Sunteți pe pagina 1din 49

Cauzele profunde ale bolilor Orice actiune a gandirii, a imaginatiei, a vorbirii sau a corpului poarta in sine fructe bune

sau rele. Omul este, intr-o masura nebanuita, creatia gandirii sale; la ce gandeste in aceasta viata, mai tarziu, el va deveni. Sri Ramakrishna Ati auzit de multe ori cunoscuti care atunci cand erau intrebati de afectiunea de care sufereau spuneau ca neplacerile au inceput si s-au amplificat pe un fond nervos dezechilibrat. Stresul, agitatia, nelinistea reprezinta de multe ori cauzele incipiente ale multor afectiuni. Dar daca analizam cauzele stresului si ale anxietatii, vom descoperi ca ele sunt mentinute de o gandire profund nefasta caracterizata de agitatie haotica, dominata de ganduri negative, frica, dorinte nesatisfacute, frustari, nefericire, etc. Vom prezenta in cele ce urmeaza cateva idei cu caracter general menite sa conduca la o intelegere mai profunda a cauzelor anumitor boli, precum si asupra relatiilor si legaturilor mai subtile care exista intre minte si corp.

1. Destinul nostru de fericire si sanatate sau de boala si suferinta este consecinta caracterului nostru; caracterul nostru este rezultatul obiceiurilor, obisnuintelor, reflexelor si tendintelor noastre. Acestea la randul lor sunt create prin repetarea si mentinerea in mintea noastra a acelorasi tipuri de ganduri si idei. 2. Majoritatea gandurilor oamenilor obisnuiti apar datorita preluarii lor la nivel subconstient din subconstietul colectiv. Altele (mai rare) sunt produse in mod constient.

3. Multe din gandurile pe care le avem se datoreaza sugestiilor. Aceste sugestii sunt produse de oameni, de circumstante, de mediu si ne influenteaza mai mult sau mai putin in functie de gradul mai mare sau mai mic de receptivitate subtil energetica specifica fiintei noastre, corespunzator nivelului nostru de constiinta. 4. Dintre toate sugestiile, cea care opereaza direct in planul mental prin intermediul gandurilor este cea mai importanta. In cazul sugestiilor rele, negative pe care le mentinem inconstient sau spre care ne deschidem mintea, acestea la randul lor au efecte distructive, perturbatoare, astenice si orienteaza prin rezonanta negativa fiinta in cauza, in mod gradat, mai repede sau mai incet, in functie de intensitatea si de predominanta lor, in sensul in care au fost emise. Aceia care datorita receptivitatii accentuate la acest gen de sugestii rele se lasa influentati si se complac in aceasta stare, vor suferi consecintele generatoare de suferinta, mizerie si nefericire a acestor procese de rezonanta nefasta cu energiile subtile ale raului, ale bolii, ale fricii, ale nefericirii, ale urii si ale suferintei ce provin din sferele infernale din Macrocosmos. 5. In ceea ce priveste sugestiile mentale rele sau negative, noi trebuie sa fim permanent extrem de atenti pentru a elimina orice sugestie negativa care poate declansa efecte de rezonanta instantanee cu energii subtile malefice din Macrocosmos, ce ii pot afecta atat pe ceilalti, cat si pe noi insine mai devreme sau mai tarziu, in functie de puterea mai mare sau mai mica a gandurilor negative. 6. Sugestiile, parerile, convingerile sau remarcile altora n-au nici un fel de putere asupra noastra, in sensul de a ne putea influenta, atata timp cat nu suntem la unison, pentru a rezona cu energiile pe care le evoca sau le manifesta. Gandul nostru poate accepta, simpatizand, sau respinge prompt aceste sugestii. Putem oricand alege sa nu luam in consideratie ceea ce nu vrem, refuzand sa credem ceea ce consideram fals si rau, continuand sa afirmam mai departe binele si armonia. 7. Corpul fizic este impreuna cu psihicul slujitorul mintii. El se supune, ca si psihicul, comenzilor si proceselor mentale, indiferent daca ele sunt alese intentionat sau sunt exprimate automat. La comanda gandurilor rele puternice, predominante, corpul se scufunda rapid in boala, nefericire, tristete, egoism si descompunere. La comanda gandurilor bune, intense, divine, iubitoare, vesele si frumoase, intretinute in mod perseverent el devine plin de tinerete, fericire si frumusete. 8. Boala si sanatatea, la fel ca si circumstantele care genereaza ecouri profunde, bune sau rele in universul nostru launtric sunt de asemenea adanc inradacinate in modul nostru caracteristic (optimist sau pesimist) de a gandi. Gandurile predominant ipohondrice, bolnavicioase se vor exprima mai devreme sau mai tarziu intr-un corp bolnavicios. Se cunosc cazuri in care ganduri de

teama au ucis un om la fel de repede ca un glonte si in multe situatii similare ele continua sa ucida datorita rezonantei cu energiile subtile ale mortii mii de oameni, la fel de sigur, desi mai putin rapid. Oamenii care traiesc cuprinsi de teama de boala se imbolnavesc cel mai usor. Adevarul exprimat de binecunoscutul proverb romanesc: De ceea ce iti este cel mai mult frica, tocmai de aceea nu scapi este confirmat inca o data. 9. Daca vrei sa-ti reinnoiesti permanent corpul fizic infrumuseteaza-ti profund si autentic mintea. Gandurile de rautate, gelozie, ura, suspiciune rautacioasa, descurajare jefuiesc corpul de sanatatea si gratia lui facandu-l sa rezoneze cu energii subtile rele, stresante, chinuitoare, astenice, dezechilibrante. 10. O fata hidoasa, urata, acra nu apare niciodata din intamplare. Ea este rezultatul gandurilor rele, urate. Ridurile care brazdeaza fata si o desfigureaza sunt cel mai adesea urmele nesabuintei, patimei, mandriei. Uneori intalnim o femeie in varsta de nouazeci de ani care poate avea fata luminoasa a unei fete tinere, in timp ce o alta, care nu a ajuns inca la varsta medie are fata surprinzator de imbatranita si consumata inainte de vreme. Una este rezultatul unei dispozitii psihice placute si luminoase, iubitoare, elevate, fericite, evoluate. Cealalta este rezultatul patimii, rautatii, egoismului, urii, abrutizarii, inchistarii, pervertirii si nemultumirii. 11. Asa cum nu poti sa ai o locuinta placuta, luminoasa daca nu lasi aerul si soarele sa intre liber in camere, la fel, un corp fizic, vital si puternic si o fata luminoasa, fericita si senina nu pot sa fie decat rezultatul punerii in rezonanta cu energiile subtile din Macrocosmos ale gandurilor de bucurie, voie buna, extaz si seninatate. Nelinistea, frica, indoielile, pesimismul, suspiciunile aberante demoralizeaza rapid intregul corp fizic si il fac vulnerabil la patrunderea bolii. In acelasi timp gandurile impure, rele, distructive, chiar daca nu sunt materializate, vor distruge mai repede sistemul nervos. Gandurile puternice, pure, divine, sublime, elevate, inaltatoare, datatoare de dragoste, bucurie si fericire fortifica trupul, umplandu-l de vigoare, farmec, tinerete, magnetism euforizant, armonie, frumusete si gratie. 12. Corpul fizic este un instrument complex, delicat si plastic care raspunde fidel la gandurile cu care este impregnat, iar obiceiurile inradacinate de gandire vor produce in mod corespunzator si proportional cu intensitatea acestora propriul lor efect, bun sau rau, asupra corpului fizic. Oamenii vor continua sa aiba sange impur si otravit atat timp cat intretin si propaga ganduri intinate, rele, infernale. Dintr-o inima curata, plina de dragoste, duiosie, abnegatie, compasiune, fericire, bunatate rezulta totdeauna o viata curata, fericita, pura, integrata in armonia divina si un corp fizic curat, sanatos si frumos. Dintr-o inima intinata rezulta o viata intinata si un corp fizic nesanatos. Gandirea este izvorul actiunii, al vietii si al manifestarii. Sa ne purificam izvorul si dupa aceea totul va deveni pur, minunat si fericit.

13. Schimbarea regimului alimentar nu il va ajuta foarte mult pe omul care nu-si schimba gandurile. Cand un om isi purifica gandurile el ajunge sa isi purifice intreaga sa existenta, corpul sau fizic ajungand expresia fidela a acestei armonii interioare. 14. Actionand inteligent la nivelul sferei gandurilor intretinute in planul mental noi putem, gratie rezonantei benefice cu energiile subtile cosmice, sa devenim stapanul destinului nostru, sau altfel spus, al karmei noastre. Transformandu-ne gradat fiinta launtrica prin gandurile si actiunile noastre inspirate, cunoscand corect care este de fapt situatia noastra, omul este liber sa aleaga un alt mod de actiune pentru a-si modifica destinul. Dupa un anumit interval de timp el va deveni constient ca rapiditatea cu care destinul sau este modificat in bine este direct proportionala cu intensitatea angrenarii intr-o actiune adecvata. De exemplu: un pungas nu este un pungas in eternitate, in toate imprejurarile. Punandu-l in compania unei fiinte evoluate spiritual, prin forta influentei complexe pe care o va primi, el se va schimba in bine, va incepe sa gandeasca si sa actioneze diferit decat pana atunci, astfel destinul sau schimbandu-se. In traditia orientala se stie ca asa s-a petrecut cu Dacot Randacar care ulterior a devenit inteleptul Valmiki. Actionand astfel, el si-a transformat radical destinul ajungand dintr-un pungas inveterat, un faimos intelept. 15. Supravegheati intotdeauna atent ceea ce ganditi, ceea ce simtiti si ceea ce faceti. In virtutea legii actiunii si reactiunii (karma), mai curand sau mai tarziu, veti raspunde pentru tot ceea ce faceti atat cu voi insiva, cat si pentru modul in care va comportati cu tot ceea ce va inconjoara. Acela care comite un rau sau o nedreptate isi dauneaza tot atat de mult lui insusi, caci devine rau. 16. Cautati cat mai des sa ganditi de la inaltimea punctului de vedere al adevarurilor eterne, universal valabile, in lumina legilor fundamentale ale vietii, si nu situandu-va la nivelul gregar, imbacsit de prejudecati, superstitii, frica si ignoranta. Nu permiteti nimanui sa gandeasca pentru voi supunandu-va unor ganduri aberante ori neintelese inca, ce va sunt furnizate de altcineva. Indolenta este o infirmitate, lenea o murdarie. Printr-un efort viguros smulgeti-va aceasta sageata otravita care este indolenta. Totodata cautati sa alegeti cu grija propriile voastre ganduri sau idei; atunci cand veti lua o hotarare chibzuiti bine si nu va grabiti pentru a nu regreta dupa aceea. 17. Adoptati cu anticipatie chiar atitudinea invingatorului. Nu va temeti de a merge cat mai inainte; trebuie sa stim sa indraznim. Pe cei indrazneti, plini de intentii bune, sansa ii ajuta intotdeauna. In orice situatie ne-am afla, atunci cand avem incredere in fortele launtrice este necesar sa ne bransam cat mai repede mintea asupra curentului infinit de forta care emana de la sursa divina. Aceasta este credinta necesara care face posibil orice miracol. Sa nu uitam cuvintele lui Iisus :

Cel care va avea credinta cat un bob de mustar, va muta si muntii din loc. 18. A crede cu fermitate in puterile noastre launtrice, in rezonanta care survine atunci cu energiile corespondente binefacatoare din Univers, ne ajuta imens sa faurim cu anticipatie succesul. 19. Nu intrebuinta niciodata formulari interioare de forma: nu am mijloace sau imi este imposibil sau niciodata n-am sa pot in care sa crezi, complacandu-te sa-ti accentuezi aparenta fatalitate prin aceste afirmatii paralizante. Subconstientul te va asculta si va crea prompt premisele pe care doar tu le-ai gandit aducandu-le din domeniul posibilitatii la o realizare efectiva. Astfel, la propria ta comanda, chiar subconstientul va face ca intr-adevar sa-ti lipseasca posibilitatile sau mijloacele de a realiza sau obtine ceea ce urmaresti. Cauta sa te convingi ca totul este posibil prin angrenarea puterii nelimitate a mentalului tau de a comanda subconstientului. Realizeaza insa ca, desi totul iti este posibil, nu orice iti este permis (in sensul ca nu trebuie sa incalci niciodata legile morale ale firii). 20. Un aport extraordinar de mare, in cazul vindecarii majoritatii bolilor si in redobandirea starii de sanatate, o are credinta ferma in finalizarea cu succes a procesului curativ. O imagine mentala adecvata, reluata mereu si mereu cu incredere si entuziasm, accelereaza minunea grabnicei insanatosiri. Amplificarea puterii curative sau regenerative este strans legata de ceea ce stim despre aceasta, cat si de modul in care actionam. In caz de boala, cauta sa realizezi starea de rezonanta cu energiile binefacatoare ale Naturii si actioneaza in deplina armonie cu ele; astfel, Natura te va integra matern ca pe una dintre creaturile sale si ti se va supune, sprijinindu-te din plin. Citate Istoria lumii este aceea a catorva oameni extraordinari care au avut credinta deplina in ei. Asemenea credinta face sa apara Divinul care este totdeauna in spatele nostru. O fiinta umana care are o credinta mare poate orice, acesteia totul ii este cu putinta. O asemenea fiinta va esua numai cand nu-si va mai da in mod suficient osteneala sa manifeste puterea subtila infinita a Universului. Cel ce va intelege aceasta va realiza cat de important este sa credem, inainte de toate, in fortele noastre proprii. Swami Vivekananda Fara indoiala, ne este usor si ne costa putin sa comitem raul; panta de cadere ne este fara nici o dificultate accesibila, aflandu-se oricand la indemana. In fata perfectiunii admirabile, a virtutii si a realizarilor extraordinar de inalte, zeii au asezat, dimpotriva, efortul si sudoarea; calea care duce aici este abrupta, iar accesul la ea este anevoios ori respingator pentru unii, plictisitor pentru ceilalti. Insa, pe masura ce ne elevam spiritual, calea se netezeste si se indreapta sub pasii nostri, conducandu-ne spre nemurire. Buddha

Omule nebunule, tu faci minuni fara sa stii si nu cunosti aproape deloc puterea formidabila a gandirii tale. Sa stii ca tot ce inchipuiesti este realizabil si se face direct proportional cu increderea ta... ...de ce te feresti oare sa stai de vorba cu tine insuti si sa te inchipuiesti, descoperindu-te un perfect zeu? Tudor Arghezi Omul seamana un gand si culege o actiune. El seamana o actiune si culege un obicei. El seamana un obicei si culege un caracter. El seamana un caracter si culege un destin. Swami Shivananda Nu exista intamplare sau noroc. Exista numai o inlantuire de cauze si efecte, cuvantul intamplare nu exprima decat ignoranta noastra asupra anumitor cauze. Totul in natura se supune legii; orice aspect rezulta la fel de necesar intocmai precum revenirea ciclica a anotimpurilor. Curba descrisa de atomul usor, pe care vanturile par sa-l poarte la intamplare, este reglata exact, intr-un mod tot atat de precis ca si orbitele planetare. Laplace Nu asteptati niciodata ca altcineva sa vina si sa va implore sa iesiti din mediocritatea penibila in care va mentineti; faceti voi insiva cu curaj un pas inainte si lasati sa transpara o unica reflexie din aurul pe care il ascundeti in voi. Procedand astfel, comoara ascunsa va da in sfarsit roade. Nu va ascundeti niciodata darurile innascute, calitatile si inzestrarile specifice in ascunzisul pivnitei propriei fiinte. Procedati totdeauna asa cum face un negustor bun, expuneti-le cat mai bine la vedere in vitrina. Puneti-va in valoare cu mult tact, aratati-va dar comportati-va in mod firesc chiar si atunci cand dati dovada de spontaneitate. Elmer Wheeler - Cum sa reusim cat mai bine in viata Optimismul, buna dispozitie debordanta, bucuria de a trai trebuie sa constituie starea noastra permanenta. Procedand astfel vom fi mereu in contact cu energiile minunate, benefice ale Universului. Este indispensabil necesar in epoca in care traim, sa atragem in noi insine, cat mai multe dintre energiile subtile ale optimismului si curajului pentru a deveni chiar si pentru ceilalti focare exemplare. Dr. Victor Pauchet - Fiti Optimisti Daca intr-o situatie noi nu avem deloc incredere in ceea ce urmeaza sa facem, aproape ca nici nu mai este util sa incercam; indiferent care ar fi dorinta pe care o vom formula, aceasta va fi sterilizata de lipsa credintei. Henri Durville Cum sa ne vindecam repede si deplin In traditia spirituala este stiut faptul ca orice afectiune a corpului fizic are si anumite cauze subtile, profunde, mai precis porneste de la anumite greseli pe care respectiva fiinta le-a facut de-a lungul timpului si care s-au concretizat sub forma acelei boli.

