Constr - Clad Tehn - de Finis. Economia Prot - Muncii

CUPRINS:
INTRODUCERE...................................................................................................................... 1.ANALIZA NAINTE DE PROIECT..................................................................................... 2. PARTEA ARHITECTURAL-CONSTRUCTIV ............................................................. 2.1. Introducere. Clasificarea construciilor.............................................................................. 2.2. Structura de planificare..................................................................................................... 2.3. Clasificarea pereilor..........................................................................................................7 2.4.1. Generaliti. Construcii metalice...............................................................................8 2.4.2. Hotrri tehnologice..................................................................................................11 3. SOLUIILE ARTISTICO-CONSTRUCTIVE PRIVIND ................................................................................................................................................17 4. FIZICA CONSTRUCIILOR................................................................................................21 4.1. Date generale....................................................................................................................21 4.2. Calculul iluminrii artificiale pentru slile de lectur......................................................22 5. TEHNOLOGIA LUCRRILOR DE CONSTRUCII..........................................................27 6. ECONOMIA CONSTRUCIILOR.......................................................................................33 6.1. Determinarea costurilor de deviz....................................................................................33 6.2. Componena documentaiei de deviz..............................................................................35 6.3. Metoda de resurse la ntocmirea documentului de deviz................................................35 7. PROTECIA MUNCII I SIGURANA EXPLOATRII..................................................62 7.1. Analiza condiiilor de munc...............................................................................................63
Mod Coala document. Semnat. Data . Elaborat Bubucea V.
UTM 581.4 011 ME

Litera Coala 1 Coli 60
l.s.Prodan Conductor Consultant Prodan El. Contr. norm. Aprobat
El.
Design interior al cafenelei naionale, situat n or. Chiinu
UTM FUA DIN-071
LISTA INCAPERILOR SI STRUCTURA DE PLANIFICARE A LOR.

Din punct de vedere functional locuinta este rezolvata astfel: La nivelul parterului sunt organizate spatiile de zi ale locuintei: holul de acces (S= 12.01 mp), garderoba (S=7.78 mp), bucataria-sufrageria (S=22.39 mp),grup tehnico-sanitar (S=7.53 mp) si salonul (S=33.16 mp). Acestea sunt dispuse astfel incat locul de luat masa si salonul vor beneficia de orientare favorabila spre sud, cu posibilitatea accesului spre terasa exterioara ce se desfasoara in partea din fata a casei, cu accesul dinspre bucatarie-sufragerie. In legatura cu holul de intrare, in partea dreapta a usii de intrare, va fi amplasat garajul (S=30.24 mp), cu acces din exterior si prin scarile din interior face legatura cu subsolul unde este situat beciul. Din holul locuintei se distribuie accesele atat pe orizontala cat si pe verticala. Astfel, legatura parterului cu etajul este realizata prin scara situata in capatul holului, cu acces deschis din hol si salon. La etaj este organizata zona de noapte care cuprinde doua dormitoare cu urmatoarele suprafete: dormitor matrimonial (S=22.06 mp), situat in partea din fata la ridicarea scarilor si grupul tehnico-sanitar (S=7.58mp) situate in partea stinga de la urcarea scarilor. Deasemenea, camera copilului (S=23.02 mp) situat in partea dreapta a scarilor iar in partea stinga, din hol (S=10.44 mp), avem situat cabinetul (S=16.35 mp) si garderoba (S=19.00 mp).
UTM 581.4 011 ME

Mod Coal Semnat document. Data a .
Coal a
45
Capitolul 2 Partea Arhitectural-Constructiva

ntroducere
Constructia cladirilor joaca un rol foarte important in faza de executare a unui proiect de constructie. Aceasta ramura a tehnicii se ocupa de proiectarea, executia, intretinerea si exploatarea diferitor structuri sau lucrari de infrastructura. Lucrarea de diploma este proiectul unei case individuale tip S+P situate in or.Balti. Pentru constructia unei case, in scopul constructiei corecte, rapide si fara situatii imprevizibile sunt urmariti urmatorii pasi: - ingradirea si pregatirea zonei; - instalatia de apa si canal; - realizarea fundatiei; - izolarea; - structura; - finisarea; - peretii; - vopsirea; - montarea geamurilor si usilor; - finalizarea instalatiilor electrice; - acoperisul; - terminarea instalatiilor de apa; - instalatia electrica; - montarea faiantei, parchetului si mochetei.
Structura de planificare a incaperilor

Casa data este proiectata n conformitate cu prevederile Certificatului de urbanism pentru proiectare i corespunde tuturor cerintelor legislatiei in vigoare. Terenul de construcie reprezint o platform cu nclinaie mic n direcia strzii de acces la teren. La baza sistematizrii spaiale a casei este pus principiul zonificrii funcionale pe niveluri i n cadrul fiecrui etaj. Zonarea nu este altceva decit unirea legaturilor functionale intre grupuri de incaperi. In alcatuirea constructiva a acestei case individuale sunt cuprinse urmatoarele spatii si destinatii : a)Zona publica, care este destinata pentru petrecerea timpului impreuna cu familia, pentru primirea oaspetilor. De regula, zona publica se afla mai aproape de intrarea principala, astfel in proiectul dat aceasta zona se afla la parter (cota 0.000) si in ea se includ: salonul(intre axele A-C si 2-3), bucataria-sufrageria(axele B-C si 3-5), grupul tehnico-sanitar( axele B-D si 2-3).
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
b)Zona privata - spatiul personal. De regula trebuie sa se afle mai in departare, deci in proiect se afla la etaj(cota 3.200). Include dormitorul(axele B-C si 3-5), cabinetul si garderoba(axele C-E si 2-3) , camera copilului(axele A-C si 2-3) si grupul tehnico-sanitar (axele B-D si 2-3).
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
Proiectul este elaborat n conformitate cu exigenele compoziionale, sanitaro-igienice, antiincendiare i condiiile de exploatare a casei individuale i n conformitate cu caietul de sarcini eliberat de beneficiar. Suprafata totala a casei este de 282.58 mp. Inaltimea parterului este de 3040mm, iar a etajului variaza, de la 3070mm intre axele A-B, 2600 mm intre axele B-C, 1920 mm intre axele C-E. Suprafata incaperilor conform aranjarii in planul constructiei este urmatoarea: -PARTER: holul =12.01 mp, garderoba =7.78 mp, buctarie-sufragerie =22.39, grup tehnico-sanitar =7.53 mp, salonul =33.13 mp, garaj =30.24 mp; -ETAJ: holul =10.44, dormitor matrimonial =22.06 mp, camera copilului =23.02 mp, grup tehnico-sanitar =7.58 mp, cabinet =16.36 mp, garderoba =19.00 mp. Inaltimea parterului 3040 mm, iar a riglei
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
SOLUTII ARHITECTURAL Infrastructura se va realiza sub forma unei fundatii continui sub zidurile structurale, realizate dintr-o talpa de fundatie din beton simplu Bc10 (C8/10),cu sectiunea de 400x600 mm si elevatie din beton Bc15 (C12/15), prevazuta cu centuri la partea inferioara si superioara. Inaltimea elevatiei va fi de 400 mm. In infrastructura se vor ancora barele din stalpisorii suprastructurii. Armarea se va realiza cu otel PC52 si OB37. Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti structurali din zidarie de caramida unita cu stalpisori si centuri. Suprastructura este alcatuita din: pereti portanti, plansee, centuri si buiandrugi, scari, pereti despartitori (elemente nestructurale), acoperisuri. Zidaria se va realiza din caramizi cu goluri verticale 290x240x138 mm de marca 75, blocuri de calcar de marca M35, iar mortarul de ciment va fi de marcaM25- M50. Peretii exteriori si interior portanti au grosimea de 375 mm, cei iar cei despartitori din plci de ipsos si din caramida , de 120 mm. Structura la peretii este urmatoarea:
element 1(vezi plan)
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
Tencuiala uscat din plci de gips-carton sau termoplci cu vat mineral sau polistiren Knauf se realizeaz prin lipire, fiind o soluie rapid i eficient pentru obinerea unor suprafee perfect plane, n cazul n care nu exist abateri mari de planeitate ale peretelui masiv sau nu este necesar termoizolarea acestuia. Placarea la perei este alctuit din plci de gipscarton Knauf fixate cu uruburi pe un schelet de susinere metalic. Placarea poate fi fcut cu un singur strat de plci sau cu dou straturi. Stalpisorii si centurile din peretii exteriori, vor fi placati cu polistiren extrudat in grosime de 125 mm pentru a se evita formarea puntilor termice. Stalpisorii si centurile vor avea sectiunea de 250x250 mm, stalpii de 250x400 mm, iar grinzile de 240x350 mm.Toate golurile de usi si ferestre vor fi bordate la partea superioara cu centuri buiandrug. Materialele utilizate in stalpisori, stalpi, centuri si grinzi vor fi: beton clasa Bc15 ( C12/15) conform NE 012-99 si armaturi PC52 si OB37. Planseul peste parter se va realiza din beton armat monolit marca Bc15 de 150 mm grosime si va fi armat cu otel PC52 si OB37.
Coal a
UTM 581.4 011 ME

