Sunteți pe pagina 1din 24

24 pagini

an XIII nr. 167

TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|

februarie 2013

Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I

Num\r ilustrat cu fotografii de Dumitru Ungureanu

Dezambiguizarea Arhivelor Securit\]ii, un puzzle `ntortocheat


Flori B\l\nescu

Opera]iuni de intoxicare
William Totok

Necropola
Boris Pahor
www.timpul.ro

TIMPUL

Agora

Note inutile
BOGDAN C|LINESCU
Ocazie unic\ pentru mine de a `ncerca s\-l conving s\ fac\ o dona]ie institutului pe care `l dirijez. L-am `nt`lnit `n biroul s\u situat `n Place Vendme. Am fost mai pu]in impresionat de suprafa]a biroului (circa 200 m2) c`t de dou\ tablouri enorme ce `l orneaz\. Ele le reprezint\ pe Mao [i pe Lenin, dou\ personalit\]i ce au `n]eles masele [i au [tiut s\ le mobilizeze, mi-a r\spuns miliardarul De[i nu a schi]at nici cel mai mic z`mbet, s`nt convins c\ r\spunsul lui e ironic. Urm\re[te reac]ia celorlal]i deoarece `i place s\ provoace cu aceste tablouri. E [i o modalitate pentru el de a se disculpa. S`nt un miliardar ce profit\ din plin de capitalismul financiar, `ns\ asta nu `nseamn\ c\ s`nt un om de dreapta, un liberal. De[i am avut o analiz\ asem\n\toare despre situa]ia economic\ a Fran]ei, am p\r\sit biroul pu]in nedumerit [i f\r\ s\ fi ob]inut nici cea mai mic\ dona]ie. Am avut impresia c\ miliardarul ]inea neap\rat s\ fac\ cuno[tin]\ cu persoana care a scris ceea ce el g`nde[te [i se fere[te s\ spun\.

A-propos de Lenin
Am vrut s\-i trimit proprietarului tabloului cu Lenin, biografia lui Robert Service ap\rut\ la Editura Perrin. Cei care nu-l cuno[teau, descoper\ adev\rat\ figur\ a celui care a pus bazele totalitarismului comunist. Istoricul englez a putut consulta arhivele [i a f\cut mai multe drumuri `n Rusia pe urmele lui Lenin. Cartea lui, foarte bine scris\ [i tradus\, ne descrie un personaj violent, obsedat de revolu]ia anticapitalist\, convins c\ istoria trebuie modelat\ prin sacrificii [i crime de mas\. Afl\m, printre altele, c\ `n ciuda nenum\ratelor peregrin\ri prin Rusia, dar [i prin Europa, Lenin nu a `ncercat niciodat\ s\ intre `n contact cu clasa muncitoare sau cu mujicii. Av`nd origini burgheze, Lenin a tr\it ca un rentier, f\r\ nici cel mai mic interes pentru cei pe care vroia s\-i elibereze de exploatatori. Precum Marx, Lenin nu a intrat niciodat\ `ntr-o uzin\.

V\zute [i auzite
Fran]a intervine militar [i elibereaz\ Mali. Decizia pre[edin]iei, f\r\ acordul ONU sau aprobarea Parlamentului francez (a[a cum prevede Constitu]ia). Eliberarea statului african declan[eaz\ orgasmul mediatic de[i Franois Hollande a intervenit `n condi]ii mult mai autoritare dec`t fostul pre[edinte George W. Bush `n Irak. M\car acesta din urm\ a avut aprobarea Congresului American. Peste un milion de persoane au participat la manifesta]ia `mpotriva proiectului de c\s\torie dintre homosexuali. Principala `ngrijorare, posibilitatea acordat\ unui cuplu de homosexuali de a adopta copii. Acesta devine un produs ce poate fi cump\rat [i folosit dup\ bunul plac al cuplului dehomosexuali. C`teva titluri de c\r]i anticapitaliste v`ndute ([i prezentate `n vitrin\) la FNAC: Supercapitalisme; Le capitalisme: un gnocide structurel; Vingt propositions pour rformer le capitalisme; Le capitalisme a lagonie; Ca>

Mao, Lenin [i miliardarul francez


Unul dintre cei mai boga]i francezi conduce un fond de investi]ii prezent `n toate col]urile lumii. Este un om discret, care nu apare niciodat\ `n mass-media, contrariul unui Pinault, Arnault sau Lagardere ce s`nt cunoscu]i [i fac adeseori subiectele presei de scandal. Nu, miliardarul nostru se fere[te [i de pres\ [i de scena politic\. Asta nu `nseamn\ c\ nu are convingeri [i idei. Am fost pl\cut impresionat s\ aflu c\ a citit cu interes ultima mea carte [i c\ ar fi dispus s\ discut\m despre ea. CAPRICORN

G`ndire `n cerc (I)


OVIDIU PECICAN
Cel care a pledat pentru recuperarea g`ndirii medievale [i premoderne rom=ne[ti a fost Constantin Noica. El se `ntreba retoric, `n 1943: [] mai are cercet\torul filosofic drept s\ ocoleasc\ [n. C.N.] materialul rom=nesc?1 R\spunsul care survenea `ndat\ era negativ C\ci, de[i materialul rom=nesc nu este `nc\ prelucrat pentru filosofie [i nici cercet\torul filosofic nu e pe m\sura greut\]ilor pe care le ridic\ acest material, filosofia rom=neasc\ trebuie s\-[i re]in\ dreptul ei de explorare. F\r\ acesta ea nu-[i va cunoa[te niciodat\ izvoarele [i va ap\rea ca o simpl\ reu[it\ individual\ uneori, a[a cum e g`ndirea unui Conta, sau ca o neputin]\ colectiv\, a[a cum hot\ra, cu profe]ia sa de duh al pustiului, Titu Maiorescu.2 ~ntre ignorarea stadiilor mai vechi ale g`ndirii de la noi [i decizia c\ nu exist\ capacitatea producerii de filosofie la rom=ni, Noica este mai cur`nd tentat s\ se `ndoiasc\ de capacitatea cercet\torilor interbelici de a sonda corespunz\tor, cu seriozitate, m\rturiile r\mase din alte vremuri pentru a modifica peisajul cunoa[terii filosofice asupra trecutului. Rezult\ de aici c\ Noica proclama necesitatea scrut\rii atente a vremurilor dinaintea modernit\]ii din cultura rom=n\, chem`nd la redimensionarea cercet\rilor. Odat\ formulat, programul trebuia dus la `ndeplinire, [] chiar dac\, `n faza de ast\zi, greut\]ile pe care le ridic\ acest material ne condamn\ `ncercarea la diletantism.3 Autorul era dispus, prin urmare, s\ suporte [i oprobriul exper]ilor, sub acuza de diletantism aspru criticat, acesta, `n programul genera]iei c\reia `i apar]inea, anume `n Itinerariul spiritual scris de Mircea Eliade, `n 1928 , dec`t s\ se resemneze cu situa]ia dat\. Dar Noica observa [i c\ Materialul rom=nesc nu are `ntotdeauna caracter de istoricitate [i nu se desf\[oar\ liniar; sau uneori nu se desf\[oar\ pur [i simplu, nu curge `n timp.4 Cu alte cuvinte, el semnala aparenta lips\ de continuitate a descoperirilor deocamdat\ punctuale , at`t sub raportul transmiterii de teme [i de motive, c`t [i diacronic, sub aspectul curgerii [i ordon\rii lor succesive `n timp. ~n asemenea `mprejur\ri, Istoria g`ndirii rom=ne[ti nu va putea fi niciodat\ f\cut\ dup\ tiparul obi[nuit al istoriei, cu at`t mai pu]in dup\ modelul unei istorii a g`ndirii apusene.5 Prin tiparul obi[nuit, filosoful sub`n]elege, dup\ toate aparen]ele, nara]iunea liniar\, didactic\, `n func]ie de cronologie [i de continuit\]ile pe care schema unei asemenea istorisiri le eviden]iaz\. ~n dreapt\ consecin]\, Noica pledeaz\ pentru [] o nou\ metod\ de cercetare `n istoria g`ndirii.6 Nu poate fi altfel pentru c\ [] Metoda aceasta ne-o va impune tocmai natura special\ a materialului rom=nesc.7 Se `n]elege mai bine la ce anume se refer\ g`nditorul atunci c`nd apare prima exemplificare. Analiz`nd din perspectiv\ filosofic\ ~nv\]\turile lui Neagoe Basarab c\tre fiul s\u Theodosie, Noica sus]ine c\ [] exist\ momente filosofice, prilejuri filosofice, care s\ `ndrept\]easc\ o istorie a g`ndirii rom=ne[ti pornind din secolul al XVI-lea.8 Noul mod al istoriei filosofiei rom=ne[ti ar putea fi caracterizat, care va s\ zic\, de surprinderea unor highlights, a momentelor semnificative, a v`rfurilor de aisberguri, chiar dac\ li se va ignora acestora leg\tura submarin\ ocultat\, acord`ndu-se [i contextelor filosofice favorabile (prilejurile) aten]ia cuvenit\. Este viziunea unui pesimist, totu[i, care asum\ ca de la sine `n]eleas\ premisa c\ nici o continuitate `ntre momentele disparate ale preocup\rilor filosofice din trecutul nostru nu este cu putin]\. Cu toate acestea, e surprinz\tor c\ Noica nu a socotit c\ anumite elemente din g`ndirea cre[tin\ ortodox\, care a sub`ntins preocup\rile mai `nalte [i a impregnat parte cov`r[itoare din cultura noastr\ premodern\ [i modern\, puteau oferi liantul `ntre momentele faste, a[a cum, de fapt, s-a `nt`mplat. Ceea ce, s\ zicem, leag\ tratatul atribuit lui Neagoe Basarab de Divanul lui Dimitrie Cantemir este chiar proiectarea ambelor pe fundalul g`ndirii de autoritate din ortodoxie. Ceea ce ob]ine, totu[i, C. Noica de pe urma analiz\rii lucr\rii lui Neagoe Basarab este o mostr\ de minus-cunoa[tere. Primele concluzii desprinse de filosof din analiza lui s`nt c\: NU exist\ `n g`ndirea rom=neasc\ a timpului [= secolul al XVI-lea; n. O.P.] problematic\ de cunoa[tere;// Nu exist\ problematic\ moral\;// Nu se pune problema spiritului ca atare.// {i totu[i, con[tiin]a tr\itoare e activ\ [i sf`r[e[te prin a-[i g\si un echilibru. Cum? E poate prima dintre problemele unei istorii a g`ndirii rom=ne[ti.9 ~nainte de a proceda `ns\ `n direc]ia pe care o anun]\, Noica formuleaz\ o `ntrebare prealabil\, pornind de la cazul lui Neagoe Basarab: s`nt rezultatele de mai sus rom=ne[ti pentru c\ privesc pe Neagoe? Sau apar]in lui Neagoe pentru c\ s`nt rom=ne[ti? Iat\ cercul. {i, dac\ nu vom g\si mijlocul de a cerceta o istorie `n cerc, istoria g`ndirii rom=ne[ti va fi, ca [i p`n\ acum, aproape o glum\.10 R\spunsul poate fi schi]at cu u[urin]\ apel`nd la simbolurile imagistice ale stemei lui Vlad Dracul dou\ fiare `ncle[tate de moarte, mu[c`ndu-se una pe cealalt\ letal sau la [arpele care `[i apuc\ `ntre col]i coada (ouroboros). Chiar dac\ `ncle[tarea de bestiar fantastic evoc\ dou\ for]e contrarii `nl\n]uite `ntr-o simbolistic\ ce poate purta [i marca unui esoterism alchimic, ea aminte[te de viziunea dialecticii yin [i yang, `n timp ce ouroboros-ul manifest\ o circularitate prestigioas\ filosofic `n contul altei viziuni. Evident, calificarea filosofiei desprinse din cartea lui Neagoe Basarab ca rom=neasc\ se justific\ `n m\sura `n care aceast\ g`ndire a reverberat, de-a lungul timpului, `n spiritualitatea [i g`ndirea rom=neasc\. Aceasta `ns\ indiferent dac\ Neagoe a vorbit ca rom=n ceea ce nu s-a `nt`mplat, oamenii timpului socotindu-se, `n Valahia, doar cre[tini , ori `ntruc`t ele erau, la data respectiv\, socotite deja rom=ne[ti (ceea ce nu s-a `nt`mplat).
1 Constantin Noica, Pentru o alt\ istorie a g`ndirii rom=ne[ti. ~n marginea ~nv\]\turilor lui Neagoe Basarab, `n Pagini despre sufletul rom=nesc, Bucure[ti, Editura Humanitas, 2008, p. 47. Textul a ap\rut ini]ial `n revista Saeculum, `n 1943. 2 Ibidem. 3 Ibidem, p. 48. 4 Ibidem, p. 49. 5 Ibidem, p. 52. 6 Ibidem, p. 53. 7 Ibidem. 8 Ibidem, p. 71. 9 Ibidem, p. 72. 10 Ibidem.

februarie 2013

www.timpul.ro

Agora
POLEMICI CORDIALE

TIMPUL
BURSA C|R}ILOR

{tiin]\ [i religie la Bertrand Russell


ADRIAN NI}|
Este l\udabil c\ Editura Herald a publicat `n ultima perioad\ o serie de lucr\ri din c`mpul filosofiei teoretice, `n special de limb\ englez\. Dup\ Misticism [i logic\, de Russell, [i Ideea de natur\, de Collingwood, editura propune cititorilor din Rom=nia alt\ lucrare a lui Bertrand Russell, tot din colec]ia coordonat\ de Alexandru Anghel [i anume, Religie [i [tiin]\ (introducere de Michael Ruse, traducere de Monica Medeleanu). Lucrarea a avut edi]ia princeps `n 1935, adic\ `ntr-o perioad\ extrem de tulbure pentru istoria Europei, ce se confrunta nu numai cu fascismul lui Hitler [i cu comunismul lui Stalin, dar [i cu o cre[tere accentuat\ a puterii statale, `n dauna drepturilor [i libert\]ilor individuale. ~n aceste condi]ii, curajul de a avansa o opinie putea conduce oric`nd la pierderea libert\]ii. Russell consider\ chiar c\ amenin]\rile la adresa libert\]ii individuale erau mai mari dec`t `n oricare din ultimii 300 de ani. Russell prezint\, `n lucrarea sa, conflictul modern dintre religie [i [tiin]\. Ap\rut\, `n sens propriu al termenului, `n secolul al XVIIlea, [tiin]a modern\ a reu[it s\ zdruncine o serie de idei [i de convingeri ce constituiau baza teoretic\ a religiei de multe secole. Dintre sursele acestui conflict modern, prezent la fiecare dintre cele trei componente ale unei religii (Biserica, crezul, codul de principii morale personale), cel mai des `nt`lnit este cazul `n care anumite texte biblice fac afirma]ii cu privire la fapte ce pot fi respinse prin metoda [tiin]ific\. Se ajunge astfel la apari]ia unei dificult\]i serioase pentru credincio[ii care iau litera scrierilor biblice `n sens propriu [i riguros. Mai mult, conflictul devine mai profund atunci c`nd se ajunge s\ se contrazic\ anumite dogme cre[tine importante, cum s`nt cele din crez. S\ ne amintim c\ o teorie [tiin]ific\ are un caracter mereu provizoriu, fiind tot timpul `n a[teptarea de noi dovezi care s\ contribuie fie la infirmarea fie la confirmarea teoriei. Nicidecum omul de [tiin]\ nu va fi ata[at de adev\ruri absolute, imuabile, ci numai de adev\ruri locale, tehnice. Mai mult, cunoa[terea poate progresa, teoriile se pot `nlocui unele pe altele, de[i adesea se ajunge `n situa]ia c\ vechea teorie s\ fie folosit\ `n anumite contexte (vezi cazul mecanicii clasice ce r\m`ne valabil\ la viteze mici, `n schimb este de neutilizat la viteze mari, apropiate de viteza luminii). ~nc\ de la `nceputul lucr\rii, Russell afirm\ existen]a unui conflict `ntre [tiin]\ [i religie `n timpul c\ruia p`n\ `n ultimii c`]iva ani, [tiin]a a ie[it victorioas\ de fiecare dat\ (p. 21). El define[te [tiin]a drept `ncercarea de a descoperi fapte particulare despre lume, iar apoi legi ce leag\ faptele [i care pot prezice evenimente viitoare. Spre deosebire, religia este un fenomen social complex cu afirma]ii despre lucruri considerate ultime. Grupate `n opt capitole, conflictele prezentate de Russell s`nt
www.timpul.ro

Chivu Iulian, Solemnitatea ignoran]ei. Eseurile de la Stuttgart II, Editura Herald, Colec]ia Logos, Bucure[ti, 2013, 240 p. O privire, chiar [i de suprafa]\, asupra c`torva dintre titlurile ce alc\tuiesc portofoliul [tiin]ific al lui Iulian Chivu indic\ un cercet\tor preocupat constant de ceea ce confer\, `n `mprejur\ri determinate, un con]inut particular spiritualit\]ii general umane... (Olimpia Berca)

cele cu privire la mi[carea P\m`ntului, la evolu]ie, medicin\ [i demonologie, cel generat de nemurirea sufletului, cel cu privire la determinism [i liberul arbitru, cel generat de experien]a mistic\ [i de scopul cosmic, precum [i raporturile dintre [tiin]\ [i etic\. Vom detalia c`teva aspecte [i apoi vom face c`teva considera]ii mai generale. Revolu]ia copernican\ a intrat `n conflict cu multe idei [i credin]e afirmate de multe secole de religie, cum este faptul c\ P\m`ntul ar fi nemi[cat [i situat `n centrul lumii, `n condi]iile `n care la crearea lumii ar fi existat un interes special cu privire la specia uman\. Atunci c`nd Copernic [i succesorii lui au convins lumea c\ de fapt noi ne rotim `n jurul Soarelui [i c\ P\m`ntul este un obiect ceresc aproape ne`nsemnat `n raport cu imensitatea stelelor [i galaxiilor, religia a fost ostil\ fa]\ de asemenea idei, considerate eretice, condamn`ndu-i pe autori. Tot la fel, ideea crea]iei primilor oameni, Adam [i Eva, faptul c\ lumea a fost creat\ `n [apte zile, de atunci nefiind loc pentru vreo schimbare, a intrat `n conflict cu numeroase idei elaborate de naturali[ti [i biologi, culmin`nd cu Darwin. B\t\lia din interiorul medicinii, c`[tigat\ de [tiin]\, a condus ca `n zilele noastre s\ se `mbun\t\]easc\ s\n\tatea [i s\ se creasc\ longevitatea, fapt ce constituie una dintre cele mai remarcabile [i admirabile caracteristici ale epocii noastre. Chiar dac\ [tiin]a nu ar fi f\cut nimic altceva pentru fericirea omului, ar merita recuno[tin]a noastr\ tocmai pentru acest fapt, conchide Russell (p. 110). Trat`nd despre problematica sufletului `n capitolul Sufletul [i corpul, Russell arat\ existen]a dificult\]ilor at`t pentru religie, c`t [i pentru [tiin]\. Cum religia se bazeaz\ inevitabil pe necesitatea existen]ei a ceva persistent `n timp, `n virtutea faptului ca omul s\ poat\ fi recompensat sau pedepsit, se ajunge la necesitatea sus]inerii nemuririi sufletului ca pe o adev\rat\ dogm\. Dar acest fapt intr\ `n conflict cu orice observa]ie [tiin]ific\. Pe de alt\ parte, Russell nu ezit\ s\ arate c\ problematica sufletului ridic\ dificult\]i [i pentru [tiin]\, `n condi]iile `n care nu exist\ o disciplin\ care s\ studieze ceea ce se nume[te suflet. Ast\zi, nici m\car psihologia nu studiaz\ sufletul, ci fenomenele psihice, adic\ mentale. ~n acest fel, tranzi]ia de la suflet, la minte [i la subiect reu[e[te s\ ocoleasc\ o serie de `ntreb\ri dificile, dar d\ na[tere totodat\ la altele noi. Intrat pe terenul specula]iei filosofice, medita]ia se `ndep\rteaz\ de observa]ie [i experiment, proprii g`ndirii [tiin]ifice. F\r\ s\ aduc\ un r\spuns tran[ant problemei ivite [i asta nu pentru c\ i-ar fi lipsit curajul (dup\ cum bine se [tie, Russell a f\cut `nchisoare pentru ideile sale), el conchide cu o metafor\: a presupune c\ o persoan\ supravie]uie[te dezintegr\rii creierului este ca [i cum am presupune c\ un club de crichet supravie]uie[te chiar [i dup\ dispari]ia tuturor membrilor care `l compun (p. 138). ~n celelalte capitole, Russell respinge ca nefondate [tiin]ific o serie de idei sus]inute de ap\r\torii religiei, cum s`nt: experien]a mistic\, existen]a unui scop al universului, existen]a [i obiectivitatea valorilor (despre care religia afirm\ c\ [tiin]a nu are nimic de spus) sau existen]a libert\]ii. Cu privire la libertate, este interesant de semnalat c\ pozi]ia lui Russell pare cu totul special\ pentru cititorul

contemporan. ~n raport cu pozi]ia religiei, ce admite existen]a liberului arbitru [i cu cea a [tiin]ei, ce se bazeaz\ pe un determinism riguros, Russell se situeaz\ pe o pozi]ia singular\: el respinge at`t determinismul, c`t [i existen]a liberului arbitru. El arat\ caracterul bipolar al determinismului, ca principiu practic pentru `ndrumarea cercet\torilor [i ca doctrin\ cu privire la natura universului. Principiul practic poate fi valid chiar dac\ doctrina general\ este neadev\rat\ sau incert\. Limitele determinismului se v\d cel mai bine, sus]ine `ndrept\]it Russell, o dat\ cu rezultatele mecanicii cuantice, astfel `nc`t lumea la nivel microcosmic se bazeaz\ pe un evident indeterminism. Nici `ncercarea de a sus]ine existen]a liberului arbitru la nivelul fiin]elor umane [i a determinismului, la oricare alt nivel, nu se dovede[te mai victorioas\ date fiind problemele ridicate de voin]\, motiva]ie, con[tiin]\, percep]ie, incon[tient etc. Trec`nd acum la considera]iile mai generale, s\ observ\m un fapt interesant pentru cititorul de azi al acestei lucr\ri (din 1935, dar retip\rit\ `n 24 de edi]ii): dincolo de faptul c\ prezint\ conflictul dintre religie [i [tiin]\, lucrarea ne ofer\ o imagine despre felul cum vede rela]ia dintre religie [i [tiin]\ o persoan\ care este foarte apropiat\ de spiritul [tiin]ific [i foarte pu]in sensibil\ la aspectele religioase. Faptul c\ lucrarea abordeaz\ rela]ia religie[tiin]\ din perspectiva conflictului face s\ lase deoparte celelalte atitudini cu privire la rela]ia dintre ele. Astfel, exist\ oameni care separ\ [tiin]a de religie, dar care argumenteaz\ c\ nu avem un conflict `ntre ele, c\ci ele s`nt axate pe domenii complet diferite, cu `ntreb\ri [i r\spunsuri diferite. Alte persoane sus]in existen]a dialogului: chiar dac\ s`nt diferite, cele dou\ pot [i trebuie s\ comunice, s\ dialogheze. ~n fine, exist\ tab\ra celor care sus]in integrarea [tiin]ei [i a religiei, `n condi]iile `n care cele dou\ s`nt separate `n mod artificial (vezi pozi]ia lui Teilhard de Chardin). Chiar dac\ cititorul de azi ar putea s\ nu fie de acord cu unele teze ale lui Russell, chiar dac\ o persoan\ religioas\ ar g\si r\spunsuri mai potrivite la provoc\rile [tiin]ei, un lucru r\m`ne valabil [i `n prima parte a secolului al XXI-lea: pledoaria sa `n favoarea spiritului [tiin]ific se face pe fundalul ascensiunii fascismului `n Germania [i al comunismului rusesc. Russell le consider\ noi religii c\ci se substituie cre[tinismului (`n cele dou\ ]\ri) [i repet\ gre[elile de care acesta a ajuns s\ se c\iasc\. Cele dou\ noi religii (pe care le putem, desigur, numi ideologii) se opun [tiin]ei cu un zel [i cu o grab\ la fel de mari ca [i cele care au caracterizat Inchizi]ia din perioada lui Galilei. A[a se face c\ este de datoria tuturor celor ce pre]uiesc cunoa[terea [tiin]ific\ s\ protesteze `mpotriva noilor forme de persecu]ie. Nici o afinitate pentru comunism nu trebuie s\ ne fac\ refractari la a recunoa[te ce este gre[it `n Rusia, dup\ cum nici o antipatie fa]\ de comunism nu trebuie s\ ne fac\ s\ scuz\m barbaria faptelor comise `n Germania lui Hitler. Avem astfel toate elementele ca s\ vedem c\ lucrarea Religie [i [tiin]\, de Bertrand Russell, ne ofer\ pozi]ia pe care o sus]ine un filosof angajat `n via]a cet\]ii, preocupat c\ spun\ adev\rul chiar [i atunci c`nd se afl\ `n pericolul de a fi pedepsit pentru asta.

Multe s`nt temele eseurilor `n discu]ie, `ns\ interesant\ este dic]iunea ideilor, acel farmec al enun]ului [i formul\rii memorabile, u[urin]a de a desena concepte [i idei, `n mod conex [i interdisciplinar. (Zenovie Carlugea) Citindu-l deci pe Iulian Chivu e greu de spus dac\ autorul deschide spre o disciplin\ nou\, etnosofia, dincolo de etnopsihologie, sau face peste timp o relectur\ aplicat\ a unor teme filosofice al c\ror miraj este mereu fascinant (Lucian Hetco) Scris\ cu rigoare, cartea poart\ [i o dimensiune polemic\, at`t prin profunzime, c`t [i ca sens [i semnifica]ie, fa]\ de genera]ia spontan\ de teorii [i practici perfide ce pun g`ndul `n situa]ii nefericite [i spiritul s\ se r\suceasc\ viclean spre realizarea de sine. (Dumitru Velea) Filolog prin forma]ie, Iulian Chivu a publicat de-a lungul timpului o serie de lucr\ri ce v\desc o orientare a preocup\rilor sale de la folcloristic\ la etnologie [i de aici c\tre etnopsihologie [i sintez\ de reverbera]ie filosofic\: Basmul cu Soarele [i Luna, antologie de epic\ popular\ fantastic\ [i studiu introductiv pe tema timpului [i a spa]iului, Ed. Minerva, 1988; Folclor din satele de pe Burdea, culegere, Ed. Teleormanul Liber, 1994; Cultul gr`ului [i al p`inii la romani, monografie, Ed. Minerva, 1997; Reporter `n stepa tranzi]iei sau zece prilejuri de deontologie, publicistic\, Ed. Tipoalex, 2003; Semioza [i deictica semnului `n credin]ele rom=ne[ti, studiu de semiotic\ folcloric\, Ed. Universal Dalsi, 2006; Studii [i articole de etnologie, Ed. Universal Dalsi, 2007; Homo moralis. Mari paradigme etice [i etosul rom=nesc, Ed. Herald, 2008; Spiritul pendulator. Eseurile de la Stuttgart, Ed. Herald, 2010; Solemnitatea ignoran]ei. Eseurile de la Stuttgart II, Ed. Herald, 2013.

februarie 2013

TIMPUL

Agora

Societatea oportunist\
portament oportunist, nu doar al indivizilor, ci unul care str\bate `nsu[i sistemul, la nivelul grupurilor, institu]iilor [i mai general al vie]ii publice.

G`ndirea haotic\. Consiliul Na]ional al Audiovizualului


GABRIEL ANDREESCU
Puse fa]\ `n fa]\, evenimentele din 2010 [i 2013 din Timi[oara reflect\ [i complexitatea interac]iunii dintre diferi]i actori sociali. Foarte des, impredictibilitatea, confuzia standardelor marcheaz\ comportamentul unei aceleia[i institu]ii. ~ntre cazuri, pu]ine s`nt cele care s\ concureze contradic]iile, caracterul c`nd ofensiv, c`nd defensiv, c`nd surprinz`nd prin exces, c`nd prin indiferen]\, al hot\r`rilor Consiliului Na]ional al Audiovizualului (CNA). Consiliul are de gestionat un echilibru sensibil. Pe de o parte, CNA nu are dreptul s\ intervin\ `n programele televiziunilor (nu este o Agen]ie a Adev\rului), pe de alta, are de vegheat asupra diferitelor interese publice `ntre care protejarea jurnali[tilor `n exercitarea liber\ a profesiei, `mp\r]irea echitabil\ a licen]elor, protec]ia copiilor, interzicerea discrimin\rii. Acestea fiind datele, CNA are de explicat de ce nu a retras licen]a Realit\]ii TV c`nd s-a dovedit c\ Sorin Ovidiu V`ntu exclude orice libertate profesional\ `n interiorul postului. ~n cazul lui SOV, CNA a excelat prin pasivitate, `ntr-o alt\ ocazie, s-a dovedit prea activ: a promovat televiziunea Trinitas `ntre operatorii de cablu, abuz de care opinia public\ nu prea s-a sinchisit. Ar trebui o carte pentru a descrie ciud\]eniile atitudinilor CNA. Iat\ una suficient de exotic\, scoaterea din grila de programe a Realit\]ii TV a unui spot publicitar al revistei Academia Ca]avencu. Spotul fusese g\sit vinovat pentru urm\torul text: ~n secolul IX, ungurii au n\v\lit `n Europa prin zona Mun]ilor Urali. Organiza]i `n hoarde [i folosind o tactic\ de lupt\ specific\ popoarelor de step\, ace[ti cotropitori au [tiut s\-i `ngrozeasc\ pe contemporani [i s\ ob]in\ multe victorii asupra lor. Ultima victorie dateaz\ din teribilul an 2010, c`nd ungurii au reu[it s\ domine un popor lene[ din sud-estul Europei care le-a predat f\r\ lupt\ Ministerul Culturii. Cultura sub ocupa]ie maghiar\. Cite[te miercuri `n Academia Ca]avencu.4 Consiliul Na]ional al Audiovizualului a stabilit c\ telespectatorii din Rom=nia trebuie ap\ra]i de o a[a propagand\. Domnul Attila Szasz s-a pl`ns de sterotipurile amplificate din spot, dar, a remarcat domnia sa, ne-am obi[nuit ca `n astfel de perioade agitate subiectele de genul acesta s\ prind\.5 Doamna Narcisa Iorga [i-a exprimat indignarea: Eu v\d o ofens\ adus\ demnit\]ii poporului ungar [i poporului rom=n, eu nu v\d nici o ironie. Contemporanii no[tri s`nt cei care `ngrozesc.6 Dup\ opinia dnei Iorga, spotul prejudicia dem-

Militan]i [i institu]ii
Recent, autorit\]ile rom=ne au pus sub acuzare gruparea extremist\ de dreapta cu numele Na]ionali[tii Autonomi din Timi[oara, Heil Hitler. La Judec\toria Timi[oara a fost deschis un dosar penal, au avut loc descinderi la domiciliile membrilor grup\rii, ace[tia au fost adu[i `n anchet\. Ac]iunea Parchetului a urmat ofertei postate pe site-ul organiza]iei, de a pl\ti fiec\rei femei rome care accept\ sterilizarea suma de 300 de lei. Organiza]ia, `nfiin]at\ acum 5 ani, `ntre]ine leg\turi cu afini din alte ]\ri. Existen]a unor rela]ii cu Na]ionali[tii Autonomi germani a fost documentat\ de William Totok, care a preg\tit un material pentru RFI, Berlin1. Alerta autorit\]ilor a fost determinat\ [i de protestul asocia]iilor Romani CRISS [i Centrul pentru Monitorizarea [i Combaterea Antisemitismului din Rom=nia. Formulele Na]ionali[tilor Autonomi (rezolvarea urgent\ a problemei ]ig\ne[ti, conservarea genotipului rasial, opozi]ie total\ fa]\ de... metisaj) intr\ sub inciden]a Codului Penal (propagand\ fascist\). Dar [i recompensa de 300 de lei este penal\: nu-i doar exprimarea unei idei, ci un delict de natura incit\rii persoanelor vulnerabile s\ fac\ lucruri pe care, altfel, nu le-ar accepta2. Doar c\ Na]ionali[tii Autonomi din Timi[oara nu tulburaser\ pentru prima oar\ via]a ora[ului. S-au manifestat [i anterior, chiar mai agresiv dec`t `n recenta ac]iune. ~n 2010, membrii acestei organiza]ii lipeau pe pere]ii [i gardurile caselor unde locuia o grupare fervent religioas\, cre[tin\, Familia, zeci de afi[e `n care-i acuzau pe membrii ei de pedofilie [i de incest. Amenin]\rii `n scris: Pedofilii nu s`nt `n siguran]\ `n ora[ul nostru (nu la pedofili ar\tau cu degetul, ci la membrii grup\rii), i-au ad\ugat ac]iuni de strad\ care `ndemnau la agresarea micului grup de cre[tini. Au reu[it s\ creeze `n comunitatea local\ o adev\rat\ isterie `mpotriva Familia. Pentru o imagine de context, ar fi de notat c\ acele c`teva mici comunit\]i Familia, `nfiin]ate la Bucure[ti, Constan]a [i Timi[oara se disting printr-o impresionant\ activitate de ajutorare a oamenilor `n nevoie cu o aten]ie special\ `n ce-i prive[te pe copii. Ac]iunea Na]ionali[tilor Autonomi pusese `ntr-un pericol iminent o m`n\ de oameni nu doar nevinova]i, ci care meritau recuno[tin]a noastr\3. De ce ac]iunile Na]ionali[tilor Autonomi din 2010 nu au trezit proteste publice? ~n ciuda caracterului simultan dezgust\tor [i periculos al evenimentelor de acum doi ani [i jum\tate, nimeni nu a p\rut ultragiat. Parchetul nu a pus pe nimeni sub acuza]ie, nici un militant civic nu [i-a exprimat revolta fa]\ de cele `nt`mplate la Timi[oara. Chiar presa onorabil\ a ar\tat simpatie Na]ionali[tilor Autonomi. Pun`nd fa]\ `n fa]\ evenimentele de la `nceputul anului 2010 [i cele din acest an, vedem o [ocant\ diferen]\ de standarde. Incitarea la un pogrom `mpotriva unei comunit\]i religioase este tot de natura unei ac]iuni fasciste [i intr\ `n zona aceluia[i cod penal invocat `n cazul campaniei pentru sterilizare [i puritate etnic\. De ce o astfel de diferen]\ de atitudine? Mobilizarea autorit\]ilor [i societ\]ii civile `n combaterea infrac]iunii contra romilor pare doar copierea unui curent care se impune `n Rom=nia datorir\ exigen]elor externe. Este un com-

nitatea uman\. Chiar [i muzicianul Dan Grigore s-a sim]it ofensat: Este un spot [ovin. Nu am g\sit ironia [i nici m\car sarcasmul. Agita]ia membrilor CNA are motive s\ surprind\. Spotul nu r\sp`ndea stereotipii, ci le ironiza. Nu `nt\rea [ovinismul, ci `l persifla. Totu[i, CNA a supus la vot aplicarea unei soma]ii publice postului Realitatea TV [i amendarea lui. ~n luna februarie 2011, membrii CNA au amendat TVR 1 cu 10000 de lei pentru difuzarea a dou\ episoade despre MISA `n cadrul documentarului Cel ce g`nde[te altfel, realizat de regizorul Cornel Mihalache. Argumentul oficial a fost `nc\lcarea legisla]iei privind protec]ia minorilor, `ntruc`t episoadele incluseser\ c`teva imagini cu femei dezbr\cate [i s-a discutat despre actul sexual din perspectiva adep]ilor MISA. Filmul realizat de Cornel Mihalache avea caracter pur documentar. Ideea c\ trebuie interzise imagini cu femei goale la o or\ c`nd nu s-au culcat copiii are un aer taliban. Pe aceea[i logic\, ar fi de interzis educa]ia sexual\ `n [coal\ sau `n orice alt context. Emisiunile audiovizuale s`nt cov`r[ite de imagini licen]ioase, de vulgaritate, dar CNA nu are o problem\, devine `n schimb puritan cu nudul [i cuvintele de dic]ionar. ~n plus, datorit\ prezent\rii f\cute dezbaterilor de Mediafax, [tim [i care au fost adev\ratele motiva]ii ale membrilor CNA7. Iat\ c`teva interven]ii: Dan Grigore: De prea multe ori `n aceast\ emisiune s-a utilizat acel c`rlig foarte ieftin, respectiv victimizarea fa]\ de legile audiovizuale. Mi se pare absolut nedemn c\ Televiziunea Public\ s\ pun\ pe ecran a[a ni[te fraze [Din motive ce ]in de legisla]ia audiovizualului din Rom=nia, nu v\ putem prezenta necenzurat, aceste secven]e]; am v\zut produc]ii onorabile. Dar asta este sub orice critic\, `mi pare r\u pentru el; Este un documentar ca inten]ie, nu ca realizare. Este par]ial, p\rtinitor. Christian Mititelu: Cred c\ era nevoie de oameni mai grei [care s\ `[i spun\ punctele de vedere]; Vorbim despre un subiect extrem de controversat, difuzat de Televiziunea Rom=n\. Este un program care a costat probabil mii de euro.... Am alte preten]ii de la ei. Descoperim din nou, dup\ exemplul precedent, c\ membrii CNA `ntruni]i `n [edin]\ de lucru nici m\car nu realizau miza [i sensibilitatea domeniului lor de competen]\. Ei trebuie s\ asigure echilibrul dintre libertatea de exprimare [i principii precum interzicerea discrimin\rii, protec]ia copilului etc. Nici unul dintre cei prezen]i nu a ridicat tema de fond, a liniei peste care nu se poate trece. Nici o procedur\, nici o referire la cauze similare pe care le-au tratat autorit\]i `n materie. Nici litera strict\ a legii nu a contat [i anume c\ CNA nu are dreptul s\ intervin\ `n con]inutul produc]iilor. Or, membrii CNA numai despre aceasta au vorbit: c`t le-a pl\cut sau nu documentarul.