Boala trupului este de fapt rezultatul a ceva nepotrivit si acumulat in profunzimile fiintei. Ea porneste de la un mod de a gandi, vorbi sau actiona incorect, de la atitudini sau tendinte gresite pe care le-am intretinut o perioada mai mare sau mai mica de timp. Nimic nu se petrece in trup fara sa existe un motiv mai adanc sau altfel spus o cauza subtila de boala. Boala efectiva este de fapt o modalitate de a elimina din fiinta energiile negative acumulate. Desi poate fi mai greu de acceptat si chiar si mai greu de simtit, mai ales atunci cand esti bolnav, totusi orice afectiune poate fi privita chiar ca o forma de gratie a lui Dumnezeu deoarece prin intermediul ei ni se atrage atentia ce avem de facut ca sa ne reintoarcem la starea naturala de echilibru si armonie. O data ce ne vindecam de o boala fiinta noastra este curatata de impuritati si chiar sufletul ne este vindecat. Cumva, intr-un mod poate mai neplacut, boala si suferinta pe care ea o comporta ne face in sfarsit sa renuntam la ceea ne facea rau. De aceea e necesar ca atunci cand suntem bolnavi, sa cautam sa intelegem de ce a fost nevoie sa ajungem in aceasta situatie si ce lectie avem de invatat din ea, ce atitudine interioara trebuie sa adoptam pentru a ne vindeca mai usor. In primul rand e foarte important sa intelegem ca prin intermediul bolii nu suntem pedepsiti, ci doar pusi intr-o situatie in care e necesar sa ne ajutam singuri, oferindu-ni-se in acelasi timp si o motivatie foarte convingatoare pentru a ne transforma si a renunta la greseala. Dincolo de aspectele exterioare pe care o anumita afectiune le cere de la noi de genul "fii atent ce si cat mananci", "nu te enerva", "purificati organismul", exista si o stare mai profunda ce o putem simti 7

mai ales dupa ce vindecarea a inceput sa apara. Aceasta se concretizeaza prin ceva nou, ceva profund si minunat ce renaste in noi, o noua atitudine fata de viata, fata de oameni, o stare de puritate, de lumina interioara, de buna dispozitie, de maturitate si chiar de credinta reintarita in Dumnezeu Tatal. Aceste stari sunt intotdeauna in stransa legatura cu lectia tainica pe care boala ne-a facut sa o invatam. Pentru a grabi vindecarea este insa mult mai bine sa avem o stare de acceptare si intelegere superioara a ceea ce ni se petrece ca fiind ceva necesar si chiar util, decat sa ne plangem de mila si sa avem impresia ca o nedreptate s-a abatut asupra noastra. Aceasta atitudine pozitiva, de incredere in noi si in Dumnezeu Tatal precum si in puterea tainica a remediilor naturale, adecvate, pe care le folosim, va face ca ceea ce e impur sa fie mult mai repede eliminat iar vindecarea deplina, armonia si echilibrul sa reapara cat mai curand. Astfel vindecarea unei boli ne va aduce nu doar tamaduirea trupului ci si a mintii si chiar a sufletului. Aceasta este de fapt adevarata vindecare a oricarei boli. Gandirea schimba lupta trupului cu bolile Medicina occidentala disocia, in Evul Mediu, mintea de trup, cand exista o diferenta de opinii intre matematicianul si filosoful francez Rene Descartes, care sustinea ca lumea materiala reprezinta baza a tot ce ne inconjoara, si Biserica Catolica care insista asupra puterii morale ca fiind creatia sufletului.

Dar, Descartes ale carui scrieri au fost introduse in Anexa Cartilor Interzise ale Bisericii in anul 1667, considera ca cele doua interactioneaza in creier. 8

Folosindu-se de o capacitate analitica extraordinara, Descartes a ajuns la concluzia ca "mintea este intr-un mod atat de intim dependenta de conditiile si relatiile dintre partile corpului uman, incat orice om care va reusi sa stapaneasca aceste elemente va revolutiona medicina". Desi a fost nevoie de cateva secole, doctorii si psihologii au descoperit recent ca mintea poate imbunatati procesul de vindecare a corpului, intr-un mod in care medicina traditionala nu va putea niciodata. Spre deosebire de notiunile din trecut cu referire la conexiunea dintre minte si trup, care se bazau in mare parte pe povesti de fictiune, oamenii de stiinta pot astazi confirma ceea ce numai Descartes a putut cu cateva secole in urma: gandurile noastre sunt capabile de a produce schimbari radicale de ordin chimic si fizic ce ne afecteaza in mod direct sanatatea. Psihologii sanatatii Spitalele din ziua de azi angajeaza si promoveaza psihologi pentru a gasi metode noi de a trata pacientii cu boli comune gen cancer, probleme cardiace si probleme intestinale. Astfel, doctorii au ajuns la o concluzie pe care multi o neaga sau refuza sa o admita: gandurile unui pacient pot afecta procesul de vindecare, iar efectul placebo nu este un exercitiu de bine dispunere, ci o reactie biologica a creierului fata de boli. "De-a lungul ultimelor decenii, dovezile empirice ale reactiei organismului la efectul placebo s-au adunat, iar oamenii din ziua de azi sunt mult mai dispusi sa imbratiseze aceasta metoda de vindecare" spune Kim Lebowitz, primul psiholog angajat cu norma intreaga la un spital specializat pe boli de inima (Northwestern Memorial, Chicago). "Psihologii sanatatii" nu sunt ca psihiatrii care incearca sa gaseasca originea problemelor emotionale in copilarie. Medicina complementara care o practica ei se bazeaza pe studii care ne arata ca: stresul, anxietatea si depresiile, pentru care 60% din pacienti merg la medici, pot dauna corpului in egala masura cu microbii, dietele, lipsa exercitiului sau obezitatea. Un rezervor intact de vindecare Patricia Mumby, profesor asistent in departamentul de neurostiinte complementare la centrul medical Loyola University, face parte din noua generatie de psihologi ai sanatatii. Dupa ce a fost asistenta pentru o perioada lunga de timp, a devenit sceptica ii privinta metodelor medicinii alopate si s-a hotarat sa studieze psihologia. Ea considera ca mintea noastra este un rezervor nefolosit de vindecare.

"Pacientii isi dau seama de legatura dintre minte si trup si isi doresc sa aiba mai mult control asupra sanatatii lor. Deasemenea, centrele de asistenta medicala accepta aceasta metoda neconventionala de vindecare..." Puterea vindicativa a metodelor si exercitiilor folosite de psihologii sanatatii tehnici de relaxare, autohipnoza, yoga, acupunctura - se bazeaza pe doua descoperiri revolutionare ale cercetatorilor in legatura cu modul de functionare al creierului. Prima sustine ca o retea vasta de nervi impanzesc corpul in foarte multe modalitati avand drept radacini terminatiile nervoase din creier. Cea de-a doua afirma faptul ca creierul transmite in mod constant valuri de hormoni pentru a regla sistemul digestiv si imunitar, valuri care apoi raspund mesajului chimic din exterior. Campul de cercetare, care poarta numele de psihoneuroimunologie, studiaza modul in care factorii de stres si emotiile negative pe care le genereaza se transmit drept deficiente de ordin fizic. Creierul, spre exemplu, comunica cu sistemul imunitar, iar stresul poate genera hormoni gen cortizon si adrenalina, crescand astfel riscul unei posibile boli si intarziind procesul de vindecare. Rasul si jogging-ul pe de alta parte, pot stimula eliminarea unor hormoni care reduc inflamatiile si combat integrarea microbilor in corp, ceea ce ar putea oferi o protectie mai avansata impotriva aparitiei cancerului. Descartes stia faptul ca creierul putea fi cu usurinta pacalit si ca entuziasmul unui om atunci cand confunda o bucata de sticla cu un diamant este echivalent cu entuziasmul unei noi descoperiri. Noile cercetari au aratat ca in creier au loc reactii chimice care sustin aceste emotii. Deasemenea, s-a dovedit stiintific faptul ca creierul persoanelor care sunt internate clinic si care iau ceea ce ei cred ca sunt droguri tari, dar care de fapt sunt pilule de zahar sau placebo, produc aproape aceleasi modificari neurochimice. Intr-un studiu, in care starea bolnavilor de Parkinson se imbunatatea considerabil in urma utilizarii unor medicamente "false", imaginile au aratat ca creierul lor producea aceeasi cantitate de acetilcolina ca si creierul pacientilor care luau medicamentele adevarate. Efectele placebo imbunatatesc capacitatea de vindecare a organismului in 30-60% din cazuri spre deosebire de medicamente, care adeseori nu fac nicio diferenta. Dar, asemenea medicamentelor, efectele placebo pot avea efecte adverse. Emotiile negative prelungesc bolile De abia in secolul 21 am gasit dovezi pentru ce zicea filosoful Lucius Seneca in urma cu 2000 de ani: "Sa vrei sa fii vindecat este inceputul vindecarii." Doctorul Patrick McCarthy, co-director al spitalului Northwestern Memorial, ne explica ce voia Seneca sa spuna de fapt: "Prin chirurgie putem vindeca problemele de inima, si cam atat" spune el. "Pacientii ar putea in continuare suferi de depresie si stres care le-ar face mai mult rau la inima decat o boala".

10

"In urma cu 20 de ani, daca ii sugerai cuiva sa se duca la o clinica de psihologie, acela s-ar fi opus cu siguranta" spune McCarthy. "Astazi insa este mult mai imbratisata aceasta metoda. Oamenii realizeaza ca depresia este o parte a bolii". Dolores Rogalski, o femeie in varsta de 57 de ani din St. Joseph, Michigan, a trecut printr-o operatie de transplant de cord pentru ca avea probleme grave de stres; dupa 4 luni in care a trecut printr-un divort, o operatie la plamani, internarea fiicei sale, moartea unui prieten apropiat si a mamei sale vitrege. Tratamentul doamnei Rogalski s-a bazat pe sedinte terapeutice cu dr. Lebowitz, directorul de medicina complementara, pentru a se vindeca de stres. "Oamenii incearca sa prezica sau sa controleze mediul in care traiesc", spune Lebowitz, "dar cand problemele se aduna, rezulta anxietatea: ei tind sa se concentreze la toate lucrurile care nu sunt asa cum erau planuite". Inainte de transplant, Lebowitz a invatat-o pe Rogalski exercitii de relaxare a corpului si a mintii. A inceput cu respiratii lente si adanci si a continuat apoi cu relaxarea fiecarui muschi din corp. Faptul ca a invatat aceste exercitii a ajutat-o sa isi concentreze gandurile asupra unor elemente care o faceau sa se simta in siguranta si capabila de vindecare. "Nu mai sunt deloc ceea ce eram inainte" spune Rogalski. "Mi-am acceptat divortul. Am acceptat toate lucrurile din viata mea fata de care nu puteam face nimic. Mi-am aranjat lucrurile in functie de importanta lor si am privit problemele din toate perspectivele. Acesta este elementul cheie..." Stresul cronic Cand oamenii de stiinta vorbesc despre stres, ei se refera la stresul cronic care dureaza cel putin 2 saptamani, nu la numeroasele varietati de depresie sau frustrare pe care le experimenteaza oricine zi de zi. Bruce McEwen, neuroendocrinolog la Universitatea Rockefeller, a descoperit faptul ca acest tip de stres poate modifica configuratia nervoasa a creierului in mod daunator. Cercetarile sale arata ca hormonii eliminati de stres pot activa un raspuns daunator care se intoarce la creier si il afecteaza in zonele care coordoneaza presiunea sangelui, ritmul cardiac, activitatea intestinala, memoria, frica si anxietatea. "Se pare ca circuitele in partea cognitiva a creierului sunt foarte sensibile la stres, si de abia am inceput sa ne dam seama de consecintele grave pe care acest lucru l-ar putea avea la o persoana" spune McEwen. Caracteristica principala a stresului cronic si a depresiei se numeste "sindromul bolii". "Te simti ca si cum ai avea gripa sau ai fi racit" spune McEwan. "Te simti total lipsit de energie, vezi lucrurile in ceata si nu iti dai seama de ce se intampla in jurul tau. Te simti bolnav din punct de vedere fizic si de fapt nu esti. Toate

11

acestea se datoreaza hormonilor eliminati de creier care trimit un raspuns daunator organismului". "Inima si celelalte organe sunt practic coordonate in totalitate de sistemul nervos central" spune Dr. Michael Jones, director al sectiei de boli gastrointestinale si neurologice ale spitalului Northwestern Memorial. Ruptura s-a produs, spune el, inca din epoca iluminismului din secolul 18, cand oamenii de stiinta au decis sa studieze anatomia corpului uman iar Descartes a fost unul dintre promotorii acestui curent. "Asta s-a intamplat deasemenea si in perioada Inchizitiei", spune Jones, si Biserica Catolica a subliniat: "Rene, este o idee magnifica dar vreau sa tii minte faptul ca mintea si sufletul apartin lui Dumnezeu si Bisericii Catolice." Puterea de vindecare a creierului Dualismul minte-corp a fost deasemenea o idee de afaceri eficienta: daca te simti bolnav, eu am antidotul. Dar acest lucru neglija capacitatea de vindecare naturala si potentiala putere distructiva a creierului, spune Jones. Efectul gandului asupra corpului a fost intotdeauna vizibil in diferite ipostaze: O situatie stresanta produce o senzatie de fluturi in stomac, acesta fiind unul din organele cele mai predispuse la boli provocate de stresul cronic. Hrana pe care o savurezi nu va fi la fel de bine digerata daca este intrerupta de un telefon de la FISC care te anunta ca iti vor fi majorate taxele pe care trebuie sa le platesti. Nu conteaza motivul stresului. Ceea ce conteaza este ca trebuie sa opresti acest stres. "Spitalul nostru detine ultimele versiuni de medicamente impotriva bolilor neurologice si analgezice viscerale", spune Jones. "Detinem toata aparatura necesara, dar nimic din ceea ce avem nu poate face mare lucru atunci cand stresul cronic s-a instalat". Dar in momentul in care vorbesti cu oamenii si te implici in viata lor privata si ii inveti sa priveasca problema in ansamblu, deja ei se simt mai bine. In urma cu 3 ani cand Seth Knocke avea 16 ani, tanarul suferea de greturi puternice dupa ce manca. A consultat mai multi doctori insa in zadar, iar in final a ajuns la Jones, care mai intai a incercat aparatura sa sofisticata. Medicamentele impotriva greturilor n-au avut nici un efect. Apoi, Jones l-a tratat cu andidepresive pentru a-i relaxa muschii netezi ai sistemului digestiv. Aceasta metoda a functionat timp de 8 luni dupa care greturile au revenit cu aceeasi intensitate ca si inainte. Atunci Jones s-a hotarat sa apeleze la un psiholog, Laurie Keefer, acum membru deplin al echipei de la Nortwestern. Jones si-a dat seama ca probleme lui Knocke au inceput datorita unui virus stomacal care ii provoca greturi cand

12

manca. Chiar si dupa ce virusul a fost eliminat, mintea sa elibera substante chimice care ii produceau greata oricand consuma alimente. Pentru a stopa acest ciclu, Keefer a incercat sa-l trateze pe Knocke prin autohipnoza, proces in care pacientul ramane constient dar relaxat ca si cum ar fi gata sa adoarma, pregatind astfel creierul sa accepte informatii ce aveau sa disocieze mancarea de greata. Concentrandu-se asupra unei imagini luminate dintr-o camera intunecata, Knocke il asculta pe Keefer care ii spunea sa-si imagineze ca se afunda intr-un nor fin ca apoi sa cada intr-o barca ce plutea pe un lac linistit. Band apa racoritoare din lac, Knocke isi imagina cum aceasta ii trece prin esofag si mai apoi in stomac unde ii vindeca orice urma de greata. Dupa 5 sedinte, senzatia de greata i-a disparut. De cate ori aceasta ameninta sa revina, el apela la autohipnoza, racorindu-si stomacul cu o sorbitura de apa racoroasa. Acum, "boboc" la Colegiul Beloit, el planuieste sa devina psiholog, inspirat fiind de propria sa experienta in vindecarea bolilor prin autohipnoza. "Ei spuneau despre creierul meu ca era ca hardul unui computer", spune Knocke. "Ceea ce s-a stocat in memoria lui era senzatia de greata. Tot ceea ce trebuiau ei sa faca era sa "formateze" aceasta senzatie si eu voi fi OK". Iritarile stomacului sunt motivul principal pentru care oamenii apeleaza la gastroenterologi. De cand terapia prin medicina alopata s-a dovedit a fi ineficienta pentru aceste boli, un numar impresionant de fiziologi considera astazi ca mai intai trebuie tratat creierul pentru ca mai apoi sa poata fi tratata boala in sine. Un studiu recent al cercetatorilor Universitatii din Manchester, a descoperit ca la sfarsitul unui an, atat psihoterapia cat si antidepresivele erau mai eficiente in reducerea simptomelor bolii si imbunatatirea calitatii vietii decat metodele clasice. Mai mult decat atat, psihoterapia s-a dovedit a fi cea mai ieftina metoda, costand cu 22% mai putin decat antidepresivele si cu 41% mai putin decat terapia standard. Selma Holme a adoptat o dieta de reducere a stresului in timp ce se trata de cancer uterin, in urma cu 2 ani. Dupa ce l-a ingrijit 14 ani pe sotul ei, Jack, care sufera de Parkinson, ea avea imunitatea foarte scazuta. Holme a folosit mai intai tehnica prin care isi ghida imaginatia catre relaxare si mai apoi a folosit autohipnoza. Acum un an a inceput tratamentul cu acupunctura ca si tehnica utilizata in programul de reducere a stresului utilizat de Loyola. Nu a durat mult timp pana cand sotul ei si-a dat seama ca nu este la fel de tensionata ca inainte, apoi fiica ei a remarcat cat de bine se inteleg parintii ei. "Am mai multa energie. Sunt optimista", spune Holme, care acum s-a vindecat de cancer dupa ce a folosit radioterapia.