45
Toti peretii portanti de la parter impreuna cu stalpisorii aferenti lor, vor fi prelungiti la etaj, pana la cote variabile a acoperisului in functie de panta lui. In centura de la partea superioara a peretior etajului se vor prevedea mustati 8/400 mm cu care se vor ancora elementele din lemn ale acoperisului. Structura constructiva a acoperisului este urmatoarea: gipsocarton, profil metalic (40mm), pelicula anticondensat, vata minerala (120mm), caprior (60x150mm),pelicula anticondensat, gratar de sipci (32x100mm) si tabla cutata. Tavanele sunt suspendate executate din gipso-carton Knauf. Arhitectura si designul tavanului sunt importante in crearea imaginii de ansamblu a unui spatiu. Tavanele din placi de gipscarton Knauf se realizeaza prin placarea directa cu placi de gipscarton pe o structura de sustinere fixata de planseul brut prin elemente de suspendare flexibile sau rigide. Placile Knauf sunt fixate prin intermediul suruburilor pe un schelet din lemn alcatuit din rigle de montaj si de rezistenta, pe un schelet metalic realizat din profile portante si de montaj sau pe un schelet metalic montat la acelasi nivel alcatuit din profile portante sau de montaj .
Tehnica Knauf de realizare a suprafetelor curbe se bazeaza pe profile curbate/modelate din fabrica, precum si pe elemente prefabricate din placi de gipscarton. Pentru tavanele din proiectul dat suprafetele necesare conform dimensiunilor, au fost curbate inca din fabrica. In functie de raza, placile sufera un proces de indoire umeda sau uscata. In cazul arcurilor ondulate si a sectiunilor conice din proiect, s-au impus segmente din placi special adaptate. Aceste elemente sunt modelate corespunzator din fabrica. Pardoseaua. In proiectul dat, dupa metoda de executie avem pardosea epoxidica-care este turnata in toate incaperile, acoperita cu parchet (la parter: in salon si partial in hol; la etaj: in hol, cabinet si garderoba), acoperita cu placi de ceramic (la parter: holul partial, bucatariasufrageria,garderoba si grupul tehnico-sanitar; la etaj: grupul tehnico-sanitar) si acoperita cu mocheta la etaj in dormitorul conjugal si camera copilului. a)Pardosea din placi de ceramica la parter in hol(partial), garderoba si bucatarie-sufragerie:
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
1.Tencuiala tavan (1 mm); 2. Izolatie termica polistiren expandat (100 mm) 3. Planseu beton armat (170 mm); 4.Placi de ceramica (20 mm).
b)Pardosea din parchet la parter in hol (partial) si salon:
1.Tencuiala tavan (1 mm); 2. Izolatie termica polistiren expandat (100 mm) 3. Planseu beton armat (170 mm); 4.Placi de ceramica (20 mm). c) Pardosea calda acoperita cu placi de ceramica in grupurile tehnico-sanitare:
1.Tencuiala tavan (2 mm); 2.Planseu beton armat (160 mm); 3.Sapa autonivelanta (20 mm); 4.Suport pardoseala PFL (18 mm); 5.Placi de ceramica (20 mm). d) Pardoseaua din parchet in cabinet si garderoba la etaj.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
1.Tencuiala tavan (2 mm); 2.Planseu beton armat (160 mm); 3.Sapa autonivelanta (20 mm); 4.Parchet (22 mm). e)Pardosea acoperita cu mocheta la etaj, in dormitorul conjugal si camera copilului:
1.Tencuiala tavan (2 mm); 2.Planseu beton armat (160 mm); 3.Sapa autonivelanta (20 mm); 4.Mocheta (16 mm).
Scarile sunt elemente de constructie care asigura legatura pe verticala intre etajele cladirii, precum si intre trotuar si accesul la interior. Scara este compusa din: rampa cu trepte si contra trepte, podetul sau odihna, vangurile, balustrade cu mana curenta. In proiectul dat scarile vor fi executate din beton armat(la intrarea principala) si din lemn cu profil metalic.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
Montarea lucrrilor de instalaii (conducte, cabluri, obiecte sanitare, aparate, utilaje) se efectueaz cu ajutorul unor elemente din lemn, metal, materiale plastice, precum i al materialelor care le fixeaz de elementele de construcie a cldirii. montarea bateriilor de nclzire i rcire : ele se monteaz n general pe dispozitive de susinere proprie, independente de canalele de aer i snt pe supori metalici care se reazem pe planee. montarea conductelor de ap cald i rece se poate face aparent sau ngropat (mascat sub tencuiala pereilor sau sub pardosea). Se adopt montarea ngropat a conductelor ce se realizeaz cu ajutorul tencuielei executate pe rabi. Conductele verticale i coloanele se fixeaz cu cte o brar la fiecare etaj deoarece nlimea acestuia nu depete 3,5 m. Am folosit conducte din PVC la montarea crora se acord o deosebit atenie crerii posibilitii de dilatare sau contracie liber ale acestora, care sunt de circa 7 ori mai mare dect la conductele metalice. La trecera prin perei i planee, conducta de presiune din PVC se protejeaz cu un tub de protecie al crui diametru interior este cu 5-10 mm mai mare dect diametrul exterior al evii pentru a nu crea un punct fix. Spaiul liber dintre eava din PVC i tubul protector se completeaz cu psl mineral. Tubul de protecie se fixeaz bine n perete sau planeu. Coloanele verticale sunt susinute la circa 3-4 cm sub mufa cea mai apropiat de punctul de susinere. Distanele pe orizontal a conductelor de PVC variaz cu temperatura de regim i grosimea peretelui evii. Ventilarea natural a cldirii se face de regul cu ajutorul ferestrelor. n ncperile care nu au ferestre spre exterior sau au ferestre exterioare dar au degajri mari de cldur sau umiditate (buctrii, birouri, oficii) e necesar o ventilare natural suplimentar care s realizeaz cu ajutorul unor canale verticale executate n pereii cldirilor. Canalele pentru ventilarea natural a cldirii pot fi: individuale pentru fiecare ncpere i nivel folosite la cldiri care au pn la P+4 etaje; cu canal colector central i canale secundare de absorbie pentru fiecare etaj i ncpere, utilizate la cldiri cu mai mult de P+4 etaje.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
Canalele de ventilare sunt amplasate n pereii portani. Seciunea canalului e dreptunghiular cu dimensiunile de 380x1680. Canalele sunt executate din zidrie din crmid i se reazem direct pe planee. Lucrarile de izolatii se vor executa in conformitate cu prevederile proiectului si a normativului in vigoare. Hidroizolatia folosita va fi de tip elastic, realizata din carton asfaltat si amorsaj din bitum. Lucrarile de termoizolare a elementelor din beton (plansee, centuri si stalpisori) vor fi executate in conformitate cu prevederile tehnice specifice materialului din care este executata termoizolatia. Termoizolatia stalpisorilor din beton se va executa intre rebordurile din dreptul planseelor, iar a grinzilor se va executa pe inaltimea grinzii sub rebordul din placa. Ancorarea placajului din polistiren se face cu plase de rabit prinse de bare 6 prevazute la 600 de mm distanta pe verticala pentru stalpi (sau cu bolturi impuscate) si 400 mm distanta pentru grinzi.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII Elementele de finisaj au rol constructiv, funcional, decorativ i igienico-sanitar i se execut n general, dup ce fundaiile, pereii, planeele, scrile i acoperiul (inclusiv nvelitoarea) au fost terminate. Finisajele cuprind lucrri de pardoseli, tencuieli, placaje, zugrveli, vopsitorii, tapete. Lucrrile de finisaj necesit un volum relativ mic de materiale, dar cu un cost mai ridicat comparativ cu al materialelor folosite la lucrrile elementelor de structur. Executare finisajelor se face n general manual, numai unele procese tehnologice putnd fi realizate mecanizat i necesit munc de nalt calificare. Tencuielile decorative. In proiectul dat folosirea tencuielilor a facut posibila legatura dintre zonele de la parter: zona de trecere (holu) cu bucataria-sufrageria (zona de pregatire si luarea mesei) si zona de odihna (salonul). Datorita acestui fapt am realizat o legatura strinsa la nivel compozitional, satisfacind conditia de a crea un tot intreg. Alta cauza a folosirii acestui tip de acoperire a peretilor a fost ca ele arata foarte frumos estetit,totodata avind proprietati izolatoare si asigurind protectia contra umezelii. Cu toate ca avem instalate sisteme de ventilare naturala si artificiala (conditionere), peretii sunt bine izolati de actiunea factorilor externi, oricum la parter este riscul de a se forma umeseala din cauza presiunii aerului la nivelul jos al situarii casei conform planului de executie. Peretii acoperiti cu tencuiala decorativa nu necesita ingrijiri speciale, datorita proprietatilor lor este posibila spalarea lor in caz de necesitate si ele poseda proprietati de rezistenta pe termen foarte lung (15-20 ani). Aspectul finit al unei tencuieli decorative este determinat in principal de marimea granulelor din compozitie. In cazul tencuielilor decorative cu granulatie mica, 1,5 mm se obtine o suprafata cu aspect zgrunturos si omogen, in timp ce in cazul tencuielilor decorative cu granulatie mai mare de aproximativ 3 mm, suprafata obtinuta are un aspect de scoarta de copac. Cu cat granulatia este mai mare, cu atat va fi mai mare si consumul de material pentru metru patrat acoperit. Durabilitatea tencuielilor decorative rezulta din flexibilitatea lor, permeabilitatea ridicata la vapori, gradul de absorbtie scazut si rezistenta la influentele biologice. Pentru a intelege mai bine avantajele pe care vi le ofera fiecare tip de tencuiala in parte, este bine sa cunoastem cateva lucruri esentiale legate de structura si compozitia tencuielilor decorative, conform clasificarii urmatoare: a)dup natura suprafeei pe care se aplic tencuielile pot fi: -tencuieli pe suprafee de crmid, se execut n dou straturi(grund i strat vizibil); -tencuieli pe suprafee de beton i pe suprafee de zidrii de piatr, se execut din pri,grund i strat vizibil. La tavane cu suprafee plane,pe planee de beton armat monolit fr grinzi,din fii prefabricate de beton armat,tencuielile pot fi aplicate n dou straturi (pri i strat vizibil); -tencuieli pe suprafee de ipci i trestie (tavane i perei) care se execut n trei straturi (prit,grund i strat vizibil), stratul pri avnd rolul de amorsaj; -tencuieli de pe suprafee de rabi (tavane) care se execut n trei straturi (mir,grund i strat vizibil). b) dup modul de finisare tencuielile pot fi: -tencuieli brute,constituite dintr-un singur strat executat din mortar de var gras cu sau fr adaos de ciment; -tencuieli obinuite dricuite,din tinci de var aplicat pe un grund din mortar de var gras,cu sau fr adaos de ciment; -tencuieli sclivisite alctuite din dou straturi din mortar de ciment; -tencuieli gletuite,pentru acoperirea feei vzute a tencuielii; -tencuieli decorative ,cu faa prelucrat n mod decorativ. c)dup materialul din care se prepar mortarul,tencuielile pot fi: -tencuieli cu mortar de var gras (mortar preparat numai cu var),att pentru grund,ct i pentru faa vzut;
Coal a
UTM 581.4 011 ME

45
-tencuieli cu mortar de var ciment (mortar preparat cu var gras,cruia i se adaug o cantitate de ciment potrivit cu rezistena cerut pentru tencuial). Aceste tencuieli se execut obinuit pe suprafeele de beton,pe suprafeele exterioare ale cldirilor,precum i n interior acolo unde tencuielile sunt expuse degradrilor sau loviturilor; -tencuieli cu mortar de var i ipsos (mortar alctuit din nisip amestecat cu ciment).Se folosesc mai ales la soclurile exterioare ale cldirilior,la tencuieli sclivisite,la pereii expui la umezeala permanent sau la aciuni mecanice; -tencuieli cu mortar de var i ipsos (mortar alctuit dintr-un amestec de nisip cu var past i cu adaos de ipsos).Acest mortar se ntrebuineaz mai ales la tencuirea plafoanelor din ipci i trestie; -tencuieli cu mortar de ipsos,cu faa vzut executat numai din ipsos pe un grund de mortar de var ipsos. Se execut att la perei,ct i la tavane; -tencuieli cu materiale speciale.n aceast categorie se cuprind tencuielile exterioare executate cu materiale speciale ca: dolomit,terasit sau similipiatr. d)dup destinaiile speciale tencuielile pot fi: -tencuieli impermeabile,care se obin fie prin sclivisirea feei vzute a tencuielilor executate cu mortar de ciment sau prin introducerea n mortarul de ciment a unor substane speciale,care fac tencuiala mai impermeabil,fie prin modul de executare a tencuielilor ca de exemplu prin torcretare,n care caz ele se numesc tencuieli torcretate; -tencuieli antiacide,care rezist la aciunea substanelor chimice i care se obin cu materiale avnd caracteristici speciale; -tencuieli acustice,care se realizeaz n scopul de a absorbi sunetele n slile de spectacole i se execut cu agregat poros (piatr ponce,zgur mcinat etc.).
Pregtirea construciei i a suprafeelor n vederea executrii tencuielilor

nainte de nceperea lucrrilor de tencuieli,trebuie terminate toate lucrrile care ar putea mpiedica executarea tencuielilor sau prin lips, ori executarea lor ulterioar,ar putea s le deterioreze. Pentru nceperea tencuielilor interioare trebuie terminate urmtoarele lucrri: -zidria pereilor despritori s fie complet terminat,precum i eventualele spargeri fcute pentru lucrrile de instalaii; -instalaiile electrice,de ap,de inclzire central i de gaze care sunt prevzute s rmn ngropate sub tencuial,sa fie complet executate,iar cele de ap i de nclzire central s fie i probate; -montarea rabiului la tavane,arce,boli etc. prevzut n proiect,precum i a rabiului pentru acoperirea conductelor de scurgere etc.; -baterea ipcilor i a trestiei la tavane i perei de lemn; -montarea tmplriei i protejarea ei cu hrtie (saci vechi,ziare etc.). Tencuielile interioare se pot ncepe numai dup excutarea nvelitorii sau terasei; pe timp de var se pot ncepe lucrrile de tencuieli interioare dac deasupra incperii respective sunt executate cel puin dou planee de beton armat i dac scurgerea apei de ploaie de pe ultimul planeu este asigurat. De asemenea,lucrrile de tencuieli se pot ncepe numai dup un anumit termen n care trebuie s se produc tasarea zidriei,deoarece aceast tasare duce la fisurarea i cocovirea tencuielii.Pereii de crmida executai cu mortar de ciment se pot tencui imediat dupa terminarea etajului respectiv,iar cei de zidrie cu mortar de var sau cu un mic adaos de ciment,se pot tencui numai dup terminarea zidariei etajului imediat urmtor. La cldirile cu parter i la ultimul etaj,tencuielile se pot executa imediat dup terminarea zidriei pereilor,indiferent de mortarul utilizat. Este interzis executarea tencuielilor pe zidrie ngheat. Pentru executarea lucrrilor de tencuieli exterioare este necesar s fie terminat streaina,montate jgheaburile i s fie asigurat ndeprtarea apelor de ploaie de pe acoperi prin montarea la jgheaburi a unor tuuri (arunctori de ap) provizorii.
Coal a
UTM 581.4 011 ME