Amenda a exprimat nemul]umirea lor fa]\ de calitatea documentarului. Ora de difuzare este doar pretextul. Lipsa procedurilor, absen]a unei culturi profesionale induce `n CNA un comportament haotic. Nivelul lamentabil al audiovizualului din Rom=nia depinde de mul]i factori, dar unul este, se vede, func]ionarea hazardat\, oportunist\, a CNA.

Logica extremelor. Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin\rii


Cine a consultat hot\r`rile Consiliului Na]ional pentru Combaterea Discrimin\rii (CNCD) va realiza uria[a diferen]\ dintre func]ionarea acestuia [i a Consiliului Na]ional al Audiovizualului. Procedurile s`nt ferme, iar referien]ierile chiar `n exces. Este ciudat c`t de diferite pot fi modurile de lucru, de[i ambele s`nt autorit\]i publice autonome sub control parlamentar, garante ale interesului public [i cu func]ii foarte apropiate o alt\ fa]et\ a caracterului oportunist al sistemului nostru institu]ional. Consiliul Na]ional pentru Combaterea Discrimin\rii a luat un num\r de decizii importante (tema accesului la func]ii publice a cet\]enilor rom=ni care au o a doua cet\]enie), unele curajoase (vezi cazul simbolurilor religioase `n spa]iul public), a reparat nedrept\]i. Jurispruden]a lui este `ns\ departe de a fi unitar\, c`teva decizii s`nt de ne`n]eles prin artificialitatea lor. Dou\ dintre exemplele posibile privesc sanc]ionarea pre[edintelui Traian B\sescu. ~n anul 2007, pre[edintele a primit un avertisment de la CNCD `ntruc`t a folosit apelativul ]iganc\ `mpu]it\ `ntr-un schimb de cuvinte cu so]ia sa, `n spa]iul privat al ma[inii. Ziari[tii au interceptat apelativul [i l-au mediatizat larg. Felul `n care g`nde[te [eful statului este de interes public, doar c\ discriminarea are `n vedere atitudini manifestate `n domeniul politic, economic, social [i cultural sau `n alte domenii ale vie]ii publice. Via]a privat\ este prin excelen]\ domeniul discrimin\rii, adic\ al deosebirilor, excluderilor, restric]iilor sau preferin]elor. Publicitarea discu]iei dintre cei doi so]i nu o face mai pu]in privat\. Iat\ de ce decizia CNCD era absolut inadecvat\. ~n 2011, situa]ia s-a repetat. Un nou avertisment primit de pre[edinte pentru urm\torul fragment dintr-un interviu televizat: Diploma]ia are [i ea limitele ei. Spre exemplu, nu po]i s\-i spui finlandezului nu e adev\rat, ]iganii nu au fost `n centru la Helsinki [i nu au cer[it. [] Ce poate s\ fac\ diploma]ia c`nd guvernul constat\ c\ ]iganii cer[esc agresiv, au `nceput s\ fure prin autobuze, ce poate s\ fac\ diploma]ia, pentru c\ acolo este reac]ia unei opinii publice [i orice guvern se uit\ `n primul r`nd la opinia public\ la el. Pre[edintele a f\cut practic o descriere. A fost intermediarul unei teme de interes major pentru Rom=nia [i Uniunea European\. Tonul era sincer [i ridica problema solu]iilor adecvate pentru aderarea la Spa]iul Shengen. De[i membrii CNCD au recunoscut c\ afirma]iile se situeaz\ `n c`mpul liberei discut\ri a chestiunilor de interes general, c\ nu au avut ca scop s\-i jigneasc\ pe romi, au ]inut s\ le califice drept h\r]uire: limbaj care creeaz\ un cadru intimidant, ostil [i degradant. Interpretarea era contrar\ literei [i spiritului legii pe care trebuiau s\ o aplice. Alteori, excesul normativist al CNCD a avut ca victim\ persoane mai pu]in importante. La 19 ianuarie 2012, directorul de cabinet al Prefecturii Mure[ a postat pe pagina de Facebook mesajul: Arbeit macht frei asta s\ `n]eleag\ protestatarii reac]ie la manifesta]iile ]inute `n acea iarn\ `n fa]a institu]iei unde lucra. Textul era o simpl\ tifl\ dat\ adversarilor politici, desigur, de gust `ndoielnic. Direcwww.timpul.ro

februarie 2013

Cronici din tranzi]e


torul blogger a cules o formul\ ultracunoscut\ ca s\ stilizeze o idee transparent\: mai bine a]i merge la munc\, dec`t s\ v\ pierde]i timpul pe aici. {i iat\, Colegiul director al CNCD a considerat c\ este cazul s\ se autosesizeze [i s\ afirme c\ fapta are caracter de propagand\ na]ionalist\; viza intimidarea grupurilor de protestatari din T`rgu Mure[ [i din alte localit\]i ale ]\rii. L-a amendat pe vinovat [i l-a apostrofat cu acest comentariu: Cli[ee precum Arbeit macht frei (Munca elibereaz\) sau Jedem das Seine (fiec\ruia ceea ce este al s\u), erau referin]e sardonice [sic] la realitatea rela]iilor dintre SS [i prizonierii din sistemul de lag\re concentra]ionare. ~n propaganda nazist\, lag\rele erau locuri de reeducare `n scopul productivit\]ii, disciplinei [i al patriotismului; `n realitate, tortur\, umilin]\ [i distrugerea individului... Cum ar veni, directorul de cabinet se visa un al doilea Hitler. Timpul dedicat de CNCD unor astfel de manifest\ri irelevante pentru obiectul lor de activitate consum\ energia necesar\ `ntr-o societate `n care fenomenul discrimin\rii este larg r\sp`ndit iar uneori atinge nivele revolt\toare. Uneori exaltarea punitiv\ pune `n umbr\ situa]ii de discriminare feroce cum este cea a Bisericii Rom=ne Unite cu Roma (GrecoCatolic\). Discriminarea ei ([i) pe motiv religios este un subiect constant al Rapoartelor Departamentului de Stat al SUA. A fost exprimat\ f\r\ echivoc `n 2010 de Curtea European\ a Drepturilor Omului, cu o argumentare relevant\ pentru `ntreaga problematic\ a BRUR. Or, `n anul 2011, Colegiul director al CNCD a dat, dup\ patru autosesiz\ri, patru hot\r`ri de nediscriminare sau de lips\ de competen]\ `n cazuri asem\n\toare celor judecate de c\tre CEDO. Statul rom=n s-a acoperit: chiar vocea CNCD, autoritate public\ independent\, vocea autorizat\ a calific\rii situa]iilor de discriminare a stabilit c\ BRUR nu sufer\ de nedreptatea despre care vorbe[te r\uvoitoarea comunitate interna]ional\.

TIMPUL

O didactic\ func]ional\ `n spa]iul educa]ional comun european


MARCELA CIORTEA
Fa]\-n fa]\ cu avalan[a informa]ional\ tot mai greu de controlat `n vremurile noastre, profesorul de limba [i literatura rom=n\ se g\se[te deodat\ asaltat de teoretizarea (`n exces) a diferitelor curente de g`ndire pedagogic\ [i/ sau psihologic\, suprapuse `n cascade, volens-nolens, curentelor culturale [i/ sau literare, pe care trebuie este nevoit s\ le sistematizeze `mpreun\ cu elevii. Ce este mai important? S\ te orientezi `n istoria cultural\, urm\rind pas cu pas umanismul, clasicismul, romantismul, realismul, naturalismul, impresionismul, parnasianismul, simbolismul, modernismul, postmodernismul [.a.m.d. sau s\ te orientezi `n istoria [colii, `nscriindu-te unei linii de g`ndire ca behaviorismul, constructivismul, cognitivismul [.a.m.d.? Cum la specialitate nu se poate renun]a, iar pedagogia [i psihologia nu pot r\m`ne `n afara disciplinei noastre de baz\, c`t\ vreme aria ei de desf\[urare se p\streaz\ `n `nv\]\m`nt, este de dorit ca profesorul s\ `[i g\seasc\ orientarea pedagogic\ [i didactic\ lu`nd ceea ce i se potrive[te din fiecare curent/ [coal\ de g`ndire pedagogic\ `n parte. Lucrarea de fa]\, Didactica func]ional\. Obiective, strategii, evaluare. Cognitivismul operant (autor Michel Minder) a ap\rut `n anul 2011 la Editura ASCR/ ASCRED din Cluj-Napoca, `n traducerea doamnei Livia Titieni, cu un cuv`nt `nainte semnat de profesorul Mircea Miclea, [i `[i propune s\ concilieze cele trei mari curente pedagogice care s-au succedat `n ultimele decenii: educa]ia func]ional\, ilustrat\ genial de Claparcde (1946), dar care a r\mas liter\ moart\ pentru mul]i, curentul behaviorist ale c\rui contribu]ii r\m`n fundamentale [i, `n sf`r[it, abordarea cognitivist\ contemporan\ (p. 20), prin introducerea conceptului de cognitivism operant care `ncearc\ unirea acestor trei curente, a c\ror complementaritate posibil\ [i necesar\ (ibid.) inten]ioneaz\ s\ o demonstreze, curentul func]ional procur`nd educatorului o viziune clar\ a dinamicii comportamentului, curentul cognitivist descriind aspectele mentale ale acestuia, iar curentul behaviorist definindu-i aspectele manifeste [i modalit\]ile de ac]iune (ibid.). ~n]eleg`nd prin educa]ie o `ntreprindere de modificare a comportamentului (p. 21) [i `ncerc`nd s\ `n]eleag\ de ce [i cum, prin educa]ie, ne modific\m comportamentul, av`nd `n vedere c\ nimeni nu ne impune aceast\ modificare (ibid.), autorul `ncearc\ s\ expliciteze `nv\]area din dubl\ perspectiv\, comportamentalist\ [i cognitivist\, sprijinindu-se pe bibliografia parcurs\: A `nv\]a `ntr-o optic\ comportamentalist\ `nseamn\ s\ vizezi comportamente ale c\ror consecin]e se dovedesc a fi pozitive pentru subiect (Richelle, 1993). Pentru cognitivi[ti, a `nv\]a `nseamn\ s\-[i schimbi sistemul de reprezent\ri (Develay, 1992), `nseamn\ s\-]i deconstruie[ti cuno[tin]ele pentru a le reconstrui altfel (De Vecchi, 1996), `nseamn\ s\ substitui concepte construite reprezent\rilor care le premerg (Astolfi, 1995), `nseamn\ s\ treci la un grad superior de `n]elegere, ca urmare a introducerii unei situa]ii disfunc]ionale (Meirieu, 1997a)1. Sprijinit\ pe o serioas\ documentare bibliografic\, lucrarea aduce sub privirea cititorului argumente potrivite, atent selectate de autor din lucr\ri de referin]\ `n domeniu, reu[ind s\ pun\ cap la cap teorii ale educa]iei aparent contradictorii. Ce se p\streaz\ `ns\ unitar este ideea c\ valorile sociale [i culturale influen]eaz\ finalit\]ile educative (p. 46) [i sub semnul acestei axiome se contureaz\ `ntregul discurs. Astfel, finalit\]ile educa]iei trebuie s\ fie apropierea de cultur\, asimilarea valorilor umane pe de o parte, socializarea [i personalizarea de cealalt\ parte. Dac\ `nl\tur\m problema culturii subliniaz\ autorul cit`ndu-l pe Meirieu pedagogia risc\ dou\ mari pericole: pericolul relativismului absolut, care face din satisfac]ia subiectului, din dezvoltarea lui armonioas\, singurul criteriu veritabil al reu[itei sale; pericolul de a fi orb `n fa]a a ceea ce ea face efectiv `n clas\; pericolul de a se l\sa `n voia modelor [i de a servi interesele imediate ale societ\]ii civile; pericolul de a compromite leg\tura social\ [i de a distruge astfel, f\r\ voie, eforturile pe care de altfel le depune (p. 46). Iat\, a[adar, c\ problema crizei `n educa]ie [i tenta]ia imediatului nu s`nt probleme strict rom=ne[ti, iar nevoia de valori [i de cultur\ este prezent\ pretutindeni `n lume2. Profesorii de pretutindeni se pl`ng de enciclopedismul [colii (p. 48), nevoia limit\rii la esen]ial a con]inuturilor din programele [colare este unanim\ (p. 49), iar temele transversale s`nt `nc\ un deziderat (Ibidem). Programele centrate pe con]inuturi s`nt, peste tot, aride liste mai mult sau mai pu]in detaliate de no]iuni (p. 52), programele centrate pe obiective au dus `nv\]\m`ntul `n m`inile tehnocra]ilor implica]i prea de departe `n ac]iunea educativ\ de fiecare zi (p. 53), pe c`nd programele centrate pe competen]e par s\ fixeze caietul de sarcini al profesorului permi]`ndu-i totodat\ s\ p\streze ini]iativa pentru tot ceea ce prive[te fixarea obiectivelor intermediare (ibid.). Iat\, a[adar prima confirmare `n scris a teoriei noastre cum c\ obiectivele n-ar trebui eliminate de competen]e, ci implicate `n conturarea acestora. Care ar fi reac]iile profesorului `n fa]a programei [colare? Trei s`nt ipostazele identificate de autor: 1. profesorul sclav al manualului, incapabil s\ se ridice deasupra schemelor metodologice; 2. profesorul arhitect al propriei lec]ii, incapabil s\ ating\ simultan obiectivele de con]inut [i obiectivele comportamentale; 3. profesorul strateg `n definirea obiectivului terminal [i apelul ulterior la programa [colar\ (pp. 54-55). Cum ar fi, profesorul vizeaz\ o competen]\, iar obiectivul referitor la competen]\ de]ine trei componente: una declarativ\, care r\spunde la `ntrebarea a [ti c\; una procedural\, care r\spunde la `ntrebarea a [ti cum; una conativ\, care r\spunde la `ntrebarea a vrea s\ [tii (pp. 56-57). Spre exemplu, dac\ ar fi s\ ne referim la limba rom=n\, componenta declarativ\ ar consta `n a [ti c\ verbele `n -a s`nt de conjugarea I; cea procedural\ ar consta `n conjugarea corect\ a verbelor a crea, a apropia, a lua etc.; iar cea conativ\ ar consta `n folosirea corect\ a verbelor de conjugarea I `ntr-un context oarecare (`ntr-o scrisoare, de exemplu). Taxonomia lui Bloom este adaptat\ la cognitivism, adug`ndu-i-se o list\ de capacit\]i (pp. 72-73); altele, mai mult sau mai pu]in cunoscute (Kibler, Barker [i Miles, Krathwohl, Metfessel, Dave) s`nt reluate [i analizate prin raportare la diferite abilit\]i (discursiv\, cognitiv\, motorie, de expresie personal\, de dezvoltare personal\), dup\ care se trece la explorarea obiectivelor referitoare la performan]\ (pp. 86 sqq) [i la descrierea criteriilor de evaluare (pp. 90 sqq). Foarte interesant [i excelent structurat (p`n\ la detaliu), subcapitolul care trateaz\ organizarea curriculumului se construie[te pe dou\ axe principale: organizarea unit\]ilor de `nv\]are pe secven]e [i organizarea secven]elor de `nv\]are `n sine (pp. 93 sqq) pe teme, pe centre de interes, pe baz\ de proiect, pe ani sau pe grade. O curiozitate: `nv\]\m`ntul simultan, pe care, noi, rom=nii, `l dezaprob\m, este valorificat [i ast\zi `n [colile belgiene. Cum? Din experien]a deprins\ pe vremea c`nd vechea structur\ [colar\ belgian\ prevedea ca, `n [colile unde num\rul de elevi era insuficient pentru a `nfiin]a o clas\ pe an de studiu [i erau grupate c`te dou\ (sau mai multe) `n cadrul unei clase cu mai multe diviziuni (p. 123), dup\ ce au remarcat efectele acestei structuri asupra proceselor de `nv\]are: cei mai tineri auzeau lec]iile destinate celor mai mari [i de preg\teau oarecum pentru anul urm\tor, `n timp ce cei mai mari urm\reau distrat lec]iile destinate celor mai mici [i realizau astfel un fel de repeti]ie a materiilor parcurse anterior (ibid.) [i au `nceput s\ `ncurajeze acest fenomen permi]`nd permutarea elevilor `ntre cele dou\ grupe, `n func]ie de competen]ele efectiv precoce st\p`nite sau, dimpotriv\, `nc\ slab asimilate (p. 124), `n zilele noastre profesorii opteaz\ pentru o `ntinerire a acestei vechi structuri pe care voit o implementeaz\, chiar atunci c`nd num\rul total de elevi ar autoriza `nfiin]area unei clase pentru fiecare an (ibid.). Un capitol `ntreg este consacrat strategiilor de motivare, implic`nd at`t modele atr\g\toare, c`t [i modele de constr`ngere (pp. 129 sqq.), urmate de situa]ii-problem\ [i o mini-didactic\ a problemei, fie ea spontan\, provocat\ sau construit\ (pp. 147-181). ~n foarte str`ns\ leg\tur\ vine capitolul urm\tor, centrat pe strategii de apropiere `n rezolvarea unor situa]ii-problem\, de pe pozi]ii constructiviste (pp. 216 sqq.), gestaltiste (pp. 241 sqq.), behavioriste (pp. 264 sqq.) [i conform teoriei lui Ausbel (pp. 287 sqq.), `ncheiat printr-un dispozitiv de solu]ionare diferen]iat\, cu strategii de preven]ie [i de sus]inere. Ultimul capitol este rezervat evalu\rii (pp. 317 sqq.). La o lectur\ superficial\, Didactica func]ional\ a lui Michel Minder ar putea descuraja cititorul, din cauza informa]iei dense [i a num\rului mare de citate; ba mai mult, ar putea crea impresia unui amalgam de informa]ie greu de controlat. La o lectur\ atent\ `ns\, cititorul ar ie[i `n c`[tig, datorit\ apropierilor inten]ionate ([i deseori reu[ite) propuse de autor. Ea poate fi un sprijin at`t pentru profesorul indecis, c`t [i pentru cel nefamiliarizat cu terminologia de specialitate, `ntruc`t informa]ia nu r\m`ne `n aer, ci este atent sistematizat\ [i riguros organizat\, cu at`t mai mult, cu c`t situa]iile concrete [i cazurile particulare invocate s`nt similare situa]iei actuale de la noi.
1 Trimiterile dintre paranteze nu ne apar]in. Ele s`nt ale autorului [i, dup\ cum reiese din lista bibliografic\ de la sf`r[it, se refer\, pe r`nd, la urm\toarele lucr\ri: Richelle, M. (1993), Du nouveau sur lesprit?, Paris, PUF; Dvelay, M. (1992), De lapprentissage lenseignement, Paris, ESF; De Vecchi, G. (1996), Faire construire des savoirs, Paris, Hachette; Astolfi, J.-P. (1995), Lcole pour apprendre, Paris, ESF; Meirieu, Ph., (1997a), Apprendre oui, mais comment?, Paris, ESF. 2 La noi, pledoaria valorilor [i nevoia de modele s`nt enun]ate de Liviu Antonesei `n Introducere `n pedagogie. Dimensiuni axiologice [i transdisciplinare ale educa]iei, Editura Polirom, Ia[i, 2002, passim. Cf. Lucian Ciolan, ~nv\]area integrat\, fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Ia[i, 2008, passim.

***
Institu]ii precum CNA [i CNCD au o problem\ de profesionalizare [i se afl\ sub influen]a multor factori politici, subiectivi care contribuie `mpreun\ la acest tip incoerent, fluctuant, impredictibil al activit\]ii. Totu[i, am exagera (evit demonstra]ia) dac\ le-am vedea ca portavoce a intereselor [i puterii. Func]ionarea acestor institu]ii are un caracter oportunist, nu unul corupt (`n sensul larg al termenului), ultimul specific unei democra]ii anarhice `n care interesele de grup domin\ binele public `n limitele democra]iei de tip electoral8. Astfel de sintagme (societate oportunist\, democra]ie anarhic\) s`nt palide `ncerc\ri de a da sens percep]iilor noastre despre disfunc]ionalit\]ile din societatea rom=neasc\. Constituie un ghid menit s\ ne descurce prin re]elele de interese [i institu]ii de care depinde via]a noastr\.
1 Organiza]ia din Timi[oara a publicat `n ziarul Schwarze Fahne un material apologetic dedicat liderului legionar, Corneliu Zelea Codreanu. 2 Este ac]iunea complementar\ comportamentului unor b\rba]i romi care-[i `mpiedic\ so]iile s\ aib\ acces la mijloacele de family planning. 3 Este interesant c\ `n Statele Unite postarea ofertei de 300 de dolari [i declara]iile ultrana]ionaliste ale extremi[tilor timi[oreni s-ar fi bucurat de protec]ia libert\]ii de exprimare. Nu [i manifest\rile `mpotriva Familia. ~n situa]ia `n care au fost pu[i membrii acestui grup s-ar fi aplicat faimosul principiu al judec\torilor Cur]ii Supreme, Oliver Wendell Holmes [i Louis D. Brandeis: libertatea de exprimare poate fi limitat\ atunci c`nd cuvintele s`nt utilizate `n asemenea circumstan]e [i au o astfel de natur\ `nc`t pot crea un pericol clar [i iminent (Cauza ). 4 Clipul a fost difuzat `ntre 25 [i 28 mai 2010. 5 http://www.paginademedia.ro/2010/06/spotul-academiei-catavencu-cu-%E2%80%9Cocupatia-maghiara%E2 %80%9D-a-aprins-spirile-la-cna/. 6 Idem. 7 Emil Berdeli, CNA sanc]ioneaz\ TVR cu amend\ pentru c\ documentarul Cel ce g`nde[te altfel cuprinde secven]e din filmele porno ale MISA, 4 martie, 2011, http://insolent.ro/?p=2936. 8 Gabriel Andreescu, Dou\zeci de ani de democra]ie anarhic\, `n Vasile Boari, Natalia Vas, Radu Murea (coord.), Rom=nia dup\ dou\zeci de ani, Ed. Institutul European, Ia[i, 2011, pp. 73-107.

www.timpul.ro

februarie 2013

TIMPUL

Cronici din tranzi]ie

Dezambiguizarea Arhivelor Securit\]ii, un puzzle `ntortocheat (I)


FLORI B|L|NESCU
Cartea lui Gabriel Andreescu, C\rturari, opozan]i [i documente. Manipularea Arhivei Securit\]ii (Polirom, 2013) este structurat\ pe opt capitole, dedicate unui num\r de [apte personalit\]i ale lumii culturale rom=ne[ti [i cauzelor care au dus la e[ecul institu]ionalizat al deconspir\rii, a[a cum a fost statuat\ prin lege, `ncheindu-se cu un capitol dedicat lumii informatorilor. Cei [apte s`nt: Adrian Marino, Constantin Noica, Nicolae Balot\ fa]\ `n fa]\ cu Alexandru Paleologu, Mihnea Berindei, Mihai Botez [i Nicolae Breban. Gabriel Andreescu a citit cu lupa dosarele aferente celor [apte personaje, `ncerc`nd s\ coroboreze detaliile [i nuan]ele ce scap\ la o lectur\ neavizat\, precum [i pseudoanalizelor f\cute pe file rupte de context [i din `ntreg (`n]eleg`nd prin `ntreg nu doar dosarele, ci [i traseul socio-biobibliografic al celui vizat). Mecanismele strategice ale Securit\]ii nu s`nt at`t de la `ndem`n\ `n]elegerii comune, precum s-ar putea crede. Abia lu`nd `n discu]ie astfel de analize, cum ne ofer\ cartea de fa]\, putem purcede la (de)construc]ia profesionist\ [i credibil\ a sistemului represiv, cu tot ce a `nsemnat el. O atare analiz\ nu este suficient\ pentru perspectiva de ansamblu, dar subliniaz\ c`teva tr\s\turi ale sistemului. Totodat\, devoaleaz\ canale [i filtre sensibile pentru `n]elegerea mecanismului imprevizibil care este omul. Voi spune de la `nceput c\ dou\ capitole s`nt de for]\, din punctul meu de vedere: cel despre Constantin Noica [i E[ecul institu]ional al deconspir\rii. Explicare [i semnificare. Este deosebit de greu pentru analist, oricine ar fi (se vede [i din cartea lui G. Andreescu), s\ grafieze adev\rul a[a cum `l descoper\, blindat cu rezerve p`n\ la cap\t. S`nt `n carte aspecte [i afirma]ii `n care nu ne `nt`lnim, cum s`nt cazuri `n care pot fi aduse argumente suplimentare sau contraargumente, dar abia a[a intr\m `ntr-un proces firesc de lucru pe documente. Va mai trece mult timp p`n\ c`nd `n spa]iul rom=nesc se vor limpezi fe]ele adev\rului, `nc`t s\ nu mai fim presa]i de istoria recent\, de martorii [i m\rturisitorii ei, de discipolii [i de rudele acestora, de frustrarea alimentat\ timp de 23 de ani de o politic\ institu]ional\ centralizat\ de conspirare voalat\ [i nu de deconspirare a celor direct responsabili [i vinova]i de teroarea institu]iilor represive ale statului comunist. dosarele din arhivele Securit\]ii. Dosarul de re]ea con]ine 347 de file. Un detaliu asupra biografiei lui Marino este insuficient articulat. ~n opinia mea, viitoarea atitudine fa]\ de via]\, semeni [i profesie a lui Marino porne[te din acest moment. Deducem din nota 14 de la sf`r[itul capitolului care ar fi putut fi motivul real al r\m`nerii la L\te[ti ([i nu L\]e[ti, cum este grafiat mereu `n carte) peste termenul ini]ial. Nota reproduce un mic fragment de raport: Constat`ndu-se c\ recrutarea celui `n cauz\ este contraindicat\, am renun]at la aceasta [i s-a dispus ca organele de mili]ie care `ncepuser\ cercet\rile `n leg\tur\ cu p\r\sirea [domiciliului obligatoriu] de c\tre cel `n cauz\, s\ documenteze materialele pentru trimiterea `n justi]ie. ~n realitate, Marino a p\r\sit domiciliul obligatoriu de mai multe ori [i se pare c\ securi[tii nu l-au putut [antaja cu acest gest ce `nc\lca regulamentul (dep\[irea perimetrului legal, ie[irea din raz\), a[a `nc`t a fost condamnat la un an de `nchisoare corec]ional\, din care a executat patru luni. La expirarea primei condamn\ri administrative (domiciliu obligatoriu) aceasta i-a fost suplimentat\ cu 12 luni. De ce dac\ i-a fost sistat\ pedeapsa penal\ dup\ numai patru luni, totu[i, i-a fost suplimentat\ pedeapsa administrativ\ cu `nc\ 12 luni? R\spunsul derivat din analiza circumstan]ial\ este: Marino era respectat (vom vedea cum) de c\tre mul]i deoi[ti [i Securitatea `ncerca s\ `l trag\ de limb\ `n leg\tur\ cu ce se `nt`mpla `n L\te[ti. ~n cartea Gherla-L\te[ti1, Paul Goma vorbe[te [i despre Marino, surprinz`nd momentul `n care `[i face apari]ia securistul Livescu, `n grija c\ruia se aflau de]inu]ii politici din L\te[ti: Dup\ arestarea `n mas\ a legionarilor din deo, `n august 58, acel b\iat-bun [fostul ofi]er] fusese mutat cine [tie unde, `n locul lui venind cpt. [lt. mj.] Ion Livescu. Individul nu era doar vigilent [i nemilos cu fapte petrecute sub domnia lui, dar scormonise [i [in]frac]iuni dinainte. Prima victim\ a fost Adrian Marino. El fusese `n dou\ sau trei r`nduri la Cluj, la so]ia sa Lidia Bote. Atunci fapta fusese trecut\ cu vederea, `ns\ rapoartele r\m\seser\ Marino a fost arestat, condamnat la c`teva luni la drept-comun, pe un [antier aflat pe traseul Canalului. Goma nu [tia la c`t fusese condamnat, `ns\ red\ corect perioada de deten]ie. Eliberarea `nainte de termen [i suplimentarea domiciliului obligatoriu fac plauzibil\ varianta `n]elegerii cu Securitatea, interesat\ s\ [tie ce discutau [i puneau la cale de]inu]ii politici din L\te[ti. Fie [i dac\ lu\m `n calcul un singur aspect, care at`rn\ de fapt cel mai greu: la L\te[ti, Marino se dedica exclusiv studiului [i scrierii (lucra la Macedonski), nu muncea ca al]ii pentru a se `ntre]ine (fiind sprijinit material [i moral de so]ia lui, Lidia Bote, pentru care a [i evadat), trebuie s\-i fi fost foarte greu `n cele c`teva luni de [antier s\ se rup\ de patima studiului [i crea]iei. ~n acest context, ar fi putut ceda, chiar dac\ ulterior nu s-a ]inut de cuv`nt. La `ntoarcerea `n colonie apropia]ii l-au suspectat imediat. Marino chiar s-a b\tut `n mijlocul uli]ei cu Alexandru (Alecu) Bratu, care l-a `nvinuit direct. Adrian nu mai este de-al nostru ar fi oftat Emilia Bratu, so]ia lui Alecu, [i ea ]\r\nist\, fost\ de]inut\. ~n realitate, cei doi se acuzau reciproc de colaborare, cu martori, difuz`nd [i `ntre]in`nd mult\ suspiciune `n mica [i ciudata comunitate din L\te[ti. Goma [i Marino nu se iubeau, dar erau destul de apropia]i, dup\ cum reiese [i din DUI al lui Goma. M\sura `n care s-a dedicat Marino studiului [i scrisului ca deoist (cu furie, dup\ anii de `nchisoare, de pauz\ total\) `l deosebea `n mod evident de to]i ceilal]i. Cred c\ este [i motivul pentru care Goma a sim]it nevoia s\ `l foloseasc\ drept etalon `n urm\toarea formul\ din amintitul roman: Cu to]ii chiar [i Marino! `[i descopereau virtu]i de gospodari, or, `n L\te[ti, a fi gospodar `nsemna `nainte de toate: a avea gard! N-am spus: a repara gardul, pentru c\ la noi, `n L\te[ti, gardurile vechi nu se reparau, nu se c`rp\ceau: se f\ceau din nou. Poate pentru patima sa ar fi putut accepta Marino un compromis pe care-l va fi crezut minor, de vreme ce nu avea s\-l onoreze. Gabriel Andreescu l-a g\sit `n dosarul de re]ea cu numele de cod Br\tescu/ Bratosin, recrutat `n 1969 de Securitatea din Cluj cu scopul folosirii sale `n problemele de art\ [i cultur\2. Suspiciunile de dinainte de aceast\ dat\ par s\ se datoreze exclusiv ma[in\riei securiste a cre\rii de diversiuni cu ajutorul informatorilor reali (dup\ cum se vede mai jos), dar mai ales prin m\suri administrative [i legale ce la prima impresie par f\r\ nici o logic\. Afl\m dintr-o adres\ a MAI Regionala Bucure[ti c\tre MAI Serviciul C, datat\ 23 oct. 1961, c\ Paul Goma a fost semnalat (de c\tre informatori) c\ `ntre]ine rela]ii cu MARINO ADRIAN, urm\rit prin ac]iune individual\, care-l `ndoctrineaz\ cu idei P.N.}.-iste3. A fost unul dintre motivele pentru care [eful Direc]iei Regionale, col. Nicolae Iani, [i [eful Sec]iei, col. Szacsko Alex., au dat aviz negativ la cererea de ridicare a restric]iei domiciliare la termen a lui Goma, propun`nd suplimentarea ei cu alte 36 de luni. Ceea ce s-a [i `nt`mplat, [eful Sec]iei C, col. Mihail Nedelcu aprob`nd un supliment de... 24 de luni (condamn\rii administrative ini]iale [i executate, de 36 de luni). C\ Ion Livescu a fost tartorul deoi[tilor din L\te[ti este dincolo de orice `ndoial\. ~ntr-un raport redactat de col. Iani la 20 febr. 1962, conceput ca r\spuns la un memoriu olograf al lui Paul Goma trimis Procuraturii Generale a RPR (se afl\ `n dosar, purt`nd data 11 nov. 1961) `n care de]inutul se pl`nge [i de comportamentul lui Livescu, se arat\ `ntre motivele prelungirii D.O., ca primul dintre ele: La pu]in timp dup\ sosirea sa `n comuna L\te[ti, GOMA PAUL a intrat `n leg\tur\ cu fo[ti conduc\tori ai P.N.}. care aveau de asemenea D.O. `ndeosebi cu MARINO ADRIAN, care s-a ocupat `ndeaproape de `ndoctrinarea lui GOMA PAUL cu idei P.N.}.-iste4. Col. Iani subliniaz\ `n concluziile finale c\ s-a mai `ncercat de c`teva ori compromiterea ofi]erului Livescu Ion5 dar `n urma verific\rilor s-a dovedit c\ `ncerc\rile au fost ne`ntemeiate. Ura elementelor cu D.O. ar fi fost atras\ tocmai de calit\]ile excep]ionale, de bun profesionist ale lui Livescu. Informatorii Ionescu Pavel, Ionel [i al]ii `l alertau frecvent pe lt.-mj. Ion Livescu `n leg\tur\ cu `nt`lnirile politice ale deoi[tilor, cel mai adesea `n casa lui Marino. Ionel face un clasament al celor care le organizau: 1. Marino Adrian, fost profesor de estetic\ literar\; 2. Bratu Alexandru, fost avocat [i 3. Constantinescu Constantin, fost avocat, fiul fostului general Constantinescu Claps6. Din noiembrie 1959 au fost v\zu]i vizit`ndu-se reciproc, [i mai ales pe Marino, la care venea des [i Paul Goma. Primii trei ar fi constituit un Comitet al ]\r\ni[tilor. Oprea Constantin informeaz\ despre petrecerile la care particip\ deoi[tii. El `nsu[i a fost invitat pe 27 dec. 1960 (ziua Sf. {tefan) la {tefan Davidescu. ~nso]it de Gheorghe Petre, a intrat `n casa lui Davidescu, unde i-a g\sit, printre mai mul]i, pe Radu Surdulescu, Paul Goma, Horia Popescu, Adrian Marino. Nota informativ\ a fost cerut\ de sg. mj. de mili]ie Ion Dasc\lu, pentru a se cunoa[te anturajul [i `nt`lnirile respective unde le fac7. I s-a cerut agentului s\ `l mai observe pe Davidescu, `n special `n leg\tur\ cu Marino. Davidescu (trecut prin reeducare) era prietenos cu toat\ lumea [i s-a luat `n studiu posibilitatea recrut\rii lui ca agent. O alt\ surs\, Popescu C., informeaz\ la 21 februarie 1960 [i despre `nt`lnirile din casa lui Goma, la care participa des [i Marino. Motivul: Goma [i Surdulescu aveau aparate de radio. Aceast\ informare `i furnizeaz\ lui Livescu o alt\ idee: Nota se va exploata la studierea lui Goma Paul luat `n studiu pentru recrutare pe l`ng\ Marino Adrian8. Un tablou ideal pentru Securitate ar fi fost acela `n care toat\ lumea urm\rea [i dela]iona pe toat\ lumea. Cum a evoluat rela]ia lui Goma cu Marino, afl\m succint dintr-o discu]ie privat\ `ntre familia Goma [i familia Bucur (medicul care o `ngrijea pe Maria Goma, mama scriitorului). ~ntreaga `nt`lnire din 18 ian. 1974, petrecut\ `n apartamentul so]ilor Goma, a fost `nregistrat\ de Securitate cu tehnic\ operativ\ [i transcris\ de pe band\. De-a lungul miilor de pagini de dosar, constat\m c\ ofi]erii au transcris discu]iile `n original, cu dialog, alteori le-au povestit, ca `n cazul de fa]\: Drul `l `ntreab\ pe Paul dac\ e ocolit de scriitori la Uniune. Paul `i spune c\ nu e ocolit. Foarte pu]ini l-au ocolit la `nceput, printre care un coleg de pu[c\rie, MARINO. Dna se intereseaz\ ce fel de om e Marino, pentru c\ acesta a fost `nsurat cu o coleg\ de a ei. Paul spune despre Marino c\ la `nceput s-a ferit de el dar dup\ o c\l\torie la PARIS a `nceput s\-i fac\ curte lui Paul. Paul spune despre MARINO c\ are un caracter de femeie [i asta este foarte greu la un b\rbat: e pripit, repezit.
www.timpul.ro