13

Stresul, Anxietatea si Depresia necesita tratament Evident, medicina complementara nu poate inlocui medicamentele, chirurgia sau alte tehnici ale medicinei alopate si nimeni nu stie exact cat de eficienta este. Dar se observa un acord general in comunitatea medicala, ca stresul, anxietatea si depresia dauneaza sanatatii si trebuiesc tratate. In 1995, cercetatorii Janice Kiecolt-Glaser si sotul ei Romanld Glaser de la Ohio State University, au publicat un studiu inovator, care arata ca persoanelor care isi ingrijesc rudele bolnave de Alzheimer, o sarcina de altfel foarte stresanta, le sunt micsorate cu 24% sansele de vindecare a ranilor superficiale ale pielii, spre deosebire de persoanele de aceeasi varsta si situatie economica similara care insa nu au aceste obligatii. Acest studiu a fost urmat de un altul care arata ca vindecarea ranilor la studentii care urmeaza sa sustina un examen, dureaza cu 40% mai mult decat la studentii care asteapta vacanta de vara. Stresul face ravagii prin cortizonul eliberat, acesta fiind un hormon de stres, si prin adrenalina eliminata, spune Glaser, directorul sectiei de Cercetare in medicina complementara. Acesti hormoni cauzeaza pierderea echilibrului hematiilor, schimbarea functiei lor si dereglarea sistemului imunitar. Celulele imunitare incep sa elimine proteine inflamatorii care, daca sunt eliminate in cantitati mici, pot grabi vindecarea dar, produse in exces distrug tesuturi in intreg organismul crescand riscul aparitiei cancerului, a bolilor cardiovasculare, osteoporozelor si diabetului. "Cand Jan si eu am inceput sa lucram impreuna, nu credeam ca vom ajunge la aceasta concluzie" spune Glaser, referindu-se la impactul stresului asupra bolilor si asupra vindecarii. "Ei bine, o sa studiem problema si daca nu vom gasi remediul ne vom opri. Iata-ne dupa 20 de ani de cercetari asidue, inca mai muncim in acest domeniu, fiindca evident merita." De fapt, schimbam principiile medicale, spune el. "Medicii vor incepe prin a intreba pacientii ce se intampla in vietile lor atunci cand intampina probleme legate de boli infectioase sau cancere, boli metabolice, diabet sau obezitate. Pentru ca acum stim motivul care afecteaza vietile lor si motivul producerii acestor boli." Primul indiciu, descoperit inca din anii 1900, de catre Walter Cannon de la Harvard, arata ca stresul nu este doar o mare neplacere, dar poate nimici organele interne. El a descoperit ca in orice moment de timp, cand oamenii se simt amenintati, corpul reactioneaza neplacut prin cresterea presiunii sangelui, a batailor inimii, prin crearea de contracturi musculare si prin respiratie ingreunata. 60 de ani mai tarziu, in acelasi laborator, al lui Cannon, Dr. Herbert Benson a descoperit antidotul stresului: "relaxarea".

14

Reactia de relaxare In timpul cercetarilor sale, Benson a banuit dispretul colegilor sai de la Harvard, asa ca, activitatea sa se desfasura noaptea, cand putea sa aduca pacienti care practicau meditatia transcedentala. El a descoperit ca doar prin simpla gandire, acestia pot transforma functiunile corpului. Respiratia scadea cu 25%, consumul de oxigen scadea cu 17%, tensiunea arteriala scadea iar bataile inimii erau mai reduse. Si nu numai meditatia reduce stresul. Cercetarile ulterioare aratau ca respiratia profunda, relaxarea progresiva a muschilor, hipnoza, imaginatia ghidata, rugaciunea si alte tehnici pot imbunatati reactia de relaxare a corpului. "Prin extinderea practicii de relaxare a organismului, care s-a dovedit a fi o practica eficienta, orice boala care a fost cauzata sau s-a inrautatit datorita stresului, a fost combatuta", spune Benson - profesor de medicina la Institutul Medical Harvard. "Am descoperit ca aceasta practica este de mare ajutor in hipertensiune, anxietate, depresii mici si mijlocii, furii sau nemultumiri profunde, insomnii, printre multe altele." Oamenii isi dau seama intuitiv, ca a face ceva pentru a-si calma sistemul nervos ii ajuta, spune el. Un studiu din 2004 bazat pe fonduri federale a dovedit faptul ca jumatate dintre americani practica o forma de relaxare, desi cei mai multi din aceasta categorie nu impartasesc acest lucru cu psihologii lor. "Noi privim sanatatea ca fiind o piramida triunghiulara", spune Benson. "Prima fata este reprezentata de medicamente, cea de a 2-a de chirurgie. Trebuie sa existe si o a 3-a fata, iar noi am ajuns la concluzia ca aceea este grija de sine, care implica elemente asemenea relaxarii, nutritiei si exercitiului." Investigatiile lui Benson in legatura cu efectul placebo, care este diferit de relaxare, l-a adus la concluzia ca acesta functioneaza prin accesarea urmelor din memorie care regleaza hormonii de stres - proces pe care el il numeste "insanatosire prin memorie". "Sunt 3 componente ale efectului placebo", spune el. "Credinta si asteptarile pacientului, credinta si asteptarile fizioterapeutului si credintele si asteptarile care reies din relatia celor doi. Cand cei doi sunt pe acelasi plan, ies la iveala capacitati de vindecare extraordinare. Daca te consideri in stadiul de vindecare, exista deseori posibilitatea ca tu sa fii deja vindecat. Ar putea fi acesta raspunsul la toate bolile? Desigur ca nu. Dar foarte multe medicamente isi fac probabil efectul, datorita efectului placebo."

15

Interventiile psihologilor pot imbunatati vindecarea, dar oare pot ele prelungi vietile pacientilor foarte bolnavi? Acest lucru ramane foarte controversat, in ciuda faptului ca studiile facute pe acest domeniu arata un efect pozitiv al psihologiei in medicina. Alastair J. Cunningham de la Institutul de Cancer din Ontario a descoperit faptul ca pacientii bolnavi de cancer care inca mai sperau la vindecare traiau mai mult decat cei care erau in acelasi stadiu al bolii dar care erau frustrati de stres si depresie. "Avem niste dovezi care ne arata faptul ca atunci cand oamenii se implica mai mult in a se ajuta pe ei insisi, ei isi cresc de fapt rata de viata", spune Cunningham. "Dar nu exista nici o garantie ca aceste lucruri se intampla cu adevarat." Poate fericirea sa ne ajute vindecarea? Daca stresul produce schimbari chimice daunatoare corpului in creier, poate fericirea produce schimbari benefice? Aceasta intrebare a fost scopul carierei lui Lee Berk, profesor asociat de promovare a sanatatii si educatiei la Universitatea Loma Linda din Los Angeles. Determinat fiind de cercetarile sale de dinainte care sustineau ca rasul la comedii il ajutau sa evite boli care afectau sistemul imunitar, Berk a descoperit ca rasul, ca si exercitiul, muzica si meditatia, cresc nivelul de endorfina a corpului. Endorfina, care este de fapt morfina produsa de corpul uman, este o substanta care ne regleaza starea de zi cu zi si care reduce hormonii de stres. "Face ca ritmul cardiac sa fie mai lent, scade presiunea sangelui si reduce ritmul respirator astfel incat sa nu fii nevoit sa respiri cadentat", spune Berk. "Se instaleaza in celulele sistemului imunitar si produce schimbari benefice." Studiul lui Berk in legatura cu pacientii care au suferit primul lor atac de cord, arata faptul ca cei care se uita la o comedie jumatate de ora pe zi sunt in mod semnificativ mai putin predispusi la un al 2-lea atac de cord in comparatie cu cei carora nu le-a fost recomandat tratamentul prin umor. El spune deasemenea ca si daca am impregna pilulele cu bucurie, din cauza efectelor pe care le-ar produce, tot ar trebui sa cerem aprobarea guvernului.

Boala este prietenul nostru


Boala este o atentionare - ne semnaleaza ca incalcam armonia universala. Mai mult chiar, ne arata in ce mod si in ce privinta o facem. Nu este o pedeapsa nemeritata, ci consecinta faptelor si a atitudinilor noastre. Ne oglindeste defectele. Ne reflecta erorile. Ne pune fata in fata cu noi insine.

16

Nu este un accident, nu este o intamplare, nu este ceva strain, ci ne reprezinta. Ne indeamna sa ne sesizam neajunsurile si sa ne ascultam imboldurile profunde ale sufletului. Prin urmare, vindecarea nu este posibila decat in momentul in care ne constientizam hibele si ne mobilizam pentru a le transforma in calitatile corespondente (de exemplu, teama este o caricatura a prudentei, mania o distorsiune a pasiunii, lenea o degradare a calmului). Boala nu ne este un dusman, ci, paradoxal, cel mai bun prieten, caci are curajul sa ne spuna verde in fata ce, unde si cum gresim. De aceea, atitudinea de a o respinge este contraproductiva. Eforturile de a o nega si de a o suprima au ca rezultat cel mult mascarea simptomelor, si nu o reala vindecare. Dimpotriva, camuflarea manifestarilor fizice exprima refuzul de a ne privi cu luciditate, accentuandu-ne starea de inconstienta. Reprimandu-ne boala, pe noi ne reprimam. Negand-o ori dusmanind-o, pe noi ne negam sau ne dusmanim. Luptandu-ne cu boala, cu noi ne luptam - nu putem iesi decat invinsi, scufundandu-ne si mai mult in tenebrele ignorantei. Trebuie sa o acceptam si sa o intelegem, deoarece in acest mod pe noi ne acceptam si ne intelegem. Boala ne semnaleaza instrainarea de propriul sine, avand ca substrat ignoranta. Nu o putem vindeca decat daca revenim in maduva fiintei noastre, daca ne reimprietenim cu noi insine. Boala este calea deschisa catre esenta din noi. Nu este o inlantuire, ci fereastra deschisa catre libertate. Ignoranta ne incatuseaza. Un om bolnav nu mai este el insusi, nu se mai cunoaste pe sine, isi este siesi strain. Aceasta instrainare poate avea grade variate si se poate referi la diferite aspecte ale fiintei umane. Cea mai severa instrainare va genera si boala cea mai severa (si cea mai greu vindecabila).

17

Boala este rodul unor convingeri false, adanc inradacinate in fiinta celui bolnav. Atat de adanc, incat ajung sa ia forme materiale si sa se manifeste la nivelul corpului fizic. Esenta tratamentului consta in dobandirea claritatii mentale care permite descatusarea de aceste convingeri gresite. Este ca si vindecat cel care intelege ca boala sa este licarirea care-l poarta catre intimitatea propriei fapturi si se accepta drept ceea ce este, se impaca cu sine insusi si are curajul de a se cunoaste si de a se transforma - procesul vindecarii in sine nu mai este decat o chestiune de timp; cu conditia, ce-i drept, ca modificarile din planul fizic (leziunile morfologice) sa nu fie prea severe (si deci ireversibile). Boala este consecinta unor rezonante joase pe care cel bolnav le intretine, avand falsa convingere ca este una cu ele. Ele isi au sorgintea in subsolul constiintei, inaccesibil in mod obisnuit fiintei umane, dar pot fi percepute de catre oricine, in stadiul incipient de manifestare, sub forma gandurilor si a trairilor degradante. Acolo, in hrubele mentalului, mocnesc reprimate tendintele noastre ascunse, negate, condamnate, ostracizate, natura noastra primara pe care nu vrem sa o recunoastem din cauza prejudecatilor si a inhibitiilor nascute din constrangeri sociale, familiale, religioase, politice, materiale, profesionale etc. Greseala esentiala pe care o comite cel susceptibil la boala este de a se confunda cu aceste manifestari psihomentale, de a se lasa cuprins cu totul de valtoarea, valvataia ori vijelia lor, de a-si lasa claritatea constiintei inecata in mlastina, mistuita de magma ori spulberata de vifor. Ele tin de structura lui, dar nu sunt decat involburari, vapai, vartejuri ale diferitelor straturi ale mentalului, distincte de samburele fiintei sale. El spune "sunt trist", "sunt manios" ori "mi-e teama" nereusind sa se disocieze (sa se detaseze) de aceste trairi, sa inteleaga ca sunt doar o parte din el, diferita de esenta sa, sa le perceapa doar ca pe niste fluxuri care ii parcurg structura tocmai din cauza frecventelor inferioare de vibratie pe care le mentine in faptura sa. Un individ nu sufera atat pentru greselile sale din trecut sau pentru ale altora, cat pentru greselile lui actuale, de fiecare clipa. In acest sens, boala este un nepretuit indrumator. Localizarea si tipul ei nu sunt niciodata intamplatoare, ci se coreleaza cu functia esentiala si/sau cu semnificatia subtila a organului/tesutului/teritoriului afectat. Rostul bolii este de a-i deschide ochii celui bolnav, de a-l scoate din ignoranta. Boala este pragul, poarta intredeschisa spre lumina. Putem sa o negam, sa o respingem, inchizand-o si zavorandu-ne in bezna prostiei, sau putem sa o deschidem larg, sa avem curajul sa pasim peste prag in lumina constiintei, a constientizarii - mintea ne devine clara, umbrele amagitoare ale ego-ului sunt date la o parte. Odata ce am trecut pragul, poarta inceteaza sa mai existe pentru noi - o lasam undeva in urma, nu ne mai intereseaza: boala nu-si mai are rostul, este vindecata. Feminitatea, ca termen generic, cuprinde mai multe aspecte distincte - o femeie desavarsita este aceea care manifesta toate aceste aspecte in mod deplin. Nemanifestarea lor va determina diverse suferinte, intai in plan emotional, ulterior in plan energetic-functional si, in final, in plan fizic.