45
Pregtirea suprafeelor de construcie pentru a fi tencuite.

Pentru asigurarea unei aderene ct mai mari a mortarului pe suprafeele pe care se poate aplica tencuiala i a unei ct mai bune comparri a acesteia n timp, trebuie ca suprafeele de tencuit s fie ct mai rigide, curate i rugoase. n acest scop se iau urmtoarele msuri: - Suprafeele elementelor de tencuitdin crmid sau beton trebuie verificate din punctul de vedere al abaterilor admisibile. - Cnd exist abateri importante verticale sau orizontale sau neregularitti locale mari,ele se vor repara. - Ieindurile locale sunt cioplite cu dalta sau cu ciocanul de zidrie, iar intrndurile care necesit grosimi mari ale stratului de tencuial (peste 40mm),se acoper cu o plas de rabi fixat pe suprafaa de tencuit sau cu o mpletitur de srm pe cuie btute n rosturile zidriei, peste care se execut tencuiala. - Intrndurile mari,peste 70mm,pe suprafeele exterioare ale cldirilor,nu se rectific cu rabi,ci cu completri de crmid sau prin ngroarea stratului de mortar,pe cuie btute n perei cu mpletitura de srm ntre aceste cuie pentru armarea mortarului. - Dac abaterile nu depaesc limitele admisibile se cur doar suprafeele respective de praf, noroi, pete de grsime etc..Curirea se execut,de la caz la caz, prin splare cu apa,cu periide srm etc. - Dac suprafeele de tencuit sunt netede,ele trebuie innsprite prin cioplire, piuire etc. n cazul zidriilor de crmid executate cu rosturile pline,rosturile zidriei se cur pe adncimea de 1cm, pentru a asigura o legtur bun cu zidria. - Pereii interiori i tavanele din beton ce s-au realizat n cofraje de inventar (metalice, placaj etc.), avnd suprafeele netede,nu se tencuiesc. Suprafeele lor trebuie pregtite pentru o finisare cu compoziie de zugrveli sau cu tapete. - Eventualele chituiri se execut cu mortar de ciment i nisip fin. - Suprafeele pereilor exteriori,realizai ca i cei interiori n cofraje de inventar,se pregtesc pentru o finisare direct cu compoziii de vopsit. - nainte de aplicarea mortarului,suprafeele de tencuit trebuie s fie stropite cu ap, pentru a nu se produce absorbirea excesiv a apei din mortarul de tencuial,ceea ce ar duna adeziunii mortarului. Pentru a prentmpina apariia fisurilor la rosturile dintre suporturile din materiale cu contracii diferite, aceste rosturi vor fi acoperite cu fii de rabi de circa 15cm lime. Toate suprafeele de lemn sau de metal care apar n zidrie (ghermele,grinzi,buiandrugi,stlpi etc.), nu se tencuiesc dect dupa ce au fost acoperite cu o plas de rabi; cele de lemn vor fi acoperite sub plasa de rabi cu carton bitumat, pentru a evita umflarea lemnului n contact direct cu tencuiala. - Toate lucrrile de rabi ale diferitelor elemente cerute de necesiti arhitecturale trebuie terminate. - La tencuielile de plas de rabi trebuie s se verifice n primul rnd ca plasa s fie bine legat cu srm la distana de 20.25cm, de reeaua de bare de oel-beton. Barele de oel-beton au diametrul de cel puin 6mm,iar ochiurile reelei au dimensiunile de 25#25cm. Reeaua trebuie bine legat de construcia tavanului,la fiecare 25.30cm, cu musti din srm zincat de 2.2,5mm grosime i fixat cu distaniere de lemn. Plasa trebuie s fie bine ntins,s nu aib pri care s atrne i s nu se lase sub greutatea tencuielii. - Pentru tencuielile exterioare se execut aceleai lucrri pregtitoare ale suprafeelor de tencuit ca i pentru tencuielile interioare. - Se interzice folosirea ipsosului la aceste lucrri, avnd n vedere c se degradeaz la umiditate.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
Tehnologia de execuie a tencuielilor decorative

Tencuielile decorative sunt acele tencuieli care dau construciei un finisaj i aspect arhitectural definitiv numai prin tencuial, fara a mai fi necesar o spoial ulterioar. Aspectul arhitectural al tencuielii decorative se obine prin: compoziia mortarului, modul de aplicare i modul de prelucrare a feei vizibile. Faa vizibil se prelucreaz cu diferite unelte cnd mortarul stratului vizibil se gsete n stare plastic, la nceput de ntrire, ntrit parial sau ntrit total. La aplicarea feei vzute la tencuielile decorative trebuie respectate urmtoarele reguli: -mortarul pentru acest strat trebuie s aib o compoziie corespunztoare prelucrrii faadei.Amestecul uscat se pregtete anticipat pentru ntreaga suprafa sau pentru ntreaga ncpere. Eventualele ntreruperi n execuie trebuie bine gndite i aranjate, pe ct posibil, la limitele profilurilor, ornamentaiilor sau rezalitelor, pentru a evita apariia rosturilor de lucru, care pot compromite finisajul; -se las un spaiu suficient ntre schelele exterioare i perete, pentru ca executarea tencuielii s fie continu; nu se folosesc schele lsate n consol din zidrie sau schele rezemate de construcie, care necesit completri ulterioare ale tencuielii; -faa vzut se aplic numai dup montarea glafurilor, grilelor, diblurilor, profilulior etc; -se iau msuri speciale pentru mrirea aderenei stratului vizibil de grund, precum i pentru protectie mpotriva ariei, avnd n vedere ca imperfeciunile n execuie nu se pot repara n viitor fr a duna aspectului lucrrii; -faa vzuta trebuie s rezulte uniforma ca aspect (granulaie,desen,culoare) pe toat suprafaa, dar n special pe panourile limitate de profile sau linii de tonalitate diferit. La tencuielile exterioare este necesar ca ultimul strat, mai ales la tencuielile stropite, s fie executat de acelai muncitor, pe suprafeele limitate de profile sau alte elemente. Dup modul de alctuire,tencuielile decorative sunt: tencuieli decorative simple; tencuieli stropite; tencuieli de terasit i dolomit; tencuieli de piatr artificial.
Prepararea mortarelor
Prepararea mortarelor pe baz de ciment i var hidratat se face numai prin procedee mecanice, asigurndu-se urmtoarele condiii: -dozarea gravimetric a componentelor solide ale mortarului cu tolerane de +-2% pentru liani i +-3%pentru agregate; -amestecarea ngrijit a mortarului pn la omogenizarea complet. La mortarul de marc se pot aduga 0,1.0,2 pri ipsos pentru o parte var, n scopul accelerrii ntririi. n cazul utilizrii varului hidratat nu mai este necesar operaia de stingere a varului. Mortare impermeabile si antiacide Mortare impermeabile . Mortarele impermeabile sunt mortarele de ciment preparate cu aditivul impermeabilizator-APASTOP P. Apastop P este un adidiv impermeabilizator pentru mortare de ciment i se prezint sub form de pulbere de culoare alb sau gri. Mortarul cu adaos de Apastop P aplicat n mai multe straturi constituie o hidroizolaie rigid care poate fi adoptat la lucrrile de construcii n cazurile n care n timpul exploatrii nu exist posibilitatea apariiei de fisuri cu deschideri mai mari de 0,1 mm. Produsul Apastop P se ambaleaz n saci de hrtie de 25 kg i se depoziteaza n locuri acoperite i uscate.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
Cantitatea de Apastop P care este diferit pentru fiecare strat de tencuial n parte, dar nu mai mare de 3% din cantitatea de ciment, se amestec n prealabil cu cimentul pn la obinerea unui material omogen. Acest material se introduce mpreun cu nisipul necesar n malaxor i se amestec timp de 1 min, dup care se adaog cantitatea de ap necesar obinerii consistenei dorite i se continu amestecarea nca 3 min. Nisipul utilizat este de natur silicioas provenit din cariere sau balastiere. Mortarele se vor prepara n apropierea locului de aplicare i n cantiti astfel stabilite, nct s se pun n lucrare ntr-un interval de maximum 45 minute de la preparare. La fiecare amestec de mortar se verific consistena cu conul etalon. Adaosul de Apastop P se utilizeaz la prepararea mortarelor aplicate la: -protejarea elementelor de construcii contra umiditii (tencuieli exterioare la perei n subteran, tencuieli la socluri de cldiri, stratul orizontal de rupere a capilaritii la zidrii, tencuieli interioare n ncperi cu umiditate ridicat); -etanarea construciilor care vin n contact direct cu apa (cuve, bazine, rezervoare, castele de ap), fr ns ca presiunea apei s depeasc 2 at. Mortare antiacide. Pentru realizarea sapelor de egalizare i a celor suport sau a tencuielilor incluse n structura izolaiilor anticorosive se folosesc mortare antiacide alctuite din: ciment de furnal (de preferin); nisip cuartos de Vleni sau Arghire i ap. Pentru anumite cazuri speciale se folosete i cimentul aluminos. De asemenea, n componena unor mortare se introduce i soluie apoas de Aracet E 50 (50% ap). Durabilitatea produsului este asigurata pe de-o parte de constanta calitatii produsului determinata de control riguros al calitatii pe linia de fabricatie, al calitatii materiilor prime si al calitatii produsului finit si pe de alta parte prin performantele (dovedite si prin rapoartele de ncercari pe loturi de fabricatie): aderenta la suport, rezistenta la factorii agresivi ai mediului n care a fost pus n opera, rezistenta chimica foarte semnificativa, puterea exceptionala de acoperire, rezistenta ridicata la umiditate. Produsul pastrat n ambalaje originale desigilate dupa utilizarea partiala n procesul de aplicare desi etanse, poate fi deteriorat de contaminarea cu microorganisme bacteriene si microbiene care i afecteaza proprietatile. De aceea se recomanda sa nu pastrati produsul uzat, n conditii optime de depozitare si bine etanseizat, mai mult de 12 luni. Verificarea calitii lucrrilor se face pe tot timpul execuiei lucrrilor conform prevederilor din Normativul in vigoare . Totodata se va face n scopul asigurrii corespondenei acestora cu prevederile din proiect. Se va verifica de asemenea conformitatea cu indicaile de calitate impuse prin tehnologie de ctre productorul materialelor. Principalele operaiuni de verificare a lucrrilor vor fi urmtoarele: -nu se admit abateri in privinta grosimii stratului de tencuiala, grosimea fiind uniforma pe toata suprafata de acoperire. -stratul de grund trebuie sa se prezinte ca un strat uniform continuu. -nu sunt admise neregularitati sau fire de par din bidinea. -tencuiala decorativa nu trebuie sa prezinte zone cu desprinderi, fisuri, nuante diferite sau cu granule in relief (strop) neaderente. EXECUTAREA PE ETAPE A LUCRARILOR DE FINISAJ TAVANE In proiectul dat, tavanele vor fi executate din gipso-carton, cu goluri prevezute pentru corpurile de iluminat, precum si tavane simple, acoperite cu un strat de tencuiala care la rindul ei va fi vopsita cu vopsea lavabila de calitate superioara. Deci,conform incaperilor avem urmatoarele tipuri de tavane: a)La parter: -in hol, bucatarie-sufragerie, salon, grupul tehnico-sanitar avem:
Coal a
UTM 581.4 011 ME