Cazul Adrian Marino din perspectiva dosarului Paul Goma


Gabriel Andreescu a studiat la CNSAS cele trei dosare deschise pe numele lui Marino, a[a cum s`nt puse la dispozi]ia publicului: de penitenciar (penal), de urm\rire informativ\ (DUI) [i de re]ea. Mi-a atras aten]ia sub]irimea celor trei volume (389, 229 [i 52 de file) ale DUI, deschis pe numele unui fost de]inut politic aflat `n vizorul Securit\]ii [i care a c\l\torit at`t de mult `n str\in\tate `nainte de 1989. Este o concluzie preliminar\ ce se impune cercet\torului care cunoa[te contextul [i este familiarizat cu tematica [i

februarie 2013

Cronici din tranzi]ie


Paul Goma spune c\ el [i Marino au fost c`]iva ani `n domiciliu obligatoriu; prin 6465 Marino a reu[it s\ publice prima lui carte [Via]a lui Alexandru] Macedonski: s-a reintrodus `n via]a literar\; dar a f\cut o gaf\ c`nd s-a adresat lui Marino ca s\-l ajute s\ publice c\r]i, pe care \[tia nu i le public\. C`nd i-a cerut ajutorul, Marino i-a spus lui Paul c\ ce-a fost acolo `n pu[c\rie, a fost `n pu[c\rie. Aici e altceva [i fiecare s-a aranjat cum poate. Paul a reu[it s\ publice dup\ vreo doi ani, f\r\ pile, [i la un moment dat, intr`nd Paul la Casa scriitorilor, Marino s-a repezit la el [i a `nceput s\-l s\rute [i s\-l `mbr\]i[eze. Dup\ aceea rela]iile lor au devenit de la egal la egal, au publicat am`ndoi, reintraser\ `n r`ndul oamenilor. La un moment dat Marino a f\cut o gaf\ imens\, spune Paul. ~ntr-o campanie dictat\ de sus `mpotriva oniricilor, organizat\ de IVASIUC, care a primit sarcina asta, s-au recrutat VAL. R~PEANU, FRUNZETTI, PAPU, MARINO [i al]ii. Ace[tia i-au executat pe onirici, i-au f\cut praf pe }epeneag, Dimov, Mazilescu. ~nt`lnindu-se Paul cu Marino, Paul l-a tras la r\spundere pe acesta, spun`ndu-i c\ el, care a f\cut pu[c\rie, [tie ce-a f\cut: a participat la o campanie de pedepsire. Marino a `nceput s\ intre `n panic\, s\ se explice [i s\-[i renege gestul.9 S`nt multe trimiteri [i nuan]e de analizat `n rezumatul acestui episod Marino din suspect de lunga discu]ie [i numai pe teme din lumea literar\! , alimentat\ `n permanen]\ de cei doi so]i Bucur veni]i `n vizit\. Ce ne re]ine aten]ia `n spe]a care ne intereseaz\ este c\ Paul Goma discut\ firesc despre Marino, ca despre un om cu care a `mp\r]it [i chiar `mp\rt\[it c`]iva ani de via]\. Dar ne mai spune, dup\ ce am citit cartea lui Gabriel Andreescu [i memoriile lui Marino: c\ acesta a fost `ntr-adev\r un om care s-a izolat cu proiect, egoist-legitim (construirea operei); pare paradoxal, de[i nu este, Marino a preferat s\ fie r\u [i asocial ca s\ nu aib\ despre ce povesti. Ceea ce nu-l absolv\. Dac\ `ntr-adev\r a acceptat colaborarea cu Securitatea numai pentru a reu[i s\ aib\ deschidere profesional\, s\ poat\ studia `n str\in\tate, s\ publice etc., o minim\ responsabilitate l-a `ndemnat s\ stea c`t mai departe de obiectul dela]iunii, iar c`nd n-a avut `ncotro a `ncercat s\ nu dezvolte situa]ii periculoase pentru cei la care se referea. Fac trimitere strict la rela]ia cu Paul Goma. Este o explica]ie a ceea ce putem numi amploarea r\ului [i nu a gestului `n sine. R\ul produs de colaborarea lui Marino cu Securitatea pare s\ fie cuantificabil `n efectele postdecembriste ale afl\rii acestui detaliu regretabil din biografia sa [i nu `n difuzarea unui model de g`ndire sau de atitudine, a[a cum au fost, din p\cate, alte cazuri. ~n acest sens, Gabriel Andreescu ajunge la o concluzie aflat\ la `ndem`n\: Cazul Marino a exacerbat tema responsabilit\]ilor legate de folosirea documentelor Securit\]ii `n reglarea r\fuielilor personale10. S`nt de acord c`nd spune c\ Securitatea a creat multe piste false, programat sau din exces de zel ori, foarte adesea, din neprofesionalism [i goana dup\ `ndeplinirea planului. Cert este c\, av`nd `n vedere istoricul comun al celor doi, m-a[ fi a[teptat s\ g\sesc `n dosarul lui Paul Goma note semnate sau doar rezumate pe seama lui Br\tescu/ Bratosin. Nu am g\sit (PG are un DUI foarte amplu). Dar am g\sit men]ionarea lui Br\tescu de c`teva ori `n planurile de m\suri sau notele destinate compromiterii [i demasc\rii lui Paul Goma dup\ ce s-a refugiat politic, `n noiembrie 1977. Numele Br\tescu apare prima oar\ `n Nota de m\suri din 14 febr. 1978: Dirijarea informatorilor NI}ESCU (D) `n grup\rile legionare din Fran]a [i Spania, `n r`ndul elementelor fostelor partide burghezoistorice [i `n cercurile literare conduse de SANDA STOLOJAN [i MONICA LOVINESCU din Paris (informatorii VALERIA (D), BOGDAN, BRA{OVEANU, BR|TESCU) pentru lansarea unor date [i versiuni din care s\ rezulte rolul [i inten]iile
www.timpul.ro

TIMPUL

7
1. Adrian Marino a fost colaborator al Securit\]ii [i pentru aceasta chiar nu este nevoie s\ citim angajamentul semnat; 2. Nu se putea face turism cultural [i/ sau profesional `nainte de 1989 f\r\ ca Securitatea s\ `i aib\ la m`n\, cum se spune, cu ceva pe cei viza]i (cazurile care scap\ acestei reguli s`nt rare [i foarte speciale, iar trecerile peste frontier\ au fost una, maxim dou\). Altfel, nu mai vorbim despre un regim politic totalitar `n care cet\]enii nu de]ineau pa[aport ci `l primeau `n condi]ii speciale de la Ministerul de Interne. Oricare [i oric`t\ ar fi fost presta]ia lui Marino `ntr-o atare ipostaz\, r\m`ne gestul dialogului cu institu]ia represiv\. Dac\ elimin\m acest aspect, elimin\m discu]ia `n sine. F\r\ dialogul unei `nsemnate p\r]i a intelectualit\]ii rom=ne, din orice bran[\, cu Securitatea nu ar fi existat derapajul moral de azi. Sigur c\ de 23 de ani se v`ntur\ amenin]\ri pe seama unora dintre intelectuali, at`t de c\tre sau mai ales de c\tre cobresla[i, de diverse grupuri de presiune politic\ [i massmedia, ale c\ror inten]ii [i interese converg `ntr-un punct comun: discreditarea victimelor directe ale regimului totalitar, pentru a distrage aten]ia de la vinova]ii direc]i ai acestuia. Dar cele dou\ perspective s`nt complementare, fac parte din acela[i tablou traumatiza(n)t p`n\ la confuzia valorilor [i estomparea discern\m`ntului. Efortul nostru de a canaliza aten]ia c\tre responsabilii [i vinova]ii reali de teroarea ideologic\ [i de represiunea concentra]ionar\ nu ne absolv\ moral pe noi, ceilal]i, majoritatea, de colaborare cu institu]iile puterii totalitare sau de t\cerea vinovat\, transformat\ dup\ 1989 `n virtute na]ional\, `n rezisten]\. Pentru c\ pierdem [i ultima f\r`m\ de discern\m`nt, de raportare la realitate.
Gabriel Andreescu, C\rturari, opozan]i [i documente. Manipularea Arhivei Securit\]ii, Editura Polirom, Ia[i, 2013, 304 p.
Editura Curtea Veche, Bucure[ti, 2008. Gabriel Andreescu, p. 26. 3 ACNSAS, Fond Penal, dos. 312 (dosar de domiciliu obligatoriu al lui Paul E. Goma), f. 35. 4 Ibidem, f. 48. 5 Ibidem, ff. 48-50. 6 ACNSAS, Fond Informativ, dosar 2337, ff. 31-32. 7 Ibidem, f. 33. 8 Ibidem, f. 52. 9 ACNSAS, Fond Informativ, dos. nr. 2217, vol. 17, ff. 173-194. 10 Gabriel Andreescu, p. 50. 11 MAI, U.M. 0920 Direc]ia I, Direc]ia a III-a [i Serviciul D, Not\ aprobat\ de [eful Dir. I Gral. mr. Dumitru T\b\caru, [eful U.M. 0920/ F Gral. mr. Mihai Caraman, [eful Dir. a III-a Gral. lt. Gheorghe Moga [i de [eful Dir. D Gral. mr. Dumitru Bor[an. ACNSAS, Fond Informativ, dosar nr. 2217, vol. 14, ff. 62-66 (f-v). 12 Ibidem, ff. 169-170 (f-v). 13 Ibidem, ff. 171-172. 14 Ibidem, ff. 182-184 (f-v). 15 Ibidem, ff. 227-228.
2 1

lui PAUL GOMA de a se face exponentul exilului rom=nesc. ~n aceste scop serviciul D va studia posibilitatea confec]ion\rii prin procedee tehnice a unor `nsemn\ri [i `nscrisuri apar]in`nd lui PAUL GOMA din care s\ rezulte cele de mai sus. ~n func]ie de g\sirea unor mijloace de pierdere a acestor `nsemn\ri `n str\in\tate, vom organiza, la momentul oportun scoaterea acestora ilegal\ din ]ar\. Termen: 30 iunie 1978 R\spund: Direc]ia I Serviciul D.11 ~ntr-o Not\ de patru pagini din 14 nov. 1978, care Prive[te: unele date despre situa]ia actual\ a familiei GOMA, este men]ionat numele real: ~n ultima perioad\ au avut `nt`lniri cu Victor Frunz\, conferen]iar la Academia {tefan Gheorghiu, iar din unele date [i cu criticul literar Adrian Marino de la Cluj-Napoca, care `n luna august-septembrie s-a aflat la Paris. Sublinierile f\cute cu un creion ro[u, ca [i marele semn de `ntrebare desenat deasupra cuvintelor `n ultima perioad\, indic\ mirare din partea ofi]erului. Nu [tim de ce natur\. Interesante s`nt `n context cele dou\ apostile scrise de m`ini diferite. Prima `i apar]ine lui Tudor Postelnicu: Tov. Gl. Moise, dispune]i m\suri prin Dir. I, a doua, transmis\ ierarhic, pe man[eta documentului, de Moise lui T\b\caru: Tov. Gl. T\b\caru, 1. Aceste noi date s\ fie valorificate, 2. G`ndi]i noi propuneri de ac]iune `n vederea contracar\rii [i neutraliz\rii acestui element, 3. Este necesar s\ elabor\m cu D [i UM 0544 un plan de m\suri pe care s\-l prezent\m `n BE al DSS [Biroul Executiv al Departamentului Securit\]ii Statului].12 De re]inut c\ U.M. 0544 era unitate central\ a Securit\]ii, anume: Centrul de Informa]ii Externe (C.I.E.). Urm\torul document din acela[i dosar `l men]ioneaz\ `n Not\ privind elementele semnalate `n lucrarea 00184782 din 14.XI.1978 la pozi]ia 8. ADRIAN MARINO scriitor `n aten]ie la UM 0920, p`n\ de cur`nd la I.S.J./ Cluj13. Din cei 16 (membrii familiei Goma, prieteni, cunoscu]i), Marino este singurul cu indicativul U.M. 0920. Aceast\ unitate militar\ era, mai precis, Direc]ia de Contrainforma]ii Externe, condus\ de Gral. Mihai Caraman. Ce ne spun toate acestea: c\ este imposibil ca Adrian Marino s\ fi fost antrenat `n jocurile Securit\]ii f\r\ voia sau [tirea sa. De[i Gabriel Andreescu nu a descoperit `n dosare angajamentul semnat de Marino, totu[i, destule indicii `l arat\ ca fiind colaborator, cu toate rezervele de con]inut pe care autorul c\r]ii le dezvolt\ `n favoarea subiectului. Aparatul de manevrare a con[tiin]elor s-a jucat abil, altern`nd folosirea numelui de cod cu numele real. Astfel, `n Planul de m\suri elaborat de Gral. Dumitru T\b\caru [i aprobat de Gral. Moise la 29 ian. 1979 (familia

Goma era `n azil politic la Paris din 20 nov. 1977!), se prevede la punctul VI. Determinarea unor intelectuali rom=ni de prestigiu care, cu prilejul deplas\rilor ce le fac `n str\in\tate pentru motive de serviciu sau personale, s\ acorde comunit\]ilor rom=ne[ti sprijin direct `n organizarea unor ac]iuni culturale care s\ combat\ afirma]iile calomnioase f\cute de PAUL GOMA presei occidentale. ~n acest scop vom folosi pe urm\toarele persoane: AUREL MARTIN, DAN GRIGORESCU, ADRIAN MARINO, MUNTEANU ROMUL, BERCIU {TEFAN, DINU GIURESCU. Se va continua selec]ionarea [i a altor persoane. Termen: 30 iulie 1979 R\spund: Maior Achim Victor, C\pitan Munteanu Ion.14 Aceea[i sarcin\ este preluat\ `ntr-o Not\ din 5 noiembrie 198015. Nu am posibilitatea s\ evaluez `n ce m\sur\ Adrian Marino prin calitatea de colaborator al Securit\]ii a afectat persoana lui Paul Goma, a celor cu care a venit `n contact sau situa]ia familiei sale, deoarece nu am citit note informative sau m\car note redactate de ofi]erul de leg\tur\ pe seama lui Goma. Dar este cert c\ a fost folosit de Securitate. La acest nivel ierarhic nu mai pot ap\rea nume de umplutur\, doar pentru `ndeplinirea planului de c\tre securimea m\runt\. Nu am posibilitatea nici s\ evaluez `n ce m\sur\ a fost implicat Marino `n leg\tur\ cu al]ii din problema art\-cultur\. Nu este u[or [i nici confortabil s\ cite[ti dosarul (bogat) al unui scriitor cum este Paul Goma. Am citit [i alte dosare, dar din alte zone, nu art\-cultur\, deci [i informatorii/ colaboratorii s`nt al]ii. Se poate spune `ns\ ceva concret despre Adrian Marino: a avut un orgoliu auctorial exacerbat (Gabriel Andreescu documenteaz\ foarte bine aceast\ patim\ a recuper\rii muncii intelectuale), care i-a umbrit latura civic\ [i capacitatea empatic\ fireasc\ `ntre oameni de cultur\ ce au trecut prin `ncerc\ri grele [i comune. Prin compara]ie, nu este greu de `n]eles de ce au existat suspiciuni `n r`ndul fo[tilor de]inu]i politici `n leg\tur\ cu Adrian Marino. Nedumeririle [i nemul]umirile lor s`nt legitime. C`nd cineva de pe margine intervine `n reglarea de conturi dintre fo[ti de]inu]i politici nu este bine. Nici de bun augur. Gabriel Andreescu afirm\ pe bun\ dreptate c\ nu Vladimir Tism\neanu, Mircea Dinescu (el `nsu[i numit `ntr-un plan de m\suri pentru compromiterea lui Goma), Andrei Ple[u, Gabriel Liiceanu sau Mirela Corl\]an au `ndrituirea moral\ de a judeca un fost de]inut politic `n maniera `n care au f\cut-o. Este o distinc]ie necesar\, dincolo de orice `ncercare de interpretare. Eu nu cred, precum Gabriel Andreescu, `n redefinirea gradual\ a categoriei informator/ colaborator: c`te fapte [i c`t\ greutate ([i cine, dup\ ce m\suri c`nt\re[te) a acestor fapte s\ fie puse `n contul cuiva care e clar c\ a vizitat des Securitatea? ~n ciuda document\rii [i subtilit\]ilor de interpretare, c`teva lucruri s`nt `nc\ valabile:

februarie 2013

TIMPUL

Cronici din tranzi]ie

Drumul de la s\r\cie la de[ert\ciune


PETRONELA NICA
Gr\dina pl\cerilor lume[ti, romanul scriitoarei americane Joyce Carol Oates, ap\rut nu de mult la editura Polirom, poate fi catalogat ca o epopee modern\, un bildungsroman sau pur [i simplu o povestire `n termeni reali[ti a unui caz, tipic american, de parvenire social\. Nici una dintre aceste `ncadr\ri nu l-ar surprinde `n totalitate [i nu i-ar face dreptate. Povestea Clarei Walpole, `ncep`nd cu momentul na[terii, pe marginea unui drum oarecare din sudul Statelor Unite, urm`ndu-i `n peregrinarea de-a lungul statelor americane [i ascensiunea social\ curajul de care d\ dovad\ `n a-[i lua via]a `n m`ini, f\r\ s\ ezite [i f\r\ se uite `napoi, `nt`mpl\rile prin care trece, unele dintre ele cu iz de predestinare, ne-ar putea `ndrept\]i s\ consider\m romanul o epopee american\, dup\ cum `ns\[i autoarea `l recomand\ `n postfa]\. Fuga Clarei, `n `ncercarea disperat\ de a sc\pa de s\r\cie, modul `n care se las\ purtat\ de evenimente, `n momentele decisive din via]\, mai degrab\ rezultat al norocului dec`t al ac]iunilor proprii, s`nt, `ns\, lipsite de eroism [i de m\re]ie. Urm\rind-o pe Clara, pas cu pas, de-a lungul romanului, nu s`ntem cuprin[i de admira]ie ne`ncrez\toare, cum am sim]i urm\rind aventurile unui erou epopeic, ci mai degrab\ de o simpatie binevoitoare fa]\ de un personaj c`t se poate de real. Totodat\, romanul poate fi considerat doar par]ial un bildungsroman. Este adev\rat c\ povestea este centrat\ `n `ntregime pe evolu]ia personajului Clara Wampole, c\ asist\m, r`nd pe r`nd, la nelini[tile, zbaterile, frustr\rile [i bucuriile ei pe m\sur\ ce `i urm\rim parcursul norocos, de la simpla fiic\ a unor muncitori agricoli sezonieri p`n\ la statutul de so]ie a unuia dintre cei mai importan]i oameni din micul ora[ Tintern. Cu timpul Clara `[i dep\[e[te condi]ia, se adapteaz\ noilor rigori sociale [i las\ `n urm\ amintirea zilelor din bar\cile s\r\c\cioase [i insalubre `n care `[i petrecuse copil\ria. Cu toate acestea, evolu]ia Clarei este `n mare parte doar exterioar\, ascensiunea social\ nereu[ind s\ o cizeleze dec`t la TATUAJE suprafa]\. ~n sine, ea r\m`ne aceea[i fat\ cu apuc\turi [i limbaj grosolan, contrast`nd frapant cu aspectul fizic, de frumuse]e blond\ [i delicat\. ~[i p\streaz\ instinctele sigure [i s\n\toase dar [i complexul propriei origini [i al insuficientei educa]ii care o face s\ r\m`n\, p`n\ la sf`r[it, inadaptat\. Romanul poate fi considerat, a[adar, un bildungsroman aparent. ~ns\ ar fi o gre[eal\ [i s\ `l abord\m ca pe o simpl\ relatare a unuia din numeroasele cazuri de parvenire social\, banalizate de cli[eul visului american. Departe de o asemenea s\r\cie a subiectului, personajele conturate de Oates s`nt complexe [i pline de via]\, nu numai membrii familiei Wampole-Carleton, Clara, Swan, ci [i personajele adiacente Lowry sau membrii familiei Revere, dintre care Johnatan, `n particular, este extrem de bine redat, de[i importan]a lui `n roman este punctual\. Autoarea `ns\[i ne m\rturise[te, `n postfa]a acestei edi]ii, c\ romanul a fost rescris `n propor]ie semnificativ\ la reeditare, cu mai bine de 30 de ani dup\ prima apari]ie, deoarece sim]ise, recitind varianta ini]ial\, c\ vocea narativ\ original\ nu fusese potrivit\ pentru a sugera, cu at`t mai pu]in pentru a evoca acea complexitate a personajelor principale din roman. (p. 526) Romanul este structurat pe trei capitole, semiindependente, fiecare relat`nd istoria c`te unui b\rbat important din via]a Clarei. Primul capitol `i este dedicat lui Carleton Walpole, tat\l Clarei, un b\rbat t`n\r-b\tr`n, cu `nf\]i[are f\r\ v`rst\, `n\sprit\ de traiul mizer [i de alcool, care munce[te sezonier `n agricultur\, `ns\ abord`nd o atitudine m`ndr\, `n ciuda condi]iilor descurajatoare [i p\str`nd visul de a-[i pl\ti datoriile [i de a se `ntoarce acas\, `n Kentucky, pentru a-[i `ntemeia propria ferm\. Carleton `ntrune[te toate prejudec\]ile [i limit\rile comune americanului `nceputului de secol XX, lipsit de educa]ie [i abrutizat de munc\, s\r\cie [i alcool: rasismul, [ovinismul, misoginia, violen]a, frica supersti]ioas\ de progres [i `nc\p\]`narea m`ndr\. ~n acela[i timp, `ns\, Carleton are [i acea `n]elepciune nativ\, `mbog\]it\ de `ncerc\rile traiului f\r\ c\p\t`i, din barac\ `n barac\. De[i `n cea mai mare parte a timpului Carleton nu este `ntru nimic deosebit fa]\ de ceilal]i muncitori sezonieri, are unele momente de luciditate care, f\r\ s\ mearg\ pn\ la introspec]ie profund\ [i fertil\, `l diferen]iaz\ de resemnarea umilobovin\ a majorit\]ii celorlal]i muncitori. Aceast\ `n]elepciune este `ns\ anihilat\ `n timp de traiul mizer, redus la animalic datorit\ s\r\ciei, `n care singurul refugiu este `n alcool, pentru amor]irea sim]urilor [i [tergerea oric\rei urme de autoreflexie. Un astfel de trai ducea invariabil la abrutizare [i uniformizarea tr\s\turilor, iar Carleton nu reu[e[te s\ `i reziste, trebuia s\ exerseze ca s\-[i fac\ fa]a s\ semene cu chipurile b\rba]ilor din afar\. Din afara taberelor de muncitori agricoli. Nenoroci]ii te priveau atent, ca [i cum s-ar fi a[teptat s\ le furi din buzunare sau s\ `mpu]i afurisitul de aer care le apar]inea. Unii din ei [tiau, un b\rbat precum Carleton Walpole [i-ar fi dorit s\ le sf`[ie beregata cu din]ii, dac\ n-ar fi aflat nimeni, dac\ n-ar fi fost prins niciodat\. (p. 76) Un astfel de trai este o condamnare iar Clara con[tientizeaz\ acest lucru atunci c`nd decide s\ i se sustrag\, aleg`nd s\ fug\ cu Lowry, personajul care d\ numele celui de-al doilea capitol. Pe Lowry, de care Clara se `ndr\goste[te iremediabil [i care va fi tat\l unicului ei fiu Steven Swan, aceasta `l investe[te cu calit\]i de prin] salvator pe c`nd, `n realitate, el este un traficant de whisky m\runt, de[i `nnobilat de o verticalitate a caracterului [i de privilegiul de a fi b\rbat, blond, `nalt [i ar\tos `ntr-o societate guvernat\ de prejudec\]i sociale, `n care aceste calit\]i erau suficiente pentru a asigura `ncrederea semenilor. Cu toate acestea, Lowry nu ezit\ s\ o p\r\seasc\ pe Clara pentru a urm\ri un vis iluzoriu `n Mexic. Dispari]ia lui ne d\ prilejul s\ o urm\rim `ndeaproape pe Clara, care, ajuns\ aproape de v`rsta maturit\]ii, se elibereaz\, ca un fluture ie[ind dintr-un cocon, de vechea Clara, produsul bar\cilor de muncitori, ne`ndem`natic, dar hot\r`t, f\r\ s\ `n]eleag\ `ntotdeauna ce i se `nt`mpl\ `ns\ perseverent\ [i con[tient\ c\ s-a `nscris pe un drum f\r\ cale de `ntoarcere. Apari]ia lui Swan, fiul Clarei [i al lui Lowry, `i spore[te `nd`rjirea [i determinarea de a lupta pentru a-[i dep\[i condi]ia [i a-i oferi acestuia un viitor, ceea ce `n accep]iunea ei se traduce `n acumularea dec`t mai multe posesiuni materiale. Lupta se simplific\ `n momentul `n care `l cunoa[te pe Curt Revere, unul din cei mai importan]i oameni din ]inut, a c\rei amant\ devine [i pe care `l las\ s\ cread\ c\ este tat\l micului Swan. Ulterior, lupta va c\p\ta o nou\ turnur\, de a se face acceptat\ de societate, de familia Revere, cu preten]iile lor burgheze [i, mai ales, de cei trei fii ai lui Revere care, dup\ moartea mamei lor [i oficializarea leg\turii clandestine, ajung fra]ii lui Swan. Swan, protagonistul ultimului capitol, ajunge `ns\ un t`n\r inadaptat, agitat, care nu `[i g\se[te locul `n societate [i nici `n familia Revere. ~nclinat spre studii `n adolescen]\, el alege s\ le abandoneze imediat dup\ terminarea liceului pentru a se implica `n afacerile familiei. Ne apare `ns\ chinuit de un sentiment al neintegr\rii, astfel c\ sf`r[e[te sinucig`ndu-se, dup\ ce `l `mpu[case mortal pe tat\l declarat. Gestul lui atrage [i dec\derea Clarei care, ajunge `ntr-un azil, pe jum\tate inert\, vizitat\ doar de fiul cel mare al lui Revere, care este [i cel mai anost din familie. Sf`r[itul tragic al familiei Wampole, menit s\ demonstreze c\ posesiunile materiale nu suplinesc golul existen]ial, `ncheie romanul `ntr-o not\ realist\, l\s`nd impresia c\ acela[i destin tragic ar putea fi `mp\rt\[it de at`tea alte familii, nu numai americane ci parte a consumerismului universal, `n care goana atroce dup\ bunuri [i lupta de afirmare social\ conduc invariabil la alienare [i pierdere a sinelui. De[i localizat `n America primei jum\t\]i a secolului al XX-lea, romanul ar putea fi la fel de bine plasat `n orice perioad\ [i orice societate capitalist\, iar Joyce Carol Oates ar putea deveni unul din mesagerii universali ai miilor de indivizi contemporani transforma]i de societate `n consumatori.
Joyce Carol Oates, Gr\dina pl\cerilor lume[ti, Editura Polirom, Ia[i, 2012.