18

Fiecare dintre aceste aspecte are o zona a corpului predilecta la nivelul careia se proiecteaza: - feminitatea manifestata in aspectul de iubire ocrotitoare, hranitoare, de daruire - are ca zona de proiectie sanii; nemanifestarea acestor trairi va genera initial frustrare, ulterior senzatii diverse la nivelul sanilor si, in final, mastoza fibrochistica; - feminitatea in aspectul de matrice originara, de maternitate generatoare, creatoare, de forta sustinatoare - se manifesta mai ales la nivelul uterului; reprimarea ei va duce in cele din urma, trecand prin etape similare, la aparitia fibromului uterin;

19

- feminitatea in aspectul de interactiune bipolara, erotica mai ales, dar si la nivel socio-familial - se reflecta preponderent in zona ovarelor; nemanifestarea ei va genera, intr-un final, chisturile ovariene. Mastoza fibro-chistica Sanii sunt legati de unul dintre cele mai elevate aspecte ale feminitatii: iubirea care se daruieste, ocroteste si hraneste. Nu este iubirea dominatoare (care isi lasa amprenta mai ales asupra inimii) si nu vizeaza nici aspectele erotice (care se proiecteaza mai ales in zona ovarelor). Pentru o femeie, iubirea materna este cea mai implinitoare forma de iubire. Blocarea manifestarii acestui sentiment este urmata de acumularea unor tensiuni in aceasta zona, cu aparitia de manifestari in plan functional (dureri si diverse alte senzatii) si, in final, a patologiei organice cel mai frecvent, diverse forme de mastoza fibrochistica. Acest blocaj este, de cele mai multe ori, o limitare, o distorsionare a capacitatii de a primi si a transmite sentimente de afectiune. Daca durerea provocata de frustrarea sentimentelor materne este foarte intensa (o mama ranita sufleteste de atitudinea copiilor, de lipsa lor de recunostinta, de nepasarea lor, de felul urat in care se poarta cu ea etc.), pacienta poate sangera de la nivelul mamelonului, iar daca trauma afectiva este intensa si repetata, pot sa apara modificari displazice sau chiar neoplazice (cancerul de san). Fibromul uterin Este o tumora benigna a tesutului muscular si conjunctiv al uterului, careia i se atribuie, atunci cand sunt prezente, diverse senzatii dureroase pelviene si sangerari intre menstruatii (metroragii) sau un flux sangvin mai abundent la menstruatie (menoragii). Cauzele fibromului uterin sunt: frustrarea, ruinarea, violarea dorintei sau a sentimentului de protectie, de stabilitate, de intimitate. Lipsa de recunoastere si de gratitudine din partea barbatului ii reprima femeii energia latenta care-i asigura vitalitatea, capacitatea de a se manifesta, de a se exprima, de a fi ea insasi. Consecinta in plan fizic este, adesea, tot fibromul uterin. O alta cauza a aparitiei fibromului uterin o constituie chiar reprimarea dorintei de a fi mama (de a avea un copil) din cauza conditiilor (neajunsurilor) materiale, a ambitiilor sau a obligatiilor profesionale, a dorintei de a avea libertate (pentru a calatori, a se distra etc.), a nesigurantei in casnicie, a instabilitatii (sau a inexistentei) relatiei de cuplu s.a.m.d. Chisturile ovariene Cauza lor subtila o reprezinta reprimarea functiei erotice: daca nu este lasata sa se manifeste ca expresie a afectiunii fata de barbatul iubit, energia sexuala este blocata si, prin condensare, va determina aparitia de

20

chisturi; fiind frustrata, femeia respectiva devine mai retinuta, se retracteaza, se "inchisteaza". Orice fiinta umana are nevoie de o viata erotica implinitoare, ipostaza in care aceasta isi va manifesta liber potentialitatea afectiva, daruind celuilalt din preaplinul sau. In sens mai larg, orice om simte nevoia de a intra in relatii cu semenii. Simbolic, femeia se ofera pentru comunicare si comuniune, se deschide, urmand ca barbatul sa-i raspunda. Aceasta duce la o amplificare a unor trairi launtrice, realizand o stare de tensiune afectiva, o efervescenta a dorintei de a intra in relatie, de a fuziona, care, in cele din urma, debordeaza, se manifesta in exterior, se exprima pe sine. Reprimarea acestei aspiratii firesti va determina, in timp, aparitia initial a unor senzatii (greutate, apasare, arsura, tensiune, intepaturi, junghiuri, dureri nevralgice) si, in final, aparitia chisturilor ovariene (atunci cand in cele din urma va prevala tendinta la conformism si inertie). O femeie care are vreuna dintre aceste afectiuni trebuie sa o considere drept un semnal ca perpetueaza o atitudine eronata prin care-si reprima energiile feminine. Boala ii este nu un dusman care trebuie reprimat ori eliminat, ci un aliat care o invata sa-si descopere natura proprie si sa o valorifice. Intelegand unde greseste, femeia isi poate redirectiona energiile, mobilizandu-le ascendent spre implinirea aspiratiilor ei nobile. Odata greseala corectata, nemaiavand ce sa semnaleze, boala dispare. Doctorul Dorin Dragos, medic primar medicina interna la Spitalul Clinic Universitar, considera ca atunci cand un pacient acuza o senzatie de disconfort (durere, jena, nod, constrictie, apasare sau chiar sufocare) in zona anterioara a gatului, in dreptul tiroidei, de cele mai multe ori nu exista in realitate nici o tulburare a acestei glande, ci doar "somatizari ale unor tulburari de tip anxios sau depresiv care mimeaza simptomele unor afectiuni tiroidiene". Cel mai adesea, modificarile de ordin organic, gusa sau noduli, nu explica simptomul clasic de "nod in gat", acesta fiind, de cele mai multe ori, "manifestarea la nivel energetic a unor tendinte emotionale reprimate si acumulate in zona gatului, nemanifestate, neexprimate, neverbalizate". Dr. Dorin Dragos pune un accent deosebit pe legatura psiho-emotionala care sta la baza manifestarii oricarei boli. Cauza subtila a tulburarilor tiroidei, spune dr. Dorin Dragos, este "reprimarea dorintei de a da glas" acestor porniri, de a spune, de a exterioriza. Daca omul ar da frau liber pornirilor interioare si s-ar elibera de emotiile negative, acestea nu ar ajunge sa se acumuleze in planul psiho-emotional, generand senzatiile de jena, nod in gat si dificultate la inghitire. Reprimarea repetata a emotiilor duce in final la aparitia leziunilor in planul fizic: chisturi, noduli, gusa. Atunci cand apar astfel de modificari organice este necesara efectuarea unor investigatii endocrinologice.

21

FITOTERAPIE. Ca tratament fitoterapeutic in hipertiroidie, dr. Dorin Dragos propune salvia, care este "o planta armonizatoare, favorizand exprimarea emotiilor acumulate fie prin vorbe, fie prin activitati creatoare. Elimina blocajul in exprimarea exact a ceea ce simtim, exercitand un efect de purificare a emotiilor". Ideala este administrarea sub forma de pulbere (planta macinata cu rasnita): cate o lingurita rasa de 3 ori pe zi; se mesteca timp de 5-10 minute, apoi se inghite cu putina apa. Sunt utile si alte plante cu un continut ridicat de uleiuri eterice: chimen, coriandru, fenicul, anason, menta, lavanda, busuioc, roinita, cimbru, maghiran, coada soricelului. Uleiul de porumb are si el un efect moderator asupra tiroidei, fiind indicata cate o lingurita de doua ori pe zi, inainte de micul dejun si de cina. In hipotiroidie sunt recomandate, pentru continutul lor in iod, doua alge marine: laminaria si iarba de mare. Dr. Dorin Dragos mai indica tratamentul cu ienupar si sanziene, "plante care pregatesc fiinta pentru a pasi pe un nou drum", ajutandu-i pe cei comozi si rigizi sa iasa din anumite scheme comportamentale. HIPOTIROIDIA Scaderea secretiei de tiroxina sau hipotiroidismul determina insuficienta tiroidiana, iar secretia foarte mare duce la hipertiroidie. Caracteristice pentru 22

bolnavii de hipotiroidism sunt: fata umflata, pielea uscata si aspra, activitatea psihica si fizica reduse, parul rar si subtire, circulatia sangelui proasta, senzatie de frig. Interesant este ca boala se intalneste de cinci-sase ori mai frecvent la femei decat la barbati. HIPERTIROIDIA Secretia prea mare a tiroxinei duce la hipertiroidie, manifestata ca boala Basedow, adenomul tiroidian, gusa polinodulara si alte boli. Simptomele acestor bolnavi sunt: aparitia gusei, ochii bulbucati, pulsul cardiac accelerat, oboseala aproape permanenta, tremuraturi ale mainilor si picioarelor, transpiratie excesiva, agitatie si tulburari de comportament, intoleranta la caldura, scadere in greutate. Este regiunea dintre fese si talpi. Ea cuprinde, de asemenea, cele patru mici vertebre ale coccisului. Este zona care face legatura cu Pamantul, de la care primim hrana si pe care ne sprijinim la propriu si la figurat.

Persoanele care au probleme in aceasta zona sunt cele care resimt sentimente de frica, de neliniste, legate de viata materiala, de existenta fizica. Lipsite de credinta, ele se simt izolate, abandonate intr-un univers ostil si au sentimentul ca sunt singure in fata greutatilor vietii. Devin adesea foarte dependente de alte persoane sau chiar de anumite lucruri, de care isi imagineaza ca depinde fericirea si armonia lor sufleteasca. Frica lor exprima lipsa de incredere in propriile forte, nesiguranta in fata drumului pe care il au de parcurs in viata. In general astfel de persoane nu au un scop bine definit in viata sau, in cazul in care il au, le este frica sa treaca la realizarea lui, asteptand ca toate imprejurarile sa le fie propice. Ele au nevoie de lucruri exterioare, fiinte sau obiecte, care sa le aduca

23

securitatea de care duc lipsa. Adesea lasa impresia ca sunt in lupta cu o persoana din anturajul lor, pe care o percep ca pe o amenintare, sau ca se opun unor conditii ostile din mediul lor de existenta. MESAJUL pe care il trimite corpul este acela de a deveni constienti de propriile frici si de a restabili contactul cu puterea noastra interioara. REGIUNI SI ORGANE SPECIFICE ZONEI Gamba piciorului Problemele in aceasta regiune indica teama de a merge inainte, frica de viitor, incertitudinea. SOLUTIA: Intrucat situatia prezenta indica un blocaj, faptul ca batem pasul pe loc nu este deloc benefic. Va trebui deci sa actionam, sa avansam in viata cu mai multa incredere si cu convingerea ca mergem pe drumul cel bun. Talpi Problemele de sanatate care afecteaza aceasta regiune sunt legate de frica de viitor precum si de teama permanenta de a nu putea face fata propriilor responsabilitati. Este posibil ca dorinta de a ajunge cat mai repede la telul propus sa fie in contradictie cu capacitatea noastra de a planifica etapele drumului. SOLUTIA: Sa ne bucuram de viata si sa acceptam tot ceea ce ea ne asterne in cale. Calcai Daca manifestam dureri sau problemele legate de calcai inseamna ca ne simtim adesea neintelesi sau ca traim o stare de incertitudine cu privire la o situatie viitoare. SOLUTIA: Sa incercam sa comunicam, sa verificam intotdeauna care este mesajul pe care ceilalti vor sa ni-l transmita, inainte de a ne simti neintelesi. Vom avea surpriza de a constata ca totul se petrece in lumea gandurilor noastre si ca de fapt nici nu avem atat de mare nevoie de a fi intelesi pentru a avansa in viata. BOLI SI TULBURARI SPECIFICE ZONEI Celulita Problemele de celulita pe coapse denota resentimente legate de perioada tineretii. Anumite lucruri si evenimente care ne-au afectat copilaria ne impiedica sa abordam viata in mod creativ. MESAJUL CORPULUI: Nu te mai agata de traumatismele trecutului si paseste cu dezinvoltura pe calea viitorului! Varice Varicele la picioare ne arata ca ne gasim intr-un loc unde facem ceea ce nu ne place. Sangele reprezinta energia vietii, bucuria. Cand venele pierd capacitatea de a transporta sangele in picioare, inseamna ca traversam o perioada de pierdere a vitalitatii, de lipsa de pofta de viata.

24

MESAJUL CORPULUI: Traiesti prea mult cu ideea ca n-ai de ales si ca trebuie sa faci asta! E foarte important sa iubesti ceea ce faci, ceea ce lucrezi. Daca nu iti place ceea ce faci ar fi mai bine sa-ti alegi o activitate care te atrage cu adevarat. De asemenea fa loc mai mult in viata ta placerilor si bucuriilor. Unghii incarnate Sunt un semn de ingrijorare si culpabilitate datorate faptului ca nu prea stim in ce directie ar fi bine sa mergem. Avem in fata mai multe alegeri si ezitam. MESAJUL CORPULUI: Linisteste-te! Nu trebuie sa te lasi tulburat de faptul ca ai putea gresi! Viata insasi este o experienta si orice ai alege, daca o faci cu cugetul curat, este o oportunitate de a experimenta si evolua. Intelegerea substratului psihoemotional al diabetului are ca punct de plecare semnificatia, pentru organism, a zaharului, a zaharurilor, adica a glucidelor (propriu-zis, a glucozei), de fapt a gustului dulce. Este gustul hranirii, al iubirii hranitoare, deci al iubirii materne, ocrotitoare, este gustul satisfactiei, al deliciilor, al placerii, al vietii dulci, confortabile, care ne ofera bucuria micilor noastre tabieturi, savoarea traiului tihnit, la adapost de zdruncinaturi.

Manifestarea cea mai directa in plan fizic a acestei dorinte de protectie, de tihna, de savurare a micilor placeri de zi cu zi este tesutul adipos (de altfel, pentru sinteza grasimilor depozitate la acest nivel aportul de glucide este decisiv biochimic vorbind, mai important chiar decat acela de lipide). Este imaginea persoanei dolofane care se refugiaza in mancare (mai ales dulciuri, fainoase si alte alimente delicioase) atunci cand este supusa stresului, cand se confrunta cu dificultati (asa-zisa bulimie de stres). Glucoza nu poate intra insa in celule (cu exceptia creierului si hematiilor) in absenta insulinei (unul dintre hormonii secretati de pancreas), ci trece pe langa ele, incapabila sa le mai ofere acea hranire si satisfactie pe care si-o doresc. Absenta insulinei (in cazul diabetului zaharat de tip I) sau absenta efectului ei asupra celulelor (in cazul celui de tip II) reprezinta reflectarea in plan fizic a privarii fiintei de hranire, confort si satisfactie nu numai la nivel grosier, cat mai ales (si originar) la nivel subtil, psihoemotional. In acest moment, trebuie sa distingem intre cele doua tipuri de diabet zaharat. Cel de tip I (zis si juvenil) este rezultatul absentei insulinei din cauza distrugerii celulelor beta pancreatice printr-un proces inflamator (viral, autoimun sau ambele, similar distrugerii celulelor hepatice in hepatitele virale)asadar, este rezultatul unei agresiuni fierbinti, adica al unui exces de foc. In cazul diabetului de tip II, insulina exista, cel mai adesea, chiar in cantitate mai mare decat normal, dar ea nu mai poate actiona asupra celulelor, ca si cum mecanismele de actiune nu ar mai functiona, ar fi inerte sau nu ar mai simti (nu le-ar mai pasa de) prezenta hormonului. Subtil, el este consecinta unei existente rutiniere, limitate la anumite tipare comportamentale si punctate de obisnuinte si