45
tavane suspendate executate din gipso-carton normal, cu goluri prevazute pentru corpuri de iluminat si imitatie de geam sub forma de goluri acoperite cu un strat de sticla care este luminata din partea interioara. Pina la montarea placilor de gipso-carton, suprafata planseului din beton armat trebuie sa fie curatita de impuritati si grunduida cu amorsa-grund pentru suprafetele neabsorbante. Dupa, se lipeste bariera de vapori din polietilena de 0.15 mm grosime direct pe planseul din beton-armat, se realizeaza tavanul suspendat din gipso-carton. La suspendarea i modularea lui se va lucra simultan cu executantul instalaiilor electrice pentru corelarea poziiilor corpurilor de iluminat cu casetajul plafonului. Urmatorii pasi care urmeaza sunt: gletuirea incheieturilor sau defectelor, slefuirea in locurile unde este necesar, grunduirea suprafetei, acoperirea suprafetei cu doua straturi de vopsea lavabila de calitate superioara sau cu vopsea super lavabila in grupul tehnico-sanitar. Ultima etapa montarea corpurilor de iluminat. b)la etaj: -in hol, dormitoare (conjugal si al copilului), cabinet, garderoba si grupul tehnicosanitar, la fel avem: tavane suspendate executate din gipso-carton normal, cu goluri prevazute pentru corpuri de iluminat si imitatie de geam sub forma de goluri acoperite cu un strat de sticla care este luminata din partea interioara. Principiul de executie este la fel ca la parter. Insa in cabinet la tavan mai avem elemente din lemn montate pe peretii laterali, finalizindu-se cu aplicarea pe placile de lemn a stratului de lac de ton. In grupul tehnico sanitar tavanul din gipso-carton, va fi acoperit cu un strat de vopsea super lavabila.
PERETII
In proiectul dat avem pereti portanti (400 x 400 mm si 400 x 200 mm) si pereti despartitori din placi din ipsos si din caramida (120 mm) cu inaltimea de 3040 mm la parter si 1755 pina la 3070 mm la etaj. Inainte de a incepe lucrul, suprafata trebuie curatita de impuritati, trebuie sa fie solida, uscata, fara pete de grasime si praf.Rugozitatile se vor inlatura.Suprafetele se vor prelucra cu amorsa-grund pentru suprafete care nu absorb umezeala(beton-armat sau caramida). Peretii portanti. Mai intii pe elementele structurii de beton se va executa o termoizolaie din polistiren, tencuit cu mortar de ciment cu inserie de fibre de sticl sistem Baumit sau similare. Apoi aplicam un strat de tencuiala termoizolanta (25 mm). Dupa uscarea tencuielii suprafetele se slefuiesc in locurile unde este necesar si se face grunduirea peretilor cu amorsa grund. Dupa uscarea grundului peretii urmeaza sa fie acoperiti cu ultimul strat, in dependent de destinatia incaperii. Peretii despartitori: a)dip placi de ipsos (10 mm): se realizeaz mai intii structura metalica din profile. Acolo unde apar obiecte sanitare (chiuvete, spalatoare, baterii, etc) structura metalica trebuie sa contina si profile orizontale la inaltimea ce corespunde obiectului ce se monteaza. Dupa montarea primei fete a peretelui si executarea instalatiilor sanitare si electrice, in spatial liber din grosimea viitorului perete
se monteaz izolatia fonica din fibre minerale.
Prin montarea celei de-a doua fete, peretele de
gipso-carton capata stabilitatea sa finala, pregatit pentru tratarea rosturilor, legaturilor si a capetelor de suruburi. Pe panourile gipso-carton cu rosturile prelucrate se aplica un grund. Dupa uscarea grundului se aplica stratul final care este diferit in functie de destinatia incaperilor. b)din caramida(12 mm), care se acopera cu doua straturi de vopsea alba lavabila. Deci, in dependent de destinatia incaperilor avem urmatoarele tipuri de pereti: PARTER
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
In hol la parter: pereti portanti si pereti despartitori din caramida vopsiti cu vopsea alba lavabila in doua straturi. In grupul tehnico-sanitar: pereti portanti si despartitori din placi de ipsos cu dimensiunile conform planului proiectului, acoperiti cu placi de ceramica. In bucatarie-sufragerie: pereti portanti si despartitori din caramida, vopsiti cu vopsea alba lavabila,perete portant acoperit cu placi de ceramica si perete despartitor acoperit cu tencuiala decorativa. In salon: pereti portanti acoperiti cu vopsea alba lavabila si perete decorative executat din piatra naturala. La ridicarea scarilor avem perete portant si despartitor din caramida vopsit in doua straturi cu vopsea alba lavabila. ETAJ In hol: pereti despartitori din caramida acoperiti cu vopsea alba lavabila; In grupul tehnico-sanitar: pereti despartitori din placi de ipsos si unul portant acoperiti cu placi din ceramica; In dormitorul copilului: pereti portanti si despartitor acoperiti cu tapet textile; In dormitorul conjugal: pereti portanti si despartitor acoperiti cu vopsea alba lavabila si cu tapet textile; In cabinet si garderoba: pereti portanti si despartitori din caramida acoperiti cu vopsea alba lavabila.
PARDOSELI
In proiectul dat, stratul suport al pardoselii il reprezinta un planseu din beton. Dupa felul pardoselii avem pardoseli cu rosturi efectuate din parchet laminat, pardoseli acoperite cu placi de ceramica si pardoseli acoperite cu mocheta. Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub pardoseli (canale, fundaii conducte, instalaii electrice, sanitare, de nclzire, etc), precum i dup terminarea n ncperea respectiv a tuturor lucrrilor de construcii montaj, a cror execuie ulterioar ar putea deteriora pardoseala; Planeele suport din beton armat, vor fi curate i splate cu ap de impuriti, praf sau resturi de tencuial. Se va aplica sarpanta autonivelanta (5-20 mm). Timpul de uscare 72 ore. Suprafetele nivelate se grunduiesc cu grund epoxidic. Apoi se aplica un strat fonoizolator din placi de vata minerala, sau pardoseala incalzita in GTS la ambele nivele, hol si bucatarie-sufragerie. Dupa asta se poate aplica parchetul(la parter in hol partial, in salon; la etaj in hol, cabinet si garderoba), placi de ceramica aplicate cu ajutorul adezivului pentru gresie si faianta( la parter in hol partial, garderoba, bucatarie si grupurile tehnico-sanitare), mocheta aplicata cu ajutorul adezivului pentru mocheta si incleiata cu clei universal ( dormitorul conjugal si al copilului).
LUCRARILE DE TIMPLARIE
Lucrarile de tamplarie reprezinta elementele de constructie ce se monteaza in golurile lasate special la executia peretilor interiori si exteriori ai cladirii pentru iluminare si ventilatie naturala, intrare-iesire, comunicare intre diferite incaperi. In proiectul dat s-au folosit ferestre care se deschid in interior, executate din PVC, cu sticla tip geam termopan. Ele sunt proiectate la exterior, cu ochiuri fixe si ochiuri mobile, iar la interior toate ochiurile sunt mobile pentru asigurarea ntretinerii acestora. Pentru ventilarea curenta a ncaperilor s-au prevazut ferestre cu ochiuri mobile accesibile la nivelul pardoselii. Usile. Pe langa rolul functional are si rol decorativ. In proiectul dat avem usi de interior din lemn masiv (tei) si de exterior, executate din lemn triplustratificat(stejar) si sunt dotate cu balamale reglabile 3D, garnitura de etansare pe toc, inchidere in 3 puncte, praguri automate, manere.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
MOBILA
Mobila aleasa pentru interiorul proiectului dat este la comanda, in mare parte mobilierul este din MDF vopsit, MDF pvc, MDF pon, Pal melaminat, lemn si otel inoxidabil. MDF-ul este format din plci aglomerate obinute prin procedeul chimic de mrunire. Este un material mult mai dens dect palul i mai rezistent. In comparaie cu multe alte materiale lemnoase, MDF-ul prezint o rezisten mecanic ridicat la inconvoiere si inurubare. MDF-ul acoperit cu lacuri poliuretanice confer mobilierului o rezisten mecanic sporit, la mediul umed, alturi de un design deosebit. Lacuri poliuretanice cu care este acoperita suprafata de MDF deja vopsita, sunt cele mai rezistente la mediul umed (bucatarie si grupul tehnico-sanitar). Ele cuprind toat gama de culori RAL si pot fi mate sau lucioase, in dependent de gustul fiecaruia. Deci, setul de mobila in bucatarie, setul mobila de garderoba, set de dulapuri, sunt executate din MDF, si vopsite cu vopsea speciala pentru astfel de suprafete, in culoarea respectiva aleasa dupa amplasarea pieselor de mobilier in interiorul incaperilor. Masa din bucatarie este executata din lemn masiv de cires, scaunele din lemn cu profil metalic, acoperite cu stofa de culoare alba, la fel ca si fotoliile din salon si din dormitorul conjugal; fotoliile din dormitorul copilului sunt acoperite cu stofa de culoare albastra. Canapeaua de colt si canapeaua din birou sunt acoperite cu stofa de bumbac de culoare gri. Masa pentru reviste din salon este executata din MDF cu profil metalic acoperit cu vopsea acrilica de culoare alba. Radiatoarele sunt din otel inoxidabil, vopsite cu vopsea pentru suprafete de metal de culoare alba.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
Business-plan al proiectului de construire a firmei AccentDesign

Cap.1. Rezumat.Descrierea scurta a proiectului. Cap.2. Descrierea firmei: a) domeniul de activitate; b) forma organizatorico-juridica; c) elaborarea documentelor de fondare; d) inregistrarea business-ului propriu. Cap.3. Descrierea productiei: a) ce servicii ofera firma; b) etapele de lucru.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
Cap.4. Marketing-plan: a) analiza pietei; b) analiza concurentilor; c) analiza politicii de preturi; d) alegerea strategiei de reclama. Cap.5. Planul organizatoric: a) argumentarea si alegerea formei de organizare manageriala; b) proiectarea structurii organizatorice a firmei. Cap.6. Plan financiar: a) analiza costului proiectului; b) politica de costuri; c) planificarea evolutiei fluxului; d) analiza profitului. Cap.7. Risc management: a) analiza factorilor de risc pentru activitatea firmei; b) planificarea metodelor de asigurare.
Capitolul 5.
Economia constructiilor
Proiectul dat se numeste Design interior al unei case individuale tip S+P , situat in or.Balti. Se realizeaza sub conducerea firmei AccentDesign. Directorul, Rusu Natalia este si fodatorul intreprinderii, cu 100 % cota parte. Tinara absolventa Natalia Rusu a adunat o echipa puternica formata din patru designeri de interior, un designer de landsaft, un arhitect,un inginer si un contabil. Astfel a creat o echipa bine organizata, apta de a
Coal a
UTM 581.4 011 ME

45
raspunde la orice cerere a consumatorilor, toti agajatii fiind cu studii superioare, unii chiar si cu experienta de citiva ani in domeniul sau. Forma organizatorico-juridica aleasa a fost SRL, fiindca este cel mai raspindit tip de societate comerciala in sectorul intreprinderilor mici si mijlocii din Republica Moldova. SRL este societatea comerciala cu statut de persoana juridica al carei capital social este divizat in parti sociale conform actului de constituire si a carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul societatii. Intreprinderea a fost inregistrata de catre oficiile teritoriale ale Camerei Inregistrarii de Stat in termen de pina la 5 zile de la data depunerii cererii. Inregistrarea :
Pasii care au fost urmati de fondator la inregistrarea intreprinderii : 1. S-au prezentat documentele la Camera de Inregistrare; 2. Camera de Inregistrare a facut verificarile necesare (fondatorul sa nu aiba intreprinderi inregistrate care nu functioneaza,nu au fost lichidate sau au datorii la biget, sau denumirea sa includa neaparat abreviatura S.R.L. ); 3. S-au perfectat actele pentru inregistrare : a) Fondatorul S.R.L. a completat cererea de inregistrare conform modelului stabilit;
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
b) Fondatorul a achitat taxele conform tarifelor aprobate (250 lei taxa de inregistrare si taxa de timbru 0.5% din capitalul social; c) S-a facut comanda pentru executarea stampilei. 4. Camera de Inregistrare a eliberat certificatul pentru deschiderea contului bancar temporar. 5. Fondatorul a depus capitaul social in cont (aportul in numerar integral 100% pina la inregistrarea S.R.L. Dupa inregistrare, Camera de Inregistrari a eliberat fondatorului: a) Certificatul de inregistrare care confirma inregistrarea de stat cu numrul unic de identificare (IDNO) care este si codu fiscal al intreprinderii; b) Decizia registratorului de stat cu privire la inregistrarea intreprinderii; c) Actu de constituire a intreprinderii; d) Stampila intreprinderii.
3. Descrierea Produsului realizat de AccentDesign