{i a fost...
MIHAIL VAKULOVSKI
{i a fost noapte... este ultimul roman al lui Aureliu Busuioc, carte pe care a reu[it s-o publice [i s-o lanseze datorit\ editurii chi[in\uiene Cartier, c`nd a anun]at c\ e ultima lui ie[ire public\, mesajul lui emo]ionant put`nd fi ascultat pe Youtube, filmule] pe care l-am v\zut imediat ce a ap\rut. Impresion`ndu-m\ sincer, l-am recomandat [i prietenilor rom=ni, care poate c\ p`n\ atunci nu auziser\ de Aureliu Busuioc, scriitor pe care ar cam trebui s\-l cunoasc\, Aureliu Busuioc fiind unul dintre scriitorii rom=ni din Basarabia cu adev\rat importan]i, al\turi de al]i prozatori 60-[ti interesan]i, precum Vasile Vasilache, Vladimir Be[leag\, Nicolae Esinencu, George Meniuc sau Ion Dru]\, de exemplu. Busuioc ne spunea atunci s\ iubim [i s\ fim iubi]i. (A[a a f\cut Dumnezeu, a hot\r`t c\ 84 de ani este v`rsta la care oricine poate s\-[i fac\ de cap, poate s\ fac\ orice. Dar tot Dumnezeu a hot\r`t s\ le ia celor de 84 de ani instrumentele care le-ar permite s\ fac\ orice A[a c\ ast\zi este ultima mea `nt`lnire Vreau sa m\ preg\tesc pentru cele ve[nice, pentru c\, dac\ am tr\it via]a f\r\ nici un Dumnezeu, e timpul ca spre sf`r[it s\ m\ `ntorc la drumul cel drept [i s\ `ncerc s\-l p\trund p`n\ la sf`r[it, a[a cum a hot\r`t Dumnezeu `n prima lui hot\r`re. Nu [tiu dac\ am s\ reu[esc. ~n orice caz, vreau s\ las `n urma mea o amintire plin\ de... nici nu pot s\ spun de ce... De fapt, de amintiri mai mult sau mai pu]in bune, de hot\r`ri mai mult sau mai pu]in idioate, de tot ceea ce este via]a unui om, la urma urmei. {i vreau `n felul \sta s\ demonstrez c\ am fost [i eu om, m\car acum, la sf`r[it s\ mi se recunoasc\ lucrul acesta. Am avut foarte mul]i prieteni, care p`n\ la urm\ s-au dovedit a fi mai pu]in prieteni dec`t poate ar fi fost cazul. Am avut du[mani, care [i ei, la r`ndul lor, s-au str\duit s\-mi demonstreze c\ s`nt mai du[mani dec`t m-a[ fi a[teptat. Dar de ce s\ pomenesc, de ce s\ vorbesc de asta, dac\, s\ zicem, un coleg, pe care `ncercam s\-l stimez `ntr-o vreme, `ncepe un articol al lui despre mine, `n una dintre c\r]ile lui, `n felul urm\tor: Poetul cutare, cu un picior `n groap\, `ncearc\ s-o fac\ pe postmodernistul. Nu m-am sup\rat, am hot\r`t c\ cel mai bun lucru la asemenea atacuri e s\ nu r\spunzi, nici nu e cazul, pentru c\ ei a[teapt\ r\spunsul acesta al t\u [i, dac\ nu li-l dai, s`nt deruta]i. {i, la urma urmei, stai [i te g`nde[ti: Doamne, Dumnezeule, `n ]ara asta nu este o lege care s\ le interzic\ cet\]enilor s\i s\ se nasc\ idio]i! Cam asta am vrut s\ v\ spun. De altfel, ar fi trebuit s\ vin cu un sandvi[ uns pe o parte cu sare, pe cealalt\ parte cu zah\r, dar ce rost are. Nu mai are nici un rost. A[a c\ v\ doresc s\ fi]i s\n\to[i, s\ fi]i d`rji, bravi, s\ lua]i cele mai potrivite hot\r`ri, pentru c\ `n via]\ cea mai m\runt\ hot\r`re poate s\-]i `ntoarc\ via]a `n alt\ direc]ie. S\ fi]i s\n\to[i [i nu uita]i s\ v\ iubi]i, pentru c\ dragostea este cea mai frumoas\ parte a vie]ii [i unde nu este dragoste nu este nimic. S\ tr\i]i, s\ fi]i s\n\to[i [i s\ fi]i `ntotdeauna `ndr\gosti]i.) ~n ultimul s\u interviu, pe care am avut onoarea s\-l fac chiar eu [i pe care l-a]i putut citi `n revista Timpul, la `ntrebarea c`t de important\ este iubirea pentru dvs. ca scriitor?, Aureliu Busuioc `[i exprim\ aceea[i idee ca [i-n acea ultim\ `nt`lnire cu publicul: Cred c\ acest sentiment lunecos este important nu numai pentru un scriitor. Unde nu este iubire nu este nimic. Chiar [i `n dragoste!. Ca [i Singur `n fa]a dragostei, cel mai cunoscut roman al s\u, reeditat tot de Cartier, [i c`ntecul lui de leb\d\ (neagr\!) este tot un roman de dragoste. Un roman istoric de dragoste pe care-l dedic\ memoriei so]iei sale. Nara]iunea are loc la sf`r[itul celui de-Al II-lea R\zboi Mondial, c`nd armata rom=n\ trece de partea armatei ro[ii [i oberleutnantul austriac Werner Storch e luat `n prizonierat de fo[tii alia]i, cu care cu c`teva minute `n urm\ erau mari prieteni. C`t a stat `n satul basarabean s-a `ndr\gostit de fata gazdei, care seam\n\ cu Deanna Durbin, actri]a din ultimul film v\zut `n timp de pace. Un roman social ca [i Singur `n fa]a dragostei, `n care e prins\ o perioad\ foarte tulbure din istoria universal\ `n general [i din istoria Basarabiei `n special c`nd basarabenii s-au refugiat `n Rom=nia, au fost lua]i pe front de rom=ni, apoi ceda]i ru[ilor, r\zboiul, foametea. Dar povestea celor doi `ndr\gosti]i se `ncheie cu bine, cumva asem\n\tor cu perechea de lebede de la `nceputul romanului, care, chiar dac\ au avut o soart\ tragic\, puii lor care le seam\n\ leit (unul alb-alb, cel\lalt negru ca t\ciunele!) `[i continu\ via]a, neamul merge `nainte. Romanul {i a fost noapte... este foarte bine scris [i are tot ce-i trebuie ca s\ te prind\ `n mrejele lui: `ncepe cu acea povestioar\ simbolic\ cu lebedele, apoi trece direct la subiectul foarte captivant despre dragoste [i putere, `n care existen]ialul e combinat cu socialul [i istoricul, romanul `ncheindu-se la fel de frumos cum `ncepuse. O carte care i-ar fi pl\cut cu siguran]\ aceleia c\reia i-a fost dedicat\, dar care n-a avut norocul s-o citeasc\. Tu `ns\ ai [ansa asta n-o rata! Lectur\ pl\cut\ [i util\.
Aureliu Busuioc, {i a fost noapte..., Editura Cartier, Chi[in\u, 2012, 128 p. www.timpul.ro

februarie 2013

Eseu

TIMPUL

Teognoza puterii ca bucurie


TIBERIU BR|ILEAN
Nimeni nu poate lupta cu timpul, cu valurile sale maiestuoase [i ritmul lor inalterabil dec`t `n]eleg`ndu-l ca pe o iluzie. Adev\rata noastr\ fiin]\ nu se supune probei timpului, ci pregust\rii eternit\]ii. S`ntem fii ai Cerului, `nainte de a deveni [i ai Mamei P\m`nt, iar calea noastr\ e sacr\: eliberarea de sub robia p\m`nteasc\ prin simpla impasibilitate metafizic\. Spiritualitatea hindus\ ne `nva]\ cum s\ devenim divini `nc\ de pe p\m`nt, ren\scu]i diamantin, identici cu Brahman dar tr\ind din el. G`ndul director al filosofiei indiene este unul foarte practic, dup\ cum o demonstreaz\ acest summum bonum numit Arthasastra, tratat de guvernare descoperit abia `n 1909, dar fiind scris de c\tre fabulosul cancelar Kautilya `n sec. III `.H., pe baza unor scrieri mult mai vechi desigur. Aici se g\se[te concentrat\ toat\ filosofia practic\ indian\: economia, societatea, politica [.a. Psihologia modern\ confund\ transcendentul cu incon[tientul, dar transcendentul reprezint\ tocmai o con[tiin]\ superioar\, tot ceea ce e dincolo de sfera [i cuprindere a con[tiin]ei intelectuale din zona obscur\, sublunar\. Transcendentul e, `n termeni metafizici, `n\l]imea de dincolo de `n\l]ime [i profunzimea de dincolo de profunzime. Sanscritul Sak-ra `nseamn\ cel puternic, deci scopul suprem al sacerdo]iului era puterea, puterea transcendental\, cunoa[terea modului de a o pune `n slujba ta, `n forme multiple, dar `n numele celui Atotputernic, a lui Brahman, care e sakti, adic\ energic, puternic, potent. Cine nu-[i dore[te puterea? {i cel mai umil sau mai smerit. Diferen]a se face `ntre modurile cum utilizezi aceast\ for]\, dac\ o pui `n slujba binelui sau vrei s\ faci r\ut\]i, caz `n care ]i se ia [i mai prime[ti [i-o pedeaps\ `n spiritul drept\]ii divine. ~n perioada Upani[adelor, eroul, vira, nu mai era b\rbatul de ac]iune, ci sf`ntul, `n]eleptul, care devine st\p`n nu peste al]ii sau altele `nconjur\toare, ci teribil\ `ncercare! peste el `nsu[i. Maya `[i manifest\ for]a prin universul rotitor [i formele `n desf\[urare ale indivizilor. A `n]elege acest secret, a [ti cum ac]ioneaz\ el [i a-i transcende, dac\ se poate, vraja cosmic\ evad`nd dincolo de el prin straturile aparen]ei tangibile [i vizibile [i, simultan, `n interior, prin toate stratific\rile intelectuale [i emo]ionale ale psihismului aceasta e n\zuin]a conceput\ de filosofia indian\ ca fiind sarcina uman\ primordial\ [i finalmente incontestabil\ (Heinrich Zimmer, Filosofiile Indiei, Humanitas, Bucure[ti, 2012, p. 30). A fi puternic `nseamn\ s\ fii capabil s\ ier]i. Un om puternic, care s-a transformat astfel prin `n]elepciune e ca un ucenic vr\jitor. Un om de [tiin]\, care [tie ce face, este un om puternic. El e mai aproape de un preot vechi dec`t de un filosof modern. Totul se g\se[te `n noi [i `n Vede, `n scrierile sfinte `n general, cu care trebuie s\ fuzion\m `n mod magic. Nu putem rata o astfel de cunoa[tere, care poate face din noi varianta actual\ a b\utorilor de Somma, a p\str\torilor ofrandelor, ai Cuv`ntului, r[i legendari, `n]elep]i ca ni[te brahmani [i puternici ca ni[te semizei. Puterea are trei principali vectori: puterea economic\, puterea militar\ [i cea simbolic\. Dintre ei, puterea simbolic\ este cea mai important\, un `ntreg univers de constr`ngeri, norme [i de simboluri, dup\ care tr\im, analizate cu mult\ acuitate de Claude Levywww.timpul.ro

Strauss. Ele ne furnizeaz\ noi perspective asupra legilor spiritului, a for]ei culturilor [i reprezent\rilor religioase. Din acest punct de vedere, o g`ndire pe care o numim s\lbatic\, nu este nici mai pu]in subtil\, nici mai pu]in elaborat\, nici mai pu]in inteligent\ dec`t g`ndirea [tiin]ific\ modern\. Dispare astfel mitul primitivilor, inven]ie a civiliza]ilor, nu exist\ popoare infantile, dar exist\ o mare diversitate a culturilor [i civiliza]iilor. ~ntre [tiin]e, arte, culturi, ar trebui instaurat\ democra]ia, accept`nd ideea c\ emo]iile [i senza]iile pot fi la fel de importante precum ideile [i ra]ionamentele. Oamenii de [tiin]\ ar trebui s\ fie ni[te arti[ti, scriitorii ni[te savan]i, iar stili[tii ni[te g`nditori profunzi. Puritatea clasic\ a limbii trebuie s\ se `mbine cu noutatea analizelor, rigoarea demonstra]iilor [i frumuse]ea metaforelor. Cine reu[e[te asta este puternic. Cine face obiectele s\ vorbeasc\ [i filosofii s\ tac\. Totul e purt\tor de sens. O piatr\ e, de fapt, un element de discurs, un vector de inteligen]\. Tot ce este sensibil este [i inteligibil, sistemul obiectelor, cum `l numea Baudrillard are afinit\]i clare cu lumea ideilor, ba chiar s`nt de nedesp\r]it. Nu rare s`nt cazurile c`nd viguroase poten]e [i laten]e spirituale apar prea cur`nd epuizate, sau r\m`n suspendate, adic\ nerealizate `n acest plan. Dar, cum nimic nu se pierde, ele se vor metamorfoza [i vor reveni, sau se vor sublima prin eliberare [i cunoa[tere, prin centrarea `n absolut, printr-o subtil\ teoz\ de tip extatic. ~n general, este puternic cel ce ofer\, dar depinde [i ce anume. De pild\, cine v\ ofer\ o cale de perfec]ionare moral\ e mai puternic dec`t cel care v\ ofer\ una prin cosmosul fizic. ~nainte de a ne spiritualiza, trebuie s\ trecem printr-un cosmos moral. Unii `i spun purgatoriu. Aici cei slabi devin puternici, cum ne `nva]\ [i Buddha [i Iisus. C\utarea devine realizarea Absolutului. Teoza devine o teognoz\.

este egal cu a ar\ta luna cu degetul, poate fi, cel mult, un caz particular. Totul e curb [i spiraloid, ca ideea lui Hegel, despre care unii au spus c\ e sublim\, dar c\ nu are nimic de a face cu realitatea. A[ spune, `ns\, c\ e realitatea `ns\[i. Timpul nu are natur\ proprie, este acum, `n m\sura `n care este, a[a cum spa]iul este aici, `n m\sura `n care este. Fiin]a, Eu s`nt, e dincolo de astfel de construc]ii. Einstein, de pild\, g`ndea timpul pe un model spa]ial, la Platon totul era geometrie. Dar, aten]ie, toate acestea erau necesare numai firavei noastre comprehensiuni. Geometria unei idei nu are nevoie de spa]iu-timp, sau de distan]\-durat\. Tr\irea ei, inevitabil subiectiv\, nici at`t. A spune c\ timpul se retrage din Univers, `nseamn\ a atinge un grad de con[tiin]\ care s\ permit\ perceperea corect\ a naturii timpului. El nu pleac\ nic\ieri, doar c\ noi, adev\ratul Eu s`nt, realizeaz\, `ntre timp, c\ el nu a existat niciodat\. Ca tot ce e trec\tor, el e non-Fiin]\. Or, nu exist\ existen]\ pentru non-Fiin]\, a[a cum nu exist\ non-existen]\ pentru Fiin]\. Totul este Fiin]\, iar Fiin]a este totul. A conceptualiza `nseamn\ a sintetiza, a prinde un buchet de sensuri `ntr-o singur\ expresie. Putem astfel sintetiza p`n\ la nimic, p`n\ la t\cere, `nainte de care Christian T\ma[ `l a[eaz\ pe El (vezi lucrarea El, avatarurile unui articol hot\r`t, Editura Ars Longa, Ia[i, 2012), dar un El nerostit, sau rostit mereu `n t\cerea ve[nic\. Ne putem a[tepta la pu]ine nout\]i conceptuale, mai totul s-a spus sau se tace, sau curge. C\ci aici este problema, de a reg\si fluiditatea g`ndirii, curgerea elementelor, `ntr-o dinamic\, `ntr-un ritm de o sacralitate indicibil\. Oricum, viitorul ne va aduce alte mijloace de comunicare, c`t\ vreme instrumentele acesteia au `nceput s\ se hr\neasc\ din con]inut. Bergson c`nt\ noul, c`nd tot ce este va fi pentru c\ a mai fost. Ceea ce cred c\ trebuie

luat de la el este ideea de fluiditate a vie]ii, preluat\ de la greci (Totul curge), iar de ace[tia de la hindu[i, care, `n general, au oferit lumii cam totul. De[i fluid\ [i ginga[\, via]a are o for]\ fantastic\ [i o bucurie `n sine, autentic\. Uit`nd s\ o tr\iasc\, filosofii construiesc sisteme acolo unde nimic nu este sistemic. Arhitectura realit\]ii, `n intimitatea [i diversitatea ei, nu a putut fi unificat\, de altfel, nici de marile religii, din p\cate sau din fericire, acestea nereu[ind dec`t s\ o ecraneze. Eu nu s`nt niciodat\ `n a[teptare, pentru c\ aici [i acum e oriunde [i oric`nd, e pretutindeni [i `ntotdeauna, totul e s\ fii `n aceast\ teoz\: aici [i acum, totul e s\ fii. Ce a[ avea de a[teptat? Oricum nu vine dec`t ceea ce d\ruiesc. Iar Eu s`nt e d\ruire pur\, vibra]ii care sus]in lumea. Dac\ eu nu s`nt, unde e lumea? Realitatea pe care o tr\im este animat\ din interior [i nu poate fi neglijat\ nicicum, este non-locul con[tiin]ei, iar acesta nu e un domeniu al efemerului, nici al cantit\]ilor, ci al intensit\]ilor [i al eternit\]ii. De aceea zic: primesc, cu bucurie primesc, tot ce-mi aduce via]a (la urma urmelor, nu e dec`t ceea ce am sem\nat), iar bucuria aceasta este at`t de intens\ `nc`t s-ar putea numi fericire, `n tot cazul merit\ o od\. Intensitatea bucuriei cu care tr\im d\ calitatea vie]ii poate oferi starea extazului, starea de gra]ie, `n care auzi urmele pa[ilor Creatorului, venit pe la noi cu treab\ s\-l nasc\ pe Hristos. Alege]i dar calea bucuriei lipsite de `ndoial\, ca pe adev\rata cale a vie]ii, av`nd garan]ia divinit\]ii. Bucuria nu e un concept, e o staz\ a Fiin]ei, o teoz\ spuneam, prima [i ultima staz\, de unde `ncepe infinitul. Care, `nc\ o dat\, nu e durat\, ci e esen]\, e Har ce ne sufl\, e Duh ce ne anim\ imprevizibil, dinl\untru, de sus, de pretutindeni. L\sa]i-v\ surprin[i [i v\ bucura]i!

***
Trebuie s\ revenim la tr\ire, la fluiditatea experien]ei interioare, la astfel de forme de cunoa[tere direct\ [i de contact integral cu realitatea. Trebuie s\ investim `n ceea ce este continuu [i peren `n noi. {i adev\rul evolueaz\, pentru c\ el creeaz\ [i `n calitate de crea]ie; inexprimabilul se exprim\ `n timp. Pentru mine, adev\rul se ive[te din nimic, `n moduri dintre cele mai surprinz\toare; sau poate s`nt circumstan]e `n care eu pur [i simplu v\d cum este generat f\r\ `ncetare ceva, `ntr-o curgere perpetu\ [i o necontenit\ schimbare. De unde aceast\ capacitate de ivire? Nu cred c\ doar intui]ia bergsonian\ implicat\, este pur [i simplu o caracteristic\ a adev\rului, poten]at\ de formidabila energie a nimicului. E un continuu `nceput al vie]ii spiritului `n lume... Tr\im `ntr-un prezent continuu, cu amintirile noastre [i cu anticip\rile noastre, `ntr-o con[tiin]\ mai vast\ (lumin\ din lumin\), din care se individualizeaz\ [i evolueaz\ [i con[tiin]a noastr\, p`n\ `[i recunoa[te originea [i astfel se recunoa[te pe sine [i se recreeaz\ pe sine, redescoperind, printr-o aten]ie mai subtil\ fa]\ de interioritate, eviden]e [i experien]e pierdute din pur\ ignoran]\. Theoria (contempla]ia) pur\ `nvinge ignoran]a. De pild\, dac\ pozitivi[tii ar exercita o contempla]ie mai intens\ asupra duratei-distan]ei, ar descoperi c\ ele fac parte doar dintr-o anumit\ percep]ie a spa]iu-timpului, nespecific\ unui non-ignorant, care nu le va acorda niciodat\ statut de realitate `n sine, nu le va considera niciodat\ continue, uniforme [i culmea! calculabile, deci nu are rost s\ ne pierdem vremea cu ele, cum a f\cut [tiin]a, dar [i filosofia secolului al XX-lea. Nu s`nt dec`t fulgura]ii ale v\lului mayei. Pot avea iviri punctiforme `n realitate, dar numai a[a cum o stea c\z\toare puncteaz\ cerul nop]ii. A `ncerca s\ construie[ti o dreapt\ din asemenea puncte

februarie 2013

10

TIMPUL

Recitiri

Spinoza [i Unamuno
MIRCEA GHEORGHE
Scrierile lui Spinoza par s\ ne furnizeze unul dintre acele exemple de armonie dintre oper\ [i biografie care s`nt destul de frecvente printre filosofi. Omul a tr\it practic [i afectiv conform g`ndirii sale [i `naintea apari]iei ideologiilor [i statelor totalitare, el a fost un disident fa]\ de curentele de g`ndire [i de religiile oficiale ale vremii sale. N\scut `n 1632, la Amsterdam, dintr-o familie de evrei boga]i expulza]i din Spania `n Portugalia [i apoi refugia]i de aici `n }\rile de Jos, Spinoza a `ntrerupt rela]iile cu comunitatea evreiasc\ din cauza convingerilor sale religioase prea pu]in respectuoase fa]\ de tradi]ia iudaic\. ~n 1656, a supravie]uit unui atentat din partea unui fanatic [i a p\r\sit Amsterdamul. S-a stabilit la Rijnsburg, l`ng\ Leyda, `n familia unor prieteni cre[tini anabapti[ti (menoni]i). Dar lucrurile nu s-au oprit aici. A urmat excomunicarea oficial\ din partea fo[tilor s\i coreligionari, excomunicare din cauza c\reia Spinoza s-a v\zut respins apoi [i de familie. Surorile i-au contestat drepturile de mo[tenire [i el le-a intentat proces, preval`ndu-se de situa]ia sa de cet\]ean olandez. A c`[tigat procesul, dar brusc, a renun]at de bun\ voie la tot `n favoarea rudelor hr\p\re]e, nep\str`ndu[i dec`t un pat pe care s\ doarm\ (Jean Colerus, Via]a lui B. Spinoza). Ca s\ fie economice[te independent, a `nv\]at meseria de [lefuitor de lentile pentru telescoape. Prietenii au vrut s\-l ajute cu bani. El a refuzat s\ primeasc\. La moartea unuia dintre ei, Simon de Vries, fratele acestuia i-a oferit o pensie de 500 de florini pe an. De data aceasta el a acceptat-o cu o condi]ie: ca pensia s\ fie redus\ la 300. Mai t`rziu, a mai primit o pensie din partea lui Jean de Witt, [eful partidului republican aflat atunci la putere. C`nd Jean de Witt a fost asasinat [i c`nd urma[ii lui au `nceput s\-i fac\ dificult\]i, Spinoza le-a dat `napoi actul de dona]ie, renun]`nd definitiv la pensie. Mai trebuie spus c\ Universitatea din Heidelberg l-a chemat s\ predea filosofia, dar Spinoza a refuzat, preocupat cum era s\-[i p\streze o libertate total\ de g`ndire. Izolat de familie [i de comunitatea sa etnic\, Spinoza nu era `ns\ [i un marginalizat. El tr\ia `ntr-o singur\tate care-i facilita contactul cu mari personalit\]i ale vremii [i era el `nsu[i celebru datorit\ erudi]iei [i g`ndirii sale independente. Imaginea pe care am putea s\ i-o atribuim, de filosof modest, abstras agita]iei politice din jurul s\u [i dedicat exclusiv operei sale, con[tient, cum era, c\ boala de care suferea, ftizia, nu-i l\sa mult timp, se cere amendat\ de unele evenimente semnificative ale vie]ii sale. C`nd Jean de Witt a fost lin[at de mul]imea `nt\r`tat\ de adversarii lui politici, Spinoza a vrut s\ protesteze public [i s\ afi[eze o pancart\ pe care scria Ultimi barbarorum (Ultimii dintre barbari). Gazda sa l-a oprit aproape cu for]a s\ ias\ [i s\ devin\ prada mul]imii `nfuriate. ~ntr-o alt\ `mprejurare, dup\ o vizit\ la Utrecht, la cartierul prin]ului de Cond, Spinoza a fost acuzat de spionaj [i `n fa]a casei s-a adunat o mul]ime indignat\ care voia s\-l lin[eze. Proprietarul lui era `nfrico[at din cauza unui posibil vandalism, dar el l-a lini[tit [i l-a asigurat c\ dac\ cei de afar\ vor da semne c\ vor s\ intre, el, Spinoza, va ie[i [i se va l\sa de bun\ voie pe m`na lor cu con[tiin]a curat\ c\ nu a f\cut nici un r\u ]\rii sale.

Tr\ia foarte sobru cu ce c`[tiga din meseria pe care o `nv\]ase [i pe care o exersa cu mult\ abilitate. A murit la v`rsta de 45 de ani, `n 1677. Mo[tenirea l\sat\ familiei sale, dup\ cheltuielile serviciului divin, s-a ridicat la pu]in peste 33 de florini. Cea mai important\ scriere a sa, Etica, `n cinci p\r]i, publicat\ postum, este construit\ dup\ modelul scolastic, cu textul divizat `n defini]ii, propozi]ii, axiome, demonstra]ii, corolare, postulate, scolii etc., care trimit de la unele la altele [i se coroboreaz\ reciproc. Iat\ un exemplu luat la `nt`mplare: Propozi]ia 3. Ac]iunile spiritului se nasc din ideile adecvate [i pasiunile s`nt determinate doar de ideile inadecvate. Demonstra]ie: Mai `nt`i, ceea ce constituie esen]a spiritului nu este nimic altceva dec`t ideea corpului exist`nd `n act (potrivit propozi]iilor 11 [i 13 din partea a doua) [i aceast\ idee (potrivit propozi]iei 15, partea a doua) este compus\ din multe altele, unele adecvate (conform corolarului propozi]iei 38, partea a doua) altele inadecvate (potrivit corolarului propozi]iei 38, partea a doua). Forma aceasta de expunere nu este `ns\ redevabil\ tradi]iei medievale, ci mai cur`nd ambi]iei de rigoare metodologic\ [i [tiin]ific\ inaugurate de Descartes c\ruia, de altfel, Spinoza i-a [i consacrat una dintre primele sale lucr\ri, Principii ale filosofiei lui Descartes (1663). Iar numele complet al lucr\rii sale Ethica Ordine Geometrico Demonstrata sugereaz\, `n plus, [i distan]area premeditat\ de spiritul speculativ [i imaginativ al g`nditorilor antici. Spinoza a fost considerat panteist c`nd nu a fost acuzat c\ ar fi fost de-a dreptul ateu. Ambele etichete se datoreaz\ locului pe care-l ocup\ `n Etica lui, Dumnezeu [i imortalitatea sufletului. Prin Dumnezeu `n]eleg o fiin]\ absolut infinit\, a[adar o substan]\ consist`nd `ntr-o infinitate de atribute care exprim\, fiecare dintre ele, o esen]\ etern\ [i infinit\. De altfel, pe tot parcursul Eticii, c`nd vorbe[te de Dumnezeu, Spinoza precizeaz\ sau natura, ca de exemplu `n prefa]a la partea a patra, Despre servitutea omeneasc\ sau despre puterea sentimentelor: [...] aceast\ fiin]\ etern\ [i infinit\ pe care o numim Dumnezeu sau natur\ ac]ioneaz\ cu aceea[i necesitate potrivit c\reia exist\ [...] Deci, altfel spus, cauza pentru care Dumnezeu sau natura ac]ioneaz\ [i care `l face s\ existe este unic\ [i identic\. Din infinitatea de atribute ale substan]ei unice, adic\ ale lui Dumnezeu, omul nu poate `n]elege dec`t dou\, care s`nt totodat\ instrumentele lui de cunoa[tere: `ntinderea [i g`ndirea. ~ntinderea caracterizeaz\ materia, adic\ lumea corpurilor limitate prin alte corpuri, iar g`ndirea, lumea ideilor. C`t prive[te imortalitatea, ea este l\sat\ `ntr-un plan secund, subiectul principal fiind fericirea care poate fi tr\it\ [i `n afara certitudinii ei. Dar nu `n mod automat, ci `n urma unui proces laborios de cunoa[tere ra]ional\. Omul, sus]ine Spinoza, este o unitate dintre un corp complex format din numeroase alte corpuri [i dintr-un spirit complex format dintr-o mare varietate de idei. Corpul omenesc, aidoma oric\rui corp, aidoma oric\rui lucru, se str\duie[te s\ dureze un timp indefinit. Acela[i lucru se `nt`mpl\ [i cu spiritul, populat de idei adecvate (clare [i distincte) ori de idei inadecvate (confuze). Ceea ce afecteaz\ corpul `n mod negativ, afecteaz\ `n acela[i fel [i spiritul. {i invers, spiritul se str\duie[te s\ afecteze pozitiv capacitatea de ac]iune a corpului [i deci s\-i prelungeasc\ durata. Spinoza nu afirm\ categoric imortalitatea spiritului. El este mai cur`nd prudent, spune doar c\ durata spiritului este indefinit\. C`nd trupul dispare, totu[i ceva care apar]ine esen]ei spiritului va fi `n mod necesar etern.

Sporirea capacit\]ii de ac]iune a corpului [i, corelativ, a puterii de g`ndire datorit\ ideilor clare [i distincte produce bucurie, diminuarea produce triste]e. Din aceste dou\ dispozi]ii afective provin toate celelalte sentimente, ca de exemplu dragostea, ura, speran]a, teama, disperarea, sentimentul de securitate etc. Triste]ea este destructiv\, duce la degradare: Triste]ea este trecerea omului de la o mai mare la o mai mic\ des\v`r[ire spre deosebire de bucurie, care deschide drumul invers, spre perfec]ionare. Via]a este o `nl\n]uire de bucurii [i triste]i produse de rela]iile corpului [i spiritului cu alte corpuri [i idei. Omul nu este liber nici `n actele nici `n sentimentele sale fiindc\ acestea s`nt determinate de existen]a altor corpuri [i de raporturile cu ele. {i totu[i, exist\ o libertate adev\rat\ la care omul are acces datorit\ cunoa[terii ra]ionale. Ra]iunea porne[te de la cunoa[terea unor atribute ale lui Dumnezeu, trece prin cunoa[terea esen]ei lucrurilor [i de aici ajunge la cunoa[terea lui Dumnezeu. ~n acest ultim stadiu, omul trebuie s\ se considere [i s\ priveasc\ via]a [i totul din jurul lui s\u sub specia eternit\]ii. Acum se na[te cu necesitate dragostea intelectual\ de Dumnezeu. Dragostea aceasta este constant\ [i etern\, ea este expresia dragostei pe care `nsu[i Dumnezeu o nutre[te fa]\ de sine. {i de aici rezult\ unitatea: dragostea oamenilor pentru Dumnezeu este propria lui dragoste pentru sine [i dragostea lui pentru sine este dragostea pentru oameni. Sentimentul care rezult\ `n urma acestei iubiri divine universale, este beatitudinea, fericirea suprem\, sentimentul de a iubi [i de a fi iubit de Dumnezeu. Spinoza `ncheie Etica sa cu satisfac]ia celui care a g\sit `n labirintul inextricabil al g`ndirii omene[ti adev\ratul fir c\l\uzitor ce `l duce la ie[ire [i la dep\[irea tuturor angoaselor: [...] calea pe care tocmai am indicat-o pare foarte anevoioas\, dar totu[i poate fi g\sit\. Desigur, ceea ce po]i g\si at`t de rar trebuie s\ fie anevoios. C\ci altminteri, dac\ m`ntuirea ar fi aici, la `ndem`na noastr\, [i am putea s-o afl\m f\r\ mult\ trud\, cum a fost posibil s\ fie ignorat\ de aproape toat\ lumea? Tot ce are mare pre] este pe c`t de dificil tot pe at`t de rar. Truda [i calea foarte anevoioas\ de care vorbe[te Spinoza m\rturisesc o obsesie a m`ntuirii, dar `n alt\ sfer\ dec`t cea a cre[tinismului. Filosoful a ascuns aceast\ obsesie fa]\ de contemporanii s\i din pudoare sau din teama de a nu fi `n]eles. Poate din acelea[i motive, dispozi]ia sa testamentar\ prevedea ca Etica s\ fie publicat\ anonim, f\r\ numele s\u pe copert\. Mult mai t`rziu `ns\, peste aproape dou\ secole [i jum\tate, la sf`r[itul epocii romantice, care a anulat rezerva, discre]ia `n expriDETECTOR

marea tr\irilor subiective, un alt g`nditor, spaniolul Miguel de Unamuno (1864-1936) este [i el preocupat de aceste angoase c\rora Spinoza le g\sise o solu]ie filosofic\. ~n eseul Sentimentul tragic al vie]ii (1912), care i-a adus celebritatea, Unamuno dezvolt\ un discurs patetic pus sub semnul afectivit\]ii. Aceasta este tr\s\tura definitorie a omului `nc\ de la na[tere, nu ra]iunea. Filosofia nu trebuie s\ se preocupe de omul abstract [i generic, de omul care nu are sex [i patrie a[a cum apare la marii filosofi de la Aristotel la Kant, ci de omul concret, `n carne [i oase: de mine, de tine cititorule, de cel de acolo. De noi to]i care fr\m`nt\m p\m`ntul `n picioare. ~n centrul afectivit\]ii omene[ti se afl\ sentimentul unei mari tragedii personale [i colective pe care construc]iile filosofice oric`t ar fi ele c`t de rafinate nu reu[esc s\-l anihileze: cea a finitudinii, a mor]ii. Omul, torturat de sentimentul acesta tragic are nevoie de un Dumnezeu concret, antropomorfic [i garant al unei nemuriri personale tot pe at`t de concrete. Credin]a `ntr-un asemenea Dumnezeu [i `n nemurirea pe care o acord\ oamenilor poate fi contrazis\ de [tiin]\ [i de filosofie, dar ea este o op]iune mai util\ fericirii omului dec`t certitudinile [tiin]ifice [i construc]iile speculative de idei. Este o op]iune donquijoteasc\, dar oricum, singura capabil\ s\ conduc\ omul spre un echilibru interior. Unamuno `l nume[te pe Spinoza cel mai logic, cel mai consecvent dintre atei [...] [i `n acela[i timp cel mai pios intre ei: Nimic mai trist, mai dezolant, nimic mai antivital dec`t aceasta beatitudo spinozian\ care consist\ `n dragostea intelectual\ de Dumnezeu. {i `mpotriva lui Spinoza [i a doctrinei sale de fericire continu\ Unamuno nu exist\ dec`t un argument irefutabil: argumentul ad hominem. Era oare fericit Baruch Spinoza `n timp ce, pentru a-[i potoli nefericirea intim\, diserta despre fericire? Va fi fost el liber? [...] La ce poate servi s\ define[ti fericirea dac\ nu reu[e[ti, prin aceasta s\ devii fericit? A[adar, citindu-l pe Spinoza prin Unamuno armonia dintre oper\ [i biografie ar fi doar superficial\. Spinoza [i, `n general, filosofii pe care-i combate Unamuno ne-ar ap\rea aidoma unor bolnavi incurabili [i dispera]i care ar `ncerca s\ g\seasc\ prin teoriile lor despre imortalitate nu leacul bolii, nu solu]ia de a se elibera de sentimentul tragic al vie]ii, ci doar un sedativ spre a-l face suportabil. Conteaz\ totu[i eficacitatea. Dac\ ac]iunea sedativului dureaz\ c`t dureaz\ via]a [i dac\ acesta a fost cazul lui Spinoza, Unamuno se `n[ela. Donquijotismul nu era necesar, iar `n ceea ce-l prive[te pe Spinoza, el `[i redob`ndea, `n posteritate, prestigiul de a fi fost fericit prin sine [i prin ideile sale. Sau cel pu]in sedat.