25

tabieturi. Acestea confera un soi de confort, de stabilitate, de bunastare, sursa de satisfactii si placeri marunte, cotidiene, mereu aceleasi, din care persoana respectiva nu ar iesi nici in ruptul capului. Simultan, se izoleaza de evenimentele cu potential transformator, aceasta izolare se poate referi atat la refuzul de a le trai, de a participa la ele, cat mai ales, in cazul ca ele se produc, la refuzul de a le percepe si de a le accepta semnificatia. Certurile, rupturile, neimplinirile, insatisfactiile, pierderile in cadrul unor relatii, in viata familiala, sociala sau profesionala de cele mai multe ori neplacute, impun, de regula, iesirea din confort, din obisnuintele placute cotidiene si asumarea unor transformari radicale, adoptarea unor noi atitudini, in general, mai active, mai energice, mai ofensive. Atitudinea vicioasa in confruntarea cu astfel de situatii este de a le respinge semnificatia (ii blamam pe ceilalti, desi noi suntem responsabili pentru tot ceea ce ni se petrece) si de a ne mentine in aceleasi tipare comportamentale, dar mai ales de a ne alina necazul prin complacerea in micile noastre satisfactii (in general sedentare): mancam o prajitura sau ceva bun, ne asezam in fata televizorului, ne apucam sa citim ziarul etc., ca pentru a uita, a ne sterge din memorie ceea ce s-a petrecut. Ramanem neatinsi, nu raspundem, evenimentul trece pe langa noi fara sa ne influenteze, fara sa ne patrunda (ca semnificatie) si fara sa declanseze in noi nici o reactie (transformatoare). Aceasta insensibilitate fata de evenimentele (aparent) exterioare si, in schimb, cautarea permanenta a satisfactiilor marunte se rasfrang atat la nivel subtil, creand premisele aparitiei insensibilitatii la insulina, cat si la nivel grosier, deoarece alimentatia excesiva (folosita drept surogat pentru starea de fericire si implinire) este cauza directa a obezitatii, la randul ei premisa a aparitiei diabetului de tip II. Evenimentele neplacute ne sunt date pentru semnificatia lor transformatoare. Ele ne ajuta sa sesizam care aspecte ale fiintei noastre ne coboara si, de aceea, trebuie metamorfozate. Daca insa, in loc sa le accepte semnificatia si sa actioneze in consecinta, unii prefera sa se mentina in aceleasi atitudini si isi estompeaza suferinta, cufundandu-se in tabieturi (mai ales culinare si sedentare), atunci singura solutie este aceea de a fi privati de posibilitatea de a se mai bucura de aceste marunte bucurii. Aparitia diabetului zaharat (de tip II, cel putin), poate fi insa prevenita daca cel predispus la a dezvolta boala isi asuma viata drept o experienta transformatoare si, in loc sa se refugieze in comoditatea rutinei si a tabieturilor isi da drumul, lucid si curajos, in fluxul evenimentelor. Pentru ca o for ostil s obin controlul unei alte ri sau asupra populaiei respectivei ri, fr lupt fizic, o prim etap const n crearea unui cadru social, economic i politic capabil s produc n mod constant emoii negative populaiei, n distrugerea din interior a valorilor morale, etice i spirituale ale respectivei comuniti. Pe un astfel de fond, oamenii sunt receptivi la anumite influene exterioare negative iar emoiile i gndurile lor pot fi uor modelate i controlate. Este foarte greu s controlezi oameni echilibrai, fericii, mulumii de viaa 26

lor, care i triesc zilele cu calm i optimism i care, n plus, mai au timp i disponibilitate s se ocupe de aspectele spirituale ale vieii, de cunoaterea de sine. n schimb, o mas de oameni frmntai de grijile zilei de mine, o mas de oameni temtori, nemulumii, stresai i care privesc viitorul n culori cenuii, fiind mai ales preocupai de probleme materiale, devin uor manipulabili. Dac privim la societatea n care trim constatm c principiile antice ale lui Sun Tzu, din Arta Rzboiului, sunt aplicate cu punct i virgul mpotriva noastr i a valorilor noastre. Prin urmare, e momentul s devenim mai contieni i s facem ceva pentru noi i pentru cei apropiai nou. Aadar, putem nva principiile proteciei psihice i anumite metode de aprare. Un nou tip de rzboi este n plin desfurare: un rzboi al controlului minii, al manipulrii gndurilor i emoiilor, de la distan. La prima vedere, un rzboi bazat pe metode parapsihologice i tehnologii psihotronice pare s se duc doar ntre agenii secrei, armatele i liderii unor naiuni rivale... i dac rzboiul parapsihologic intete mai mult dect att? Ar putea fi controlul maselor unul dintre obiectivele lui? Dac da, te privete n mod direct! Medicina moderna a nceput s ia n serios strvechile precepte ale filosofiilor orientale. A scdea tensiunea arterial sau a preveni cancerul prin concentrare se consider acum perfect normal i posibil. Biologi i neurofiziologi prestigioi (din SUA, Elveia, Frana, Germania, Anglia) au realizat numeroase cercetri i verificri tiinifice pentru a nelege complex i profund efectele binefctoare ale meditaiei yoghine. Pentru a ajunge la performane surprinztoare, antrenamentul n meditaie este destul de scurt: de la una la cinci luni, n timpul crora se exerseaz dou edine zilnice, ntre 15 i 30 de minute. n timpul meditaiei profunde, subiectul se instaleaz confortabil ntr-o camer ct mai bine izolat fonic, n semiobscuritate, orientndu-i faa ctre Nordul magnetic, profund relaxat, cu ochii nchii. n prealabil, va nva de la un ghid competent o metod interioar specific de evocare a unei imagini vizuale unice, a unui sunet luntric special sau a unei idei universal valabile (de exemplu: iubire, fericire, bucurie, calm profund). Aceast modalitate i va permite punerea n rezonan i acordul telepatic cu anumite aspecte mentale benefice sau energii spirituale infinite din Macrocosmos. Prin urmare, meditaia este i un fenomen telepatic de rezonan sublim, spiritual, elevat. Exersarea mentalului Punctul de plecare n meditaia propriu-zis nu este furnizat de aparenta ntmplare a unei banale asociaii de idei, de anumite sunete sau imagini. El este 27

ntotdeauna n strns legtur cu tradiia filosofic autentic oriental. Dar practicantul occidental nu are neaprat nevoie s se preocupe de filozofie. Totdeauna Ghidul spiritual competent va fi cel care posed anumite chei, graie crora tie c o anumit imagine, un anumit sunet sau un anumit gnd i se va potrivi sau nu aspirantului, n funcie de structura sa i de continuitatea dezvoltrii procesului de meditaie. n prezent, muli oameni de tiin fac cercetri de laborator i urmresc s neleag, servindu-se de modelele neurocibernetice, cum funcioneaz celulele cerebrale pentru a permite anumite manifestri ale minii, cum ar fi: percepia, memoria, emoia. Este evident pentru oricine c o aceeai imagine mental (pipa, de exemplu) va lsa complet indiferent un tnr care nu fumeaz dect igri, emoionnd totui foarte mult o femeie care i-a pierdut de curnd soul iubit, fost fumtor de pip. Aceast evocare interioar, specific de la caz la caz, va antrena anumite repercusiuni sau rezonane luntrice. Prin urmare vor surveni unele fenomene diferite de consonan subtil inefabil n sfera funcionarii intime a celulelor cerebrale ale unui subiect n comparaie cu cele care vor aprea la un altul. Nu este deloc ntmpltor c nelepii Extremului Orient care au acces la o tradiie milenar secret, cunoscnd criteriile dup care o anumit imagine mental, un anumit sunet, o anumit idee sau culoare evocat luntric va mobiliza dominanta caracteristic a unei fiine umane, punndu-i mentalul n starea cea mai favorabil exersrii meditaiei profunde. Odat ce a evocat imaginea, sunetul, ideea sau culoarea, subiectul nva s experimenteze n mod liber gndul primar de impulsionare. Practicantul i las mentalul s manipuleze imaginea, sunetul sau, altfel spus gndul primar, fr eforturi sau sforri tensionate de concentrarea luntric. Concentrarea Dezvoltarea punctului de plecare a meditaiei devine precum o spiral din ce n ce mai vast, care se ridic ntr-o creativitate din ce n ce mai fin, din ce n ce mai bogat, din ce n ce mai detaat de orice ambian prezent sau trecut. n virtutea imuabilelor fenomene de rezonan mental cu infinitul din afara sa (Macrocosmosul), gndul se izoleaz de tot ceea ce nu este el nsui n acel moment. Este trit o contiin total, eliberat de orice vigilen exterioar experienei sale (inclusiv atenia automatic reprezentat de controlul involuntar al activitilor corporale). Trupul abandonat astfel lui nsui este n totalitate relaxat i nu are nevoie dect s-i menin activitile minime care permit supravieuirea vegetativ. Astfel, ntr-o oarecare msur este atins starea de YOGA, definit ca o rezonan plenar cu nemrginirea divin, ntr-o contiin individualizat, mai elevat i mai detaat acum ntr-un corp n totalitate relaxat. S nu uitm c YOGA nseamn, de fapt, fuziunea plenar ntre contiina individual i contiina divin universal, macrocosmic, fuziune pe care nimic nu o mai poate distrage, nici chiar senzaia incontient a luminii, a temperaturii ambiante, a poziiei corpului ceea ce formeaz n mod obinuit, cnd suntem treji, zgomotul de fond al contiinei noastre.

28

Dinamizarea cerebral maxim Cea mai simpl stare de relaxare interioar pe care un om o obine n mod voluntar se traduce la electroencefalograf, atunci cnd are ochii nchii, prin apariia unor unde regulate (alpha) cu amplitudinea medie, ntr-un ritm de 9-12 unde pe secund. Se tie c este suficient ca subiectul s deschid ochii, chiar dac rmne n continuare destins psihic, pentru ca aceste unde s dispar i s fie nlocuite de un ritm mai rapid, mai neregulat: aa-zisul ritm de baz. S-a atribuit adeseori undelor alpha semnificaia de ritm de repaus, iar ritmului de baz ritm de activitate. Este de ajuns deci ca retina s intre n contact cu lumina din ambian, pentru ca aceasta s declaneze n mod automat suficient de mult energie subtil vigilent, pentru a activa cortexul cerebral. Invers, este suficient ca, dei inem n continuare ochii nchii, s ne gndim n mod sistematic i activ la o problem oarecare, pentru ca undele alpha s dispar. Este semnificativ s menionm ns c la subiecii anxioi sau foarte stresai, chiar dac menin ochii nchii, nu se ajunge, adesea, la apariia undelor alpha. n schimb s-a constatat c yoghinii n meditaie pot s deschid ochii i chiar s-i menin deschii, fr ca prin aceasta undele alpha s dispar! Este un miracol? Trebuie s considerm deci ca perfect posibil ipoteza conform creia aceste unde nu corespund repausului nostru privit n sensul su cel mai simplu, deoarece meditaia yoghin nu este nici pe departe o oprire a activiti psihice, ci, din contr, o perioad de maxim creativitate superioar, n care fabulosul nostru potenial cerebral este dinamizat i folosit ntr-o msur mult mai mare. Secretul undelor theta n sprijinul acestei ipoteze (a undelor alpha de o alt natur) se pot cita rezultatele doctorilor Das i Gastaut care au nregistrat elecroencefalograma yoghinilor n timpul progresiei lor luntrice n meditaie, punnd n eviden cteva etape distincte. n primele minute, n care subiectul se afl aezat n postur, cu ochii nchii, sunt remarcate unde alpha obinuite n cazul deconectrii i relaxrii banale, care dispar odat cu deschiderea ochilor. Apoi, undele alpha sunt nlocuite de o activitate mental rapid, dovad a activitii intelectuale. Aceast etap corespunde cutrii imaginii, sunetului, culorii sau ideii punct de plecare i nceputului asociaiilor mentale modulate pe care meditaia le antreneaz. n timp ce meditaia interioar se dezvolt, apar undele alpha specifice, care nu mai sunt blocate odat cu deschiderea ochilor. Sub influena acestei activiti mentale particulare din ce n ce mai ample i euforice, se petrece ceva nou i misterios n cortexul cerebral. Apar undele theta, mai lente, cu un ritm de 7-8 unde pe secund, care gradat se vor extinde pe toat suprafaa scalpului. Surprinztor, cci aceste unde apar n condiii biologice cu totul diferite.

29

O stare biologic unicat Condiiile care par s se apropie cel mai mult de ceea ce ne intereseaz corespund unor experiene ale savantului englez Grey Walter. Acesta a nregistrat n condiii de laborator electroencefalogramele unor studeni n timpul unor anumite stimulri, minile i faa lor erau mngiate de o femeie deosebit de frumoas (ceea ce, de fapt, Grey Walter numete stimulare agreabil). Or, n timpul stimulrii agreabile, acest savant a constatat nregistrarea unui ritm rapid martor al activitii corticale n timp ce, imediat cu ncetarea acestuia, el vede aprnd un ritm theta! El a atribuit acestui ritm semnificaia unui scanning, un fel de cutare aspiraie n vid (a acelei plceri brusc disprute). Se poate lansa deci ipoteza c apariia undelor theta n cursul meditaiei corespunde momentului n care mentalul oarecum detaat, se mic n vid, liber acum de orice contact cu realitatea terestr. De altfel, absena blocajului undelor alpha la deschiderea ochilor e cea mai bun dovad a acestei detari de lumea ambiant, pentru a rezona amplu cu o lume nou, spiritual, elevat, sublim, cu care se afl n inefabil rezonan (acord). Astfel, electroencefalograma face dovada c meditaia profund este o stare biologic particular extraordinar, o veritabil transformare i o amplificare uria a funciilor cerebrale pe care nu o produc celelalte metode cum sunt hipnoza, autosugestia, relaxarea simpl sau chiar experienele de condiionare datorate sugestiei. Prin urmare, este evident c muchii i viscerele depind intim de gradul de contiin, nsi viaa vegetativ fiind rapid i considerabil modificat prin meditaie. Modificri spectaculoase Acestea sunt n practic cele mai interesante i au fost studiate n mai multe laboratoare universitare mari, pe subieci voluntari, n timpul unor perioade suficient de lungi pentru a permite studii comparative: - 30 de minute de punere n stare, n timpul crora subiectul ce mediteaz se obinuiete cu fotoliul laboratorului, cu aparatele aezate n anumite zone ale corpului sau cu ustensilele necesare acestor nregistrri; - de la 20 la 30 de minute de relaxare nainte de meditaie; - de la 20 la 30 de minute de meditaie propriu-zis; - de la 20 la 30 de minute de repaus sau contientizare ulterioar dup meditaie. De ndat ce s-a obinut starea de calm interior profund, apare o scdere a presiunii arteriale, o uoar ncetinire a ritmului cardiac i respirator. Se constat ns c, odat cu intrarea n meditaia propriu-zis, apar anumite modificri remarcabile: presiunea arterial rmne neschimbat, dar ritmul cardiac scade pn la mai puin de 30 de bti pe minut, iar respiraia se diminueaz n amplitudine i n frecven pn cnd devine abia perceptibil. Aceasta este dovada rezonanei microcosmosului celui care mediteaz cu energii cosmice

30

extrem de elevate ce i compenseaz spontan aproape toate necesitile interioare i fac posibile economii surprinztoare. Meditaia profund face ca celulele s nceap s ard complet oxigenul, ceea ce este, dup cum se vede, excelent pentru inim. Un aspect fundamental se remarc prin transformarea funcionrii biologice n nsi intimitatea sa: consumul de oxigen scade rapid de la 251 cm3 pe minut (n faza de relaxare) la 211 cm3 pe minut. Acelai consum de oxigen va urca, n faza ulterioar meditaiei, la 242 cm3 pe minut. La fel, eliminarea de gaz carbonic va trece de la 219 cm3 pe minut n faza de relaxare, la 187 cm3 pe minut n timpul meditaiei profunde, pentru a reveni la 219 cm3 pe minut dup meditaie. Astfel, raportul eliminare de gaz carbonic / absorbie a oxigenului rmne neschimbat (excepie: la sfritul meditaiei, el nclin n favoarea unei creteri proporionale uoare a eliminrii de gaz carbonic). Ritmul intim al metabolismului este cel care s-a schimbat, prin diminuarea consumului de oxigen la nivelul esutului. Dat fiind c eliminarea de gaz carbonic este n mod proporional meninut, aceasta declaneaz, prin reflex involuntar, diminuarea ritmului respirator. ntradevr, dac se face contraexperiena de a se diminua n mod involuntar propriul ritm respirator, nevoia la nivelul esutului nu face dect s creasc, cci gazul carbonic nu mai este deloc eliminat n cantitate suficient. Se poate ajunge astfel, rapid, la o intoxicare i experiena nu poate fi meninut fr tulburri grave. Relaxare profund Savanii au urmrit s neleag semnificaia acestei diminuri a consumului de oxigen la nivelul esutului. Se tie c celulele dispun de dou cicluri de funcionare diferit: ciclul anaerobic, n care schimburile metabolice se efectueaz n absena oxigenului liber, i ciclul aerobic, n cursul cruia oxigenul este n mod direct ars de celul prin operaiile sale metabolice. esuturile nu aleg n totalitate un ciclu mai mult dect cellalt. Ele funcioneaz dup un raport variabil anaerobioz/aerobioz, determinat de un ntreg ansamblu de condiii hormonale, nutritive etc. Concentraia de acid lactic n snge este un indice utilizat n practic pentru a aprecia importana proporional a funcionrii anaerobe n raport cu aerobioza. Cu ct exist mai mult acid lactic, cu att mai mult funcionarea metabolic general este anaerob. Eliminarea de acid lactic n timpul relaxrii, nainte de meditaie, este de 11,4 mg pe or prin 100 cm3 de snge circulant. n timpul meditaiei, eliminarea de acid lactic trece de la 8 mg pe or prin 100 cm3 de snge circulant i chiar la puin timp dup meditaie el coboar nc la 7,3 mg/h n 100 cm3 de snge circulant! Se tie c acidul lactic este produsul deeu al contraciei musculare i se poate deci considera c diminuarea sa este datorat scderii tonusului muscular. Este evident deci c deja din timpul fazei de relaxare tonusul este considerabil diminuat i el nu se va schimba deloc n timpul meditaiei. n timp ce procentajul de eliminare a lactatului, care este de 11,4 mg n 100 cm3 de snge circulant la nceputul relaxrii, poate atinge 10, 25 mg n 100 cm3 de snge circulant la

31

sfritul relaxrii. Dac se face o relaxare suficient de prelungit, ea scade, dar nu cade ntr-un mod att de brutal dect atunci cnd subiectul trece n meditaie profund. O cale de salvare Iat deci c meditaia face s basculeze metabolismul general ctre aerobioz i nu ntr-un mod simplu prin diminuarea tonusului muscular, ci printr-o aciune mai intim asupra comenzii metabolice. n cazul de fa aceast comand este de origine mental i merge la esuturi pe cale sistemului nervos autonom care acioneaz modificnd diametrul vaselor, influennd secreiile hormonale i secretnd el nsui hormoni, dintre care noradrenalina este de o importan considerabil (att n organism, ct i pentru funcionarea creierului). Se tie acum c o asemenea cretere proporional a aerobiozei este n mod special binefctoare i n prezent nenumrai cercettori vor s gseasc mijloace medicamentoase pentru a o obine: acesta ar fi un tratament de calitate i cu totul natural al muchiului cardiac, permind chiar prevenirea infarctului i tratarea anginei pectorale. Pe de alt parte, se tie c neoplasmul este nsoit de viraj anaerobic al metabolismului. Este deci logic s gndim c aceste curbe de aerobioz nu ar nsemna neaprat tratamentul cancerului, ci un mijloc util de a-l preveni. Aadar este evident c meditaia profund obine aerobioza prin frnarea activitii simpatice, diminuarea noradrenalinei etc. La aceast diminuare a activitii simpatice nu se poate ajunge doar prin voin: este o parte a sistemului nervos autonom i toate experienele care s-au fcut n vederea condiionrii i frnrii simpatice au artat c acest reflex dificil de nscris se terge foarte repede. Medicamentele care pe o alt cale (nenatural) frneaz simpaticul nu antreneaz deviaia aerobic a metabolismului. Altfel spus, meditaia profund realizat sistematic este o modalitate simpl i absolut natural ce declaneaz n organism modificri benefice concertate, acolo unde terapeuii notri au adeseori doar efecte pariale. Lsnd la o parte interesul pe care meditaia poate s-l aib n confruntarea cu cardiopatiile sau pe terenul fenomenelor canceroase, ea poate s joace un rol marcant chiar n existena noastr cotidian. Mai mult dect att, importana proporional a anaerobiozei importana noradrenalinei circulante sunt indici ai procentului de anxietate i agresivitate. Antrenarea gradat i practica perseverent n ntregime lipsit de pericole a meditaiei profunde ar putea s devin pentru omul nelept spaiile verzi n universul viitor de poluare: o cale divin de salvare. Este metoda inefabil prin care ne putem transforma i ndumnezei contiina. Cu siguran ne va oferi, n cele din urm, iluminarea spiritual i un puternic sentiment de siguran i ncredere n sine, pe care nicio alt conjunctur existenial sau nu conteaz ce acumulare material nu ni l-ar putea oferi.