Cu profesionalism, realizam proiecte personalizate de design si amenajari interioare, inclusiv proiecte pentru mobilier unicat, in urmtoarele: case individuale, apartamente,hoteluri, oficii, spatii comerciale, restaurante, cafenele, sali de banchete si ceremonii etc., insa la cererea consumatorului, este posibilitatea de a oferi si servicii de design de landsaft, cu tot felul de amenajari exterioare. Continutul proiectului de analiza asupra unei comenzi depinde de destinatia lui, insa in mare parte albumul de executie are acelasi continut (exceptie fiind executarea designului de landsaft) : -Planele: amplasare, tavan, iluminare, electricitate; -Desfasurate pentru toti peretii; -Solutii arhitecturale; -Imagini 3d; -Detalii mobilier si borderourile materialelor de constructie ( la cererea clientilor ). Pentru a obtine calitate maximala si in termeni cit mai scurti, propunem un program de executare a comenzii:
a)
Elaborarea conceptiei. Aceasta etapa dureaza aproximativ 20-25% din timpul planificat pentru proiecatre. Se caracterizeaza prin elaborarea minima a 3-5 idei de baza. Ideile se discuta cu beneficiarul si se stabileste varianta cea mai reusita si originala astfel incit sa satisfaca ambele parti.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
b)
Intarirea conceptiei de baza. Dureaza aproximativ 50% din timpul planificat pentru proiectare. Ideile alese se prelucreaza in programele speciale (autocad/ 3dmax), se obtin imaginile in 3d, care permite vizualizarea cit mai aproape de varianta in realitate. Tot in programele speciale se realizeaza albumul de executie cu toate planele si detaliile necesare pentru realizarea proiectului.
c)
Perioada de constructie.Dureaza aproximativ 25-30% din timpul planificat pentru proiectare. Firma AccentDesign garanteaza eficacitatea indeplinirii lucrului datorita monitorizarii permanente a indeplinirii planului de executie. Timpul dedicat proiectului variaza in dependenta de fiecare obiect individual se stabileste in concordanta cu consultari si posibilitatile reale umane.
Palnificarea programului dat este subiectiva, timpul de executie a comenzii variind in dependenta de cerintele beneficiarului si posibilitatile noastre.
4.Plan marketing.
Marketing inseamna a cumpara si a vinde,a comercializa. Iar a face marketing inseamna a actiona pe piata distribuind produse si servicii necesare celor care le asteapta si sunt dispusi sa plateasca pentru ele. Produsul in cadrul marketingului ocupa locul central, deoarece el este cel care satisface direct cerintele de consum si prin realizarea lui se realizeaza legatura cu piata si eficienta economica a firmelor. La ziua de azi, aproximativ 80% din volumul total de lucru asupra proiectelor se executa la calculator. Deci firma dispune de calculatoare performante cu programme instalate moderne, licentiate care ofera posibilitati superioare de prezentare a produsului final. Ele permit totodata lucrul cu tehnici de modelare si proiectare avansate care reduc considerabil timpul de lucru, ceea ce permite eficienta indeplinirii lucrarilor in termeni minimali propusi si in acelasi timp determina cresterea cererii de piata. Toate acestea prezinta o importanta deosebita pentru firma, deoarece creeaza modalitati noi de satisfacere a nevoilor consumatorilor, permite identificarea unei cereri latente, ajuta la descoperirea unor noi segmente de consumatori, modifica modelele cererii si stilul de viata, amplifica eficienta activitatilor de marketing, utilizand tehnici avansate. Exista un ansamblu de elemente care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care guverneaza statutul oamenilor in societate. Aceste elemente formeaza comportamentul de cumparare si consum, delimiteaza segmentele de piata si delimiteaza tipologiile specifice ale cumparatorilor. Datorita faptului ca toti membrii echipei de lucru (angajatii ) sunt bine
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
instruiti in ceea ce fac si pot sa corespunda in totalmente exigentelor consumatorilor,aceasta determina inca o data cresterea cererii pe piata. Un factor esential ce determina si motiveaza in continuu angajatii spre tendinta de a se perfectiona cautand metode, modele si idei inovatoare, este factorul de concurenta. Deci concurenta in domeniul designului este destul de ridicata. La moment, in Chisinau, activeaza in jur de 50 de firme specializate in domeniu dat. Pe linga acestea,mai sunt infiintate firme de proiectare,in cadrul carora sunt angajati designeri de interior. Insa ceea ce influenteaza mentinerea continua pe piata este strategia de reclama aplicata, care consta in urmatoarele: Promovarea firmei pe paginile web ( crearea sit-ului propriu si promovarea acestuia pe retele sociale ); Participarea permanenta la tot felul de expozitii organizate in domeniul designului (materiale de constructii, echipamente si utilaje inovatoare etc.); Implementarea imaginii firmei pe banere de reclama ; Raspindirea de pliante cu reclama;
Promovarea imaginii firmei in cadrul numeroaselor articole in diverse ziare si reviste de specialitate (Vip Magazin, Home Design , Design Interior , World Architecture etc.).
5.Plan organizatoric.
Functia de organizare desemneaza ansamblul activitatilor, prin intermediul carora, se stabilesc si se delimiteaza procesele de munca fizica si intelectuala si componentele acestora (miscari, timp, operatiuni, lucrari, sarcini), precum si gruparea lor pe posturi, formatii de munca, compartimente si atribuirea anumitor criterii economice, tehnice, sociale, in vederea realizarii in mai bune conditii a obiectivelor planificate. La nivel organizatoric firma e formata dintr-o echipa din noua persoane: directorul(care este si fondatorulfirmei), patru designeri de interior, un designer de landsaft, un arhitect,un inginer si un contabil. In cadrul firmei AccentDesign , fondatorul este lider si totodata indeplineste functiile manageriale, pentru a defini ca grupul dat de angajati are o persoana responsabila de toate procesele si ca exista o politica de conducere care vizeaza cooperarea si stapinirea sau dirijarea proceselor in scopul obtinerii succesului firmei. Deci un lider trebuie sa se bazeze pe dinamica de grup, persoanlitate, comportament, putere de convingere, interactiuneac cu colaboratorii si mai ales rolul jucat in firma, dar totodata liderul are o influenta mare asupra angajatilor, asigurind dinamica firmei si capacitatea de a raspunde la schimbarile mediului.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
La etapa initiala s-a optat pentru forma laissez-faire de organizare manageriala, prin care se da libertatea de actiune foarte mare subordonatilor, pina la etapa de apreciere a rolului fiecaruia din angajati si a aptitudinilor sale in cadrul firmei. Mai tirziu insa s-a trecut usor la forma de organizare manageriala democratica, ale carei principale dimensiuni sunt sociabilitatea, flexibilitatea, cooperarea, comunicatiile bune, spirit de deschidere si atmosfera prietenoasa. Am ales forma de organizare data fiindca suntem inca la etapa initiala de formare si echipa este tinara. Reiesind din cele expuse mai sus, putem afirma ca structura organizatorica a firmei noastre are un caracter flexibil, deoarece ea se transforma continuu in functie de cerintele mediului de afaceri in care se afla si cu care interactioneaza.
6.Plan financiar.
Pentru a estima costul unui proiect,e sufficient sa avem in fata planul de executie cu cotarile necesare si citeva sugestii la felul cum se asteapta a fi proiectul in final. Costul se calculeaza tinind cont de dimensiunile si destinatia proiectului dat: a) cu cit dimensiunile proiectului comandat sunt mai mari, cu atit pretul pentru metro patrat de lucru este mai mic; b) pentru interioarele cladirilor locative,oficiilor (suprafetele fiind mai mici)pretul pentru metro patrat este mai mic (de aproximativ 10 euro/mp), iar pentru interioare cu destinatie socioculturala, hoteluri,sali de ceremonii si banchete, pretul creste(ajungind la 14-16 euro/mp). Tot un factor care face parte din politica de promovare a firmei este posibilitatea obtinerii reducerii la comanda, adica cu cit dimensiunile proiectului comandat sunt mai mari, cu atit pretul pentru metru patrat de lucru scade, in dependent de caz. Tot o reducere semnificativa (pina la 1015%) pot obtine si cei care se decid si executarea amenajarilor interioare tot de firma, ea avind incheiete contracte de colaborare cu furnizorii de materiale de constructie de calitate inalta atit din Republica Moldova cit si de peste hotarele tarii. Firma AccentDesign este o societate cu raspundere limitata si are un singur actionar, Natalia Rusu. Investitia initiala in acest business s-a ridicat la aproximativ 5.000 euro, primele achizitii absolut necesare fiind mese pentru calculatoare( 7x150 euro=1050 euro), dulapuri pentru documente (3x150euro=450 euro), calculatoare performante( 2x 550 euro=1100 euro), licenta pentru windows(50 euro) si antivirus (50 euro), imprimanta alb-negru (50 euro), scanner-xerox 100 euro si restul materiale de birou necesare.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
Tabelul urmator va arata cu aproximatie profitul net si rentabilitatea anuala a activitatii firmei pe trimestre in decurs de un an de activitate, in dependenta de venituri, cheltuieli si impozit pe venit.
I trimestru 12200euro 1.Venituri 2.Chetuieli 3.Profit operational 183000 lei 10300 euro 154500 lei 1900 euro 28500 lei
II trimestru 14520 euro 217800 lei 10300 euro 154500 lei 4220 euro 63300 lei
III trimestru 14980 euro 224700 lei 10300 euro 154500 lei 4680 euro 70200 lei
IV trimestru 13320 euro 199800 lei 10300 euro 154500 lei 3020 euro 45300 lei
Total (an) 55020euro 825300 lei 41200euro 618000 lei 13820 euro 207300 lei
4.Impozit
pe
venit 1464 euro 21960 lei 436 euro 6540
1742 euro 26136 lei 2478 euro 37170 lei
562 euro 8425 lei 4118 euro 61770 lei
1598 euro 23970 lei 1422 euro 21330 lei
5366 euro 80490 lei 8454 euro 126810 lei
(12% anul 2012) 5.Profit net
6.Rentabilitatea
3.57 %
17 %
27.49 %
10.67 %
Venituri I trimestru: design interior al unui Oficiu al Starii Civile ( 400 mp x 13 euro/mp=5200 euro / 78000 lei) si design interior al unui restaurant (500 mp x 14 euro/mp=7000 euro / 105000 lei); Total 12200 euro / 183000 lei. II trimestru: design interior a unei reteli de birouri 12 birouri ( 360 mp x 12 euro/mp=4320euro/ 64800 lei ) si design interior al unui cazinou ( 850 mp x 12 euro/mp=10200 euro/153000 lei); Total 14520 euro /217800 lei. III trimestru: design interior al unui disco-bar (450 mp x 14 euro/mp=6300 euro/94500 lei) si design interior al unui restaurant cu terasa (620 mp x 14 euro/mp=8680 euro/130200 lei). Total 14980 euro/224700 lei.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
IV trimestru : design interior al unui restaurant cu euro/mp=3240 euro /48600 lei). Total 13320 euro/ 199800 lei. Cheltuieli I trimestru : arenda imobil 600 euro;
sala de banchete (720 mp x 14
euro/mp=10080euro /151200 lei) si design interior au unei cafenea cu terasa (270 mp x 12
Publicitate(baner cu reclama, articole ziare si reviste,carti de vizita) 300 euro/4500 lei; Comunale(energie electrica+pachet telefonie si internet) 100 euro/1500 lei; Salarii(director general,contabil,patru designer de interior,un designer de landsaft, un architect si un inginer) 7350 euro/110250 lei; Asigurarea sociala (26,5 %): 1950 euro/29250 lei; Total 10300 euro/154500 lei. II trimestru : arenda imobil 600 euro; Publicitate(baner cu reclama, articole ziare si reviste,carti de vizita) 300 euro/4500 lei; Comunale(energie electrica+pachet telefonie si internet) 100 euro/1500 lei; Salarii(director general,contabil,patru designer de interior,un designer de landsaft, un architect si un inginer) 7350 euro/110250 lei; Asigurarea sociala (26,5 %): 1950 euro/29250 lei; Total 10300 euro/154500 lei. III trimestru: arenda imobil 600 euro; Publicitate(baner cu reclama, articole ziare si reviste,carti de vizita) 300 euro/4500 lei; Comunale(energie electrica+pachet telefonie si internet) 100 euro/1500 lei; Salarii(director general,contabil,patru designer de interior,un designer de landsaft, un architect si un inginer) 7350 euro/110250 lei; Asigurarea sociala (26,5 %): 1950 euro/29250 lei; Total 10300 euro/154500 lei. IV trimestru: arenda imobil 600 euro; Publicitate(baner cu reclama, articole ziare si reviste,carti de vizita) 300 euro/4500 lei; Comunale(energie electrica+pachet telefonie si internet) 100 euro/1500 lei; Salarii(director general,contabil,patru designer de interior,un designer de landsaft, un
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
architect si un inginer) 7350 euro/110250 lei; Asigurarea sociala (26,5 %): 1950 euro/29250 lei; Total 10300 euro/154500 lei. Deci planurile de viitor ale firmei depind nemijlocit de evolutia pietei. Daca economia Republicii Moldova si in special piata imobiliara va reste, atunci cererea pentru serviciile noastre va creste, insa nu uitam totusi si de cele mai recente legi care ingradesc tot mai mult firmele mici, de aceea trebuie sa pastram un nivel scazut al cheltuielilor.
8.Riscuri si asigurare.
O definitie a succesului este venitul,insa nu intodeauna acesta este asigurat. Succesele si insuccesele in activitatea firmei trebuie examinate drept interactiunea mai multor factoriexteriori(asupra carora firma nu poate influenta) si interior (care depind de organizarea activitatii firmei). Pentru a identifica mai usor factorii de risc si asigurarea de acesti factorii, propun realizarea analizei SWOT, care se descifreaza in felul urmator: Strengths-puncte tari; Weakness-puncte slabe; Opportunities-oportunitati; Threats-amenintari. Ca factori de risc vom lua punctele slabe si amenintarile iar asigurarea va fi reprezentata de punctele tari si oportunitati. Drept amenintari si fatori de risc pentru firma servesc:
a) Concurenta, care se materializeaza mai mult prin intensitatea promovarii, ce detine punctual
de maxima importanta in marketingul unei afaceri.
b) Salarizarea in functie de volumul de lucru indeplinit poate fi uneori la un nivel mai jos de
asteptarile angajatilor, ceea ce i-ar determina sa migreze spre concurenti.
c) Scaderea
firma.
economiei in tara duce la necesitatea scaderii preturilor serviciilor acordate de
d) Fluctuatiile monedei nationale in dependenta de moneda euro sau dolar. e) Adoptarea celor mai recente legi care ingradesc tot mai mult firmele mici.
In asigurarea firmei de esecuri este nevoie de:
a) a interveni cu metode noi si inovatoare, tehnologii de ultima performanta. b) Pentru

a spori cunoasterea firmei in rindurile clientilor e nevoie de a reinvesti profitul in primii termini de activare in companii de publicitate.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
c) Firma
va adopta un program de majorare a clientele, prin accesibilitatea obtinerii
discouturilor la prima apelare la serviciile noastre si posibilitatea obtinerii pe viitor a reducerilor considerabile la efectuarea lucrului.
d) Totodta
firma, prin intermediul colaboratorilor (nationali si europeni),poate oferi toate
tipurile de servicii conexe-astfel incit atunci cind contractam o lucrare sa putem executa toate lucrarile necesare fara a lasa clientul sa apeleze la terte firme. Astfel creste si perspectiva obtinerii unei individualitati a proiectului executat.
e) f)
Participarea anuala la diferite expozitii este punctual forte in vederea cresterii prestigiului in rindurile clientilor. La fel, agajatii vor trece anual cursuri de calificare profesionala, ceea ce va duce la cresterea capacitatilor,de altfel a profesionalismului in domeniu.
Si nu in ultimul rind, tin sa mentionez ca echipa noastra de creatie e formata din astfel de persoane, care pe linga cele expuse mai sus au fantezia, ambitia si cunostintele necesare care pot sa transforme orice interior in ambiante expresive chiar si cu putine piese de mobilier. In concluzie putem mentiona faptul ca capacitatea firmei de a se adapta la schimbarile externe si interne, este garantia supravietuirii si mai ales a prosperarii ei. Infiintarea unei firme presupune multe eforturi,documente si atentie, deoarece fiecare detaliu este semnificativ, iar raspunderea este pe masura. Dupa aceasta etapa incee insa adevarata activitate. Gestionarea problemelor firmei presupune parcurgerea sistematica si permanenta a unir etape, initiativa, dar si disciplina, toate cu un singur scop, profitabilitatea.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
6. SECURITATEA ACTIVITII VITALE