Suferin]ele limbii rom=ne


LIVIU FRANGA

Tot `nainte, dragi conduc\tori!...


68) Riscul pe care `l translateaz\ ast\zi Rom=nia este foarte mare /.../ (Sebastian Vl\descu, declara]ie la emisiunea {tirile PRO TV din 25.05.2010, 9H15). Domnul ministru (pe atunci) confund\ regretabil traversarea cu translatarea. Or fi ele paronime, dar, privind [i noi de la `n\l]imea acelei func]ii, s\ `ng\duim, totu[i, astfel

de confuzii unor liceeni, eventual (cel mult) unor studen]i, [i ace[tia nu de la Litere... 69) Dumneavoastr\ care sim]i]i nevoia unei minime nevoi de solidaritate /.../ (Parlamentar `n dialog cu Traian B\sescu, secven]a ~n spatele u[ilor `nchise, la `nt`lnirea cu pre[edintele Traian B\sescu, emisiunea Jurnal de la postul de televiziune Antena 3 din 25.05.2010, 21H10). Be]ia de cuvinte, `n transcriere actual\: fluxul de vorbe, f\r\ idei [i f\r\ control. Tot `nainte, dragii no[tri conduc\tori! Excelent exemplu pentru noi to]i! Dar mai ales pentru viitorul limbii rom=ne!
www.timpul.ro

februarie 2013

Poezie

TIMPUL

11

Poezii de Ruxandra Anton


to]i cred c\ ]ip\tul ei se deruleaz\ cu `ncetinitorul [i porumbei cu penele smulse mul]i porumbei to]i oamenii cred c\ ninge savur\m b\utura ciclul krebs mahmureala vorbelor care ne omoar\ cuv`nt pe cuv`nt. ca dup\ un cortegiu funerar [i num\r\ p\s\rile s\-i fie mai u[oar\ plecarea lor o ]ii de m`n\ [i m`ng`i norii [i ea str`nge `n palm\ un nor c`t o p\p\die via]a e grea spui dac\ te ui]i `n dulapul de buc\t\rie dac\ te ui]i `n frigider dac\ nu mergi cu norii dac\ `ngerul t\u nu scrie poezii. am v\zut doi ciorchini de flori `n castanul de peste drum spune ea cu g`ndul la tine v\d totul cu g`ndul la tine castanii `nfloresc toamna g`ndul meu tremur\ p`n\ c`nd vii g`ndul meu urc\ muntele p`n\ c`nd tu e[ti gata s\-l auzi vecina de la etajul trei scutur\ pre[ul deasupra ferestrei florile de praf ofilesc florile de castan florile de praf nu se ofilesc niciodat\ [i tu spui scaunele noastre masa noastr\ patul nostru s-au mutat `n noi nu e bine c`nd lucrurile se mut\ `n noi trebuie s\ c\l\torim cu norii vecina de la etajul trei vorbe[te singur\ voi nu `n]elege]i ce spune evreica asta cu p\rul de iarb\ ars\ de soare cu ochii de ceai de mu[e]el [i r`de]i [i r`sul vostru este lustruit de nebunul care trece pe trotineta lui pe cealalt\ parte a str\zii nu [ti]i dac\ nebunul este b\rbat sau femeie cu [alul lui ro[u zb\t`ndu-se pe umeri ca o g\in\ cu g`tul t\iat. via]a e grea spui dac\ treci de partea cealalt\ a str\zii odat\ cu nebunul dac\ `ng`ni vorbele ne`n]elese ale evreicei dac\ nu r`zi [i dac\ nu ui]i b\t\ile `n u[\ ale oamenilor nedori]i ea c`nt\ un c`ntec de leag\n pentru frunzele care se scutur\ pentru florile de castan pentru stolurile care p\r\sesc ora[ul via]a este frumoas\ spune c`nd c`n]i un c`ntec de leag\n mor]ii c`nd noaptea cre[te la loc cineva taie p\rul evreicei cu o foarfec\ ruginit\ [i trotineta nebunului alearg\ singur\ pe acoperi[ [i tu `nchizi fereastra [i nu o vezi dec`t pe ea iar `ngerul t\u scrie poezii.

Fericirea mea a obosit


nu avem sc\pare de cuvintele spuse cu jum\tate de gur\ dragul meu eu nu `]i aud cuvintele ruginii eu port haine de doliu pentru feti]a cu chibrituri [i acum mi-am pus un [irag de m\rgele [i c`rja cer[etorului pentru iubirea r\mas\ de tr\it [i ura care ne st\ `n cale ca o umbr\ de om este cuv`ntul cuv`ntul dragoste nu poate fi acoperit cu un cear[af `n fiecare zi vin trenuri din ele coboar\ oameni necunoscu]i atingerile lor s`nt maci care se scutur\ copilul st\ `n camera lui [i `nv`rte chei]a trenule]ului din el coboar\ oameni care devin copiii lui ei nu se joac\ niciodat\ cu cuvintele dac\ s`ntem tri[ti dac\ s`ntem obosi]i [i nu putem urca dealul verde din inim\ dac\ din ochi ne ]`[nesc animale s\lbatice dac\ tu nu-mi atingi degetele c`nd tremur\ [i spui frica `nv`rte chei]a cuv`ntului dragoste frica de singur\tate crezi c\ s`ntem `n c\dere?

O p\dure de bastona[e
la cap\tul str\zii ornamentele de iarn\ cu multe becule]e sparte se leag\n\ `ntre st`lpi `n lumina lor `ncremenit\ pietrele din pavaj se fac mai mari intri `n magazinul second-hand cu haine `nghesuite pe stative metalice ca ni[te tufe de flori [i scaie]i dintr-un parc l\sat `n paragin\ [i tu cu din]ii t\i str`mbi tu cu p\rul t\u mirosind a ceap\ printre ele v`nz\toarea ]ine lesa c`inelui `ntr-o m`n\ iar `n cealalt\ o rochie verde dintr-un tricot sub]ire cu o bro[\ imit`nd o p\l\rie cu panglici c`inele scoate capul printr-o m`nec\ `n globii lui oculari luna cabina de prob\ e mic\ de perete s`nt rezemate g\leata [i mopul frigul `]i intr\ direct `n stomac mopul `mbrac\ rochia verde limba ro[ie a c`inelui linge oglinda dar v\ st\ foarte bine de ce poza asta am mai v\zut-o undeva m`inile tale reci trag fermoarul draga mea eu te iubesc de cealalt\ parte a oglinzii cablul spiralat de care at`rn\ telefonul [i tonul de ocupat c`inele la picioarele mesei `n globii lui oculari drumul spre cas\ pe caiet m`na copilului scrie o p\dure de bastona[e bastona[ul mare e tata bastona[ele mijlocii probeaz\ rochii care s\ le schimbe via]a bastona[ele mici lipesc fotografiile c`t o s\ mai `nt`rzie tata eu o s\ cresc mare eu o s\ trag fermoarul f\r\ s\ m\ mai urc pe scaun.

nu [tiu ce s\ spun `n loc de cineva are nevoie de o `mbr\]i[are iar noi st\m `ntotdeauna pe margine nu [tiu s\ spun ceva care s\ str\luceasc\ pe cer [i b\rbatul acela alearg\ deasupra tuturor [i ]ip\tul gole[te strada de parfumul florilor de tei [i femeia cu m`inile ridicate ne trag `n jos da ne trag `n jos spui [i bli]ul corecteaz\ urmele de lacrimi ce pereche frumoas\ s`nte]i spune fotograful ce pereche de porumbei spune vecina de la 4 nu [tiu s\ spun nimic acum tu mergi cu spatele pe moartea mea tu mergi cu spatele pe dragostea mea tu mergi cu spatele pe o d`r\ de pene albe dac\ un g`nd `ngrozit de tine un g`nd ca un animal carnivor pe urmele tale se va lua?

O atingere
sufletul zboar\ altfel cum a[ fi cu tine pretutindeni? o atingere `n g`nd gata s\ ard\ celelalte g`nduri un sunet al vocii mele `n vocea ta un fulg topit pe buze privirea ta adun\ pentru mine un munte de z\pad\ chiar aici unde plou\ [i eu `mbrac cerul cu puloverul t\u alb tu dai z\pada la o parte cu lopata faci p`rtie faci un castel de z\pad\ m`inile tale s`nt ro[ii de la frig m`inile tale spun adev\rul despre s`ngele `nghe]at despre p`inea `nghe]at\ despre m`inile mele te doare dragostea ta? `n cutia de prim ajutor s`nt email-urile tale rochia mea ro[ie lavaliera ta neagr\ [i c`teva fotografii cu noi ninge `n cutia de prim ajutor `nghit z\pada ochii `mi ard toat\ greutatea corpului meu st\ `n g`ndurile tale toat\ greutatea corpului t\u st\ `n g`ndurile mele o atingere

`n camera lui copilul ridic\ fanionul tat\ d\-mi flori pentru feti]a cu chibrituri mam\ crezi c\ se mai `ntoarce? fericirea mea a obosit fericirea mea e trist\ las\-m\ `n trenule] s\ o adorm.

C`ntec de leag\n
c`nd cineva te iube[te `ngerul t\u scrie poezii [i tu spui norii au `nfrunzit `n toamna asta la fereastr\ ea se uit\ dup\ stoluri ~NGERII {I LUCR|RILE LOR

Ferestre murdare
aici un stol de porumbei se bat de la firimiturile de p`ine o femeie alearg\ dup\ un b\rbat care i-a furat po[eta noi vorbim despre toate astea (ce se `nt`mpl\ dincolo de noi ocolim prin cuvinte) c`ndva a[ fi putut dansa cu tine [i `ntr-o balt\ de noroi poate c\ ar trebui s\-mi iei ceva de b\ut sau s\ golim casa de vechituri [i s\ facem fotografii z`mbind ferici]i pe ferestrele murdare s`nt desene o femeie f\r\ gur\ care ]ip\
www.timpul.ro

O, `ngere
EMIL BRUMARU
O, ~ngere, ai numai o arip\? Ce lucruri rele ai f\cut `n prip\, ~nfiorat de-un p\m`ntean care ]i-a smuls {i-aureola [i din s`nii albi a scurs Cu gura roua ce o por]i `n tine? Cum s\ te-ntorci `n Rai plin de ru[ine? O, ~ngere, r\m`i cu mine!!!

februarie 2013

12

TIMPUL

Istorie recent\

Opera]iuni de intoxicare
Scrierile memorialistice ale fo[tilor diploma]i ai regimului ceau[ist, acredita]i `n Germania, Constantin G`rbea [i Marcel Dinu
***
Cititorul care va a[tepta s\ descopere `n cele dou\ c\r]i semnate de fo[tii diploma]i, Marcel Dinu [i Constantin G`rbea, ni[te dezv\luiri senza]ionale legate de felul cum a func]ionat diploma]ia `n perioada comunismului va constata deja dup\ primele pagini c\ a[a ceva nu va afla. Amintirile celor doi, `ns\, s`nt mai degrab\ semnificative pentru ceea ce trec sub t\cere dec`t pentru con]inutul lor real. Ceea ce se poate observa este un u[or ton de autovictimizare, combinat cu auto-elogierea activit\]ii `n slujba poporului care transgreseaz\, mai ales, credibilitatea memorialistului diplomat Marcel Dinu. Pentru a minimaliza rolul s\u ca un pion important al regimului ceau[ist, plasat `ntr-unul din cele mai sensibile loca]ii ale politicii externe, fostul ambasador `n R.F.G. (`ntre anii 1986 [i 1990) `ncearc\ s\ acrediteze ideea c\ el fusese o victim\ a poli]iei politice. Recurg`nd la stilul aluziv al conspirologilor, Dinu aminte[te la un moment dat de faptul c\ s-a aflat sub o urm\rire strict\ din partea organelor atotputernicei Securit\]i (p. 118). Estompeaz\, `ns\, cu talent diplomatic sarcinile concrete pe care le-au avut organele `n cadrul ambasadelor. Nu afl\m mai nimic despre acea interdependen]\ `ntre sarcinile unor diploma]i, primite [i executate `n numele aparatului diplomatic [i cel al aparatului invizibil al Securit\]ii. Semnificative pentru ocolirea acestui complex s`nt dou\ momente din timpul [ederii lui Marcel Dinu `n Germania federal\, din 1989. Primul episod, ocolit cu grij\ de c\tre autor, se refer\ la congresul bisericii evanghelice din Berlinul Occidental, din vara lui 1989, c`nd urma s\ se organizeze o dezbatere legat\ de situa]ia social-politic\ din Rom=nia, `ntitulat\ Camera rom=n\ din casa european\. La respectiva `nt`lnire urma s\ participe [i scriitoarea Herta Mller. Regimul de la Bucure[ti a `ncercat atunci prin toate mijloacele s\ `mpiedice aceast\ `ntrunire, pun`ndu-[i `n mi[care nu numai agen]ii ci [i aparatul diplomatic. Marcel Dinu a adresat atunci o scrisoare organizatorilor (a se vedea textul `n facsimil) `n care afirm\ c\ discu]ia programat\ constituie o `ncercare inacceptabil\ de amestec `n treburile interne ale Rom=niei, prin care se urm\re[te o def\imare a ]\rii mele. ~n scrisoarea respectiv\ mai sus]ine c\ dezbaterea nu va contribui la o apropiere `ntre Rom=nia [i Germania. O dovad\ pentru asta este, participarea unei persoane [pe care n-o nume[te, dar care este Herta Mller], care ne este binecunoscut\ `n urma unor pozi]ii evident ostile [i anti-rom=ne[ti. ~n consecin]\, Dinu a respins invita]ia de a participa la congres. Organizatorii, `ns\, fuseser\ [antaja]i [i de reprezentan]ii bisericii evanghelice din Rom=nia cu `nghe]area rela]iilor bilaterale [i cu refuzul de a participa la reuniunea de la Berlin, dac\ nu se va contramanda dezbaterea amintit\. ~n ultim\ instan]\, Herta Mller nu a mai participat. Ar fi fost totu[i interesant s\ afl\m din memoriile lui Marcel Dinu cum a ar\tat raportul s\u c\tre centrala din Bucure[ti, `n care a relatat despre acest succes al politicii externe rom=ne[ti la care a contribuit [i el. ~ntr-o cuv`ntare ]inut\ `n toamna anului 2010, c`nd a fost distins\ cu Premiul pentru drepturile omului Franz Werfel, laureata Premiului Nobel pentru Literatur\ a descris acest incident inspirat din umbr\ [i de Securitate (a se vedea aici [i un articol din Brsenblatt, din 01.11.2009; alte detalii au fost postate pe blogul revistei Halbjahresschrift-hjs-online http://halbjahresschrift.blogspot.de/2009/11/franz-werfelmenschenrechtspreis-fur.html [i difuzate de Europa liber\, pe data de 18.01.2011). Dovezile pentru implicarea Securit\]ii se cunosc din documentele p\strate `n arhiva CNSAS. Cel\lalt episod, pe care Dinu nu-l ocole[te `n carte, se refer\ la revolu]ia contra regimului ceau[ist din decembrie 1989. El vorbe[te despre `ncercarea unor demonstran]i de a p\trunde cu for]a `n incinta ambasadei din Bonn [i la momentele tensionate [i dramatice de atunci, insinu`nd c\ unii dintre manifestan]i ar fi avut arme albe [i de foc, av`nd inten]ia de a recurge la violen]\ (pp. 146-147). Marcel Dinu uit\, `ns\, s\ spun\ de unde [tie c\, `ntr-adev\r, unii dintre demonstran]i erau `narma]i. Nu uit\, `n schimb, s\ afirme `n acest context c\ cele mai nepl\cute demonstra]ii care s-au derulat `n cursul mandatului s\u `n fa]a ambasadei au fost cele ale iredenti[tilor maghiari care pentru a atrage mai mul]i participan]i i-ar fi pl\tit pe ace[tia cu sume `ntre 30 [i 50 de m\rci (p. 145).

WILLIAM TOTOK
Dup\ pr\bu[irea comunismului `n mai toate ]\rile lag\rului socialist au ap\rut numeroase scrieri semnate de fo[ti demnitari ai vechiului regim, nomenclaturi[ti, ofi]eri ai serviciilor secrete, diploma]i, jurnali[ti [.a.m.d. Multe dintre scrierile cu tent\ memorialistic\ sau autobiografic\, semnate de aceast\ categorie de autori, se disting printr-un pronun]at ton justificativ, minimaliz`nd propria contribu]ie la men]inerea sistemului politic prin aruncarea unor culpe asupra altora. ~n prea pu]ine scrieri de acest gen se poate observa dorin]a real\ a unor autori de a reconsidera critic trecutul dictatorial ap\s\tor. Totodat\, `n multe dintre aceste c\r]i se poate observa mai degrab\ `ncercarea de a creiona o armonie demonstrativ\ existent\ `ntre diver[ii actori politici ai vechiului sistem, prezenta]i ca prizonieri involuntari ai unor vremuri tulburi, dar care cu to]ii au activat `n spiritul unui ideal superior, patriotic, opus comunismului dominant. Aproape to]i se disting printr-o memorie selectiv\ accentuat\. Fo[tii demnitari converti]i peste noapte `n patrio]i militan]i [i democra]i [i-au adaptat discursul de ieri la cel al limbajului de lemn anticomunist al perioadei postcomuniste. De cur`nd au ap\rut dou\ scrieri care, `n linii mari, se `ncadreaz\ `n aceast\ schem\, schi]at\ foarte pe scurt [i care merit\ a fi analizate nu numai din perspectiva credibilit\]ii istorice. Este vorba despre doi func]ionari superiori ai Ministerului de Externe din Bucure[ti, ambii, la un moment dat, trimi[i `n misiune diplomatic\ `n Republica Federal\ Germania [i dup\ 1990 `n spa]iul post-sovietic. Este vorba despre Marcel Dinu, diplomat din 1964, deci din perioada regimului stalinist al lui Gheorghiu-Dej, fost ambasador `n R.F.G. `ntre anii 1986 [i 1990 [i apoi ambasador `n Moldova `ntre anii 1997 [i 1999, Marcel Dinu este autorul volumului memorialistic intitulat 42 de ani `n diploma]ie. Ambasador sub patru pre[edin]i. Cel de-al doilea ex-diplomat este Constantin G`rbea, autorul unei c\r]i lipsite nu numai de coeziune stilistic\, `n care s`nt cuprinse texte memorialistice, traduceri ale unor articole discutabile din presa occidental\, articole proprii publicate `n diverse reviste `nainte [i dup\ anul 1989. G`rbea a fost, dup\ 1967, translator [i ata[at de pres\ al ambasadei Rom=niei `n R.F.G., dup\ aceea a lucrat la ambasada Rom=niei `n Austria [i Elve]ia, apoi ca referent pentru spa]iul de limb\ german\ `n centrala de la Bucure[ti. Dup\ 1990, a fost consul `n Berlinul Occidental, apoi ambasador `n Rusia [i `n Georgia. Cartea lui C. G`rbea are titlul Diplomat [i ziarist de pe coperta exterioar\ [i interioar\ `ns\ lipsind subtitlul pe care-l indic\ `n prefa]\: O via]\ `n serviciul patriei (p. 7).

***
Volumul lui Constantin G`rbea, Diplomat [i ziarist, este un amestec de amintiri personale, tributare stilului protocronismului p\[unist, cernite totdeauna printr-o sit\ deas\, patriotic\, [i articole alese din presa german\ a vremii sau articole pe care el lea publicat `n revista securi[tilor rezervi[ti, Vitralii [i mai ales `n Tribuna Rom=niei. Aceast\ gazet\ de propagand\ extern\ a regimului a ap\rut dup\ 1972 la Bucure[ti [i era destinat\, `n exclusivitate, exilului rom=nesc. Primul ei redactor [ef a fost scriitorul protocronist Paul Anghel (19311995), iar din 1974 p`n\-n 1990 a fost condus\ de Petre Ghelmez (1932-2001). Tribuna Rom=niei succeda, de fapt, revista de [i mai trist\ amintire Glasul patriei, `nfiin]at\ `n 1955, `n timpul stalinismului. Sediul central al redac]iei s-a aflat, la `nceput, `n Berlinul de Est, `n capitala Germaniei comuniste, R.D.G. DDR. Dup\ venirea la putere a lui Nicolae Ceau[escu, `n 1965, [i accentuarea cursului de independen]\ fa]\ de puterea hegemonial\ de la Moscova, s-a efectuat mutarea la Bucure[ti. Printre colaboratorii revistei au fost multe nume sonore ale mi[c\rilor extremiste din perioada interbelic\, interzise p`n\ `n 1964. Printre fo[tii de]inu]i politici care au intrat `n simbria regimului s-au aflat [i Nichifor Crainic, Radu Gyr, Dumitru St\niloae, Constantin Noica [i al]ii. Articolele publicate de Constantin G`rbea `n revista Tribuna Rom=niei erau semnate cu pseudonimul C. Severineanu. ~n capitolul dedicat Germaniei fostul diplomat se opre[te [i asupra momentului 1967, c`nd Rom=nia a stabilit rela]iile diplomatice cu R. F. Germania, `mpotriva voin]ei ]\rilor socialiste, calific`ndu-l,

Scrisoarea lui Marcel Dinu din 09.03.1989 c\tre Carola Wolf


www.timpul.ro

februarie 2013

Istorie recent\

TIMPUL
~n semn de recuno[tin]\ pentru serviciile de cosmetizare a imaginii interna]ionale degradate a dictatorului, Ceau[escu personal a acceptat `n preajma ultimului congres PCR, din anul 1989, s\-i acorde lui Dagobert Lindlau un interviu `n exclusivitate, interviu despre care vorbe[te [i Constantin G`rbea (p. 24). Pe ocolite, fostul diplomat mai vorbe[te `n cartea sa [i despre Herta Mller [i despre directorul Casei Literaturii din Berlin, Ernest Wichner, neput`ndu-[i ascunde frustrarea c\ scriitoarea a refuzat s\-i acorde un interviu (pp. 220-222). {i mai ciudat este articolul-portret (?) dedicat autorului originar din Rom=nia, Hans Bergel, distins cu Ordinul Meritul cultural (pp. 223-224). Faptul c\ Bergel fusese o victim\ a justi]iei staliniste [i, dup\ emigrare, un obiectiv permanent al Securit\]ii, dar [i un mistificator al propriei biografii (asupra acestui aspect revenim viitor `ntr-un articol), nu este men]ionat nici m\car printre r`nduri. ~n schimb, revine asupra unei idei repetate excesiv: ~n lumea de azi nu trebuie s\ se uite c\ Rom=nia a fost prima ]ar\ socialist\ care a stabilit rela]ii diplomatice cu R.F.G. F\r\ aceste noi posibilit\]i pentru un dialog oficial cu R.D.G., procesul de unificare de acum 20 de ani nu ar fi fost posibil. (p. 224)
Marcel Dinu, 42 de ani `n diploma]ie. Ambasador sub patru pre[edin]i, Funda]ia European\ Titulescu, Seria Rela]ii Interna]ionale, Editura C. H. Beck, Bucure[ti, 2009. Constantin G`rbea, Diplomat [i ziarist, Editura Detectiv, Bucure[ti, 2011.

13

Concurs de debut Editura Adenium


Editura Adenium, cu sediul `n Ia[i, Aleea Copou nr. 3, recent transformat\ din editur\ de ni[\ literatur\ pentru copii `n editur\ generalist\, anun]\ deschiderea unui concurs de debut pentru patru genuri literare: poezie, proz\, eseu [i band\ desenat\. Concuren]ii s`nt invita]i s\ expedieze prin po[t\, pe adresa editurii, manuscrisele pe care doresc s\ le spun\ concursului. Manuscrisul se va introduce `ntr-un plic, `n format print [i electronic (CD, stick) [i, de asemenea, un plic `nchis cu datele de identificare: nume prenume, adres\, num\r de telefon, adresa de po[t\ electronic\. ~n locul numelui [i prenumelui, manuscrisele vor fi semnate cu un motto, care va fi trecut [i pe plicul con]in`nd datele de identificare. Manuscrisele s`nt a[teptate p`n\ la data de 31 mai 2013, data po[tei. ~ntr-o prim\ etap\, editura va selecta cele mai bune zece manuscrise pentru fiecare dintre cele patru categorii de opere supuse concursului. Cele treizeci de manuscrise pentru genurile propriuzis literare vor fi supuse aten]iei unui juriu alc\tuit din scriitori [i critici literari. Un alt juriu specializat va evalua propunerile din domeniul benzilor desenate. Pentru fiecare gen din concurs, vor fi declarate c`[tig\toare volumele care vor ob]ine media cea mai mare alc\tuit\ din notele acordate de membrii juriilor. C`[tig\torii vor fi anun]a]i la `nceputul lunii septembrie. Tip\rirea celor patru volume declarate c`[tig\toare va `ncepe imediat dup\ anun]area `nving\torilor. Volumele vor lansate la Gaudeamus, t`rgul de carte de toamn\ de la Bucure[ti [i se vor bucura de sprijinul integral al editurii `n procesul de promovare publicitate, serviciu de pres\, alte lans\ri publice. Autorii premia]i vor primi c`te 50 de exemplare din c\r]ile lor pentru propria lor activitate de promovare. ~n rezumat: concurs de debut pentru poezie, proz\, eseu, band\ desenat\; termen de expedi]ie: 31 mai 2013; Adresa editurii: Aleea Copou nr. 3, Ia[i. P.S. Poate s`nt necesare c`teva preciz\ri: 1. Prin autor nedebutat `n]elegem autor care nu a publicat nici o carte, indiferent de domeniu. 2. Concursul este deschis tuturor autorilor de limb\ rom=n\, indiferent dac\ au domiciliul `n ]ar\ sau nu. 3. Deciziile juriilor s`nt suverane, definitive, irevocabile. Director editorial, Liviu Antonesei

drept un eveniment major. Prezent`nd faptul `n dimensiuni m\rite fa]\ de realitatea istoric\ propriu zis\, G`rbea sus]ine c\ acest gest al Rom=niei, i-ar fi deschis Germaniei calea spre unificare. Recurg`nd la vechiul [i falsul cli[eu al victimiz\rii Rom=niei de c\tre str\in\tatea nerecunosc\toare, G`rbea afirm\ c\ episodul stabilirii rela]iilor diplomatice este azi subestimat [i de aceea trebuie s\ ac]ion\m pentru ca Rom=nia [i rolul ei `n procesul de unificare german\ s\ nu fie dat uit\rii. (Text reprodus [i pe coperta volumului!) ~n numeroase pasaje, autorul aminte[te de leg\turi cu unii ziari[ti str\ini, uit`nd `ns\ s\ spun\ c\ avea sarcini concrete ca diplomat s\ ofere acestora anumite informa]ii, dac\ aceste informa]ii erau reale sau contraf\cute, de unde proveneau aceste informa]ii [i cum ar\tau rapoartele sale trimise la Bucure[ti, `n care relata despre opera]iunile `n care fuseser\ implica]i jurnali[ti. ~n acest context G`rbea aminte[te laconic de ziaristul vest-german Dagobert Lindlau c\ruia i-ar fi facilitat o `nt`lnire cu Nicolae Ceau[escu `n toamna anului 1989. G`rbea nu sufl\ un cuv`nt despre faptul c\ Lindlau devenise un pion al manipul\rii opiniei publice vest-germane, f\r\ s\-[i dea seama c\ sforile erau trase de c\tre departamentul D (dezinformare) al Securit\]ii. ~ntr-un reportaj difuzat de televiziunea public\ german\ (ARD), la sf`r[itul anului 1988, Dagobert Lindlau a `ncercat s\ conving\ opinia public\ german\ c\ programul regimului ceau[ist de sistematizare a localit\]ilor nu a fost nimic altceva dec`t o gogoa[\ propagandistic\ pus\ `n circula]ie de adversari exila]i ai dictatorului de la Bucure[ti, transforma]i `n aparate involuntare ale serviciilor secrete occidentale. La vremea respectiv\, atitudinea, chipurile, obiectiv\ a lui Lindlau fusese apreciat\ inclusiv de c\tre Nicolae Ceau[escu, precum se putea citi `ntr-un interviu acordat ziarului Die Welt de [eful de partid [i de stat rom=n (Ceau[escu: Es gibt keine Schablone fr den Sozialismus/ Ceau[escu: Nu exist\ un [ablon pentru socialism 30 decembrie 1988). Presa german\ a respins `n unanimitate controversatul reportaj al lui Dagobert Lindlau, `n care acesta a prezentat ca dovad\ pentru ceea ce el considera o politic\ de dezinformare a opiniei publice comuna b\n\]ean\ Gottlob. Despre aceast\ comun\, o agen]ie de pres\ afirmase, dintr-o gre[eal\, c\ urmeaz\ s\ fie dezafectat\. ~n realitate, era vorba despre satul `nvecinat, Vizejdia, despre care `n ziarul Sc`nteia (din 10 august 1988) se putea citi, negru pe alb,
www.timpul.ro

c\ urmeaz\ s\ dispar\. Lindlau a respins orice rectificare [i a refuzat s\ participe la o discu]ie cu membrii Comitetului pentru drepturile omului din Rom=nia din cadrul Funda]iei Heinrich Bll. ~ntr-o scrisoare, din 16 februarie 1989, semnat\ de directorul funda]iei, Lukas Beckmann, i se repro[eaz\ lui Lindlau faptul c\ s-a l\sat transformat de c\tre regimul ceau[ist `ntr-un instrument de legitimare a politicii dictatorului rom=n `n str\in\tate. Ambasadorul Marcel Dinu a fost invitat s\ participe al\turi de Lindlau la o dezbatere privind proiectele de distrugere prin sistematizare a localit\]ilor din Rom=nia. Lindlau [i Dinu nu au acceptat aceast\ invita]ie.