32

"Cei slabi nu pot ierta niciodata. Iertarea este atributul celor puternici." "Ura te face mai mic, in timp ce iertarea te forteaza sa cresti dincolo de limitele tale". "A gresi este omenesc; a ierta este divin". Alexander Pope "Bucuria inefabila a iertarii si a fi iertat formeaza un extaz care ar putea sa trezeasca invidia zeilor". "Iertarea este cheia spre actiune si libertate!" "Ieri att ct iubeti." "Iertnd te ridici mai presus dect cei ce te-au insultat." "nvingtorul care iart este de dou ori nvingtor." "Iubete adevrul, dar iart greeala." Singura cale de a ne cura rnile emoionale de otrava lor este iertarea. Este necesar s iertm pe cel ce ne-a rnit, orict de grav ni s-ar prea greeala n mintea noastr. Trebuie s iertm chiar dac nu merit s fie iertat, dac nu de dragul lui, mcar de dragul nostru, pentru a nu mai suferi de fiecare dac cnd ne gndim la acea persoan sau la acele ntmplri care ne-au creat suprarea. i nu sntem noi n msur s judecm greelile altora. Cu toii avem un unic Judector, Dumnezeu. Dar Dumnezeu, n imensa Sa iubire cu care ne nconjoar, ne iart greelile noastre, dac le recunoatem i dac implorm smerii iertarea Sa. Iertarea este remediul care ne poate vindeca mintea i apoi i sufletul. Iertarea trebuie ns s fie total, n profunzimea sufletului. Am iertat n ntregime atunci cnd, oricte eforturi am face s ne reamintim, nu mai tim care a fost cauza suprrii, pentru c ea a disprut. Iertarea trebuie exersat, chiar dac la nceput ni se pare dificil. Cu timpul va deveni o obinuin i n cele din urm ne vom putea ierta i pe noi nine pentru toate rnile i otrava pe care le-am creat. Iertarea de sine duce la acceptarea de sine i apoi la iubirea de sine. Putem s cerem ajutorul i Graia ngerului devotamentului i iertrii ngerul iertrii este reprezentat iconografic cu o crengu de liliac n mn, simbol al puritii. El se roag pentru ca fiecare dintre noi s dobndeasc puterea de a ne drui deplin i necondiionat lui Dumnezeu. Aceast modalitate de a ne drui este cunoscut i ca devotament. Manifestarea deplin a devotamentului implic i iertarea tuturor acelora care ne-au pricinuit suferin i lacrimi. Numai aa vom putea ajunge s trim aici i acum iubirea divin pe care ngerii o manifest i exemplific nencetat. Pentru a ierta corect, ngerul devotamentului i al iertrii ne ajut s vedem rnile i suferinele noastre ntr-o alt lumin. Rugandu-l intens s ne ajute s ne detam de trecut i de suferinele noastre, vom accelera procesul de vindecare spiritual. Numai renunarea la resentimente ne ofer ansa de a ne putea clarifica diferitele aspecte ale vieii i consecinele aciunilor noastre manifestate n prezent. Vom nceta a mai crede c ntotdeauna ceilali sunt cauza manifestrii necazurilor i durerilor noastre. ngerii iertrii ne ajut s nelegem lecia la care am fost supui, pentru a putea, eliberai de trecut, s trim plenar clipa prezent.

33

Iertarea ne ajut s ne eliberm de aceste triri negative i s ne ridicm pe un alt nivel de contiin. Iertarea ne aduce n suflet Lumina Divin i aspiraia ctre Dumnezeu. Este o art prin care folosim talentul de a avea o via bun. Este o cale pe care trebuie s cltorim iari i iari, pentru a ne menine fericirea. Deseori credem c iertarea este spre beneficiul persoanei care ne-a rnit. Dar nu este aa. Iertarea lucreaz pentru binele celui care iart. Iertarea pare chiar mai dificil atunci cnd cel care lovete nici mcar nu i cere iertare, sau atunci cnd nu-i d seama c te-a rnit. Iertarea pare imposibil atunci cnd distana fizic sau emoional face ca reconcilierea s apar de neatins. Atunci cnd rana este att de adnc nct s-i afecteze n ntregime viaa, iertarea cere un curaj enorm. A nu ierta nsemneaz a fi prizonierul trecutului, al unor vechi plangeri, care nu permit vieii s mearg nainte cu ceva nou. A nu ierta nsemneaz a te supune controlului pe care l exercit altul asupra ta... a te bloca ntr-o secven de aciune/ reaciune, de suprare/rzbunare, ochi pentru ochi, ntr-o ncletare din ce n ce mai puternic, n care prezentul ar fi venic depit i devorat de trecut. Iertarea l elibereaz pe cel care iart. Iertarea nu este un eveniment brusc, rapid. Aa cum o ran fizic nu se vindec doar dac ai pus un bandaj pe ea, nici iertarea nu se petrece ntr-un moment de regsire plin de lacrimi. Iertarea este o cltorie, un proces. De aceea trebuie s nvm s devenim rbdtori i persisteni atunci cnd mergem pe drumul iertrii, avand ferm n minte captul cltoriei, pacea interioar i libertatea ctre care tindem. "Iubii-i pe dumanii votri!" pare UNEORI aproape imposibil de realizat. Mai nti trebuie s ieri, apoi iubirea vine de la sine i-i umple inima. S ierti i s iubesti fiecare fiin: aceasta ESTE CU ADEVARAT O FORA tainic DUMNEZEIASCA.Cel mai adesea noi spunem: nu pot s iert pentru c..., dar dac am fi s fim cinstii cu noi am spune: nu vreau s iert pentru c...! Iertarea este msura iubirii. n singura rugciune pe care Iisus ne-a lsat-o, avem i msura iertarii: "...i ne iart nou grealele noastre precum i noi iertm grealele greiilor notri...". Iar dac iertarea i iubirea sunt nedesprite, atunci ar trebui s cutm iertarea n inim, nu n minte. i dac devenim contieni c nu tim totul, c nu putem controla totul, c mai presus de noi este o Voin care a creat totul i menine totul, atunci voina de a ierta devine de fapt voina de a te abandona n faa Voinei Divine. Iar aceast Voin este Voina de a iubi, pentru c Dumnezeu este iubire. Iertarea este n inima ta, este alegerea ta s poi spune: "Doamne, fac-se Voia Ta!". In urma cu doua decenii, un psiholog hawaiian surprindea lumea stiintifica cu ceea ce am putea numi, pe buna dreptate, un miracol. Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta in acel moment cu probleme deosebit de grave in sectia bolnavilor psihici care comisesera crime abominabile. Violenta acestora era atat de mare incat, desi purtau catuse la maini si la 34

picioare, personalul medical se simtea serios amenintat de acestia, iar cei mai multi psihologi clinicieni obisnuiau sa-si dea demisia dupa aproximativ o luna de lucru cu acest gen de pacienti. In ciuda avertismentelor colegilor bine intentionati, care incercau sa-l convinga sa nu lucreze intr-un astfel de loc, fiindca asta echivala cu o sinucidere in plan profesional, dr. Haleakala Lew Len a acceptat totusi postul. Si atunci au inceput sa apara miracole. Dupa numai cateva luni, s-a dovedit ca in cazul multora dintre acesti pacienti nu mai era nevoie de catuse. Dozele medicatiei au scazut simtitor la majoritatea pacientilor si chiar s-au sistat in cazul unora. Dupa patru ani, pavilionul a trebuit sa fie inchis din lipsa de... pacienti violenti. Partea cea mai interesanta este ca in acesti patru ani dr. Len nu a vorbit cu nici unul dintre temutii sai pacienti. Mai mult, nici macar nu i-a vazut! Cerintele sale la ocuparea postului de psiholog clinician au fost de a i se oferi un birou si acces la dosarele criminalilor spitalizati. Tot ce a trebuit sa fac a fost sa lucrez asupra propriei mele persoane, a declarat ulterior dr. Len. Daca vrei sa vindeci pe cineva, inclusiv pe un criminal bolnav psihic, o poti face vindecandu-te pe tine." In prezent trecut de 70 de ani, dr. Len a ajutat cu succes de-a lungul carierei sale, folosind aceasta metoda pe mii de persoane, lucrand inclusiv cu grupuri din cadrul unor organizatii internationale prestigioase, precum UNESCO si Natiunile Unite. Dr. Len detine un doctorat in psihologie obtinut la Universitatea din Iowa, Statele Unite, dar el atribuie remarcabilul sau succes ca psiholog clinician, practicilor de vindecare traditionale invatate de la Morrnah Nalamaku Simeona, o femeie kahuna. Cine sunt kahuna? In hawaiiana, huna se traduce prin secret, iar kahuna prin pastrator al tainei, cunoscator al secretului, expert, maestru. Daca vreti, kahuna reprezinta echivalentul mesterului in sistemul de bresle medieval. Orice meserie, arta sau mestesug avea proprii sai kahuna. Termenul a devenit insa cunoscut ca echivalent al samanului, vraciului, preotului. Legendele abunda in descrierea puterilor acestor kahuna, capabili sa realizeze vindecari miraculoase, sa influenteze vremea, sa mearga pe carbuni incinsi, sa-si atraga prosperitatea etc. Morrnah Nalamaku Simeona s-a numarat printre ultimii kahuna veritabili din Hawaii, fiind numita oficial in 1983 de catre autoritati drept o comoara vie a Hawaii-ului (living treasure of Hawaii). Ea a infiintat Foundation of I, o organizatie nonprofit, menita sa raspandeasca filozofia si practicile psihologice ale vechilor kahuna, inainte ca acestea sa se piarda. Metoda traditionala invatata de dr. Len de la Morrnah Simeona si aplicata cu succes la Spitalul de Stat din Hawaii si nu numai, poarta denumirea de ho'oponopono, care s-ar putea traduce prin a indrepta lucrurile, a corecta o eroare. Metoda este extraordinar de simpla, atat de simpla incat mintea noastra, 35

fascinata de complex si maiastra in a complica masiv si inutil lucrurile, are impulsul de a o respinge imediat. Pe de alta parte, in ciuda simplitatii ei, metoda are la baza principiile huna, care sunt destul de greu de acceptat de noi, cei crescuti in spiritul respectului pentru rational si stiintific. Lumea este o reflectare a gandurilor noastre. Asemeni lui Buddha, vechii kahuna considerau ca noi cream lumea prin gandurile noastre. Tot ceea ce suntem, tot ceea ce se petrece in viata noastra reprezinta o consecinta a gandurilor noastre. In cuvintele lui Morrnah Simeona, lumea este o reflectare a ceea ce se petrece in interiorul nostru. Daca ne confruntam cu o problema, trebuie sa cautam cauza in noi insine, nu in factorii exteriori. Daca o persoana ne agreseaza, este util sa ne amintim ca ceilalti sunt o oglinda pentru noi si ca agresivitatea respectivei persoane nu este decat proiectia in exterior a propriei noastre agresivitati refulate. Daca seful ne spune ca nu suntem suficient de buni pentru postul pe care il ocupam, atunci vorbele lui nu sunt decat o reflectare a ceea ce noi insine gandim in sinea noastra despre noi. Daca ne imbolnavim, este bine de stiut ca, pentru kahuna, trupul este o casa pentru ganduri: cauza imbolnavirii rezida in negativitatea unui gand, intr-o eroare de judecata. Nu-i nimic in neregula cu erorile de judecata, declara cu umor dr. Len. Te pot omori, asta-i tot. In viziunea unui kahuna, mintea este asemeni unei gradini, iar gandurile asemeni unor seminte. Ele incoltesc si dau roade. Trebuie sa avem grija ce ganduri plantam in mintea noastra, caci, inevitabil, vom culege ceea ce am semanat. Vestea buna este ca orice stres, dezechilibru sau boala pot fi corectate, lucrand asupra ta. Nu este nevoie sa cauti raspunsuri sau ajutor in afara ta. Si nimeni nu iti poate oferi informatii mai relevante decat cele pe care le poti obtine singur, cautand in tine insuti, sustine Morrnah Simeona. Pentru kahuna, circumstantele exterioare sunt un barometru al nivelului nostru de constiinta. Starea de sanatate sau de boala, prosperitatea sau pauperitatea, succesul sau esecul nostru ori al celor din jurul nostru reflecta nivelul de constiinta la care am ajuns. Daca nivelul nostru de constiinta se modifica, circumstantele exterioare se schimba rapid, iar nivelul de constiinta poate creste semnificativ, daca ne asumam responsabilitatea pentru tot ce se petrece in viata noastra, pentru tot ce se petrece in jurul nostru. Vindecarea ori schimbarea incepe cu asumarea responsabilitatii. Ce inseamna sa ne asumam 100% responsabilitatea pentru absolut tot ce se petrece in viata noastra?