6.1. INTRODUCERE Protectia muncii este o problema de stat si cuprinde ansamblul normelor si regulilor de tehnica a securitatii si de igiena a muncii. Acestea au ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si mbolnavirilor profesionale, reducerea efortului fizic, precum si asigurarea unor conditii speciale pentru persoanele care muncesc n conditii deosebite. Proiectul de diploma prezinta constructia unei case individuale tip P+E situat in or.Balti. La proiectarea acestei case se va tine cont atit de tehnica securitatii activitatii vitale a muncitorilor, cit si a inginerilor, proiectantului, posesorilor casei date. La proiectul dat se vor folosi un sir de lucrari ca de ex.: lucrari de transportare, de incarcare-descarcare, de izolare, de terasament, de montare a utilajului tehnologic, de executare a acoperisului, de finisare (tencuire, zugravire, montarea geamurilor etc.), lucrari de podire, lucru cu instrumentele electrice, constructia comunicatiilor externe (inclusiv montarea cablurilor) si altele. Deci, la executarea lucrarilor date se vor respecta toate masurile de securitate a activitatii vitale. Pentru a micsora riscul de accidentare sau imbolnavire a muncitorilor, inainte de a fi admisi la munca,pentru toti muncitorii, administratia este obligatasa asigure instruirea lor in domeniul securitatii si sanatatii in munca in conformitate cu STAS (GOST 12.0.004-79) si sa asigure muncitorii cu masuri de protectie necesare. Toate lucrarile se vor executa pe baza fiselor tehnologice elaborate de tehnologul executant, in care se vor reda toate masurile de protectie a muncii.
6.2. ANALIZA CONDIIILOR DE MUNC
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
Caracteristica condiiilor igienico - sanitare, a factorilor periculoi i duntori de producie la lucrrile de reparaie i design. Factorii periculoi i duntori de producie 1. 1. Condiiile igienico-sanitare: Microclimatul -zona calda: temperatura, oC umiditatea relativ, % viteza micrii aerului, m/s -zona rece: temperatura, oC umiditatea relativ, % viteza micrii aerului, m/s Iluminatul de producie Natural, % Artificial, lx + + . .. Aprecierea condiiilor de munc Vizual 2. conform normelor 3.
+ + + + + +
15 26 75 0,2...0,6 13-19 75 0,3
Ventilaie de PM aeraie natural, Kdv infiltrare natural, Kdv 2. Caracteristica ncperilor: Gradul de rezisten la foc a cldirii Categoria constructiei dup pericolul incendiarexploziv 3. Factorii producie : Electrici: genul curentului electric tensiunea, V frecvena, Hz frecventa medie locala alternativ 220 50 alternativ 220 31.5-63 periculoi i duntori de II E II E + + 2 2
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
frecventa medie generala Mecanici: zgomot, dBA vibraii zborul achiilor de materiale i scule micarea prilor mainilor i mecanismelor Termici: detalii nclzite Prafuri:
14 + perforator
8-16 .. 112
La lucrri de sudare Ciment beton
La lucrri de sudare CMA=6 CMA=6 CMA=10
Chimici:
vopsele lacuri solveni
1. Posibilitatea izbucnirii incendiului: sursa de aprindere
scntei igar vopsele
scntei igar vopsele
6.3. SANITARIA INDUSTRIAL Msuri privind sanitaria industrial Conditiile de munca sunt determinate de caracterul procesului de munca si factorii mediului extern, ce-l nconjoara pe lucrator n sfera de productie. n timpul activitatii de munca a omului are loc interactiunea mediului de productie si a organismului. Omul transforma, acomodeaza mediul de productie la necesitatile sale, iar mediul de productie actioneaza ntr-un mod sau altul asupra lucratorilor. Actiunea mediului de productie asupra organismului omului este conditionata de factori fizici, chimici si biologici. Deci,in proiectul dat avem actiunea urmatorilor factori nocivi : Factorii fizici includ umiditatea relativa si temperatura aerului ambiant, circulatia si tensiunea barometrica a aerului, radiatia radioactiva si termica, zgomotul si vibratia etc. Printre factorii chimici se numara impurificarea aerului cu diferiti solventi si praf toxic, mirosurile neplacute, acizii si alcaliile agresive. Acesti factori influenteaza foarte negativ asupra omului.
6.3.1.Zgomotul.
Practic toate procesele in timpul constructiei unui obiect genereaza zgomot. Expunerea la zgomote puternice , la locul de munca, poate cauza vatamari ireversibile ale auzului si accidente de munca, putind totodata sa se constituie intr-un factor care contribuie la aparitia eltor
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
probleme de sanatate. La executarea proiectului dat practic toate activitatile presupun lucrul in conditii de zgomtot. Iata citeva surse: buldozere,excavatoare, compactoare vibratoare, electrocompresoare,malaxoare, ciururi vibratoare, masini de gaurit, demolatoare, polizoare portabile, polizoare fixe, fierastrau etc. Efectele cele mai importante ale zgomotului asupra organismului uman sunt: oboseala auditiva, traumatismul sonor, surdiatea profesionala, tulburari de vedere, tulburari ale sistemului respirator si ale aparatului circulator, modificari ale tractului digestiv,tulburari ale somnului, tremurari si frisoane ale muschilor,bratelor si picioarelor,diminuarea tonusului muscular etc. Cunoscind toate aceste daune ale zgomotului, putem intreprinde masuri de protectie impotriva zgomotului: a) metode tehnico-organizatorice (perfectionarea tehnologiilor de deservire si reparatie a masinilor si utilajului de lucru precum si stabilirea regimurilor rationale de munca si odihna pentru muncitorii ce deservesc utilajul sau muncesc la locul de fata); b)mijloace accustice (de fonoizolare, fonoabsorbtie); c)arhitectural-planificatoare (crearea zonelor de protectie antizgomot). Insa pentru prevenirea bolilor profesionale cauzate de zgomot, mai intii de toate trebuie utilizate mijloace individuale de protectie, cum sunt: bucsele, castile sau coifurile antizgomot. Substantele nocive Pentru ca angajatii sa demonstreze o productivitate de munca maxima este necesar de asigurat puritatea aerului si conditii meteorologice optime in zona de lucru. Zona de lucru este spatial cu inaltimea pina la 2 m de la suprafata unde se gasesc locurile de munca. O mare parte din substantele daunatoare, patrunzind in organismul uman prin diferite cai (caile respiratorii,piele si singe, prin stomac cu produsele alimentare) se dizolva in mediul biologic (singe, saliva, limfa), intra in reactive cu el si schimba functiile fiziologice ale lui. Rezultatul acestei actiuni este otravirea organismului, pericolul caruia depinde de durata actiunii, concentratia si tipul substantei. La construirea proiectului dat putem mentiona urmatoarele substante nocive: benzol,acetona, diferiti solvent, prafuri de mase plastice, lemn, ciment, sticla, teseturi minerale. Iar actiunea lor asupra organismului uman este urmatoarea: intoxicarea generala a organismului, iritarea cailor respiratorii, provocarea alergiei, schimbarea functiei reproductive a organismului uman etc. Actiunea acestor substante nocive se majoreaza la prezenta temperaturii sporite a aerului, zgomotul major, vibratiile. Metodele de protective sunt urmatoarele: ventilarea, curatarea aerului, emertizarea utilajului unde se degaja substante nocive, mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice, inlocuirea substantelor nocive cu alte substante mai putin nocive si mai ales folosirea mijloacelor de protective individuala (masti antigaz si respiratoare, ochelari de protectie, manusi de latex si biologice, halite de cauciuc etc. 6.4. TEHNICA SECURITII 6.4.1. Exploatarea echipamentului tehnologic si a instrumentelor.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
Lucrarile de constructii-montaj trebuie sa se execute cu folosirea echipamentului tehnologic (mijloace de esafodaj, ambalaje pentru beton, material pulverulente, blocuri mici, dispositive de agatare, verificare si consolidare provizorie a constructiilor), mijloace collective de protective si sculelor de mina, determinate de component complectelor normative, iar exploatarea lor trebuie sa fie in conformitate cu actele de exploatare a uzinelor producatoare si trebuie sa corespunda cerintelor standardelor (GOST) 27321-87, 24258-88 si 28012-89. Astfel, mijloacele de esafodaj trebuie sa posede podine de lucru netede, cu intervale intre scinduri nu mai mari de 5 mm. Suprafata terenului pe care se instaleaza schelele trebuie nivelata, compactata si asigurata scurgerea apelor de suprafata. Schelele trebuie intarite pe peretele cladirii in locurile indicate in proiectul de executare a lucrarilor. Esafodajele cu inaltimea pina la 4 m sunt admise spre exploatare numai dupa receptia lor de catre seful de lucrari. In timpul receptionarii esafodarilor trebuie controlate: -prezenta contravintuirilor si legaturilor ce asigura stabilitatea; -nodurile de intarire a elementelor, podine de lucru, imprejurimile; -verticalitatea stilpurilor, siguranta locurilor de sprijin si punerea la pamint (pentru schelele metalice). Schelele in procesul de exploatare trebuie verificate de seful de lucrari nu mai rar de o data la 10 zile. Daca pe schele nu s-a lucrat mai mult de o luna, la reinceperea lucrarilor ele vor fi receptionate in aceeasi ordine ca si schelele montate din nou. Ele mai necesita o verificare dupa ploaie sau dezghet, care pot influenta starea bazei dar si dupa actiuni mecanice. La depistarea deformatiilor, schelele trebuie indreptate si receptionate din nou. In cazurile cind sub schele nu este prevazuta executarea lucrarilor, circulatia oamenilor si transportului, instalarea podinei nu este obligatorie. In timpul demontarii schelelor alaturate cladirii, toate golurile usilor primului etaj si iesirile la balcoanele ambelor etaje in limitele sectorului ce se demonteaza trebuie sa fie inchise. Intervalul dintre peretele cladirii in constructive si podina de lucru a schelelor alaturate nu trebuie sa depaseasca 50 mm la lucrarile de zidarie si 150mm la lucrarile de finisare. Este interzisa trecerea in cladire sau instalatie de pe aceste esafodaje. Inainte de deplasare, schelele mobile trebuie eliberate de materiale, ambalaje, pee le nu trebuie sa se afle muncitori. In timpul transportarii instrumentelor, partile lor ascutite trebuie inchise cu teci sau huse. Cirligele,mijloacele de ridicat, folosite la executarea lucrarilor de constructii-montare trebuie sa fie dotate cu dispositive de inchidere ce impiedica desprinderea independent a incarcaturii. Dirijarea
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
utilajului trebuie s fie mecanizat, automatizat i s
se efectueze de la distan. Toate
echipamentele, in procesul de exploatare trebuie sa fie supuse reviziei tehnice de catre persoana responsabila de starea lor functionala normal in termenele stabilite de cerintele Regulilor de constructie si exploatare nepericuloasa, nu mai rar decit o data la 6 luni, in caz k nu sunt prevazuti alti termini. Rezultatele reviziei trebuie consemnate in registrul lucrarilor. 6.4.2. Tehnica securitatii la lucrarile cu amestecuri decorative. Toate lucrarile vor fi efectuate de catre muncitori calificati in domeniu.Nu se va admite aflarea persoanelor straine in incaperile de lucru. Factorii principali afectivi a lucrarilor sunt: lucrarile le inaltime, stropirea cu amestec, curentul electric etc. Muncitorii trebuie sa foloseasca urmatoarele mijloace de protectie individuala: chelari, chipiu snuruit, pentru prelucrarea suprafetelor cu pericol de electrocutare -manusi dielectrice, incaltaminte din cauciuc, covorase din cauciuc, respiratoare. Atunci cind va folosi substante chimice va folosi imbracaminte cauciucata si manusi speciale. Lucru la inaltime va fi efectuat folosind centura de siguranta. Se interzice de a lucra la inaltimea mai mae de 1.3m fara perile la schele si mese mobile. Toate instrumentele de mina folosite in procesul lucrului voor avea apucatori din polastic sau cauciuc. Pentru uscare suprafetelor se va folosi aerarea natuala. Se interzice de a folosi pentru aceasta mangalurile, butoaele cu carbuni sau alte substance solice ce ard, caminele cu benzina sau electrice. Folosirea utilajelor sub presiune pentru tencuirea peretilor se va face doar de specilisti calificati. Se interzice folositea utilajului chiar la cea mai mica scurgere de curent prin ea. In calitate de lampi pentru iuminare se vor folosi lampile speciae cu tensiunea nu mai mare de 12V. In cazul detectarii unor defectiuni de izolatie se va anunta cunducatorul superior. In scopul crearii securitatii antiincendiara muncitorul va lua urmatoarele masuri: va fuma numai in locuri special amenajate cu lazi cu nisip si cu butoaie cu apa. Nu va depozita si nu va aprinde gunoiul in locuri necorespunzatoare. Substantele inflamabile si usor inflamabile dupa lucru vor fi depozitate in incaperi speciale.
6.5. MASURI DE PROTECTIE CONTRA INCENDIILOR. Conceptul de securitate antiincendira denota acea stare a obiectului, in care se exclude probabilitatea incendiului, iar in cazul aparitiei lui se face tot posibilul de a proteja oamenii de actiunea factorilor daunatori ai incendiului si se asigura protectia valorilor materiale.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
Printre sursele principale de izbucnire a incendiului la locul de constructie a proiectului dat putem enumera: aruncarea neglijenta a chibritului nestins, aparatele de taiere a materialilor combustibile, tigarile nestinse, scurtcircuitele din retelele electrice, depozitarea gunoiului in apropierea utilajelor ce produc scinteie sau se incalzesc usor,substantele solide combustibile (lemnul, masele plastice, cauciucul), folosirea diferitor solventi, a lacurilor. Totodata pericol de accidente il prezinta si urmatoarele cauze: incalcarea regimului antiincendiar, exploatarea utilajului defectat, descarcarile electrice. Protectia impotriva incendiilor trebuie sa se asigure prin: folosirea mijloacelor de stingere a incendiilor si a tipurilor de tehnica contra incendiilor; instalatii si dispozitive care asigura limitarea propagarii incendiului; organizarea evacuarii la timp a oamenilor; folosirea sistemelor de protectie antifum; toti angajatii vor trece un curs de instruire speciala privind protectia mpotriva incendiilor; ntreprinderea va fi asigurata cu mijloace de stingere a incendiilor si de comunicare rapida despre incendiu; toate utilajele vor fi mentinute n stare buna functionala, se vor curati la timp, se vor regla si unge, pentru a preveni suprancalzirea lagarelor, arborilor si pieselor ce se afla n contact de frictiune, precum si formarea scnteilor, iar zonele si agregatele ce se afla n miscare se vor proteja de nimerirea obiectelor straine; la sfrsitul zilei de munca se vor controla minutios toate locurile, mai cu seama locurile cu iradieri calorice considerabile, se vor deconecta instalatiile electrice si sistemul de iluminat, se vor ncuia usile sub lacat.
6.6. Protectia mediului inconjurator.