Scrisoarea lui Lukas Beckmann c\tre Dagobert Lindlau (16.02.1989)

ANUN}

februarie 2013

14
FRAGMENTARIUM JAPONEZ

TIMPUL

Est-Vest

Shunkin (II)
JUNICHIRO TANIZAKI
(continuare din num\rul trecut) Maestrul Shunsho locuia `n Utsubo, la ceva mai pu]in de-un kilometru de casa Mozuya din cartierul Dosho, dar distan]a nu o prevenea pe Shunkin de a se duce la lec]ii `n fiecare zi, condus\ de m`n\ de b\iatul din pr\v\lie al tat\lui ei. B\iatul era Sasuke [i a[a a `nceput rela]ia lui cu Shunkin. Am spus-o [i mai devreme, dar Sasuke se n\scuse `n satul Hino, `n provincia Omi. P\rin]ii lui aveau acolo o spi]erie, iar tat\l [i bunicul lui `nv\]aser\ meserie de la familia Mozuya, `n Osaka. Astfel, serviciul lui Sasuke `n slujba familiei Mozuya f\cea parte din tradi]ia propriei familii. Sasuke `[i `ncepuse ucenicia pe c`nd avea 12 ani [i cum era cu patru ani mai mare dec`t Shunkin `nseamn\ c\ venise `n casa st\p`nilor c`nd Shunkin `mplinise 8 ani, adic\ exact la v`rsta la care feti]a `[i pierduse vederea. Preafrumo[ii ei ochi trebuie s\ fi fost deja `nchi[i pentru ve[nicie `nainte ca t`n\rul s\ ajung\ `n Osaka. {i cu toate astea, Sasuke se considera c`t se poate de norocos pentru a nu fi v\zut niciodat\ lumina ochilor femeii iubite. Poate c\ dac-ar fi cunoscut-o mai `nainte ca ochii s\ i se fi `nchis pentru totdeauna, fa]a ei i-ar fi p\rut imperfect\, dar a[a nu a cunoscut nici cel mai mic defect `n frumuse]ea ei. De la bun `nceput, tr\s\turile ei i-au p\rut ideale lui Sasuke. ~n ziua de azi, familiile cu bani din Osaka se mut\ `n afara ora[ului f\r\ s\ stea prea mult pe g`nduri, iar fiicele lor s`nt pasionate de sporturi [i obi[nuite s\ stea la soare [i `n aer liber. Idealul de fat\ frumoas\ crescut\ `n cas\, `nchis\ ca `ntr-o ser\, nu mai e de actualitate. Copiii crescu]i la ora[ s`nt [i ast\zi mai palizi, mai delica]i dec`t fetele [i b\ie]ii crescu]i la ]ar\; s`nt mai rafina]i, sau poate doar mai boln\vicio[i. ~n plus, locuitorii din Osaka [i Kyoto au ]inut `ntotdeauna la mare pre] tenul deschis la culoare [i s`nt renumi]i pentru albe]ea pielii. Feciorii de familie bun\ din Osaka s`nt sub]irei la trup de parc-ar fi feti[cane, cu tr\s\turi feminine de artist. De-abia c`nd ajung pe la 30 de ani, fe]ele [i corpurile li se mai rotunjesc, pentru a degaja un aer demn potrivit pentru un domn cu dare de m`n\. P`n\ ajung la acea v`rst\ `ns\, s`nt la fel de deschi[i la ten ca o femeie [i se `mbrac\ `ntr-o manier\ efeminat\. Dar c`t de extraordinar\ trebuie s\ fi fost albe]ea str\lucitore, cur\]ia translucid\ a tenului fetelor n\scute `n familiile bune de negu]\tori `nainte de Era Meiji, acele fete crescute `n umbra celor mai `ntunecate camere din cas\! Ce creaturi stranii [i fascinante trebuie s\ `i fi p\rut unui b\iat de teapa lui Sasuke! La vremea aceea sora mai mare a lui Shunkin trebuie s\ fi avut vreo unsprezece ani, iar cea imediat dup\ ea, vreo cinci. De-abia venit de la ]ar\, feti]ele familiei Mozuya trebuie s\ i se fi p\rut `ntruchiparea dr\g\l\[eniei. Dar dintre ele, cel mai mult `l fascina farmecul misterios al nev\z\toarei Shunkin. Ochii ei `nchi[i i se p\reau lui Sasuke mai frumo[i dec`t cei deschi[i ai surorilor ei, iar fa]a ei era perfect normal\ din punctul lui de vedere, f\r\ a avea nevoie de cea mai mic\ schimbare. Dac\ Shunkin era `ntr-adev\r cea mai frumoas\ dintre cele patru surori, a[a cum spunea toat\ lumea, e foarte posibil ca [i mila s\ fi jucat un rol important `n admira]ia pe care i-o purtau to]i cei din jur. Sasuke `ns\ ar fi negat cu t\rie o asemenea idee. Mai t`rziu `n via]\ nu i se p\rea nimic mai ofensator dec`t s\ i se spun\ c\ dragostea lui pentru Shunkin izvor`se din mil\. Ce prostie! ar fi r\spuns el cu duritate. C`nd m\ uit la fa]a maestrei, nici prin g`nd nu `mi trece s\-mi fie mil\ de ea. Demni de mil\ s`ntem noi, cei normali. De ce ar avea nevoie o asemenea femeie frumoas\ [i talentat\ de mila cuiva? Ba dimpotriv\, ea este cea c\reia `i este mil\ de mine [i `mi spune S\racu Sasuke. Tu [i eu s`ntem `n deplin\tatea for]elor noastre, [i tot ea ne este superioar\ pe departe. De m\-ntrebi pe mine, noi s`ntem cei ne`ntregi. Dar asta s-a `nt`mplat mai t`rziu. La `nceput, Sasuke nu `i era dec`t servitorul devotat, de[i flac\ra iubirii `i ardea deja `n suflet f\r\ doar [i poate. Poate c\ nici nu realizase `nc\ c`t de mult de `ndr\gostise de ea, inocenta fat\ a st\p`nului lui ereditar. Trebuie s\ i se fi p\rut c\ l-a apucat pe Dumnezeu de picior c`nd i-a devenit companion [i putea s-o `nso]easc\ `n drumurile ei de zi cu zi. Poate p\rea ciudat c\ sarcina de a o `nso]i pe una dintre pre]ioasele fiice ale familiei Mozuya fusese acordat\ unui b\iat de pr\v\lie, care mai era [i nou la ora[ pe deasupra. Dar la `nceput nu i se `ncredin]a numai lui aceast\ sarcin\. C`teodat\, una dintre fetele `n cas\ mergea cu ea. P`n\ c`nd, `ntr-o bun\ zi, Shunkin a spus: L\sa]i-l pe Sasuke s\ m\ conduc\! {i de-atunci `nainte a devenit exclusiv sarcina lui. Avea treisprezece ani pe-atunci. Fudul nevoie mare de onoarea care i se acordase, Sasuke mergea l`ng\ fat\ p`n\ la casa lui Shunsho, cu m`na ei micu]\ cuib\rit\ `ntr-a lui. Acolo o a[tepta s\ `[i termine lec]ia [i o ducea `napoi acas\. Shunkin nu vorbea mai deloc cu el, iar el se concentra s\ o conduc\ `n siguran]\ pe drum. Cineva a `ntrebat-o odat\ pe Shunkin de ce l-a ales pe Sasuke, iar ea a r\spuns: Pentru c\ este at`t de cuviincios [i nu tr\nc\ne[te aiurea tot timpul. Cum v\ spuneam mai devreme, Shunkin fusese extrem de pl\cut\ [i se `n]elegea foarte bine cu toat\ lumea. Dar dup\ ce [i-a pierdut vederea, starea ei de spirit era schimb\toare: p\rea aproape taciturn\ [i nu r`dea dec`t foarte rar. E posibil ca ceea ce `i pl\cea cel mai mult la Sasuke s\ fi fost tocmai faptul c\ `[i `ndeplinea datoria cu con[tiinciozitate, f\r\ preten]ii [i f\r\ s\ vorbeasc\ aiurea. (Se spune c\ lui Sasuke nu `i pl\cea s\ o vad\ r`z`nd. B\nuiesc c\ trebuie s\ fi fost dureros pentru el, pentru c\ r`sul unui nev\z\tor este dificil de privit.)

***
S\ `l fi ales Shunkin pe Sasuke numai pentru c\ nu o sup\ra niciodat\? Nu cumva `[i d\duse [i ea seama pe undeva de adora]ia pe care i-o purta b\iatul [i, feti[can\ fiind, `i f\cea pl\cere? S-ar putea spune c\ a[a ceva era de neimaginat la o feti]\ de nou\ ani, dar dac\ iei `n considerare faptul c\ Shunkin nu era numai de[teapt\ [i precoce, dar mai avea [i un al [aselea sim] care i se dezvoltase din cauza lipsei vederii, atunci nu e chiar at`t de greu de conceput. Chiar [i mai t`rziu, c`nd Shunkin [tia c\ este `ndr\gostit\ de el, era prea m`ndr\ pentru a-[i m\rturisi sentimentele [i a trecut mult\ vreme p`n\ c`nd i s-a oferit trup [i suflet. De asemenea, e greu de [tiut ce-o fi crezut despre el la `nceput. ~n orice caz, de purtat cu el se purta de parc\ nici n-ar fi [tiut c\ exist\, sau cel pu]in a[a i se p\rea lui Sasuke. Pentru a o conduce, Sasuke `[i ridica m`na st`ng\ p`n\ la nivelul um\rului ei, iar Shunkin `[i a[eza palma m`inii drepte `n palma lui `ntoars\. P\rea c\ pentru ea, el nu-i dec`t o m`n\. Iar c`nd vroia ca el s\ fac\ ceva anume, nu i se adresa niciodat\ `n mod direct ca s\-i explice ce dore[te. ~i indica printr-un gest, sau `ncrunt`ndu-se sau murmur`nd o indica]ie de parc\ ar fi vorbit singur\. De se `nt`mpla ca vreuna dintre aceste indica]ii s\ treac\ neobservat\, atunci se enerva foarte tare, a[a c\ Sasuke trebuia s\ fie permanent atent la orice mi[care sau expresie facial\. C`teodat\ i se p\rea c\ `l testeaz\ ca s\ vad\ c`t de atent este. R\sf\]at\ de la cea mai fraged\ v`rst\ [i acum schimbat\ de lipsa vederii, Shunkin nu `i l\sa nici un moment de tihn\ lui Sasuke. Odat\ erau acas\ la maestrul Shunsho a[tept`nd s\ `nceap\ lec]ia, c`nd Sasuke `[i d\du seama c\ Shunkin nu mai era l`ng\ el. Speriat peste m\sur\, `ncepu s-o caute prin toat\ casa, numai ca s\ o g\seasc\ la baie. Ori de c`te ori vroia s\ mearg\ la baie, Shunkin se ridica t\cut\ `n picioare [i ie[ea din camer\, iar Sasuke trebuia s\ fug\ dup\ ea [i s\ o conduc\ p`n\ la u[a b\ii. C`nd termina, b\iatul `i turna ap\ pe m`ini la lighean. ~n acea zi `ns\, Sasuke fusese luat prin surprindere, iar fata `[i b`jb`ise singur\ drumul p`n\ la baie. A ajuns-o din urm\ tocmai c`nd `ncerca s\ `[i ridice singur\ polonicul cu ap\ la lighean. V\ rog mult de tot s\ m\ ierta]i `i spuse el cu vocea tremur`nd. Nu-i nimic r\spunse ea d`nd din cap. Dar Sasuke [tia

bine c\ dac\ nu o ajuta nici acum, mai t`rziu lucrurile se vor `nr\ut\]i pentru el. A[a c\ f\r\ s\ stea prea mult pe g`nduri, `i lu\ polonicul din m`n\ ne]in`nd cont de protestele ei, [i `i turn\ ap\ s\ se spele. Alt\ dat\, `ntr-o dup-amiaz\ fierbinte de var\, pe c`nd `[i a[teptau r`ndul la lec]ie, Sasuke [edea respectuos pu]in `n spatele ei. Shunkin murmur\ ca pentru sine: Ce cald e! A[a e. Cald tare! se gr\bi Sasuke s-o aprobe. Fata t\cu pre] de c`teva momente, apoi spuse din nou: Ce cald e! De-abia atunci `n]elese Sasuke ce vroia, ridic\ un evantai de pe podea [i `ncepu s\-i fac\ v`nt pe spate. P\ru satisf\cut\ de rezultat, dar de `ndat\ ce evantaiul `ncepea s\ se mi[te mai u[or, replica venea din nou: Ce cald e! Aceast\ `nc\p\]`nare nu era `ns\ exprimat\ dec`t cu Sasuke, nu [i cu ceilal]i servitori. Cum el era singurul care se str\duia din r\sputeri s\ `i satisfac\ aceste tendin]e, numai `n prezen]a lui putea s\ le dea fr`u liber. {i din acest motiv probabil c\ `l [i g\sea pe Sasuke de foarte mare folos. Iar Sasuke, f\r\ nici m\car a se g`ndi c\ era abuzat, era foarte mul]umit de cererile ei. Se prea poate ca, din punctul lui de vedere, toate aceste mici abuzuri s\ nu fi fost dec`t o form\ de a cocheta, o favoare special\.

***
Camera `n care preda Shunsho era `n fundul casei, la un mezanin unde urcau ni[te trepte. C`nd `i venea r`ndul lui Shunkin, Sasuke o conducea pe sc\ri `n camer\, unde o a[eza pe un scaun `n fa]a maestrului. ~i punea apoi koto sau shamisen-ul `n fa]\ [i se ducea jos unde a[tepta p`n\ c`nd se termina lec]ia. {i pe `ntreaga durata a lec]iei, st\tea cu urechile ciulite urm\rind muzica pentru ca s\ poat\ s\ se duc\ sus imediat ce se `ncheia ora. {i a[a a `nceput [i el s\ [tie piesele pe care le `nv\]a Shunkin [i i s-a dezvoltat [i lui gustul muzical. Sigur c\ Sasuke trebuie s\ fi avut [i talent `nn\scut, din moment ce a devenit unul dintre cei mai cunoscu]i interpre]i. {i totu[i, dac\ nu ar fi fost posibilitatea care i s-a oferit de a o servi pe Shunkin [i de n-ar fi fost iubirea ad`nc\ pentru ea care l-a f\cut s\ `i `mp\rt\[easc\ toate pasiunile, e foarte probabil c\ [i-ar fi petrecut restul vie]ii ca un farmacist oarecare. Chiar [i t`rziu `n via]\, c`nd era deja recunoscut oficial drept un maestru al artei sale, spunea `ntotdeauna c\ m\iestria lui nici nu se putea compara cu cea a lui Shunkin. M-a `nv\]at tot ce [tiu, spunea el. Astfel de comentarii `ns\ nu pot fi luate drept adev\rate, [tiut fiind faptul c\ Sasuke d\dea dovad\ de modestie exagerat\ c`nd era vorba de el, pentru a o ridica pe Shunkin `n sl\vi ori de c`te ori avea ocazia. Dincolo de meritele lor artistice, trebuie spus c\ Shunkin avea, `ntr-adev\r, geniu, iar Sasuke o enorm\ capacitate de munc\. ~nainte de sf`r[itul anului `n care `mplinise treisprezece ani, Sasuke se hot\r`se s\ pun\ la ciorap pu]inii bani pe care `i primea ca b\iat de pr\v\lie, `mpreun\ cu micile ciubucuri pe care le mai f\cea c`nd se ducea pe la clien]i [i s\ `[i cumpere un shamisen. P`n\-n var\ adunase `ndeajuns c`t s\ cumpere un instrument ieftin, bun de exersat. Sasuke l-a desf\cut [i a dus griful [i cutia de rezonan]\ separat `n c\m\ru]a lui din pod, pentru a nu fi v\zut de farmacistul principal. {i de-atunci, `n fiecare noapte negre[it, Sasuke exersa la shamisen dup\ ce se culcau to]i ceila]i ucenici. La `nceput nu avea deloc `ncredere c\ va putea s\ c`nte [i nici prin cap nu `i trecea s\
www.timpul.ro

februarie 2013

Est-Vest
devin\ muzician profesionist. Era pur [i simplu atras de orice f\cea Shunkin, din pur\ loialitate fa]\ de ea. Iar faptul c\ f\cea tot ce `i st\tea `n putin]\ s\-[i ]in\ secretul departe de ea, `nseamn\ c\ nu se apucase de shamisen ca s\ o impresioneze sau s\ o fac\ s\ se `ndr\gosteasc\ de el. Sasuke dormea `ntr-o camer\ `nghesuit\, cu acoperi[ jos, `n pod, `mpreun\ cu al]i cinci sau [ase func]ionari [i ucenici. I-a rugat pe to]i s\ nu spun\ nim\nui despre shamisen [i le-a promis c\ nu `i va deranja `n nici un fel. Erau to]i tineri [i `n putere, a[a c\ de `ndat\ ce puneau capul pe pern\ adormeau du[i, a[a c\ nimeni nu s-a pl`ns vreodat\. Chiar [i a[a, Sasuke a[tepta p`n\ c`nd erau cu to]ii adormi]i bine, iar apoi intra `n debaraua unde ]ineau a[ternuturile `n timpul zilei [i acolo exersa. Aerul `n c\m\ru]a din pod trebuie s\ fi fost nespus de fierbinte [i de st\tut, iar vara `n debara c\ldura trebuie s\ fi fost de nesuportat. Dar `nchiz`nd u[a, Sasuke putea s\ `n\bu[e sunetul corzilor [i `n acela[i timp s\ nu fie perturbat de sfor\iturile colegilor. Sigur c\ era nevoit s\ c`nte p\r]ile vocale foarte `ncet [i s\ ciupeasc\ corzile cu degetele, nu cu pana. ~n `ntunericul deplin, Sasuke nu se putea baza dec`t pe sim]ul s\u tactil. ~ntunericul `ns\ nu `l deranja. Cei lipsi]i de darul vederii tr\iesc `n `ntuneric tot timpul, `[i spunea el, iar Shunkin c`nt\ la shamisen `n acelea[i condi]ii. Ba mai mult, era `nc`ntat de faptul c\ g\sise un loc al lui `n care se putea sim]i ca `n lumea ei. Chiar [i mai t`rziu `n via]\, c`nd putea s\ exerse liber, tot mai avea obiceiul de-a-nchide ochii explic`nd c\ simte nevoia s\ fac\ exact la fel ca Shunkin. Pe scurt, `[i dorea s\ sufere de acela[i handicap ca Shunkin, s\ `mpart\ cu ea tot ce putea din via]a celor nev\z\tori. Era clar c\ uneori `i invidia. Astfel de dorin]e pe care le avea `nc\ din copil\rie ne ajut\ s\n]elegem cum de [i-a pierdut [i el vederea mai t`rziu. Era ceva ce trebuia s\ se-nt`mple.

TIMPUL
tru exerci]iile `n miez de iarn\, iar corzile shamisenului care se auzea erau ciupite u[or, cu v`rfurile degetelor, [i nu puternic, cu o pan\, a[a cum te-ai fi a[teptat. {i totu[i, cel care c`nta repeta acela[i pasaj de parc\ `ncerca s\-l st\p`neasc\ la perfec]ie. Femeia `[i d\du seama ca avea de-a face cu un student serios. Mama lui Shunkin a fost surprins\ s-aud\ muzica, dar nu i-a dat prea mare aten]ie atunci [i s-a `ntors `n pat. L-am mai auzit `ns\ de c`teva ori tot noaptea c`nd s-a trezit, iar al]i membri ai familiei au confirmat c\ l-au auzit [i ei [i au `nceput a se-ntreba de unde putea s\ vin\ acel sunet, c\ci `n mod clar nu aveau dea face cu o fantom\! {i astfel discu]iile despre misteriosul c`nt nocturn continuar\ f\r\ ca func]ionarii sau ucenicii s\ aib\ vreo idee. {i poate c\ totul ar fi r\mas la nivel de conversa]ie dac\ Sasuke [i-ar fi continuat exerci]iile `n debara, dar cum nimeni nu p\rea s\ `i [tie secretul se hot\r` la o mi[care mai `ndr\znea]\. Cum nu dormea noaptea pentru c\ vroia s\ exerseze la shamisen, iar aerul st\tut din debara `l obosea peste m\sur\, cam pe la sf`r[itul toamnei `ncepu s\ ias\ pe platforma de uscat rufele, pe acoperi[ pentru a exersa noaptea. Se ducea la culcare cu ceilal]i angaja]i la ora 10, se trezea pe la 3, `[i lua shamisenul sub bra] [i ie[ea afar\ pe platform\ unde c`nta `n frigul p\trunz\tor p`n\ c`nd cerul se f\cea gri la r\s\rit. ~ntruna din aceste nop]i l-a auzit [i mama lui Shunkin. Platforma de uscat rufele era pe acoperi[ul pr\v\liei, chiar deasupra podului unde dormeau ucenicii, iar sunetul era purtat c\tre camerele familiei, peste gr\dina interioar\ a casei. To]i angaja]i au fost interoga]i [i, `ntr-un final, secretul lui Sasuke fu descoperit. Farmacistul principal `l chem\ la el, `l cert\ r\u de tot pun`ndu-i `n vedere s\ nu mai fac\ niciodat\ o asemenea prostie [i `i lu\ shamisenul. Dar atunci interveni o m`n\ de ajutor: Shunkin vru s\ aud\ de ce era `n stare ucenicul. Sasuke fusese sigur c\ Shunkin s-ar fi sim]it ofensat\ dac-ar fi aflat c\ exersa [i el. C\ ar fi considerat obraznic peste m\sur\ ca el, un simplu ucenic, care ar fi trebuit s\ se mul]umeasc\ s\ o conduc\ pe ea la lec]ii, s\ `ncerce s\ c`nte la r`ndu-i. Fie c\ i-ar fi fost mil\ de el sau c\ l-ar fi dispre]uit, Sasuke era convins c\ va pl\ti. Iar c`nd auzi c\ ea vrea s\ `l asculte c`nt`nd deveni [i mai alarmat. M\car de-a[ [ti c\-i pas\, se g`ndi el. Dar era convins c\ Shunkin nu vroia dec`t s\-l fac\ de r`s. ~n plus, nu avea deloc `ncredere `n sine ca s\ poat\ c`nta `n fa]a unui public. Shunkin `ns\ insist\, iar de-acum [i mama [i surorile erau curioase. ~n cele din urm\, Sasuke a fost chemat `n camerele familiei [i a fost nevoit s\ demonstreze c`t reu[ise s\ `nve]e singur. A fost un debut formal dureros. Sasuke putea s\ c`nte cam cinci sau [ase piese destul de bine. C`nd i s-a spus s\ c`nte tot ce [tia, [i-a adunat tot curajul pe care `l avea [i a f\cut cum i s-a spus. A c`ntat [i-a ciupit corzile shamisenului de parc\ nu mai avea nimic de pierdut. Sigur c\ tot ceea ce putea s\ c`nte fusese prins dup\ ureche, at`t piesele simple cum ar fi P\rul negru sau cele mai dificile, ca Melodia culeg\torilor de ceai, iar de exersat, exersase f\r\ nici un fel de metod\. Poate c\ Shunkin [i familia ei chiar avuseser\ de g`nd s\ r`d\ de el, dar c`nd l-au auzit c`nt`nd [i-au dat seama c\ pentru cineva care studiase f\r\ profesor [i pentru o perioad\ at`t de scurt\, at`t tehnica lui vocal\, c`t [i cea instrumental\ erau excelente. To]i cei prezen]i au fost cuprin[i de admira]ie. Iat\ ce se spune `n Via]a lui Shunkin: Atunci, Shunkin `ncepu s\-l sprijine pe Sasuke `n dorin]a lui de-a-nv\]a [i `i spuse: Ca s\ te r\spl\tesc pentru munca ta de p`n\ acum, am s\ te `nv\] eu de acum `ncolo. Consider\-m\ a fi maestra ta [i exerseaz\ oric`nd po]i `n timpul liber. ~n cele din urm\, tat\l lui Shunkin, Yasuzaemon, a fost [i el de acord cu acest aranjament, iar Sasuke se sim]i de parc\ era `ntr-al nou\lea cer. ~n fiecare zi, era l\sat s\-[i lase obliga]iile de ucenic [i s\ primeasc\ lec]ii pentru un timp determinat. {i a[a s-a `nt`mplat c\ feti]a de numai 10 ani [i b\ie]andrul de 14 devenir\ pe l`ng\ st\p`n\ [i servitor, maestr\ [i discipol. Dar oare ce s-o fi f\cut pe o fat\ at`t de temperamental\ ca Shunkin s\ devin\ brusc at`t de interesat\ de Sasuke? Dup\ unii, nu ar fi fost ideea ei, ci a celor din jur. Nu e exclus ca feti]a cea oarb\ s\ se fi sim]it at`t de singur\ [i de trist\, de[i locuia `ntr-o cas\ foarte vesel\, `nc`t p`n\ [i servitoarele (ca s\ nu mai vorbim de p\rin]i) trebuie s\ fi ajuns la cap\tul puterilor cu ea, tot `ncerc`nd s-o amuze. Iar c`nd aflar\ c\ [i lui Sasuke `i pl\cea muzica, servitorii trebuie s\ fi g\sit c\ era mult mai bine ca cei doi s\-[i petreac\ timp `mpreun\ dec`t s\-i turmenteze pe ei. E, oare, chiar at`t de greu de imaginat ca servitorii s\-i fi g`dilat orgoliul lui Shunkin spun`ndu-i c`t de minunat ar fi dac\ l-ar fi `nv\]at ea pe Sasuke, care se str\duise at`t de mult s\ `nve]e s\ c`nte singur [i c`t de `ndatorat i-ar fi el dac\ ea i-ar face o asemenea favoare? Pe de alt\ parte `ns\, flatarea de doi bani nu f\cea dec`t s-o enerveze pe Shunkin, a[a c\ nu e tocmai sigur c\ astfel de vorbe ar fi `nc`ntat-o. Poate c\ `ncepuse s\-i pese [i ei de el [i s\ simt\ un nou sentiment pentru el n\sc`ndu-i-se `n suflet. ~n orice caz, toat\ lumea a fost extrem de `nc`ntat\ c`nd Shunkin a propus s\ `l ia pe Sasuke ca discipol. Nimeni nu [i-a pus `ntrebarea dac\ o fat\ de 10 ani, indiferent de c`t de talentat\ [i genial\, era preg\tit\ s\ `nve]e pe altcineva. Nu conta dec`t c\ `n felul \sta Shunkin avea altceva mai bun de f\cut dec`t s\-i tortureze pe cei din jur. A[a c\ i s-a dat voie s\ se joace acest nou joc de-a [coala, iar lui Sasuke i s-a ordonat s\-i fie elev. A[a-

15
dar, planul ini]ial era ca Shunkin s\ beneficieze de noua distrac]ie, dar, `n cele din urm\, Sasuke a fost cel care a avut cel mai mult de c`[tigat. ~n Via]a se spune: C`teva ore pe zi au fost puse deoparte, timp `n care Sasuke nu trebuia s\-[i fac\ treburile de ucenic. {i cum Sasuke `[i petrecea deja c`teva ore pe zi conduc`nd-o pe Shunkin la orele ei [i alte ore `n care se ducea `n camera ei pentru lec]iile lui, nu mai r\m`nea cine [tie ce timp pentru munca lui din pr\v\lie. Se prea poate ca Yasuzaemon s\ se fi sim]it vinovat fa]\ de p\rin]ii lui Sasuke care `l trimiseser\ s\ devin\ negu]\tor pentru c\ `l folosea pe post de companion pentru fiica lui. Pe de alt\ parte `ns\, starea de spirit a lui Shunkin era cu mult mai important\ pentru el dec`t viitorul unuia dintre ucenici, iar Sasuke p\rea [i el foarte bucuros s\ se achite de aceast\ datorie mai degrab\ dec`t de cele din pr\v\lie. A[a se face c\ Yasuzaemon `[i d\du [i el acordul tacit `n ideea c\ nu va fi nici o problem\ dac\ vor l\sa cu to]ii lucrurile s\-[i urmeze cursul firesc. Cam `n aceea[i perioad\ Sasuke `ncepu s-o cheme pe Shunkin Doamn\, una dintre formalit\]ile asupra c\reia ea a insistat `n timpul lec]iilor. Ea `ncepu s\-i vorbeasc\ mai din scurt [i s\-l trateze exact `n aceea[i manier\ `n care `[i trata maestrul Shunsho discipolii, a[tept`ndu-se de la el la obedien]\ [i respect. {i a[a continuar\ cei doi cu joaca lor de-a [coala dup\ cum pl\nuiser\ adul]ii, iar lui Shunkin i se p\ru c`t se poate de amuzant. Pe m\sur\ ce lunile treceau `ns\, cei doi nu d\deau semne c\ aveau de g`nd s\ `ncheie jocul. Dup\ doi, trei ani, at`t maestra, c`t [i elevul tratau totul cu at`ta seriozitate, `nc`t nu mai era nici vorb\ de amuzament. (continuare `n num\rul viitor)

***
B\nuiesc c\ toate instrumentele muzicale s`nt la fel de greu de `nv\]at c`nd e vorba s\ le st\p`ne[ti cele mai profunde secrete. Cu toate astea, vioara [i shamisenul trebuie s\ le dea de cap mai mult `ncep\torilor, pentru c\ nu au marcaje pe grif [i trebuie acordate de fiecare dat\. S`nt instrumentele cele mai pu]in potrivite pentru a le `nv\]a singur, iar pe vremea aceea nu existau nici partituri pentru shamisen. Cunosc\torii spun c\ un profesor bun te poate `nv\]a koto `n trei luni [i shamisen `n trei ani. Sasuke `ns\ nu `[i putea permite un instrument at`t de scump cum e koto [i nici nu ar fi avut cum s\ aduc\ a[a ceva `n cas\ f\r\ a fi v\zut. Nu avea alt\ op]iune dec`t s\ `nceap\ cu shamisenul. De la bun `nceput, a fost `n stare s\ `[i acordeze singur instrumentul, ceea ce indic\ nu numai c\ avea un extraordinar auz muzical, dar [i c`t de atent ascultase pe c`nd a[tepta la casa lui Shunsho. Tot ce [tia, modalit\]ile diferite, cuvintele [i melodiile c`ntecelor, frazarea, totul era `nv\]at din memorie. Sasuke a exersat astfel `n secret timp de vreo jum\tate de an, f\r\ ca nimeni din cas\, cu excep]ia colegilor de camer\, s\ b\nuiasc\ ceva. Dar, `ntr-o diminea]\ devreme de iarn\ (s\ fi fost cam patru ceasuri [i `ntuneric bezn\), mama lui Shunkin se trezi s\ se duc\ la toalet\ [i auzi de undeva un sunet vag de shamisen. Pe atunci `nc\ mai exista obiceiul ca muzicienii profesioni[ti s\ fac\ a[a-numitele exerci]ii `n miez de iarn\. Se trezeau cu noaptea-n cap `n timpul sezonului friguros, ie[eau dezbr\ca]i afar\ `n v`ntul `nghe]at [i exersau. Cartierul Dosho `ns\ era unul negu]\toresc, cu firme a[ezate [i cu cl\diri de birouri aliniate unele l`ng\ altele, nicidecum genul de loc unde s\ g\se[ti muzican]i sau actori sau s\ auzi petreceri la asemenea or\. ~n plus, era mult prea devreme chiar [i penwww.timpul.ro

Traducere din limba japonez\ de George {ipo[

februarie 2013

16

TIMPUL

Eseu

Post-scriptum la Anul Caragiale (I)


