii pe piata de arbitraj, dy = 6,5%, cursul la vedere intre moneda pietei de pornire si cea a pietei de arbitraj cv = 0,1242 si cursul la termen t = 3 luni intre cele doua monede ct = 0,1234. Sa se determine limita minima a lui dy de la care arbitrajul este rentabil. a. b. 5,37198%; 6,5%; c. d. 9,135332%; 10,5789%.

R: A 27. In conditiile unui arbitraj pe dou piete monetare se cunoaste rata dobanzii pe piata de pornire, d x = 8%, rata dobanzii pe piata de arbitraj, dy = 6,5%, cursul la vedere intre moneda pietei de pornire si cea a pietei de arbitraj cv = 0,1242 si cursul la termen t = 3 luni intre cele doua monede ct = 0,1234. Sa se determine limita maxima a lui dx pana la care arbitrajul este rentabil. a. b. 8%; 7,58794%; c. d. 10,15892%; 9,135332%.

R: D 28. Un speculator realizeaza la bursele din Londra i Paris un arbitraj USD-GBP-EUR-USD pornind de la un capital initial de 10000 USD. Suma rezultata in urma arbitrajului, incheiat in 3 zile, este de 10068 USD. Arbitrajistul nu dispune de capitalul initial, ci il imprumuta de la o banca platind o dobanda de 22%. Comisioanele si spezele bancare reprezinta 0,1% din imprumut. Sa se determine rentabilitatea arbitrajului stiind ca veniturile sunt neimpozabile. a. b. 0,3491%; 0,3967%, c. d. 0,4257%; 0,2846%.

R: B 29. Un speculator realizeaza la bursele din Londra i Paris un arbitraj USD-GBP-EUR-USD pornind de la un capital initial de 10000 USD. Suma rezultata in urma arbitrajului, incheiat in 3 zile, este de 10068 USD. Arbitrajistul nu dispune de capitalul initial, ci il imprumuta de la o banca platind o dobanda de 22%. Comisioanele si spezele bancare reprezinta 0,1% din imprumut. Sa se determine rentabilitatea arbitrajului stiind ca veniturile sunt impozabile cu o cota de 12%. a. b. 0,3491%; 0,4257%; c. d. 0,3967%, 0,2846%.

R: A 30. Se considera cunoscute functiile cererii si ofertei pentru un produs: i


C 2000 20 p
c

700

25 p

Se cere sa se determine preul la care volumul tranzaciilor este maxim n absena fiscalitii. a. b. 80 u.m.; 25 u.m.; c. d. 20 u.m.; 60 u.m.

R: D 31. Se considera cunoscute functiile cererii si ofertei pentru un produs: i


C 2000 20 p c
O 700 25 p
g

Se cere sa se determine marimea accizei care, pastrand echilibrul pietei, ar conduce la maximizarea incasarilor bugetare. a. b. 60 u.m.; 36 u.m.; c. d. 20 u.m; 25 u.m.

R: B 32. Se considera cunoscute functiile cererii si ofertei pentru un produs: i


C 2000 20 p
c

700

25 p

Se cere sa se determine marimea modificarii volumului maxim al tranzactiilor ca rezultat al introducerii unui impozit unitar de 36 u.m. a. b. c. d. o reducere de 50% a volumului maxim al tranzactiilor; o crestere de 50% a volumului maxim al tranzactiilor; o reducere de 30% a volumului maxim al tranzactiilor; o reducere de 10% a volumului maxim al tranzactiilor.

R: A 33. Functia de productie a unui agent economic X are forma , iar inzestrarea tehnica a muncii este 80. Agentul economic X doreste sa intre pe o piata unde productivitatea medie a muncii este de 60,5. Este competitiv acest agent economic?
Q K, L 15 K
0, 3 0, 7 L

a. b. c.

agentul economic este competitiv pe piata pe care doreste sa intre; agentul economic este competitiv pe orice piata; agentul economic nu este competitiv pe piata pe care doreste sa intre.

R: C 34. Functia de productie a unui agent economic X are forma , iar inzestrarea tehnica a muncii este 80. Agentul economic X dorete sa intre pe o piata unde productivitatea medie a capitalului este de 1,3. Este competitiv acest agent economic?
Q K, L 15 K
0, 3 0 L ,7

a. b. c.

agentul economic nu este competitiv pe piata pe care doreste sa intre; agentul economic este competitiv pe piata pe care doreste sa intre; agentul economic este competitiv pe orice piata.

R: A