Necatnd la faptul ca tehnologiile contemporane depasesc considerabil nivelul de performanta a tehnologiilor elaborate cu 10-20 ani n urma, totusi omenirea continua prin activitatea sa influenteze tot mai profund starea proceselor naturale. In timpul construirii unei case se cunosc mai multi factori de poluare a mediului ambient: a) La preparea betonului, urma spalarii utilajelor, malaxoarelor, ce s-au folosit la prepararea lui, apa menajera este aruncata in sol si astfel il polueaza, distrugindu-i fertilitatea. In acest caz, este necesar de instalat dispozitive, instalatii speciale,care asigura epurarea apelor reziduale. In caz ca instalarea acestor dispozitive este cu neputinta (din punct de vedere financiar este costisitor), atunci apele reziduale se vor diversa in sistemul central de canalizare al localitatii. Insa cel mai important lucru in toate procesele de constructie este acela de a folosi cit mai rational resursele de apa.
Coal a
UTM 581.4 011 ME

45
b) Slefuirea anumitor suprafete atit in interiorul cit si la exteriorul casei duce la crearea prafului, care la rindul sau polueaza atmosfera. Tot o cauza a poluarii aerului atmosferic o prezinta folosirea diferitor solventi si solutii, vopseli cu miros puternic care dauneaza foarte mult si asupra sanatatii omului. Totodata si folosirea masinilor, utilajelor sau instalatiilor pe baza de carburanti emana in atmosfera o cantitate foarte mare de gaz toxic. Pentru a scadea riscurile poluarii aerului atmosferic, in cazul dat se instaleaza dispozitive de retinere si neutralizare a toxinelor. O masura mai accesibila din punct de vedere financiar, o prezinta stabilirea concentratiilor maxime admise (CMA) pentru substantele polunte. Insa cel mai efectiv din punct de vedere al protectiei aerului atmospheric, ar fi utilizarea tehnologiilor si utilajelor avansate,care includ in sine riscul minimal de degajare a impuritatilor in aerul atmosferic, datorita faptului ca in constructia lor deja s-a inclus sistema de purificare si filtrare a toxinelor.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
FIZICA CONSTRUCTIILOR
Un factor extrem de important in orice interior este modul in care se realizeaza iluminarea artificiala a acestuia, de la temperatura de culoare a surselor de lumina, pina la intensitatea luminoasa si aspectul corpurilor de iluminat. Un proiect de design interior incepe de obicei cu realizarea unui proiect electric ce va cuprinde pozitionarea tuturor prizelor, intrerupatoarelor si a corpurilor de iluminat. Acest lucru se intimpla inainte de a se aplica tencuiala. Uneori, proiectul electric este intocmit de catre arhitect sau electricieni, insa in cele mai multe cazuri, pe parcursul elaborarii proiectului de design apar modificari rezultate din conceptul de iluminare. Un designer de interior are o vedere de ansamblu asupra intregului obiectiv si poate observa si corecta unele detalii pentru a obtine diverse efecte. Iluminarea se alege in functie de destinatia si functia fiecarui spatiu. Iluminarea comerciala se va realiza astfel incit sa puna in valoare cit mai bine bunurile expuse. In casa vom adopta iluminarea in functie de cantitatea necesara si de efectul dorit. Intr-o camera de lucru vom avea nevoie de multa lumina naturala si de o forma de iluminat local, pe cind in dormitor sau in living prioritatea va fi o ambianta placuta, cu lumini difuze si nu foarte puternice. Pare relativ simplu, insa proportia si modul de iluminare a fiecarei surse de lumina pot face ca atmosfera sa fie excelenta sau obositoare si agasanta. Pentru a putea stapini efectul luminii ambientale, e nevoie de multe cunostinte in fizica optica si de multa imaginatie. Impreuna cu cromatica si restul elementelor unui ambient, iluminarea are un rol covarsitor in obtinerea atmosferei optime pentru fiecare spatiu in parte. Pentru a realiza mediul luminos confortabil, functional i estetic, sistemul de iluminat trebuie dimensionat corespunztor din punct de vedere cantitativ i evaluat corect dinpunct de vedere calitativ. Calculele fotometrice sunt o important component a proiectrii iluminatului, furnizn din formaiile necesare adoptrii deciziilor de proiectare. Aceste calcule reprezint modelarea matematic a unor procese fizice complexe ce caracterizeaz radiatia luminoas. Cu ct metodele de calcul sunt mai elaborate, cu att mai exacte vor fi in formatiile obtinute, dar i dificulttile realizrii acestor calcule sunt mai mari. Nu ntotdeauna sunt justificate eforturile i costurile implicate de elaborarea unor metode decalcul foarte riguroase, care necesit timp pentru a fi studiate i aplicate i impunutilizarea unor calculatoare performante. n cele mai multe cazuri, modele matematice simple sunt perfect adecvate pentru obtinerea unor date de proiectare cu suficient exactitate. Pentru situatiile speciale, care necesit o precizie deosebit a calculelor, ovizualizare a sistemului de iluminat i a iluminrii diferitelor suprafete ale ncperii, au fost dezvoltate modele sofisticate de calcul i grafic care utilizeaz o tehnic de calcul adecvat. Informatiile obtinute prin calculele fotometrice se refer n principal la valorile iluminrilor i luminantelor n diferite puncte sau pe anumite suprafete ale ncperii. Pebaza acestora se poate apoi evalua sistemul de iluminat analizat sub multiple aspecte cantitative i/sau calitative. Datele de intrare pe baza crora este posibil modelarea interactiunii ntre radiatia luminoas emis de sursele de lumin i mediul ambiant sunt fotometrice i ambientale.
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
Datele fotometrice descriu caracteristicile de emisie a luminii ale echipamentului deiluminat distributia spatial a intensittii luminoase i/sau a fluxului luminos. n mod obinuit se folosesc curbele de distributie a intensittii luminoase ale aparatelor deiluminat, reprezentate n coordonate sferice i redate sub form grafic (pentru uurinta reprezentrii) i/sau tabelar (necesar prelucrrii informatiei pentru elaborarea programelor de calcul). ntruct informatiile sunt disponibile ntr-un numr finit de directii (sau plane) de reprezentare, o atentie special trebuie acordat procedurii de interpolarea datelor, pentru evaluarea erorilor de calcul pe care aceasta le induce. Datele mediului ambiant descriu natura interactiunii luminii cu suprafetele ncperii, deobicei prin analiza reflectantelor acestora. Aceast interactiune necesit cunoatere avariatiei coeficientilor de reflexie cu directia de incident i cu compozitia spectral a luminii i modelarea matematic poate fi extrem de complex. Reflectantele diferitelor suprafete ale ncperii se consider ca fiind uniforme (suprafete perfect difuze) i independente de spectrul de radiatie al luminii incidente, pentru a simplifica proiectareasistemului de iluminat. Valorile calculate ale iluminrilor sau luminantelor pot s difere considerabil de valorile msurate, datorit att datelor de intrare ale echipamentelor de iluminat, parametrilor considerati pentru ncpere i sistemul de iluminat, modelului matematic adoptat, ct i erorilor introduse de metoda de msurare. Astfel, caracteristicile fotometrice ale lmpilor folosite n instalatie pot s difere de cele nominale de catalog, la fel cum caracteristicile fotometrice ale aparatelor de iluminat pot s nu fie n concordant cu datele de catalog datorit pozitionrii acestora, uor modificat fat de normele productorilor sau de datele de proiectare; valorile adoptate pentru factorii de reflexie ai suprafetelor ncperii i factoriide mentenant pot s difere de valorile reale. Chiar modelul matematic nu este oreprezentare exact a celor mai multe ncperi reale, pline cu echipament i mobilier. 1. Valorile normate ale iluminrii i puterii instalate n locuinte Normativul pentru proiectarea cldirilor de locuit recomand valorile de calcul pentru nivelurile de iluminare medie pentru diferitele ncperi ale unei locuinte i valoarea minim a puterii instalate Tabelul 1.
2. NIVELUL DE ILUMINARE MEDIE Dincolo de lumina pe care o ofera corpurile de iluminat trebuie sa aiba si calitati decorative deosebite. De aceea, in ultimul timp designul de corpuri de iluminat a luat o amploare extraordinara. Corpul de iluminat are doua caracteristici de baza: modul in care distribuie lumina si forma sa. Modul de dispersie a luminii este din nou un instrument pretios pentru designeri. Folosim iluminarea directa si indirecta, iluminarea locala si ambientala pentru a crea o parte din atmosfera interioarelor proiectate. Exista mai multe tipuri de iluminat: -iluminatul general, foarte bine realizat pe o plafoniera, sau de o lustra de orice tip; -iluminatul directionat, de tip spot,utilizat pentru a localiza o lumina puternica acolo unde este nevoie pentru a desfasura activitati (gatit, citit, etc.); -lumina de ambianta, utilizata pentru a diminua contraste. Constructiile foarte inalte impiedica iluminarea naturala, ele stau in calea luminii. Blocurile inghesuie cat mai mult locuintele cu putinta. Peretii sunt impartiti iar spatiul alocat ferestrei este redus. Din motive ce tin de intimitatea fiecaruia, ferestrele sunt mai mici perdelele sau jaluzelele sunt folosite. Din cauza aparatelor cu aer conditionat multe ferestre nu se mai deschid. De aceea ce multe ori apelam la iluminarea artficiala chiar in timpul zilei. Lampile cu filament si tuburile fluorescente sunt doua optiuni pentru iluminarea caselor. Lampa cu filament este de obicei de forma unui bec, producand lumina galbena. Filamentele mai incinse produc lumina alba. Ele sunt folosite pentru o extindere a luminii. Formele decorative si candelabrele produc o iluminare decorativa.
Coal a
UTM 581.4 011 ME