NICOLAE CRE}U
~n durata literaturii noastre, un secol de la moartea unui autor important e mult. De ce sublinierea important? Pentru c\ spre numele de prim-plan se `ndreapt\ firesc aten]ia criticii: [i acumul\rile ei `n timp, ele, nu simpla scurgere a anilor, ne intereseaz\ aici, ca punct de plecare. Opera unui scriitor mare provoac\ demersul analitico-interpretativ, `n jurul ei se adun\, se configureaz\ o galaxie a punctelor de vedere pe care lectura criticilor le-a generat. Despre Caragiale s-a scris mult, se scrie mereu, nu numai mai frecvent dec`t, despre contemporanii s\i, [i ei clasiciza]i, Creang\, Slavici, Macedonski, Co[buc, de la o vreme p`n\ [i Eminescu, [i mai diversificat, din unghiuri mai pu]in previzibile, chiar surprinz\toare uneori. Pare el oare mai pu]in dificil dec`t al]ii, ca obiect de studiu? Opera sa spune mereu ceva at`t de esen]ial [i, totodat\, inepuizabil, `nc`t [i competi]ia abord\rilor, a perspectivelor pe care le induce, le incit\, este pe m\sura unui asemenea impact, durabil? Este `n ea un liant structural, unificator ca spirit, dincolo de o anume palet\ a formulelor [i de delimit\rile de gen? Merit\ s\ ne `ntreb\m, to]i, care va fi fiind secretul unui atare neistovit ferment de interoga]ie [i reflec]ie, al unei opere c\reia i se prognozase, totu[i, o `nvechire/ desincronizare, `n ritmul (b\nuit, pe atunci, destul de accelerat: de c\tre E. Lovinescu) al unei a[teptate dispari]ii a lumii caragiale[ti. Dar problema nu se pune de fapt `n acest plan, cum vom vedea. Opera e vie, deloc intrat\ `ntr-un climat stagnant, sub semnul vreunui respect rece, muzeal: [i de aceea, steril. de situare [i de definire integrativ-sintetizatoare a artei acestui autor, trecerea dinspre asediul hermeneutic viz`nd acel miez de diferen]\ specific\ (a unei identit\]i umane [i creatoare) reflectat [i `nchis `n unicitatea artei lui Caragiale-dramaturgul [i prozatorul, c\tre o tendin]\, tot mai vizibil conturat\, de a evada din aria temelor critice realmente centrale, c\ut`ndu-se poten]ialul de lectur\ critic\, adesea spectaculoas\ [i seduc\toare, al unor, totu[i, linii marginale, mai pu]in frecventate anterior. Maiorescu, ap\r`ndu-l pe comediograf de acuza]ia de imoralitate, apela la argumentul unui realism al observa]iei conjugat cu teza `n\l]\rii impersonale, de implicit\ aspira]ie clasic\ spre esen]e ale omenescului, ale lumii. Ibr\ileanu reac]iona la tendin]a de a-i atribui dramaturgului o viziune [i o manier\ de ordinul exager\rii expresive, al caricaturii, descifr`nd, `n pofida [arjei comice, un omenesc credibil, [i nu marionete, cum, dimpotriv\, se va `ncerca, mult mai aproape de noi, s\ ni se propun\ o lectur\ critic\ de descoperire `n comedii a unui precursor pe linia a ceea ce va fi mai t`rziu teatrul european modern (Ioan Constantinescu). La r`ndu-i, prozatorul era citit, realmente `nnoitor de c\tre un alt ie[ean, Al. C\linescu, la care accentul cade pe strategiile narative ironice, inclusiv poten]iala denudare, meta-textual\, a conven]iei [i a procedeelor. Sinteze critice apte s\ `mbr\]i[eze totalitatea operei reu[eau, `n spiritul unor demersuri net diferen]iate ca structur\ argumentativ\, Florin Manolescu, Vasile Fanache [i Liviu Papadima, Mircea Tomu[. Frapeaz\ azi, `n schimb, miza pus\ pe ipoteze hermeneutice menite s\ surprind\: fie [i, fa]\ de ironie, `n plan secund, hazardul (Mircea A. Diaconu), filozofia lui Caragiale (Marta Petreu), chiar s\ scandalizeze: raportarea autorului [i a operei la romantism (Gelu Negrea). {i e vorba, la to]i trei, de calit\]i reale `n ordinea pertinen]ei analitice, ca [i `n aceea a construc]iei hermeneutice (cel pu]in `n orizontul fixat, distinct, fiec\ruia din aceste studii `n parte), minus vreo posibilitate oarecare inexistent\ din capul locului, lucru bine [tiut autorilor de a racorda virtuozitatea comentariului lor (`n limitele autoasumate) la problematica central\, esen]ial\, a definirii artei lui Caragiale (viziune, poetic\, stil) la nivelul ansamblului operei ca `ntreg, modelat `n aceast\ integralitate a sa de factori de profunzime, care transcend diferen]ierea [i limitele genurilor. Oric`t\ varia]ie [i prospe]ime ar aduce [i unele din ele aduc explor\rile deliberat, asumat marginale, nu `n [i prin ele este de a[teptat s\ se realizeze un progres real, strategic, am zice, `n c`mpul studiilor (`n care, desigur, e loc [i pentru celelalte drumuri, mai r\zle]e, complementare evad\ri, departe de a le lipsi orice rol [i utilitate pe o hart\ a aceluia[i c`mp, ca `ntreg) consacrate lui Caragiale. Mai ales c\ tot lor ([i numai lor), abord\rilor centrale, nu celorlalte, le-ar putea reveni, gra]ie aprofund\rilor viz`nd esen]ialul, [i meritul decisiv de a oferi temeiurile unei situ\ri a autorului rom=n `n acel orizont valoric de recunoa[tere universal\ `n care `i este locul, [i nu al\turi de Feydeau sau Labiche, ca dramaturg, nici undeva, l`ng\ vreun modest umorist, ca prozator: desprindere de o atare minor\ companie, la care e firesc s\ se n\zuiasc\, dar cu argumente analitice, comparatiste, at`t de conving\toare `nc`t ele s\-l apropie de autori de cu totul alt calibru: de ce nu, de Moliere de pild\, de Cehov, de Hrabal; cu care afinit\]ile [i par]ialele, evident, convergen]e se vor l\sa descoperite doar acelora care nu sufer\ de un complex provincialist, al timidit\]ii `n abord\rile comparatiste, f\r\ a c\dea `ns\ nici `n cealalt\ eroare, nu mai pu]in redevabil\ unor complexe-surs\, de-simetric opus\, polar\-dilatare artificial\, mai cur`nd declarativ\ dec`t demonstrabil\ cu adev\rat, a valorilor rom=ne[ti, tendin]\ a c\rei patologie contagioas\ a culminat `n protocronismul din vremea comunismului. Diferen]a va trebui s-o fac\ sinteza de aprofundare analiticointerpretativ\ a ceea ce este original, unic, `n arta lui Caragiale, unific`ndu-i `n spirit opera, demers conjugat cu [i `ncununat de argumentate situ\ri comparatiste, `ntre autori tot at`t de inconfundabil distinc]i, de ieri sau de azi, din prim-planul literaturii lumii, opera]ie, a[adar, de omologare supus\ necesarmente unei riguroase autoexigen]e, singura cale c\tre un alt nivel de evaluare a unei mari opere, dac\ vrem s\-i convingem [i pe al]ii de ceea ce sim]im [i g`ndim noi, rom=nii, despre Caragiale esen]ial [i irepetabil. sine, static\, `n pofida aparen]elor de zile [i nop]i furtunoase. Acuzatorii vehemen]i ai imoralit\]ii nu vedeau dec`t infidelitatea Vetei, a coanei Joi]ica, a celor din Dale carnavalului, dar oare chiar pe un asemenea topos, proeminent `n comediografia tuturor timpurilor, se pune accentul decisiv, modelator de Sens ultim `n crea]ia dramaturgului rom=n? S\ construie[ti o `ntreag\, bine conturat\ [i rotunjit\ compozi]ional, intrig\ a dependen]ei de hazardul unui detaliu (num\rul de la poart\, inversat de binagiu) pare s\ ne avertizeze, `nc\ de la `nceput (O noapte furtunoas\) asupra jocului destul de liber al autorului cu tot ce ]ine de credibilitatea [i logica intern\ a intrigii (plot). {i nu e `nc\ [i mai de net\g\duit aceea[i non[alan]\ a proced\rii `n materie [i `n O scrisoare pierdut\, prin succesivele pierderi [i reg\siri ale capriciosului document amoros, cu amenin]area compromiterii unora [i poten]ialul lui de [antaj `n favoarea lui Ca]avencu, pentru ca finalul s\ r\spl\teasc\ pe `nc\ mai odiosul Dandanache? Chiar [i `n aceast\ singur\ comedie caragialean\ de o autentic\ virtuozitate probat\ `n volutele intrigii [i `n nea[teptata ei rezolvare final\, ea nu este dec`t calea [i poarta care duc, se deschid spre ceva cu mult mai substan]ial, de mai profund\ rezonan]\ (implica]ii) a comicului. Fandacsia lui Leonida, iminenta victimizare a lui de c\tre Reac]iunea p\tima[, violent r\zbun\toare? Carnavalescul Didinelor [i Mi]elor [i al unor Pampon [i Cr\c\nel, ape statice tulburate de un seduc\tor de mahala ca Nae Girimea (Dale carnavalului)? Intriga comic\ nu e niciodat\ la Caragiale `n primplanul unei investi]ii de creativitate decisiv modelatoare de viziune, de rela]ie complex\, bogat\ `n nuan]e [i sugestii, a structurii [i Sensului, ci numai amorsa imediat\, de suprafa]\, amuzant\ [i nedificil\, pentru p\trunderea recept\rii mai `n ad`nc, ghidat\ pe altfel de c\i `n arta dramaturgului.

***
Cum se `nt`mpl\ adesea, cea dint`i premis\ a ad`ncirii studiului analitic al operei ]ine de chiar, [tergerea ochelarilor cu care ea a fost ([i mai este `nc\) iner]ial privit\, v\zut\. Cum s\ nu duc\ spre autori ca Feydeau sau Labiche accentul pus excesiv `n abordarea comediilor pe o morfologie(instantaneu raportabil\ la tipare [i situ\ri taxonomice de efect cobor`tor) a intrigilor comice din ele? Procedare mai la `ndem`n\, cu certitudine, dec`t oricare alta, devenit\ `n majoritatea cazurilor un adev\rat tic al demersului, nu doar `n cronici teatrale, dar, prin contagiune poate, [i `n analiza, situarea [i evaluarea critic\ a dramaturgiei ca literatur\: una special\, e drept, destinat\ scenei, spectacolului, dar nu mai pu]in, totodat\, literatur\, text a c\rui literaritate trebuie supus\ unei judec\]i critice [i `n aceast\ lumin\, nu numai sub raportul teatralit\]ii virtuale din el, de[i nici cu totul separabil\, acea literaritate specific\, de laten]ele scenice. Trebuie de fapt s\ reg`ndim rela]ia artei lui Caragiale-comediograful, cu posibilit\]ile [i limitele a ceea ce ]ine, `n ea, de intriga dramatic\, cu tiparele ei mai vechi sau mai noi, nu `nt`mpl\tor at`t de repetitive `n corpusul universal. Dac\ s-a putut scrie despre Les trentesix situations dramatiques (Georges Polti), e pentru c\ o combinatorie esen]ial\ `n materie de a[a ceva r\m`ne destul de limitat\. E valabil `n mare m\sur\ [i dincolo de dramaturgie, `n nuvel\ [i `n roman, apropo de axa storyplot. ~n plus, chiar fa]\ de tragedie [i dram\, `n comedie tiparele s`nt `nc\ mai greu de clintit, de `nnoit, [i pentru c\ logica ei actan]ial\, de vectori `n confruntare, se `ntemeiaz\ pe o caracterologie prin excelen]\ plat\, iner]ial autorepetitiv\ (flat characters, intruziunea vreunui round character `n aria ei fiind nu absolut exclus\, dar, simptomatic, rarisim\), ceea ce [i st\, `ntre altele, la baza popularit\]ii comediei, mai aproape de omul comun, de mentalitatea sa plebeian\ [i de un limbaj de toate zilele, tot at`t de familiar spectacolului ca [i atitudinile, reac]iile, psihologia [i ethosul unor personaje care nici nu surprind, nici nu trag publicul, `n\l]`ndu-l astfel, c\tre nivelul unei problematici complexe, implicit\ noble]ei tragice ori tensiunilor revelatoare proprii dramei. Caragiale nu dispre]uia rostul intrigii comice, dar nici nu ]inea s\ exceleze `n acest plan [i `n fond `i lipsea o atare inventivitate (afirma]ie fa]\ de care O scrisoare pierdut\ r\m`ne singura mare excep]ie, nici ea una integral\). Modul Caragiale face din intrig\ un pretext mai cur`nd pentru alte niveluri ale comicului, un design morfologic narativizant [i tensionat sub semnul orbirilor de tot felul, oferindune de fapt un spectacol al omenescului captiv `n circularitatea vanit\]ilor, a agita]iei sterile, a complementarit\]ii rolurilor de prim-plan, `n textura c\rora se las\ citit\, descifrat\, `ntrev\zut\ o-ximoronic\, da mi[care pe loc, `n[el\toare, `n fond, reproducerea ei de

***
At`t de familiar nou\, tuturor (doar marele humule[tean de-i poate ]ine piept la acest capitol), suprafa]a textului, la el, e numai `n[el\tor transparent\, `n fapt mai cur`nd alunecoas\, de o versatilitate (ambiguitate?) ce `ntinde cititorului/ receptorului nu pu]ine capcane ironice la nivel de meta-text. E ceea ce, de[i se simte repede la lectur\, ne atrage `ntr-un joc-de-durat\ ([i-de-o-caleidoscopie bogat\, oarecum capricioas\, a nuan]elor), al autorului, cu noi: o special\ maieutic\, at`t de inconfundabil caragialean\, a lecturii, fa]\ de libertatea [i piruetele c\reia se mai p\c\tuie[te prin definiri-etichet\ri, unilaterale, schematice [i s\r\citoare ale artei autorului, rebel sustras\ ab origine unei astfel de recept\ri. Chiar [i c`nd analiza [i interpretarea de ordinul unei close reading se muleaz\ eficient pe o textur\ de detalii [i nuan]e captate conving\tor, `n\l]area dinspre ele c\tre dominantele de ansamblu, ale `ntregii opere, configuratoare de spirit ce `i modeleaz\, din ad`nc, o identitate estetic\ irepetabil\, v\de[te, adesea, simptomatice ezit\ri, m\rci [i borne ale unui proces istoric de progresiv\, `nc\ ne`ncheiat\, apropiere de formula ultim\, ne`ndoielnic distinctiv\ [i sintetizatoare pentru atributele specifice ale modului Caragiale (`n proz\ [i dramaturgie), g`ndite `n echilibrul lor aparte, dinamic, polimorfic [i voit derutant, care `nsufle]e[te pagina unui autor astfel `n stare s\ scape, de cele mai multe ori, tentativelor de a-l `nchide `n formule critice definitive, de a fixa `n ele mi[carea intern\ a scrisului s\u, o `n fond estetic\ implicit\ `n volutele unei litere a acestuia, nici identic\ desigur, nici str\in\ `ns\ spiritului de b\nuit, de `ntrev\zut `n filigran, undeva, mai `n profunzime, dincolo de culoarea [i de efectele de suprafa]\ stilistic\ imediat abordabil\. Relieful `n timp [i ritmurile mari ale recept\rii tocmai asta arat\: taton\ri, dificult\]i

***
A[a se face, iat\, c\ O noapte furtunoas\ brodeaz\ `n jurul vigilen]ei cu care `ncornoratul jup`n Dumitrache `[i ap\r\ onoarea de familist, treab\ la care consimte din plin [i omul s\u de `ncredere, nu altul dec`t Chiriac, amantul Vetei, o mult mai substan]ial\, caracterologic, imagine, dramaturgic\, scenic\, a ambi]ului protagonistului, a `nscrierii comportamentului s\u `ntre limitele asumate ale unui cod transindividual, de ordinul apartenen]ei lui la o categorie. Nu aceasta din urm\ i le impune, ea, ci el `[i face o psihologie de obligatorie ]inut\ `n lume, a rangului s\u. E negustor, e cineva, [i nu un oarecare, de aceea nu poate compromite blazonul s\u, imaginea persoanei sale [i nici, pe o atare cale, pe aceea, mai larg deschis\, transindividual\, a unui `ntreg corp social. E comic? Este, dar nu `n ochii personajului, `n nici un caz. De aceea nu-[i permite, cum i-ar cere pornirea de a-[i v\rsa n\duful, s\-l loveasc\ pe be]ivanul de }irc\d\u, care n-are onoarea [i scrupulele fostului cumnat. Dac\ ar face-o, s-ar cobor` la teapa aceluia, s-ar dezonora. Toate acestea nu s`nt gratuite specula]ii, la cine [tie ce distan]\ de textul eventual, astfel uitat, ci, dimpotriv\, pe deplin demonstrabile analitic, prin recurs la dominantele structurale ale operei `n discu]ie. De ce era nevoie s\ se deschid\ comedia tocmai pe nara]iunea lui Titirc\ `n prezen]a lui Ipingescu? Numai ca s\ fim c`t mai accelerat introdu[i `n intriga de ansamblu, `nc\ la treapta ei de start? Spaima protagonistului de o poten]ial\ maculare a numelui s\u, de ceea ce ar putea urma, mai departe, dincolo de, deocamdat\, doar nesuferita insisten]\ a ocheadelor unui sc`r]a-sc`r]a pe h`rtie ca
www.timpul.ro

februarie 2013

Est-Vest
Venturiano? P`n\ [i ea, ca de altfel [i dispozi]ia de narator s`nt felul s\u de a-[i gusta satisfac]ia, cu voluptatea adus\ sie[i de pricopseala-i, de statutul pe care, `nst\rinduse, parvenind, [i-l arog\. Nu i se poate nici o clip\, riguros vorbind, atribui o `nclinare autentic confesiv\, dorin]a de a-[i comunica `ngrijorarea, fr\m`nt\rile, poli]aiului-confident, at`t de superficial [i prompt aprobativ, mecanic, iner]ial aprobativ, situare ce-i subliniaz\ lui Ipingescu rostul `n economia compozi]ional-semantic\ a comediei de debut, ca oglind\ `n care cel\lalt, chiristigiul, se autoadmir\, `[i vede m\rit\, `n\l]at\, imaginea de sine. Restul, inclusiv iminenta mobilizare [i a confidentului `n burlesca urm\rire nocturn\, `n trei, so]ul cocu, flancat de amantul mai `nver[unat dec`t to]i [i, de cealalt\ parte, disponibilul, este izvor imediat al r`sului [i nimic mai mult. Dar panta unui `ntreg lan] de teme [i de sugestii gravit`nd, toate, `n jurul ambi]ului de negustor [i a onoarei de familist, va coagula, dincolo de hazul incontestabil al situa]iilor [i ipotezelor inseparabile de design-ul intrigii (plot), prin propriile derivate [i conexiuni, o mult mai ad`nc\ [i mai original\ substan]ialitate, de ordinul caracterologiei comice, tipic una caragialesc\, purt`nd amprenta creativit\]ii caragialiene. Se simte bine altfel destul de ruginitul apropritar `n tot ce ]ine de rolul (`n `n]elesul din sociologie) pe care [i-l percepe ca fiind al s\u `n mica lui lume. Nu-l complexeaz\ c`tu[i de pu]in treapta sa intelectual\, aceea de la nivelul c\reia are nevoie de deslu[irile hermeneutului Nae Ipingescu pentru a p\trunde, doar a[a, cu un astfel de t\lm\citor, `n profunzimea g`ndirii lui Ric\ Venturiano, studinte `n drept [i publicist. ~n ochii s\i, nu conteaz\ nici distan]a dintre admira]ia de contagiune, mimetic\ `n fond (Scrie ad`nc, combate bine, pe citite, dar [i celelalte, ale perspectivei deschise spre mariajul Zi]ei) [i, c`t\ vreme paraponul iscat de primejduita-i onoare de familist se conjug\ cu ignorarea at`t a direc]iei ocheadelor lui Venturiano, c`t [i a aureolei de publicist a asediatorului m`nat de amor, ini]ialele sale accente de dispre] `n crescendo (fa]\ de acela[i ipochimen, mai t`rziu, odat\ l\murite lucrurile, `necat `n laude [i reveren]e): ma]e fripte, coate goale, sc`r]a sc`r]a pe h`rtie. Varia]ii de umoare, da, dar [i, dincolo de ele, dou\ forme, ambele, de autoadulare, nu doar privindu-l de sus, pe bagabont, de la `n\l]imea averii [i a rangului, ci [i bucur`ndu-se de norocul Zi]ei, echivalat, `n subsidiar, [i cu o indirect\ recunoa[tere a pozi]iei proprii `n societate, un nou pas `nainte [i totodat\, mai sus, nu? Nimic de fapt, nici nevoia de a apela la luminile subcomisarului la lectura gazetei, nici malentendu-ul vigilentului so] t`r`t la Iunion de Veta [i Zi]a, nici, deopotriv\, grotesca urm\rire nocturn\ a bagabontului b\nuit a vrea s\ strice pacea unei case onorabile, nimic nu poate tulbura solidul respect de sine al lui Titirc\. Imaginea sa de comersant cu ambi], mereu grijuliu, decis s\-[i apere onoarea de familist, pater familias at`t de protector cu Zi]a, de o conscenden]\ ierarhic proteguitoare cu consim]itorul Chiriac, m`na sa dreapt\, `ns\ dur [i totdeauna gata s\-l mu[truluiasc\ pe Spiridon, evantai de ipostaze definibile rela]ional, convergente `n dominanta lor autoritar\. ~n ea, `ntr-o atare imagine de sine, degustat\ cu delicii nem\rturisite, totu[i ne`ncetat sugerate, este cheia stilistic\ (de stil al persoanei/persona, a[a cum [i-o reprezint\ [i cultiv\ personajul) a `ntregului s\u comportament: [i desigur, [i logica intern\ a inven]iei dramaturgice, viz`nd un lan] de secven]e-manifest\ri, cu caracter de test, fiecare din ele, verig\ dup\ verig\, `ntr-o progresie compozi]ional-semantic\ de configurare edificare caracterologic\.
www.timpul.ro

TIMPUL

17

Poeme de Joan Poulson


Joan Poulson este prezentat\ `n Arhiva Poeziei pentru Copii ca un poet semnificativ al copiilor. Poezia sa, dedicat\ adul]ilor [i copiilor deopotriv\, apare `n peste 300 de antologii, iar c\r]ile sale se g\sesc `n 665 de biblioteci la nivel mondial. De asemenea, a publicat [i c\r]i de bucate tradi]ionale engleze[ti.
b\rba]i [i femei pe terasele cafenelelor: espresso machiato [i ap\ pe mese unde stau [i discut\, r`d, se ceart\, rearanjeaz\ lumea Vene]iei. Sunetele coloreaz\ aerul precum cele din jurul unui apicultor nelini[tit `n timp ce sute de mii de albine s`nt relaxate de fum `n stupul s\u.

~nnebunit de lumin\
C`nd traduci poeziile lui Montale g\sesc un ocean pestri] de nori sub casa salvamarului [i floarea-soarelui `nnebunite de lumin\. C`nd s-a mutat `n sud Van Gogh a devenit o floarea-soarelui soarele din Provence `n fiecare tr\s\tur\ de pensul\. Dac\ i s-ar fi prelevat buc\]i din minte geologii le-ar fi descoperit ca fiind topite cadmiu bolborosind, gum\-guta, [ofran. Pentru a disp\rea, scrii, este aventura suprem\. Dar Olandezul a [tiut c\ acea moarte `nfl\c\rat\ este de fapt aceea s\ fii devorat de un soare canibal furnici c\]\r`ndu-se [i p\trunz`nd `n minte.

Ghettou
O `nv\lm\[eal\ de adolescente cu umbrelele flutur`nd `n v`nt chi]\ie [i r`d pe podul din Ghettou. Pia]a `ntunecat\ luminat\ de sunet, de culoarea curcubeului devine o gr\din\ cinetic\. Fetele se `nv`rt [i se r\sucesc, se strig\ una pe cealalt\ exager`nd puterile v`ntului. P\rul lung ro[cat, ie[it la iveal\ de sub glug\ de c\tre v`ntul neast`mp\rat, se r\suce[te ca fl\c\rile. Dincolo de pia]\ o cl\dire `nalt\ `n umbra unei mici sinagogi de lemn, veche de secole. O u[\ se deschide [i doi b\rba]i apar, unul ]in`nd un toiag aurit pe um\r. O fat\ arat\ spre un semn, [i porne[te `n direc]ia lui. ~nc\ juc`ndu-se cu v`ntul, prietenele ei urmeaz\ [uvoaiele ploii `n Porto del Ghetto Vecchio. ~n urm\ r\m`n doar ecouri.

Cheshire, diminea]a devreme


G\inile, maro [i negre, fiecare cu o pat\ de mov [i turcoaz pe spate toate patru ciugulind cu picioarele ]epene l\s`nd urme verzi peste iarba argintie din ]arc. Deasupra: o lun\ ca o jum\tate de l\m`ie. G\inile c`nt`nd, murmur`nd, elegante ca bunicile pariziene. Traducere de Simona S\mulescu, Masterand MTTLC

Via]a de strad\, Vene]ia


Dup\ toate canalele, o strad\ suficient de larg\ cu magazine de o parte [i cealalt\ unde oamenii din sistieri au cump\rat cizme Wellington pe care le-au purtat ieri [i cump\r\ aparatur\ [i ]es\turi pentru buc\t\rie se opresc l`ng\ co[ul cu jar s\ cumpere pungi cu castane pr\jite [i la tarabele din pia]\ iau prune, ro[ii, struguri mirosindu-le. Dinspre strada larg\ din fa]\ se aude numai zgomot de oameni

Aceste poeme s`nt traduse `n cadrul Proiectului Interna]ional Poetry PRO, coordonat de Lidia Vianu, Director al Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, Universitatea Bucure[ti, http://mttlc.ro.

Miron [i Apocalipsa
ALEXANDRU JURCAN
Autobuzul cobora spre vale cu o vitez\ `ngrijor\toare. Miron `[i f\cea cruce dup\ cruce, `n timp ce sudoarea `i invada trupul. {oferul a reu[it s\ activeze fr`nele exact `n fa]a gropii din cimitir, unde se desf\[ura `nmorm`ntarea. Preotul a amu]it pentru o clip\. Miron a cobor`t speriat, `n timp ce c\l\torii ceilal]i dormeau du[i. Autobuzul aluneca imperceptibil, iar Miron `ncerca s\-l opreasc\ disperat cu um\rul. {oferul disp\ruse. Miron s-a trezit brusc din visul alunecos [i straniu. Seara trecut\ vorbise prea mult despre apocalipsa anun]at\. Se [tia data [i ora, totul era stabilit. So]ia sa, Petru]a, fusese de acord s\ ia bani din banc\ [i s\ construiasc\ bunc\rul pe dealul de la cap\t de ora[. Iat\ c\ bunc\rul `i a[tepta pe ei, ferici]ii supravie]uitori peste pu]in timp, c`nd totul avea s\ devin\ o ruin\ jalnic\. Cump\raser\ provizii pentru un deceniu, iar banii la banc\ nici o banc\! G`ndiser\ logic, corect, genial. N-avea cum s\ nu fie apocalips\, pentru c\ oameni ilu[tri au afirmat-o cu credibilitate maxim\. B\ncile se vor pr\bu[i `n neant, asemenea datoriei lor. Miron ie[i `n ora[, s\ mai vad\ o dat\ ceea ce avea s\ dispar\ definitiv peste dou\ zile. Din pivni]a imobilului se auzea jalea unui c\]el c\zut prin ferestruica exterioar\ `n mocirla adunat\ acolo. Nimeni nu avea vreme pentru el. Unii se rugau, al]ii beau. Vecinul cu trei pitbuli pusese un afi[ straniu la col]ul str\zii, unde scrisese c\ `[i `mprumut\ c`inii pentru alungarea Apocalipsei spurcate. Magazinele erau aproape goale. Mul]i omeni plecaser\ la ]ar\ ori `n v`rf de munte. A sosit [i clipa instal\rii `n bunc\rul umed, dar confortabil. Prima cin\ la lum`n\ri, stropit\ cu vin ro[u de cas\. Noaptea va fi cr`ncen\, pe m\sur\ ce apocalipsa va prinde puteri. Petru]a credea c\ nu ar fi fost indicat s\ doarm\, deoarece nu se puteau b\nui efectele secundare ale seismului. S\ nu fie cumva vreo alunecare de teren orice era posibil. Prima zguduire a fost decent\, apoi au urmat zgomote ciudate, nedeslu[ite. Au aflat abia a doua zi c\ fuseser\ ceva focuri de artificii. Soarele str\lucea la fel, iar `n vale ora[ul se trezea la via]\. Mama m\-sii de apocalips\ [i de cine te-a declarat, b\ga-mi-a[ banii `n banc\! ~n banc\!!! Astfel a `nceput s\ `njure Miron, arunc`nd pietre spre vale. Petru]a a deschis prudent\ o sticl\ cu vin spre potolirea durerii n\valnice [i tic\loase.

februarie 2013

18

TIMPUL

Proz\

Necropola
Boris Pahor este considerat cel mai important romancier contemporan de expresie sloven\. S-a n\scut `n 1913 la Trieste, un ora[ multietnic, pe atunci un `nfloritor port austriac la Marea Adriatic\, iar dup\ cinci ani a devenit cet\]ean italian. Noua sa patrie s-a dovedit a fi mult mai pu]in generoas\ [i tolerant\ cu minorit\]ile dec`t fusese puterea de la Viena, iar b\iatului sensibil care era, i-a fost imposibil s\ se transforme, dup\ cum avea s\ o m\rturiseasc\ mai t`rziu, dintr-un copil sloven `ntr-un elev italian. Memoria acestui copil avea s\ fie puternic marcat\ de imaginea incendiului provocat `n 1920 de c\tre na]ionali[tii italieni, care a distrus Casa Na]ional\ Sloven\. ~n jurul acesteia se organizase de decenii `ntreaga via]\ cultural\ a minorit\]ii slovene, devenind `n timp un adev\rat simbol al identit\]ii lor na]ionale. Aceasta a fost prima experien]\ traumatic\ a lui Pahor, ei ad\ug`ndu-se altele, toate legate de limitarea sau interzicerea libert\]ii: programul de asimilarea for]at\ practicat de autorit\]ile fasciste asupra slovenilor, experien]a r\zboiului `n Libia, internarea `n lag\rele de concentrare naziste. Din aceast\ din urm\ experien]\ `[i trage seva [i romanul Necropola, ap\rut la Trieste `n 1966 [i r\mas aproape necunoscut timp de 40 ani at`t `n Italia, c`t [i `n Iugoslavia. ~n Italia pentru c\, dup\ cum m\rturisea Pahor, aceast\ ]ar\ `nc\ nu [i-a asumat trecutul fascist, iar `n Iugoslavia, pentru c\ tema predilect\ a scrierilor lui Pahor este libertatea [i pluralismul politic, incompatibile cu dictatura unui singur partid. Dup\ independen]a Sloveniei `n 1991, atitudinea oficial\ fa]\ de Boris Pahor s-a schimbat, operele sale, redactate toate `n sloven\, au `nceput s\ fie tip\rite, iar `n semn de recunoa[tere a valorii operei sale i-a fost atribuit Premiul Preeren, cel mai prestigios premiu literar sloven. Pahor este [i cel mai tradus scriitor sloven, recunoa[terea public\ interna]ional\ este atestat\ [i de distinc]iile importante care i-au fost conferite: Legiunea de onoare (mai `nt`i rangul de cavaler 2007, apoi cel de comandor 2011) acordat\ de Statul francez, Crucea de onoare pentru [tiin]\ [i cultur\ conferit\ de Austria (2009) [i cel mai recent, `n 2012, Premiul Tischler, acordat de Asocia]ia Cultural\ a minorit\]ii slovene din regiunea Carintia (Austria). ~n ultimul deceniu mai ales numele lui Pahor a `nceput s\ fie foarte mediatizat [i `n Italia. Omul care a tr\it timp de decenii `n solitudine, scriindu-[i c\r]ile, edit`nd cu un grup de prieteni ziarul independent Golful, pred`nd literatura italian\ la Liceul sloven din Trieste, a devenit brusc un binecunoscut personaj public, invitat `n emisiuni de televiziune, `n [coli [i universit\]i s\ conferen]ieze despre experien]a sa carceral\. ~n pofida v`rstei `naintate, o face din datoria pe care consider\ c\ o are, pe de o parte pentru ca amintirea celor care au luptat pentru libertatea Europei s\ nu fie uitat\ [i, pe de alt\ parte, ca tinerii s\ cunoasc\ adev\rata istorie a continentului lor. Este [i motivul pentru care a acceptat bucuros s\ reproducem `n revista Timpul un fragment din romanul s\u cel mai cunoscut [i mai tradus, Necropola, fapt pentru care `i s`ntem extrem de recunosc\tori. numeroase care, de[i lipsite de imagina]ie, s`nt gata s\ rezoneze la destinul de ne`n]eles al fiilor lor pierdu]i. Desigur, ascensiunea aceasta pe `ndep\rtate culmi de munte evoc\ zelul pelerinilor care `nainteaz\ pe pantele abrupte ale unor locuri sfinte. Totu[i, acest pelerinaj nu are nimic `n comun cu `nfl\c\rarea pe care Domnul Primoz1 a comb\tut-o cu fervoare, el care dorea ca slovenii s\ reu[easc\ o nou\ re`nnoire interioar\ `n loc s\ se iroseasc\ [i s\ se risipeasc\ `n rituri nenum\rate [i superficiale. Oameni din toate ]\rile Europei n\v\lesc pe aceste terase din mun]i unde r\utatea omeneasc\, grav`nd moartea cu efigia eternit\]ii, a triumfat asupra suferin]ei umane. Pelerinii de azi nu s`nt atra[i de sublimarea miraculoas\ a dorin]elor lor; vin aici s\ calce pe un p\m`nt cu adev\rat sf`nt [i s\ se `ncline `n fa]a cenu[ii semenilor lor a c\ror prezen]\ t\cut\ marcheaz\ `n con[tiin]a comun\ o piatr\ de hotar de neclintit `n istoria umanit\]ii. ~n curbele astea str`nse, nu m\ g`ndesc deloc la zdruncin\turile camionului care transporta din locul care pe atunci se numea Markich o lad\ plin\ cu primii no[tri mor]i [i pe care eram a[ezat f\r\ s\ am cuno[tin]\ de tristul ei con]inut; adierea `nghe]at\ care se `n\l]a din z\pad\ paraliza f\r\ doar [i poate [i cel mai mic g`nd care s-ar fi strecurat `n con[tiin]\. Nu, `n mod clar, nu vreau s\ m\ g`ndesc la acele imagini care d\inuiesc `n mine, amestecate [i zb`rcite ca un ciorchine de struguri strica]i [i putrezi]i. Privesc asfaltul neted care alunec\ `n fa]a parbrizului ma[inii av`nd nostalgia vechiului drum desfundat care reda cu mai mult\ autenticitate atmosfera trecutului; `n acela[i timp se face, desigur, sim]it [i egoismul automobilistului r\sf\]at care s-a obi[nuit cu avantajele deplas\rii rapide. Apoi, `ncerc s\ g\sesc un drum de munte din Slovenia care s-ar putea compara cu traseul acesta sinuos dintre Schirmek [i Struthof. M-am g`ndit la serpentinele de la Vric; dar acolo priveli[tea se deschide asupra unui extraordinar amfiteatru de culmi st`ncoase, care nu exist\ aici. Drumul acesta din Mun]ii Vosgi este poate mai asem\n\tor aceluia sinuos de la Kobarid la Vrsno. Acolo ca [i aici, p\durea se retrage din loc `n loc [i, mai ales, nu exist\ st`nci, iar p\m`ntul se revars\ din rotunjimile p\durilor `n ierburi care se onduleaz\ la r\d\cina masei `ntunecoase de copaci. Dar nu mai [tiu dac\ pe pov`rni[urile de la Vrsno s`nt brazi ca [i aici. Probabil c\ nu. Drumul continu\ s\ urce spre munte, dar ici [i colo este marcat de albea]a pietrei t\iate ca peste tot unde uneltele omului au mutilat contururile verzi ale P\m`ntului [i au mu[cat din profunzimile for]ei lui vii. La st`nga se desprinde o f`[ie lung\ [i lat\ de p\m`nt care duce la intrare. ~ntr-o zi, aici o s\ fie f\r\ `ndoial\ o alee, acum `ns\ locul este rezervat pentru autobuze [i ma[ini care s`nt parcate `n toate direc]iile, evoc`ndu-mi imediat parcarea de la Pe[tera Postojna. Refuz cu `ntreaga mea fiin]\ secven]a aceasta ce reprezint\ imaginea unor turi[ti elve]ieni [i austrieci `n v`rst\ [i a unor turiste cu p\rul c\runt. Cu m`na ]in con[tiincios de toarta unor gen]i demodate [i `[i r\sucesc capul urm\rind vocea ghidului, ca ni[te g\ini care, smulse de la treburile lor banale, la cea mai mic\ alert\, `[i ridic\ `n grab\ periscopul ro[u. Ar fi mai corect [i mai cinstit s\ plec [i s\ revin m`ine diminea]\ c`nd atmosfera din timpul unei zile de munc\ ar ocroti ]inutul acesta terasat. Dar m`ine m\ a[teapt\ alte locuri, a[a c\ m\ `ndrept spre intrare cu sentimentul c\ respect `n mod automat [i, ca urmare, oarecum `n van, programul stabilit al c\l\toriei, `n loc s\ m\ dedic unui anumit loc sau, dimpotriv\ s\-l exclud din program. ~n pofida nevoii mele de c\l\torii rapide [i agitate, acum ca `ntotdeauna resimt dorul sincer dup\ reculegerea calm\ [i absolut\ `n care omul `[i g\se[te adev\rata leg\tur\ cu p\m`ntul [i cu marea, cu str\zile [i casele unor ora[e, ca [i cu chipurile [i persoanele pe care le `nt`lne[te `n via]\; dar viteza [i graba `l m`n\ cu `nfrigurare `nainte astfel `nc`t ochii nu mai re]in dec`t impresii superficiale ce dispar tot at`t de repede ca [i spuma de la prova unei b\rci rapide cu motor. {i, `n cele din urm\, omul se consoleaz\ c\ e bogat [i de pe urma faptului c\ resimte dorul dup\ durata t\cut\, ca [i c`nd, `n zilele noastre, con[tiin]a unei infirmit\]i ar fi o valoare `n sine. {i poate c\ [i este. {i poate c\ a fost mereu, pentru o m`n\ de oameni. Azi s`ntem `n realitate s\raci din cauza cantit\]ii mult prea mari de imagini [i impresii; ne-am risipit iubirea [i astfel ne-am `ndep\rtat de ea. Am f\cut exact pe dos de ceea ce fac albinele; am risipit polenul pe milioane de obiecte [i, `n pofida unei voci stinse care spune contrariul, `nc\ mai sper\m c\ `ntr-o zi vom avea la dispozi]ie suficient timp ca s\ ne umplem din nou fagurii goi. E stupid, dar mi se pare c\ turi[tii care se re`ntorc la ma[inile lor m\ observ\, ca [i c`nd brusc o hain\ v\rgat\ mi-ar fi acoperit umerii, iar sabo]ii ar sf\r`ma pietri[ul de pe drum. O sc`nteie nesupravegheat\ care face ca omul s\ confunde trecutul cu prezentul; dar este tot at`t de adev\rat c\, `n unele momente, un fluid imperceptibil [i puternic trece prin noi [i c\ apropierea acestei atmosfere neobi[nuite, insolite, `i face pe ceilal]i s\ tresar\ asemenea unei b\rci pe un val imprevizibil. Poate c\ `ntr-adev\r a r\mas ceva pe mine din zilele de odinioar\; [i cu asta `n g`nd, `ncerc s\ p\[esc sigur de sine, de[i m\ deranjeaz\ faptul c\ sandalele mele s`nt at`t de u[oare, iar pa[ii `mi s`nt mult mai agili dec`t dac\ ar fi trebuit s\ port `nc\l]\rile din p`nz\ cu talpa groas\ de lemn. U[a de lemn este acoperit\ cu s`rm\ ghimpat\ [i `nchis\ ca [i atunci; totul este intact, lipsesc numai sentinelele din foi[oarele de lemn. Iar `n fa]a u[ii trebuie s\ a[tept\m; diferen]a const\ `n aceea c\ acum din baraca de lemn iese un gardian care deschide u[a [i, la intervale regulate, las\ grupurile s\ p\trund\ `n aceast\ incint\ f\r\ suflet din mun]i. Datorit\ acestei ordini, pe terasele lag\relor domne[te o atmosfer\ de reculegere; soarele de iulie supravegheaz\ st\ruitor lini[tea [i numai undeva mai jos, ecoul vorbelor ghidului se face uneori auzit asemenea vocii prea cur`nd risipite a unui predicator `nviat din mor]i. Da, gardianul m-a recunoscut, ceea ce m\ mir\, fiindc\ nu credeam c\ o s\-[i aminteasc\ de vizita mea de acum doi ani. a va? m\ `ntreab\. {i asta ajunge ca s\ creeze un sentiment de camaraderie care, dintr-o dat\, m\ pune la ad\post de orice leg\tur\ cu agita]ia turi[tilor. Are p\rul negru, nu e frumos. E scund, vioi [i sprinten; dac\ ar avea o casc\ [i un l\mpa[, ar fi un adev\rat miner. R\spunde scurt [i concis, e sigur de sine [i totul indic\ faptul c\ e [i `nd\r\tnic; pare c\, `n prezen]a mea, un fost de]inut, e `ntr-un fel de `ncurc\tur\ nepl\cut\, fiindc\ `[i c`[tig\ p`inea prezent`nd locul agoniei noastre. De aceea, `ncuviin]area pe care mi-o d\ pe loc c\ pot intra numai `n zona `nconjurat\ de s`rm\ ghimpat\, pe l`ng\ favoare camaradereasc\, ascunde `ntruc`tva [i dorin]a de a sc\pa c`t mai repede de mine. Mai mult ca sigur. Nu-l dispre]uiesc pentru asta, fiindc\ [tiu c\ nici eu nu a[ putea vorbi niciodat\ unui grup de vizitatori `n prezen]a unei persoane cu care am tr\it `ntr-o lume de crematorii. La fiecare vorb\ m-ar urm\ri de teama de a nu c\dea `n banalitate. ~n fond, at`t despre moarte c`t [i despre iubire, omul nu poate vorbi dec`t cu sine sau cu fiin]a iubit\, cu care devine unul. Nici moartea nici iubirea nu au nevoie de martori. {i c`nd vorbe[te ca un ghid unui grup t\cut, `n realitate evoc\ propriile amintiri cu glas tare, monologul lui nu e dec`t o eliberare a unor imagini interioare [i nu e sigur c\ dup\ at`tea dezv\luiri va fi mul]umit [i, `ntr-o oarecare m\sur\, mai lini[tit. A[ putea spune chiar c\ dup\ o serie de asemenea m\rturii `n interior e [i mai zdrobit, `n orice caz mai sec\tuit. De aceea `i s`nt recunosc\tor c\ p\trund singur `n acest univers t\cut; [i mul]umirea aceasta este asemenea satisfac]iei pe care o confer\ con[tiin]a unui avantaj, a unui privilegiu special, `n cazul meu acela de a apar]ine unei caste de proscri[i [i, `n acela[i timp, izolarea mea vine `n prelungirea izol\rii [i t\cerii de odinioar\. Fiindc\ `n pofida mul]imii [i a vie]ii `n turm\, fiecare s-a confruntat numai cu singur\tatea lui interioar\ [i cu tenebrele f\r\ glas. ~nc`t acum nu mai [tiu s\ apreciez distan]a corect\ dintre mine [i treptele care, `n soare, `mi s`nt mult prea cunoscute [i prea aproape, `n loc s\ resimt cum boarea neantului plute[te deasupra lor. S`nt c`t se poate de obi[nuite, cum erau [i acele bra]e care au c\rat [i sortat pietrele din care s`nt f\cute. Cu toate acestea, odinioar\ mi se p\ruser\ mai abrupte; cu ocazia asta m\ g`ndesc la adultul care, revenind `n locurile unde a copil\rit, constat\ cu uimire c`t de mic\ este de fapt casa p\strat\ `n amintirile sale de copil. Pentru c\, fiind copil, m\surase `n\l]iwww.timpul.ro