36

Inseamna sa accepti faptul ca tu insuti si nimeni altcineva esti creatorul a tot ceea ce experimentezi, al tuturor evenimentelor pe care le traiesti, afirma dr. Len, constient ca declaratia sa poate fi socanta sau chiar revoltatoare pentru majoritatea oamenilor. O idee foarte greu de digerat, intr-o societate in care ne-am obisnuit sa ne gasim scuze la tot pasul, sa dam vina pe altii pentru ce nu merge in viata noastra, sa cultivam asiduu o mentalitate de victima. Mai mult, aceasta idee este greu de acceptat si de catre persoanele considerate supraresponsabile. Caci una este sa iti asumi responsabilitatea propriilor actiuni si alta este sa iti asumi responsabilitatea pentru actele violente ale unor oameni cu care nu ai avut nimic de-a face si cu care singura legatura pe care o ai este ca locuiti impreuna in acelasi oras. Multi psihologi ar spune ca o astfel de gandire nu face decat sa ne culpabilizeze in mod excesiv. Accesul la miracol si, implicit, la supraconstient nu este posibil decat atunci cand reincepem sa privim lumea prin ochii unui copil. E vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. Problema adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea, prin evitarea sistematica a asumarii responsabilitatii. Kahuna afirma ca, reinstaurand inocenta,starea in care nu judecam, nu punem etichete, nu suntem obsedati de castigul personal ,viata noastra se poate schimba radical. Nu va faceti probleme. Intreaga lume este creatia ta si acest lucru trebuie luat ad litteram, afirma dr. Len. Actele violente ale acelor criminali bolnavi psihic din Spitalul de Stat din Hawaii erau responsabilitatea lui, doar pentru faptul ca acestia aparusera in viata sa. Problemele lor erau creatia sa si, de aceea, tot ce a trebuit sa faca pentru ai vindeca a fost sa lucreze asupra lui insusi, sa stearga el insusi gandurile care le-au generat. Exagerare dusa la extrem, am putea spune, chiar daca descoperirile recente din fizica cuantica par a conduce la aceleasi concluzii. Asta inseamna ca daca copiii nostri au o problema de sanatate, ceva din noi a produs acea problema; daca partenerul de afaceri ne trage pe sfoara, noi am facut ca acel lucru sa se petreaca; daca sotul ori sotia ne inseala, noi am atras asta. Pare absurd. Totusi, evenimentele din viata noastra actualizeaza amintiri, tipare de actiune trecute si reactii ciudate. La urma urmei, toti am experimentat reactii care ne-au surprins si pe noi, si pe cei care ne cunosteau foarte bine reactii in care parca nu eram noi insine, nu-i asa? Daca te confrunti cu o problema, o situatie limita, un necaz, o suferinta, intrebarea pe care trebuie sa ti-o pui automat este: ce anume din ceea ce se

37

petrece in mine a generat sau a atras aceasta problema? Apoi trebuie sa stergi gandurile care au produs respectiva problema. Dar cum putem sti care ganduri au creat-o? Nu va faceti probleme, spune dr. Len. O parte din voi stie. Trebuie doar sa-i dati permisiunea sa o faca."Cand judec o persoana, acea persoana devine un "prizonier al gandurilor mele". Cream lumea prin gandurile noastre, iar pentru kahuna aceasta nu este o metafora. Este o realitate. In viziunea lor care este comuna cu cea a tuturor religiilor Dumnezeu a creat fiinte perfecte, dar noi nu mai putem sa vedem acest lucru, fiindca intre ceea ce exista in realitate si ceea ce vedem se interpune gandul. Noi nu mai vedem ce exista in realitate, noi nu ne vedem decat propriile ganduri. Lumea este ceea ce credem ca este, afirma Serge Kahili King, doctor in psihologie si o autoritate internationala in materie de huna. Psihologia moderna tinde sa ajunga la aceleasi concluzii, de vreme ce afirma ca oamenii nu reactioneaza la evenimentele in sine, ci la propria lor perceptie asupra evenimentelor. Mai mult, studiile arata ca oamenii tind sa se conformeze perceptiilor altor oameni. Altfel spus, daca spunem in mod repetat unui copil ca este rau, el va ajunge sa se comporte ca atare. Daca unui angajat i se lauda in mod repetat performantele, chiar daca acestea nu sunt tocmai grozave, el va ajunge sa lucreze din ce in ce mai bine. In limbajul unui kahuna, acest fenomen se exprima in felul urmator: daca eu gandesc intr-un anumit fel despre o persoana, acea persoana devine un prizonier al gandurilor mele. Asta inseamna ca el tinde sa se conformeze perceptiei mele si, mai devreme sau mai tarziu, se va comporta in asa fel incat sa-mi confirme perceptia despre el. Prin urmare, actele unei persoane sunt o consecinta a ceea ce gandesc despre ea si trebuie sa-mi asum responsabilitatea pentru acest lucru. De aceea, a nu judeca este singura atitudine corecta vizavi de o alta persoana. Daca este ceva de corectat, spun kahuna, atunci acest ceva reprezinta erorile noastre de gandire. Asa stand lucrurile, atunci poate ca nu ar trebui sa ne mire foarte mult ca dr. Len si-a vindecat pacientii, lucrand doar asupra lui insusi. Ce a facut exact doctorul Len pentru a-si vindeca pacientii? Am repetat incontinuu: Imi pare rau. Te rog, iarta-ma, a declarat senin dr. Len. Asta-i tot. De-a dreptul socant! Banuiesc ca doctorului Len ii place sa socheze, sa surpinda printr-o lovitura puternica si neasteptata, rutina noastra mentala. El spune ca oamenii, in special vesticii, gandesc prea mult. Mai exact, sunt prinsi in rutina unor programe care ruleaza inconstient. Contrar a ceea ce gandim noi, el sustine cu tarie ca intelectul nu poate rezolva problemele. Cred ca Einstein ar fi fost de acord cu el, din moment ce a declarat ca "o problema nu

38

poate fi rezolvata la nivelul de gandire care a generat-o". CERE-TI IERTARE De aceea, nu trebuie decat sa constientizezi problema pe care o resimti la nivel fizic, emotional, mental etc., apoi sa incepi sa iti purifici gandirea care a atras-o, printr-un proces de cainta si iertare. Te rog, iarta-ma ca te-am facut prizonierul gandurilor mele si fiindca, prin negativismul gandurilor mele, ti-am influentat in mod distructiv comportamentul. Asa este in crestinism: ruga trebuie precedata de cainta si de cererea iertarii. Asta este ceea ce poate face constientul: sa se caiasca si sa ceara iertare. Restul este treaba supraconstientului, el este armonizatorul, vindecatorul. Suntem prizonierii propriei minti si nu putem evada folosindu-ne tocmai de minte temnicerul insusi. Cum te poti ajuta in viata de zi cu zi? Acest proces poate fi folosit in cele mai diverse situatii: cand suntem bolnavi, cand cineva apropiat este bolnav, cand ne confruntam cu probleme profesionale, financiare, sentimentale etc. Daca problema tine de sanatate, atunci putem spune trupului: Imi pare rau ca ti-am facut rau prin gandurile mele negative. Te rog, iartama. Si repetam acest lucru cu sinceritate, pana problema dispare. Daca copilul are probleme la scoala, putem repeta mental: Imi pare rau ca ti-am creat aceste probleme prin gandurile mele. Te rog, iarta-ma. Este esential ca trairea sa fie autentica, iar cererea de iertare sa fie pe deplin sincera. Consecinta imediata este un sentiment de iubire, iar dr. Len si Morrnah Simeona declara ca acesta este un semnal ca vindecarea a inceput. Probabil ca la o prima citire vei respinge aceste lucruri, pe motivul ca sunt prostii, povesti de adormit copiii. Dar kahuna afirma ca supraconstientul este receptiv tocmai la limbajul de copil, ignorand formularile savante. Interesant este ca psihanaliza a ajuns la o concluzie asemanatoare: interpretarile pretentioase, destepte, intelectualizate nu ajung la pacienti. Accesul la miracol, si implicit, la supraconstient nu este posibil, decat atunci cand reincepem sa privim lumea prin ochii unui copil. E vorba despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. Problema adultilor este ca si-au pierdut inocenta, dar si-au accentuat infantilitatea prin evitarea sistematica a asumarii responsabilitatii. Kahuna afirma ca, reinstaurand inocenta starea in care nu judecam, nu punem etichete, nu suntem obsedati de castigul personal viata noastra se poate schimba radical: renuntam la a ne complica viata inutil si ne redobandim bucuria de a trai, devenim mai creativi, ne adaptam mai suplu si mai eficient schimbarilor; iar calitatea relatiilor noastre se imbunatateste semnificativ.

39

IN LOC DE CONCLUZIE Un medic din Statele Unite ale Americii, dr. Ira Byock, a lucrat foarte mult cu bolnavi in faza terminala si a descris experientele si concluziile sale in doua carti devenite best-seller-uri. Una dintre ele se numeste The Four Things that Matter Most (Cele ce patru lucruri, care conteaza cel mai mult) si se refera la cele mai frecvente declaratii pe care bolnavii le fac celor apropiati pe patul de moarte. Acestea sunt: IARTA-MA TE IERT MULTUMESC TE IUBESC Dr. Ira Bylock considera ca nu trebuie sa ajungem pe patul de moarte, pentru a folosi aceste declaratii care, in opinia sa, au un potential imens in a ne vindeca relatiile si in a ne transforma profund viata. Iertarea implic examinarea lucid i detaat a suferinei sau a rnii din toate punctele de vedere, aceasta fiind apoi vindecat complet, prin intermediul energiei subtile divine a iertrii, care face s apar efecte simultane la nivelul sufletului.

Ca s putem ierta, trebuie s atragem n universul nostru luntric, prin invocare, energia subtil divin a iertrii. Aceasta se realizeaz prin 40

implorarea sincer, umil i plin de iubire a ajutorului lui DUMNEZEU TATL. ntr-o asemenea situaie, dup ce am fcut consacrarea fructelor acelei aciuni lui DUMNEZEU TATL, i vom cere lui DUMNEZEU TATL s reverse n fiina noastr energia subtil divin a iertrii. Stnd n picioare, cel mai bine cu faa ctre rsrit, vom rosti atunci luntric urmtoarea rug simpl i eficient: DOAMNE DUMNEZEULE, TAT CERESC, TE IMPLOR CU UMILIN S REVERI N FIINA MEA ENERGIA TA DIVIN A IERTRII. TE IMPLOR S M AJUI S-I IERT N MOD TOTAL I NECONDIIONAT PE TOI CEI CARE MI-AU GREIT, ATT CU VOIE, CT I FR VOIE. I MULUMESC PENTRU C MI-AI ASCULTAT RUGA I M AJUI". AMIN." Vom rosti apoi de minim apte ori aceast rug simpl i de fiecare dat, n finalul ei, vom simi cum n fiina noastr se revars, de sus n jos, prin cretet, inundndu-ne ntreaga fiin, energia subtil divin a iertrii. Atunci cnd aceast revrsare a energiei subtile a iertrii divine nceteaz, trecem apoi la cea de-a doua rostire i continum la fel, cu fiecare rostire n parte. n finalul acestor rostiri, ne gndim apoi clar la fiina pe care dorim s o iertm i la aciunile sau situaiile pentru care o iertm. Apoi vom simi cum energia subtila divin a iertrii exercit o aciune inefabil, n finalul creia apare o stare specific de uurare i de purificare interioar, care indic faptul c energia subtil divin a iertrii a exercitat aceast operaie de anihilare cu succes. n final, vom avea posibilitatea s verificm eficiena iertrii prin apariia n fiina noastr a unei stri de detaare complet fa de aspectele, aciunile i situaiile care ne-au provocat suferin sau durere, precum i fa de fiina care le-a declanat. n cazul n care constatm c nc mai persist anumite tendine stranii, care ne arat c procesul de iertare nu a fost finalizat n totalitate, se reia de mai multe ori procedeul descris anterior, pn cnd se instaleaz n fiina noastr acea stare specific de detaare complet despre care am vorbit aici. Oferim n cele ce urmeaz o a doua metod eficient care ne permite s iertm cu ajutorul energiei divine a iertrii. i n cazul acestei metode, este stringent necesar s rostim de minim apte ori ruga pe care am expus-o n acest capitol, nainte s o punem n practic. Apoi, dup ce ne-am ncrcat foarte bine fiina cu energia subtil divin a iertrii, vom trece la urmtoarea etapa i vom urmri s punem n practic cea de-a doua metod, pe care o expunem acum. S vedem acum care va fi modul de aciune pe care l vom utiliza pentru a ierta. Mai nti de toate vom urmri s ne transpunem ct mai bine n pielea" celui care ne-a rnit sau care ne-a fcut s suferim, meninndu-ne n fiina i n pielea agresorului, a celui care ne-a fcut ru, vom urmri apoi s ne gndim cu luciditate i detaare ce am fi fcut noi dac am fi fost n

41

locul lui, n exact aceleai circumstane? Mai ales atunci, noi trebuie s ne ntrebm, cu o maxim luciditate i detaare, cum anume am fi reacionat? Imediat dup aceea, vom ncepe s examinm persoana care ne-a provocat acea suferin sau acea durere, n afara contextului n care ea ne-a ofensat, plasnd-o, cu. ajutorul imaginaiei creatoare, ntr-un context i ntr-un cadru complet diferit. De pild, vom urmri sa ne imaginam cum anume arat persoana pe care vrem s o iertm pe vremea cnd era copil sau, i mai bine, ne vom aduce aminte, ct mai exact cu putina, de o anumita situaie sau conjunctur n care, la un moment dat, ne-am ntlnit i atunci ne-am neles chiar foarte bine cu ea. n finalul acestei operaii de vizualizare, vom rmne cu ochii nchii, ntr-o stare de reculegere, i apoi vom aspira s ne deschidem la maxim inima, invocnd totodat ajutorul lui DUMNEZEU TATL i cerndu-I s ne umple inima i fiina de energia subtil a compasiunii Sale infinite. n finalul acestei aciuni trebuie s se instaleze starea de detaare deplin despre care am vorbit anterior n acest capitol. Atunci cnd este dus la bun sfrit cu ajutorul energiei subtile divine a iertrii, care este atras n fiina noastr din Macrocosmos, iertarea reprezint o graie dubl. Ea o elibereaz de sentimentul vinoviei pe fiina uman creia i este acordat i totodat elimin amrciunea, suferina, tensiunile i ncordarea care sunt specifice i se menin fr ncetare n universul luntric al fiinei n cauz, n lipsa iertrii. Ar mai trebui adugat c, n plus, iertarea dus la bun sfrit cu ajutorul energiei subtile divine a iertrii l prezint pe cel iertat ntr-o lumin nou, care este lumina cea tainic a iubirii, i nu cea a judecii. Starea de detaare care se instaleaz la scurt timp dup aceea, atunci cnd iertarea a fost dus la bun sfrit, arat c am reuit, fr ndoial, s iertm n totalitate. n cazul n care aceast stare de detaare deplin nu se instaleaz, vom relua procesul de mai multe ori, pn cnd vom reui. Am mai putea aduga aici c, atunci cnd ncepem s acionm cu energia subtil divin a iertrii, la nceput va fi mai greu. Apoi, pe msura ce vom dobndi experiena necesar, ne va fi din ce n ce mai uor s iertm, folosindu-ne de fiecare dat pentru aceasta de energia subtil divin a iertrii. Aa cum am artat la nceput, iertarea atrage ntotdeauna dup sine iertarea. Procesul de rezonan ocult care se declaneaz atunci este inevitabil. n concluzie, este foarte important s nelegem c, atunci cnd nu o iertm pe fiina uman care ne-a greit, starea de chin i de suferin rmne nencetat n universul nostru luntric i genereaz o rezonan ocult, care alimenteaz acea suferin pn n momentul n care energia iertrii anihileaz acele rni, acele suferine i le face s dispar pentru totdeauna,

42

n timp ce judecata contract sufletul i l expune la o suferin fr de sfrit, iertarea l elibereaz imediat de aceste rni i suferine i, linitindul, i permite s nfloreasc. Printre calitile absolut necesare pentru ca un om s treac de o anumit etap a evoluiei sale se afl i capacitatea de a ierta. Exist o limit peste care nu mai putem trece dac nu vom avea o mare putere de a ierta. Cu alte cuvinte, capacitatea de a ierta este un indicator obiectiv cu ajutorul cruia se poate evalua nivelul de contiin sau gradul de evoluie spiritual. Sunt rari oamenii care se nasc cu o asemenea capacitate puternic dezvoltat, ns cile spirituale tradiionale au prevzut o serie de mijloace prin care aspirantul s-i dezvolte puterea de a ierta. Aici se ine cont de o condiionare reciproc dintre puterea de a ierta i importana de sine sau orgoliul sau ceea ce numim generic egoul unei fiine umane. Cu ct egoul este mai mare sau mai puternic, cu att capacitatea de a ierta este mai mic sau mai slab. Aceast corelaie a fost transformat ntr-o tehnic direct de evoluie spiritual prin sugerarea faptului c trebuie s iertm chiar i atunci cnd n mod firesc nu simim nici pe departe acest lucru; s fim contieni de ceea ce se produce n sufletul nostru atunci cnd iertm i s realizm astfel miracolul transcendenei. n condiii normale de via, aceast metod de evoluie spiritual prin exersarea iertrii este inutilizabil sau foarte puin eficient, deoarece, brbaii, chiar dac recurg uor la iertare, ei o fac adeseori formal, fr sentiment, fr emoie, n timp ce femeile chiar dac se implic emoional i sentimental n actul iertrii, nu recurg prea des la iertarea necondiionat i total; altfel spus, ele iart mai greu. Exersnd totui n mod contient iertarea, miracolele devin din ce n ce mai palpabile. Toat viaa ni se transform dac vom ierta tot ceea ce la un moment dat ne-a cauzat prejudicii emoionale intense sau chiar mai puin intense. n psihologie se cunoate deja faptul c orice emoie sau sentiment negativ care nu a fost asimilat pn la capt rmne n "corp" ca un fel de focar toxic, ca un fel de greutate pe aripile sufletului. Acest lucru va conduce treptat la apariia bolilor. Iertarea este una dintre cele mai eficiente metode de purificare psihic, de ardere a reziduurilor emoionale. Cealalt metod const n nelegerea cauzelor care au produs acele triri, ns este o metod mai dificil, care presupune o mare putere de detaare i nu are aceeai eficien ca actul iertrii. Pe calea cretin, iertarea este msura iubirii i foarte des este menionat ca metod eficient de evoluie spiritual. Ea este pomenit chiar i n rugciunea fundamental Tatl Nostru. Capacitatea de a ierta, n prezent, nu constituie o virtute, ci chiar o condiie de supravieuire. Fr puterea de a ierta devenim nite conglomerate de resentimente i ur supuse autodistrugerii. n sprijinul veridicitii acestor afirmaii vine nelegerea a ceea ce este omul i a legturilor sale cu Universul sau, altfel spus, nelegerea profund a principiului corespondenei dintre microcosmos i macrocosmos.