45
Tubul fluorescent (izvor de lumina bazat pe principiul descarcarii electrice intr-un amestec de gaze si vapori de mercur, aflat intr-un tub de sticla) este bun, eficient, consuma mai putin si lumina sa se aseamana cu lumina naturala. Aceasta lumina este buna pentru munca si studiere dar e nepotrivita in scopuri decorative. n vederea economisirii energiei electrice, se va avea n vedere reducerea utilizrii iluminrii generale uniforme i extinderea iluminrii locale precum i secionarea iluminrii generale pe zone, n vederea iluminrii numai a zonelor n care este nevoie Prin uniformitatea iluminrii se realizeaz o eliminare a umbrelor i a alternrii de suprafee luminoase i ntunecate, care formeaz contraste de strlucire, micornd astfel capacitatea de adaptare a ochiului. Gradul de uniformitate a iluminrii variaz n funcie de nlimea surselor luminoase i de distana dintre ele. Distana dintre corpurile de iluminare se recomand s fie de 1,5-2 ori distana de la nlimea de montare a corpurilor la planul de lucru. Distana de la perei a corpurilor de iluminare se ecomanda sa fie egal cu 0,3 -0,5 din distana dintre corpurile de iluminare iar nlimea de montare a acestor corpuri fa de plafon s fie egal cu 1/2-1/3 din nlimea ncperi. Pentru realizarea unui confort vizual optim, n afara de evitarea fenomenului de orbire i a msurilor recomandate mai sus, pentru uniformitatea iluminrii artificiale, n cazul n care lmpile fluorescente sunt instalate n iruri continue sau discontinue, se vor lua n considerare urmtoarele: n cazul ncperilor cu ferestre, irurile de lmpi fluorescente s fie montate paralel cu ferestrele, pentru ca fluxul luminos natural s aib aceeai orientare ca fluxul luminos artificial; n cazul unor ncperi lungi, dac lmpile sunt aezate n iruri paralele cu latura lung a ncperii, este senzaia neplcut ca ntr-un tunel, senzaie cu att mai pronunat, cu ct nlimea ncperii este mai mic. Aceast senzaie dispare dac irurile de corpuri de iluminare sunt montate paralel cu latura mic a ncperii. La utilizarea iluminrii generale combinate cu iluminare local, indiferent de felul iluminrii locale, iluminarea pe planul de lucru, dat de instalaia de iluminare general, trebuie s fie de minimum 10% din valoarea nivelului de iluminare. In cldirile civile, se recomand ca iluminarea general s fie rezolvat cu precdere prin sistemele de iluminare directe, semidirecte, sau mixte. Sistemul de iluminare indirect se va utiliza numai n cazurile n care specificul ncperii impune o iluminare indirect (muzee, ncperi din cldiri reprezentative etc). In ncperile de lucru n care iluminarea general nu poate rezolva iluminarea normat, se pot prevedea n perei prize, pentru iluminarea local. Cldiri administrative. Iluminarea cldirilor administrative se face, de regul, printr-un sistem de iluminare general cu tuburi fluorescente i corpuri de iluminare cu repartiie direct sau semidirect. In cazuri justificate, la cldiri cu un caracter arhitectural deosebit, se pot utiliza i lmpi incandescente, dar se recomand, dac este posibil, s se evite corpurile de iluminare cu repartiie indirect. In slile de lucru cu publicul (bnci, casierii, administrativ-financiare) este preferabil s se utilizeze o iluminare general nsoit de o iluminare local. Cldiri comerciale. Restaurante. Cafenele. Etc. Pentru o iluminare artificial corespunztoare, la cldirile comerciale este necesar utilizarea de lmpi care s redea corect culorile (lmpi fluorescente cu spectru mbuntit, lmpi incandescente sau o combinaie a acestora). La restaurante iluminarea va fi generala, combinat cu o iluminare local. In slile de consum, pentru crearea unei atmosfere de intimitate i linite, se va realiza o iluminare localizat sau local, la mese, cu comanda individual. Acest lucru se face n special la marile restaurante i cofetrii. In cazul unor ncperi nalte, se realizeaz o iluminare mai bun dac se reduce distana ntre lmpi si suprafaa de utilizare, prin suspendarea corpurilor de iluminare la o cot inferioar cotei plafonului.
Coal a
UTM 581.4 011 ME

45
Vitrinele de asemenea trebuie s fie iluminate cu corpuri de iluminare nzestrate cu reflectoare de tabl emailat n cazul corpurilor de iluminare echipate cu lmpi incandescente, se vor lua msuri ca acestea s fie prevzute cu posibilitatea unei orientri variabile a fluxului luminos, n funcie de necesiti. Alegerea sistemelor de iluminat artifical Sistemele de iluminare artificial trebuie s asigure valorile normate privitor la: cantitatea iluminrii (nivelurilor de iluminare); calitatea iluminrii (uniformitatea ei). Nivelurile de iluminare normate prevzute pentru diversele ncperi civile, social-culturale sau industriale sunt aceleai, indiferent c se utilizeaz; iluminarea artificial sau natural. Iluminarea artificial poate completa iluminarea natural n toate cazurile n care iluminarea natural este mai mic de ct cea normat. Iluminarea artificial normat se poate obine printr-un sistem de iluminare cu lmpi incandescente sau fluorescente n funcie de cerinele activitii care se desfoar. Iluminarea fluorescent este recomandat n special pentru: ncperi n care se execut munci pentru care este necesar s se disting nuanele de culori; ncperi n care se cer condiii speciale pentru vedere (lucruri de precizie) ; ncperi n care procesul tehnologic sau alte condiii speciale interzic iluminarea natural (muzee, expoziii, galerii de art, ateliere de pictur etc). Iluminarea ncperilor se poate face prin diverse sisteme de iluminare i anume: Iluminare general uniform; Iluminarea general zonat; Iluminarea general combinat. Factorii care contribuie la deprecierea iluminrii n timp sunt: scderea fluxului luminos; defectarea sau arderea timpurie a unor lmpi; murdrirea corpurilor i a lmpilor de iluminat precum i a suprafeelor ncperilor (plafon, perei etc). Problemele mai importante referitoare la exploatarea instalaiilor de iluminare sunt: nlocuirea surselor luminoase si termenul optim de nlocuire a acestor surse; perioada de curire a corpurilor de iluminare. n vederea pstrrii uniformitii nivelului de iluminare n timp, corpurile de iluminare trebuie terse periodic de praf Astfel, n tot timpul exploatrii, trebuie s se verifice, periodic, dac instalaia de iluminare i menin parametrii prevzui.
Calculul iluminrii artificiale pentru ncperea de locuit

n conformitate cu II-4-79 tab.2 p.1 pentru incaperile de lucru se normeaz iluminarea artificial de En= 300Lx la nivelul suprafeei de lucru orizontal -0,8m. Numrul de instalaii de lumin se calculeaz dup formula: N=
En K r Z S n 1
Unde: N numrul instalaiilor de lumin; En iluminarea normat n Lx (300 lx);
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
Kr coeficientul de rezerv conform tab.3 pag.16 II 4 79; Z coeficient de ne uniformitate a luminii (pentru iluminarea medie Z = 1); S suprafaa ncperii; n numrul de becuri n instalaii;
1 - fluxul de lumin a lmpii;
coeficientul de folosin ; Coeficientul de folosin, , se determin conform tab.1,33 , , cu ajutorul indicelui i al ncperii, coeficientului mediu de reflexie a sunetului de ctre perei i tavan med.sup r , i tipul luminatorului care n cazul dat reprezint lumin difuz.
Efectum calculul indicelui i ncperii:

S= 16.35 mp; Hp =0.92 m; a=5.00 m; b=3.27 m; unde: S - suprafaa ncperii; Hp - nlimea calculat de la suprafaa de lucru pn la instalaia de iluminare; a, b lungimea i limea ncperii;
i=
S 16.35 = = 2.14 H p (a + b) 0.92(5.00 + 3.27)
Determinam coeficientul mediu a luminii de catre pereti si tavan, unde:

t - gradul de reflectare a tavanului; (0.55%) per - gradul de reflectare a pereilor; (0.5% ) St suprafaa tavanului; (16.35) Sper suprafaa pereilor fr golul de lumin; (34.22)
med.sup r
=( 0,55% x 16.35) + (0,5% x 34.22) / 16.35+ 34.22= 0.52
med.sup r = 0,5 = 0.28(conform tab.1,33 , .
Determinm numrul de instalaii necesare: En = 300Lx , Z =1, n = 2, S =16.32 mp , Kr = 1,3 (tab.3 p.3 pag.16 II 4 79),
1 = 4070 lm ( lampi cu incandescenta fluorescente tip LD-80 );
N=
En K r Z S 300 1.3 1 16 .35 = = 2.79 3 n 1 2 4070 0.28
Concluzie: pentru incaperile de lucru (cazul dat biroul) se instaleaz 3 instalaii de lumin incandescent a cte 2 lmpi de tip LD-80 (cu lumina de zi).
Coal a
UTM 581.4 011 ME

45
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45
UTM 581.4 011 ME

Coal a
45

Constr - Clad Tehn - de Finis. Economia Prot - Muncii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constr - Clad Tehn - de Finis. Economia Prot - Muncii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS:

Mod Coala document. Semnat. Data . Elaborat Bubucea V.

UTM 581.4 011 ME

l.s.Prodan Conductor Consultant Prodan El. Contr. norm. Aprobat

Design interior al cafenelei naionale, situat n or. Chiinu

UTM FUA DIN-071

LISTA INCAPERILOR SI STRUCTURA DE PLANIFICARE A LOR.

UTM 581.4 011 ME

Capitolul 2 Partea Arhitectural-Constructiva

Structura de planificare a incaperilor

UTM 581.4 011 ME

UTM 581.4 011 ME

UTM 581.4 011 ME

element 1(vezi plan)

UTM 581.4 011 ME

element 2(vezi plan)

UTM 581.4 011 ME

element 3(vezi plan)

UTM 581.4 011 ME

UTM 581.4 011 ME

b)Pardosea din parchet la parter in hol (partial) si salon:

UTM 581.4 011 ME

UTM 581.4 011 ME

UTM 581.4 011 ME

UTM 581.4 011 ME

UTM 581.4 011 ME

Pregtirea construciei i a suprafeelor n vederea executrii tencuielilor

UTM 581.4 011 ME

Pregtirea suprafeelor de construcie pentru a fi tencuite.

UTM 581.4 011 ME

Tehnologia de execuie a tencuielilor decorative

UTM 581.4 011 ME

UTM 581.4 011 ME

se monteaz izolatia fonica din fibre minerale.

Prin montarea celei de-a doua fete, peretele de

UTM 581.4 011 ME

UTM 581.4 011 ME

UTM 581.4 011 ME

Business-plan al proiectului de construire a firmei AccentDesign

UTM 581.4 011 ME

UTM 581.4 011 ME

UTM 581.4 011 ME

3. Descrierea Produsului realizat de AccentDesign

UTM 581.4 011 ME

UTM 581.4 011 ME

UTM 581.4 011 ME

UTM 581.4 011 ME

venit 1464 euro 21960 lei 436 euro 6540

1742 euro 26136 lei 2478 euro 37170 lei

562 euro 8425 lei 4118 euro 61770 lei

1598 euro 23970 lei 1422 euro 21330 lei

5366 euro 80490 lei 8454 euro 126810 lei

(12% anul 2012) 5.Profit net

UTM 581.4 011 ME

sala de banchete (720 mp x 14

euro/mp=10080euro /151200 lei) si design interior au unei cafenea cu terasa (270 mp x 12

UTM 581.4 011 ME

economiei in tara duce la necesitatea scaderii preturilor serviciilor acordate de

a) a interveni cu metode noi si inovatoare, tehnologii de ultima performanta. b) Pentru

UTM 581.4 011 ME

va adopta un program de majorare a clientele, prin accesibilitatea obtinerii

firma, prin intermediul colaboratorilor (nationali si europeni),poate oferi toate

UTM 581.4 011 ME