43

Serghei Nikolaevici Lazarev, n lucrarea sa Armonia dintre fizic, psihic, spirit i destin afirma: "Este timpul s renunm la reprezentarea materialist primitiv conform creia omul ncepe i se sfrete cu existena sa fizic. Omul este un sistem informatic energetic foarte complex, din care doar cteva procente l constituie corpul fizic, cea mai mare parte reprezentnd-o straturile informativ-energetice ale subcontientului". De asemenea Walt Whitman afirma: "Nu ncap n ntregime ntre plrie i ghete". Prin intermediul straturilor sale informativ-energetice, omul se afl ntr-o permanent legtur cu ntreg Universul, fiind parte constituent a acestuia, supus regulilor sale. tim c orice celul a organismului nostru, pentru existena ei deplin, trebuie nu numai s funcioneze nencetat, dar i s respecte regulile unitii cu ntreg organismul. Cnd pentru o celul disparat problema propriilor ei interese, a propriei ei supravieuiri este pus mai presus dect interesele organismului, cnd ea se dezvolt dup o lege proprie, diferit de cele dup care triete organismul, acest lucru se poate transforma ntr-un proces oncologic. Omul, aadar, ca celul a lumii, se afl ntr-o permanent interdependen cu aceasta. Swami Shivananda ne face cunoscut c toate fiinele umane comunic att ntre ele, ct i cu ntreaga natur prin intermediul misterioaselor energii ale gndului. Gndurile sublime eleveaz mintea i purific sufletul, gndurile rele excit mintea i umplu sufletul cu emoii morbide i ntunecate. Trebuie s fim ntotdeauna ateni la ceea ce gndim, cci tot ceea ce iese din mintea noastr se ntoarce napoi. Prin rezonan, o minte angrenat de gnduri malefice acioneaz ca un magnet, atrgnd n jurul ei gnduri similare i amplificnd astfel rul iniial. Gndurile rele aruncate n atmosfera mental otrvesc minile receptive, contribuind astfel la degradarea acestei lumi i odat cu ea i a noastr. Astzi, suportarea rului nu este o condiie suficient pentru pstrarea integritii sufletului i a trupului. n situaia actual, principala condiie de supravieuire o reprezint eforturile contiente i active pentru restabilirea spiritualitii, a umanismului, a nelegerii armoniei lumii. Iat aadar de ce am spus anterior c este att de necesar s manifestm iertarea i buntatea fa de semenii notri. Aceast atitudine este necesar n primul rnd pentru a ne asigura propria sntate. Orice sentiment al jignirii de care omul nu se poate debarasa timp ndelungat reprezint un mare pericol. Oamenii au ncercat n mod intuitiv s dezamorseze, s scape de sentimentul de suprare, s nu-i dea voie s se acumuleze. Modalitile pentru a face acest lucru l-au constituit bocetul, spartul veselei, diverse alte izbucniri nervoase. ns atunci cnd suprarea este inut timp ndelungat, ea devine cu mult mai periculoas, afectndune chiar i sntatea corpului nu numai pe cea a sufletului. Oamenii sntoi, de regul, nu-i permit s in prea mult timp suprarea. Ura, sentimentul jignirii, gndurile nearmonioase n general, cauzeaz, prin procesele de rezonan declanate, apariia unor substane toxice n snge, care cel mai adesea se depun la ncheieturi, producnd reumatism. Lipsa iertrii, ura nverunat, snt cele mai puternice cauze ale bolilor; ele ntresc arterele sau ficatul, afectnd chiar vederea i sntatea ochilor.

44

Aadar, n loc s-i punem cuiva ntrebarea: "Ce ai?", mai bine l ntrebm: "Cu cine anume ai ceva ?" Manifestnd iertare, buntate, dorine de bine i gnduri binefctoare obinem o impenetrabil armur mpotriva oricrui atac malefic. Iisus ne nva: "Iubii-i pe dumanii votri, binecuvntai-i pe cei ce v blestem, facei bine celor ce v ursc i rugai-v la Dumnezeu pentru cei ce v supr i v prigonesc". Iisus ne nva aceasta tiind c dac binecuvntm cu adevrat un om, el nu mai are putere s ne fac nici un ru. Acum, cunoscnd acestea, avem toate motivele s dorim i s urmrim s stpnim arta de a fi ierttori i buni. Atunci cnd totui ne confruntm cu dificulti n practicarea sa, este bine s ne gndim c nimeni nu condamn un infirm, ci l trateaz cu compasiune i bunvoin. Cei care au mintea infirm, plin de prejudeci i de dorine egoiste, au ntr-adevr dreptul la compasiunea noastr. Pentru a verifica dac ntr-adevr am dobndit puterea de a ierta, putem face urmtorul test mental: trebuie s ne gndim la cineva care ne-a nelat odat i ne-a fcut mult ru. n continuare ne nchipuim c cineva vine i ne spune c acelei persoane i s-a petrecut ceva minunat. Dac nu simim bucurie, nseamn c nu l-am iertat i c ura mai mocnete n noi. Muli dintre noi am avut abces dentar n trecut. Desigur c acum nu ne mai doare, pentru c l-am tratat atunci. Ne amintim de el, dar nu mai suferim. Acesta este secretul iertrii: s ne amintim de necazuri, dar s nu mai suferim din cauza lor i s nu mai purtm venice resentimente celor care le-au provocat. Dac nu reuim s trecem aceast prob, nsemn c ne pclim singuri i c nc nu avem puterea de a ierta, ceea ce nseamn c bolile bat la u, iar evoluia spiritual stagneaz. Arta de a ierta trebuie nvat i realizat cu nelepciune. Nu trebuie s exagerm n nici o privin. S iertm jignirile, dar s fim ateni s nu cdem n extrema cealalt, pentru c vom fi luai drept proti i vom suporta fel de fel de accese de mnie, ipete i lacrimi, prin care muli ar putea ncerca s-i impun voina. S fim binevoitori dar fermi, dac avem dreptate. S nu ncurajm rutatea sau egoismul. Putem s-i iertm n inima noastr pe cei care fac rul din plcere i s-i corectm printr-o aciune exterioar ferm i neleapt. S fim mereu n slujba binelui, nu a intereselor meschine ale unora din jur. Fideli idealurilor noastre i valorilor spirituale nalte, s judecm mereu prin prisma adevrurilor eterne, cci numai Binele adevrat este bun pentru toi. ntrebat fiind ce este buntatea, Alexandru Vlahu scria inspirat: "O frumusee copleitoare pe care o percepi direct cu sufletul". S lsm aadar i noi aceast frumusee s se manifeste n fiina noastr, s ne nnobileze sufletele i

45

astfel vom ptrunde sensul cuvintelor lui Swami Vivekananda: "Lumea ne apare bun i pur doar dac viaa noast este bun i pur". Dac am ajuns s stpnim suficient de bine arta de a ierta, vom putea s ndrznim s invocm Graia lui Dumnezeu pentru a ne ierta propriile greeli. n aceast direcie, Iisus a fost ct se poate de clar afirmnd c omul trebuie s fac primul pas: Cere i i se va da, caut i vei gsi, bate i i se va deschide. Cnd omul se adreseaz lui Dumnezeu i i cere iertare pentru cele nfptuite, n sufletul i trupul su se produc schimbri uluitoare. n acel moment omul i recunoate imperfeciunea, se deschide n faa celui ce ne-a creat i primete de la acesta puterea pentru a se transforma n bine, pentru a intra n armonie cu Universul. n Iudaism i Cretinism exist o srbtoare numit Duminica Iertrii, cnd omul cere iertare pentru toate ofensele i nedreptile pe care le-a svrit cu sau fr voie. Dac acest lucru se face cu sinceritate, intr n funciune mecanismul cinei i are loc autopurificarea n subcontient. Astzi ns, sensul cinei este neles ntrun mod confuz. Pentru unii oameni pocina reprezint un ir de remucri inutile, o autoflagelare sau prere de ru asupra a ceea ce a fost n trecut. Prin asemenea triri, omul nu poate dect s-i fac ru i nimic altceva. A te poci nseamn a-i ndrepta toate forele asupra propriei tale schimbri i niciodat s nu-i mai repei greelile. n timpul cinei are loc ruperea lanurilor dintre cauze i efecte. n cretinism tlharul rstignit pe cruce, care s-a pocit, s-a ridicat mai sus dect un sfnt pentru c el a avut nevoie de eforturi de zeci de ori mai mari pentru a se ntoarce ctre Dumnezeu. Aspiraia prin cin ctre divin determin nlarea spiritual a omului, indiferent de greutatea pcatelor care l mpovreaz. Gndirea omeneasc limitat, meschin i egoist este generatoare de dureri, suprri i moarte. Iisus a tiat cu sabia discriminrii sale divine absoluta lor nerealitate i a spus c grijile i suprrile trebuie s fie complet depite. Iertarea este semnul distinctiv al omului superior cu un suflet sntos i o inim mare. Lipsa puterii de a ierta nu nseamn doar lipsa calitilor mai sus menionate, ci un blocaj enorm n calea evoluiei spirituale. Puterea de a ierta nu trebuie s cunoasc limite, nu poi s spui c ceva poate fi iertat, iar altceva este de neiertat. Incapacitatea de a ierta este spaima egoului i slbiciunea lui, percepia predominant materialist sau senzorial a vieii. Atunci cnd cineva spune c nu poate ierta, de fapt, el spune c nu vrea s ierte! Exerciii pentru dezvoltarea capacitii de a ierta n primul rnd trebuie s nvm s ne iertm pe noi nine. Cel puin odat pe sptmn este necesar s realizm urmtoarele lucruri:

46

1. aezm pe o mas curat o icoan a lui Iisus sau orice alt simbol al divinitii pe care o avei n conformitate cu opiunile dumneavoastr religioase; 2. aprindem o lumnare i oferim lumina acesteia ca ofrand divinitii; 3. rostim o rugciune, de exemplu Tatl nostru, de trei ori; 4. rememorm pe rnd toate pcatele pe care le-am fcut cu trupul, cu mintea sau cu vorbirea n zilele care au trecut de la ultima realizare a acestui procedeu; 5. manifestm o cin real i intens fa de Dumnezeu implorndu-l s ne ierte toate aceste pcate; 6. manifestm o hotrre ferm i ne lum angajamentul de a nu mai repeta pcatele pe care le-am fcut; 7. ne iertm pe noi nine pentru fiecare pcat n parte; 8. aducem mulumire lui Dumnezeu. O a doua tehnic foarte valoroas bazat pe aciunea de a ierta const n a rememora toate fiinele cu care ai interacionat de-a lungul vieii i s le cerei iertare dup ce n prealabil le vei ierta dumneavoastr pe ele. Vei rosti urmtoarele cuvinte: "... (Numele sau elementele de identificare ale persoanei n cazul n care nu v mai amintii sau nu cunoatei numele ei, de exemplu "coleg al meu din clasa primar" sau "ofer al mainii care m-a stropit cu noroi") te iert din tot sufletul pentru toate suferinele tiute i netiute pe care mi le-ai provocat prin gndurile, vorbele i faptele tale." Apoi ne cerem iertare de la persoana respectiv rostind cuvintele: "... (Numele persoanei), iart-m pentru toate relele tiute i netiute pe care i le-am adus prin gndurile, vorbele i faptele mele." Contientizm apoi destrmarea asemenea unui fum a tuturor legturilor care existau ntre sufletul nostru i sufletul celui pe care l-am iertat i de la care ne-am cerut iertare. Rostim cuvintele: "... (Numele persoanei), m eliberez acum de toate condiionrile sufletului tiute sau netiute care au provenit din ur, ranchiun sau alte resentimente fa de tine." Pentru a avea eficien deplin este necesar s ne reamintim toate persoanele cu care am interacionat de-a lungul vieii. Pentru aceasta este necesar s v ntocmii o list cu numele sau elementele de identificare ale tuturor celor cu care ai interacionat vreodat, chiar i ale acelor persoane despre care tii c nu v-au suprat niciodat. Vei vedea c pe msur ce vei ntocmi aceste liste i vei pune n practic aceast metod de vindecare a sufletului, vei trezi o grmad de amintiri de care nu mai tiai nimic de mult timp. Inca din timpuri stravechi oameni au suferit de diverse boli, asa cum aflam din diferite documente ale vremii, precum si din Biblie. Diferenta intre trecut si 47

prezent consta doar in faptul ca acum bolile au primit denumiri stiintifice. Dar ne intrebam, desigur, ce este necesar pentru a apare vindecarea. Orice vindecare are loc in raport cu credinta individului. Subconstientul este capacitatea creatoare din noi si acest lucru face vizibil ceea ce ii intipareste constientul; gandirea constienta ii imprima gandurile sale; gandurile sunt exteriorizari ale credintei; ceea ce ii este intiparit subconstientului devine activ in viata, potrivit credintei noastre. Convingerea, larg raspandita, ca boala - stare provenita dintr-o cauza secundara - ar fi o cauza primara este gresita. Exista chiar cazuri in care anumite fiinte s-au imbolnavit, de exact acea boala de care vorbeau mereu si mereu. In aceasta directie este elocvent cazul unei femei care spunea mereu: "Eu cred ca ma voi imbolnavi candva de artrita si ma voi pipernici la fel ca mama si bunica mea". Fiul ei nu a dat importanta acestor afirmatii, pana cand a venit ziua cand mama lui s-a pipernicit intr-adevar datorita artritei si fu internata in spital. El i-a dus un exemplar din cartea mea "Puterea extraordinara a subconstientului tau" si a rugat-o: "Mama, citeste asta". Ea a facut aceasta si l-a rugat: "As dori sa te rogi tu pentru mine". Medicul curent ii dezvaluise tanarului ca mama sa avea sa ramana tot restul vietii in scaunul cu rotile. Dupa lecturarea cartii si sugestiile incurajatoare ale fiului sau, femeia a recunoscut ce i-a provocat artrita - propriul subconstient. Deoarece acesta este impersonal si tocmai de aceea realizeaza in mod autonom ceea ce i se intipareste, subconstientul femeii acceptase afirmatiile negativiste repetate in mod curent: "eu cred ca voi capata o artrita la fel ca mama si bunica mea". Intradevar, asa dupa cum a recunoscut si ea, si-a autoindus boala, deoarece subconstientul ne intelege ad-litteram. Femeia a recunoscut: era necesar sa-si modifice complet modul de gandire; de aceea repeta, de mai multe ori pe zi, anumite adevaruri pe care subconstientul sau avea sa le accepte. A folosit urmatoarea rugaciune: "Spiritul cel viu din interiorul meu constituie o infinita prezenta vindecatoare. Impregnez acum subconstientul meu cu o reprezentare a integritatii, a vitalitatii si a unei depline sanatati. Iubirea divina ma strabate si ea dizolva tot ceea ce nu o egaleaza. Pacea divina umple sufletul meu. Energia cosmica din sursa infinitei prezente vindecatoare ma cuprinde si coboara in profunzimile subconstientului meu. Stiu ca, de fiecare data cand rostesc aceasta rugaciune, intaresc subconstientul meu in aceasta credinta, pana cand voi putea din nou sa umblu nestingherita si plina de bucurie". Fiul ei se ruga pentru ea intr-un mod similar. A iesit din spital pe scaunul cu rotile, dar dupa o luna s-a insanatosit deplin. Acesta este doar unul dintre multiplele exemple referitoare la miracolele care sunt posibile cu ajutorul credintei. Si aceasta deoarece tot ceea ce vom crede cu

48

toata fiinta noastra se va impregna in subconstientul nostru, care, la fel ca un servitor credincios, fa face ca intr-o zi tot acestea sa devina realitate.

49