BORIS PAHOR
Manilor tuturor acelora care nu s-au re`ntors Peste umbre s-a a[ezat cenu[a rece Srecko Kosovel Dar `n ziua `n care popoarele vor fi `n]eles Cine a]i fost, vor mu[ca p\m`ntul de triste]e [i de remu[care. ~l vor uda cu lacrimile lor [i v\ vor `n\l]a temple. Vercors

E duminic\ dup\-amiaz\; drumul asfaltat neted [i [erpuit care urc\ spre mun]i nu e at`t de pustiu pe c`t mi-a[ fi dorit. M\ dep\[esc ni[te ma[ini, altele se `ntorc la Schirmek, `n vale, iar circula]ia banalizeaz\ reculegerea care `mi este at`t de necesar\. {tiu bine c\ [i eu cu ma[ina mea particip la procesiunea motorizat\, dar `mi `nchipui c\, dac\ a[ fi fost singur, prezen]a mea, fiindc\ `n aceast\ atmosfer\ s`nt de-al casei, n-ar schimba cu nimic imaginea de la sf`r[itul r\zboiului, ce s\l\[luie[te ad`nc `n mine, intact\. ~n]eleg, `n mine se treze[te un fel de revolt\ nedeslu[it\, o revolt\ din cauza faptului c\ locul acesta din mun]i, care face parte integrant\ din lumea noastr\ interioar\, este acum accesibil [i dezgolit; [i la aversiunea asta se adaug\ un sentiment de gelozie, nu numai pentru c\ ochi str\ini se plimb\ peste acest loc care a fost martor al captivit\]ii noastre anonime, ci [i pentru c\ privirile turi[tilor nu vor putea niciodat\ (s`nt ferm convins de asta) s\-[i reprezinte abjec]ia care a strivit credin]a noastr\ `n demnitatea [i libertatea omului. Dar `n acela[i timp, ei, da, venind nu se [tie de unde, o satisfac]ie modest\, nea[teptat\ [i un pic inoportun\ se insinueaz\ cu for]a `n mine, aceea de a [ti c\ Mun]ii Vosges nu mai s`nt domeniul secret al unei mor]i solitare [i lente, ci c\ atrag mul]imi

februarie 2013

Proz\
mea zidurilor cu trupul lui de pitic. Desigur, noi nu am urcat [i cobor`t aceste trepte `n anii copil\riei, `ns\ vulnerabilitatea noastr\ era cu mult mai mare dec`t aceea a unui copil sau a unui sugar, fiindc\ pe noi nu ne putea sus]ine imaturitatea g`ndului. Ne aflam fiecare dintre noi, `n goliciunea lui, `n pielea ofilit\ a unui animal fl\m`nd, care se stingea neputincios `n captivitate [i care, `n fiecare zi, m\sura instinctiv distan]a de la cuptor la co[ul pieptului s\u uscat [i la membrele ca ni[te be]e. Desigur, acum, printr-o netulburat\ asocia]ie de idei, cineva se poate g`ndi la p\pu[a din lemn a lui Collodi, fiindc\ doar [i lui Pinocchio `i fusese h\r\zit s\ fie `nghi]it de fl\c\ri, `ns\ creatorul lui milos i-a `nlocuit partea v\t\mat\, `n timp ce la noi, c`nd ardeam, nimeni nu se g`ndea la piese de schimb. Fire[te, imaginea lui Pinnochio este oarecum nepotrivit\, nu are ce c\uta aici, dar este tot at`t de adev\rat c\, mai devreme sau mai t`rziu, va trebui s\ apar\ un Collodi contemporan care s\ spun\ copiilor povestea trecutului nostru. ~ntrebarea e cine va `ndr\zni s\ se apropie de sufletul copilului `n a[a fel `nc`t r\ul s\ nu `l r\neasc\ [i, `n acela[i timp, s\ `l apere de ispitele viitorului. ~n fine, pe treptele astea care, cu fiecare teras\, se fr`ng asemenea unei `ncheieturi de piatr\, ne-am re`ntors `ntr-o lume a limitelor ra]iunii; aceasta se `nt`mpla atunci c`nd, din cauza lipsei de lichid `n citoplasma celulelor noastre, materia cenu[ie din ]east\ se usca asemenea gelatinei dintr-o meduz\ r\t\cit\ pe pietri[ul de la mal. ~n vremea aceea, treptele se `n\l]au `n fa]a noastr\ asemenea treptelor din turnul unei clopotni]e; [i tot a[a, terasele p\reau nesf`r[ite, iar urcu[ul nostru p`n\ `n v`rful turnului dura o ve[nicie [i pentru c\, `n pofida picioarelor ca ni[te be]e, t\lpile umflate de edeme p\reau ni[te butuci de carne alb\. Mi-am dat seama c\ de data asta timpul era de partea mea, a[a c\ m-am oprit s\ privesc iarba `nalt\ de dincolo de gardul de s`rm\. ~ncerc s\ m\ `nchipui `n peisajul `ng\lbenit al paji[tilor Carstului, pe care le-am str\b\tut acum c`teva zile, dar, `n compara]ie cu ele, coama asta am\r`t\ [i deas\ de f`n e caraghioas\ `n permanen]a ei inept\. N-are nici o vin\, [tiu, dar, cu toate astea, st\ruin]a cu care cre[te `n lini[te mi se pare f\r\ noim\; fusese aici `nainte de asta, a fost aici tot timpul c`t a durat asta, chiar [i acum e aici. {i `n clipa aceasta, din cauza fragilit\]ii ei putrede [i ve[tejite, reprezint\ existen]a neghioab\ a fiec\rui fir de iarb\ [i a tuturor firelor de iarb\ din lume. Viet\]ile ce cresc din p\m`nt nu-i ofer\ omului niciun fel de apropiere real\, s`nt surde la nevoile lui, prizoniere ciclului lor vegetal, iar dac\

TIMPUL
`n v`rful micilor tulpini erup potire `nflorite, culorile lor vii nu fac dec`t s\ le ascund\ mimetic orbirea. ~n acela[i timp, o consolare se insinueaz\ `n aceste g`nduri, aceea c\ s`nt singur, iar grupul `mpreun\ cu ghidul s`nt departe, de partea cealalt\ a terasei, iar intrarea e mult mai sus, complet ascuns\. {tiu bine c\ nevoia asta egoist\ de singur\tate m\ ajut\ s\ salvez numai integritatea amintirilor mele, dar, `n acela[i timp, nu pot alunga g`ndul c\, vai, mult prea des, mul]imea `n mi[carea ei regulat\ [i lent\ nu face dec`t s\ continue, chiar dac\ `ntr-o alt\ dimensiune, apatia amorf\ a acestor nenum\rate fire de iarb\ ofilite. Tocmai `l v\d pe Tola cobor`nd treptele `n fa]a mea [i bomb\nind c\, de pe targa de p`nz\, mortul costeliv alunec\, iar craniul lui ras `l `mpunge `n [ale. Mie-mi convine c\ mortul nu m\ atinge [i, mut`nd greutatea de pe un picior pe altul, salt m`nerele t\rgii ca s\ nu m\ loveasc\ `n genunchi. {i-apoi, de c`te ori un trup gol mumifiat trebuia ridicat de pe salteaua de paie [i trecut pe p`nza grosolan\, dungat\ a t\rgii, o f\ceam simplu [i firesc; `ns\ nu puteam suporta ca, atunci c`nd coboram panta, s\ m\ ating\ un mort. Asta `nseamn\ c\ celulele vii nu se ap\r\ de celulele moarte c`nd contactul e con[tient, c`nd e determinat de activitatea lor, de mi[carea centrifug\ vital\; dar ele nu suport\ interven]iile exterioare, imixtiunea involuntar\ al unui ]esut mort `n substan]a celular\ vie [i elastic\. Dar poate c\ asta nici nu e o experien]\ semnificativ\ de lag\r; e mai mult ca sigur valabil\ [i pentru via]a de zi cu zi. M\ `ntreb `ns\ ce imagini vor evoca vizitatorii care se `ngr\m\desc `n jurul ghidului; numai ni[te fotografii m\rite, care s\ at`rne `n interiorul bar\cilor, `nf\]i[`nd mul]imea de c\p\]`ni rase, cu pome]i proeminen]i [i cu maxilarele asemenea unor lac\te, ar putea poate s\ trezeasc\ `n imagina]ia vizitatorului o imaginea apropiat\ a realit\]ii de atunci. ~ns\ niciun panou nu va putea reda niciodat\ starea de spirit a individului care are impresia c\ vecinul lui a primit `n gamel\ cu o jum\tate de deget mai mult de zeam\ galben\. Desigur, cineva [i-ar putea reprezenta ochii cu imobilitatea lor aparte pe care le-o confer\ foamea; dar nu ar putea `nvia nelini[tea cavit\]ii bucale [i nici agita]ia `nc\p\]`nat\ a esofagului. Ce fotografie ar putea apoi s\ `nf\]i[eze `n toate nuan]ele lupta interioar\ nev\zut\ `n care normele de educa]ie `nsu[ite odat\ au sucombat `n fa]a tiraniei f\r\ limite a mucoasei stomacului. Nu, nu [tiu care e mucoasa dominant\, poate c\ ]esutul esofagului are rolul central; [tiu doar c\ Zuzko, c\]elul meu, pe care altminteri `l iubesc, devine de-a dreptul nesuferit c`nd `n gur\ i se adun\ mult\ saliv\ [i apoi o `nghite zgomotos, `n tot acest timp mi[c`ndu-[i nelini[tit labele din fa]\. Atunci m\ uit `n ochii lui [i `mi zic c\ pe undeva ne `nrudim, de[i el st\ pe picioarele dind\r\t, iar eu pe cel mai nou obiect de mobilier de la o fabric\ din Carst. ~n orice caz, numai pelicula de celuloid a unei camere de filmat ar putea reda `mbulzeala uniformelor v\rgate diminea]a, `n stupul ticsit, care se dau jos din paturile suprapuse pe trei niveluri [i se reped spre Waschraum2, ca s\ nimereasc\ o pereche de sabo]i cu fa]a de p`nz\ `ntreag\, pe care s\-i poat\ `nc\l]a [i s\ nu-i piard\ `n z\pad\, `n noroi sau prin b\l]i. Numai un film ar putea surprinde m`na v`njoas\ care, conform regulamentului privind c\lirea organismului, `mpinge sub jetul de ap\ ]easta rotund\ a unui schelet ale c\rui coaste p`r`ie asemenea unei valize de nuiele, `n timp ce m`na samavolnic\ m\re[te presiunea pe [ira spin\rii. Afar\, frigul [i `ntunericul dimine]ii `i p`ndesc dind\r\tul deschiz\turii `nguste a u[ii pe cei ce, dintr-o clip\ `n alta, vor trebui s\ se arunce `n h\ul negru. Iar la pr`nz, mul]imea cu nenum\rate capete, `mpinse de un instinct multiplicat de sute de ori, fojg\i, se mi[c\ [i, `ntre pere]ii de lemn, consum\ o energie trepidant\, declan[at\ de a[teptarea unui polonic din sursa chioar\ [i cald\ de energie. {i momentul c`nd capetele rase s`nt toate aplecate deasupra lingurilor de lemn. Ca [i furnicarul v\rgat, care seara se duce de culcare, dar `nainte s\ se repead\ spre ghe]arul de paie, trebuie s\ `[i str`ng\ `ntr-o boccea zeghea aspr\; [i mai-nainte, fiecare se va fi coco]at pe un sc\unel, iar cineva care ]ine `n m`na st`ng\ un bec protejat de o plas\ de s`rm\, `i inspecteaz\ pubisul. Nu mai e nici urm\ de p\r, frizerul a ras totul, dar la r\d\cina unui fir care st\ s\ creasc\ s-ar putea ascunde un p\duche. Penisul astfel luminat pare supus unui nou cult, `nconjurat din toate p\r]ile de trupuri forfotind, acoperite p`n\ la buric de c\m\[i, de capete ple[uve care aduc, Dumnezeu [tie de ce, cu acelea ale unor idio]i. Nu, `n luminarea jalnic\ a pubisului nu e nimic din acel respect cu care la Pompei era gravat deasupra u[ilor de la case semnul fertilit\]ii; e doar un ritual prin care st\p`nii `ncearc\ s\-[i `ngr\deasc\ frica de p\duchi [i de tifos. Iat\ de ce lumina a surprins `n cuib vr\betele care a cr\pat de foame `nainte de a face pene [i care, muribund fiind, se mi[c\ dup\ bunul plac al m`inii care-i face inspec]ia. E drept, doar o camer\ de filmat ar putea `nregistra cu fidelitate asemenea secven]e, s-ar putea opri asupra cablului lung, l-ar urm\ri p`n\ la bec [i p`n\ la sexul uscat, surprinz`nd, `n acela[i timp, capetele rase ale bipezilor care se tot `mbr`ncesc pentru ca s\ ajung\ c`t mai repede s\ se odihneasc\ `n cripta rece. Poate c\ e mai bine c\ nu a existat un asemenea ochi cinematografic, fiindc\ cine [tie cum ar fi privit cei de azi acest c`rd de fiin]e pe jum\tate goale care `nainteaz\ una dup\ alta spre un soclu, `n timp ce al]ii privesc `nsp\im`nta]i, fiindc\ nu cred c\ pas\rea luminat\, despuiat\, ve[ted\ se afl\ `ntr-adev\r la originea nenum\ratelor exemplare ale spe]ei bipede. F\r\ `ndoial\, e mai bine c\ nu exist\ un asemenea film, fiindc\ azi, aceste fiin]e desc\rnate, cu pubisul gol, ar putea p\rea o hait\ de c`ini dresa]i pe care st\p`nul i-a `nv\]at prin `nfometare s\ stea pe un sc\unel pe labele dind\r\t [i s\-[i adulmece unul altuia zona pubian\.
1 Primoz Trubar (1508-1586), pastor protestant, autorul primei c\r]i tip\rite `n sloven\, traduc\tor al Noului Testament, considerat p\rintele limbii literare slovene. 2 Sp\l\tor (germ.)

19
UMOR

Este greu a scrie versuri, c`nd... !

BOGDAN ULMU
Dup\ ce am c`[tigat campionatul european de m`nc\tori de [oric (record absolut: 150 cm2, `n 6 ore!), am fost sf\tuit s\ dovedesc [i-n scris, c\-s mare amator de [orici: mi s-a cerut, de c\tre Asocia]ia h\p\itorilor de epiderm\ porcin\, s\ trec proba suprem\ adic\, s\-nchin o od\ porcului. Premiu? 1 m2. Tentant, nu? M-am a[ezat `n fa]a colii imaculate. Am deschis stiloul (a[a `ncep cam 80% din proze, atunci c`nd autorii vor s\ deducem c\ n-au talent). Am scris titlul. {i... r\u am f\cut! C\ orice vers a[ternut, ori mi se p\rea stupid, ori plagiat. V\ dau c`teva exemple, ru[inat de propria-mi bicisnicie, dar m`ndru c\ m\car pot fi sincer. O, porc ce-mi bucuri Ignatul/ e[ti gustos cum nu e vreun altul!...: e desuet acel O. {i-apoi, Ignat se nume[te socrul meu. Ce-mi placi tu mie, animal de companie!: ce companie? Poate-n farfurie! (na, c\-mi ies rime, c`nd nu-mi propun!). Plus c\ fidela-mi c\]elu[\ deja se uit\ chior`[, la mine... S\-ncerc ceva istoric, solemn: Porcule, M\ria ta, tu `n cote] nu mai sta! sun\ cunoscut `ns\, nu?! Poate chiar impietant... Porcu[or cu coad\ crea]\/ ce-mi furi ra]a din cotea]\?: am mai auzit o variant\, asem\n\toare... De rupi din porc, c`t de-o pingea, ce-i pas\ lui Ghi]u[ de ea? De un [tii c`t colesterol, zace `n ea?: nu, [chioap\t\ prozodic... Efemerid\ cu [oric, ascult\-mi oda ce-]i dedic!: da ce, parc\ el `n]elege rom=ne[te?! Purcelu[, purcel pitic, ninge peste tine/ hai, la mine `n cuptor, unde-i cald [i bine!: e cinic\! ~n plus, o [tiu din copil\rie... Am vrut s\-mi numesc oda Un porc `ntre oameni, dar ceva asem\n\tor a scris Camil Petrescu. Ori, Laud\ porcului!, dar m\ trimitea la Arghezi. Porcul pe acoperi[ fierbinte aducea a Tennessee Williams... {ase porcine `n c\utarea unui abator: n-o avea [i Pirandello? Pe porcul lini[tit scrisese {olohov... O scroaf\ furtunoas\ mirosea a Caragiale... Trei purcei: nu, a scris-o Cehov... Porcine bolnave Breban, toat\ ziua! Morala: geaba ai cultur\, dac\-]i lipse[te inspira]ia!...

Traducere [i prezentare: Paula Braga imenc


www.timpul.ro

februarie 2013

20
UMOR PE VIZOR

TIMPUL

Labirint

Prea t`rziu
SORIN BOCANCEA
Prea t`rziu s-a `nchis insalubrul post de televiziune OTV. R\ul deja s-a produs pe termen destul de lung [i `n propor]ie de mas\ [i acesta poart\ un nume derivat din cel al respectivului post: otevizarea. C`nd a `nceput ascensiunea acestuia am crezut c\ va fi un foc de paie, dar nu a fost a[a. Ceea ce p\rea a fi un accident a devenit marc\, brand. Televiziunea lu Domnu Dan deci, a poporului a reu[it s\ rebrenduiasc\ m`rl\nia [i s\ o v`nd\ pe bani buni. Cui? Celor ce se recunosc `n ea. {i s`nt mul]i [i echitabil distribui]i `n toate sferele sociale. Motivul pentru care i-a fost retras\ licen]a acestui post ne aduce aminte de modul `n care a fost `ncarcerat Al Capone: nu pentru crimele pe care le-a s\v`r[it, ci pentru neplata unor taxe la stat. OTV nu a fost oprit
IDEI FLOTANTE

Desz\pezire cu surprize

IULIAN S~RBU
Luna decembrie abia `[i deruleaz\ primele zile [i ninge serios. Cine-a mai v\zut s\ ning\ a[a de tare chiar de la `nceputul iernii? S-a depus z\pad\ din bel[ug pe strad\, pe trotuar [i pe ma[inile din parcare. {i asta tocmai acum, c`nd trebuie s\ merg cu ma[ina pentru a rezolva mai multe treburi urgente. De la fereastr\ nu pot s\-mi v\d ma[ina (e parcat\ `n partea opus\ a blocului), dar v\d ma[inile vecinilor. S`nt complet `ngropate `n z\pad\. M\ echipez adecvat, iau lopata [i m\tura [i ies s\ desz\pezesc ma[ina. ~n parcare nu mai s`nt ma[ini. S`nt doar ni[te movile de z\pad\, mai mari sau mai mici. Localizez, cu greutate ce-i drept, zona unde mi-am parcat ma[ina. M\ apuc `nt`i s\ fac cu lopata p`rtie pe l`ng\ ma[in\, de fapt pe l`ng\ gr\mada de z\pad\ unde se afl\ automobilul meu proprietate personal\. ~ncep s\ dau, folosindu-m\ de m\tur\, z\pada de pe ma[in\. ~ncet-`ncet se dezv\luie din p\tura de nea. Dau cu m\tura `n vitez\ pentru c\ s-a f\cut deja tare t`rziu. ~n linii mari e gata. M\ caut prin buzunare dup\ cheie [i constat c\ am l\sat-o `n cealalt\ hain\. Pun lopata [i m\tura l`ng\ ma[in\, undeva mai la dos. N-am chef s\ m\ mai car cu ele sus. Fug `n cas\ s\ iau cheia. Cobor `n tromb\ jos [i ap\s butonul de deblocare a portierelor. Degeaba, nu func]ioneaz\! ~n schimb aud un zgomot `n movila de z\pad\ de al\turi. Privesc mai atent la ma[in\ [i abia acum `mi dau seama c\ nu e a mea. E drept c\ e acela[i model [i culoare, dar e ma[ina unui vecin de la blocul de al\turi. M\ apuc s\ dau cu m\tura pe ma[ina mea. ~nt`i desz\pezesc partea din fa]\ a ma[inii [i m\ uit la num\rul de `nmatriculare. Da, asta este! Tocmai c`nd `mi termin de desz\pezit ma[ina, coboar\ [i vecinul c\ruia tocmai `i desz\pezisem automobilul. R\m`ne blocat c`nd `[i vede ma[ina curat\. Nu s-a `nt`mplat nici o minune, vecine! `i spun eu. }i-am desz\pezit-o eu din gre[eal\, crez`nd c\ e a mea. Sper c\ nu te superi. Vai de mine, vecine, cum o s\ m\ sup\r! Desear\, c`nd vii de la serviciu, treci pe la mine. Te cinstesc cu un vin fiert pentru c\ ai fost a[a amabil. Ei, se pare c\ n-am f\cut chiar munc\ patriotic\! E bine s\-]i aju]i vecinii!

pentru `nc\lcarea grav\ [i `n form\ continu\ a legisla]iei, d`nd drumul la calomnii, [antaje, `n[el\ciuni (vezi re]etele de fericire v`ndute de tot felul de vraci) f\r\ nici o opreli[te, ci pentru ni[te amenzi neachitate. Nu a fost `nchis nici pentru faptul c\, de c`nd are partid, acest post este un centru de propagand\, fiindc\ Domnu Dan ar fi ar\tat cu degetul spre postul celuilalt domn Dan (Voiculescu), care este de vreo trei ani `ncoace doar un centru de propagand\. Ce diferen]\ de situare deontologic\ este `ntre megaechipa G`dea-Ciutacu-Badea-Stoicescu-Dumitrescu-Grecu-Ciuvic\ de la Antena 3 [i echipa Diaconescu-Condur\]eanu-B\lan-Alupei de la OTV? Nici una. Ambele s`nt echipe de propagand\, chiar f\r\ s\ mai fac\ efortul de a mai ascunde cumva acest lucru. Simplificarea [i repeti]ia s`nt cele dou\ acte ce definesc propaganda. Asta am putut vedea la aceste dou\ televiziuni-partid: la prima orice se `nt`mpl\ `n ]ara asta este cauzat de prezen]a lui B\sescu la Cotroceni, la a doua, de prezen]a ciocoilor la putere. Cristian Tudor Popescu se `ntreba retoric: dac\ e `nchis OTV, nu mai apar otevei? Ba, sigur c\ da. Nenorocirea este c\ odat\ cu dispari]ia OTV nu dispar [i oteveii din toate televiziunile. De aceea, eu formulez `ntreba-

rea astfel: dac\ a disp\rut OTV, vor disp\rea [i oteveii din televiziuni? Nu. Ei `[i v\d mai departe de treab\, aduc`nd `n discursul public [i legitim`nd astfel limbajul de mahala. Ei nu vor disp\rea, fiindc\ au descoperit formula magic\ a ratingului. C`t `i prive[te pe cei de la OTV, ei s`nt ca apa: oriunde g\sesc o fisur\ se infiltreaz\. S-a `nchis postul? Nu-i nimic, Dan Diaconescu transform\ Casa Poporului `ntr-un nou studio al televiziunii poporului. Pe termen lung, dac\ OTV nu va fi redeschis, echipa lui DD are unde se replia: pe DDTV, unde vor `nlocui desenele animate cu noi demersuri propagandistice [i produse media ce se adreseaz\ direct creierului reptilian. ~n finalul filmului Prea t`rziu, al lui Lucian Pintilie, `nt`lnirea dintre omul autorit\]ii publice [i produsul regimului, omul subteranei (rezultat din programul politic de creare a omului nou), este `ntrerupt\ de o explozie. Ini]iativa pentru reconciliere venise prea t`rziu. R\ul fusese f\cut crearea omuluianimal care ucidea pentru procurarea hranei. Prea t`rziu a venit [i decizia CNA de `nchide OTV. Otevistul a fost creat [i pe zi ce trece otevismul `[i l\rge[te echipa de propagandi[ti. Pentru c\, ne spun ace[ti propagandi[ti, pia]a cere otevism.

O ]ar\ de pon]i
DUMITRU UNGUREANU
Pe noua poian\ a lui Iocan, `ntins\ la nivel planetar [i numit\ Facebook, s-a `ncins deun\zi o disput\ `n care mi-am prins, f\r\ s\ vreau, semn\tura. La zid dou\ articole. Primul, de Radu C\lin Cristea, `n Observator cultural, nr. 659/01.02.2013, intitulat Un Homo sovieticus: Vladimir Tism\neanu; al doilea, de Alex {tef\nescu, replic\ dat\ lui R.C.C., pe blogul Cititor de serviciu, de]inut la www.adevarul.ro. Excedat de aten]ia pe care c`]iva prieteni ai mei p\reau s-o acorde subiectului, am comentat consider`ndu-i pe `mpricina]i ni[te telectuali de frunte, altfel neao[e lichele. Cuv`nt deranjant pentru Alex {tef\nescu. El a [i r\spuns (de[i nu m\ adresam lui) povestind cum i-a[ fi trimis c`ndva epistole curtenitoare la po[ta redac]iei [i opin`nd c\ am scris un roman licen]ios, pe care d`nsul `l consider\ prost, de[i eu m\ agit [i-l insult `n diferite publica]ii. Am`n elucidarea am\nuntelor de istorie literar\, despre care memoria de elefant a lui Alex {tef\nescu brodeaz\ detalii pro domo. Observ, tangen]ial, c\ de[i am scris un roman prost, nemilosul critic nu l-a uitat, ceea ce nu m\ poate dec`t onora. A[tept resemnat ziua c`nd, sub `n]ep\tura unui puseu de entuziasm, din seria celor cu care ne-a obi[nuit `n de-acum aproape semicentenara-i activitate, Alex {tef\nescu va reveni asupra lecturii, r\sturn`ndu-[i opinia, cum a f\cut-o c`nd s-a v\zut exclus de la Rom=nia literar\. L\ud`ndu-m\, Alex {tef\nescu m-ar lipsi de un valoros [i necesar inamic. Iar f\r\ contestare, ce haz ar mai fi pe lume? Cum se `nt`mpl\ `n polemosul rom=nesc, de c`te ori cineva ne taie macaroana ideoretic\, `i g\sim pe dat\ p\rin]i alcoolici, bube-n cap [i preferin]e culinare pentru carnea pr\jit\ de afro-american. Recunosc, [i eu s`nt fript cu asemenea meniu, dar am `ncercat mereu s\ iau totul la lgre, convins c\, `n spa]iul public, a(p)titudinea lui Caragiale e mai s\n\toas\ dec`t a oric\rui altul. Omenirea se desparte de trecutul ei r`z`nd, spune Tism\neanu c\ ar fi scris Marx. Aproape de spiritul nostru balcanic e atitudinea personificat\ [i de Zorba Grecul, eroul lui Kazantzakis, al c\rui r`s homeric din finalul catastrofic s-ar potrivi cu situa]ia istoric\ `n care ne g\sim la peste dou\ decenii de pr\bu[ire post-comunist\. Am nes\buin]a s\ cred c\ ne putem desp\r]i de trecut persifl`ndu-i zgomotos poncifele. Cu condi]ia de-a cunoa[te exact, p`n\ `n cele mai mici detalii, TOT acel trecut! Or, la noi, dup\ 1989, trecutul imediat este `ncontinuu [i acerb rescris. ~ncep`nd cu Berevoie[ti, s-a opintit din greu la cur\]enia dosarelor. La arhive au avut acces prioritar oamenii sistemului sau al]i deai no[tri, emigra]i, care pl\teau favoarea `n valut\. O grup\ de scrib\ie]i a colonizat func]iile de comand\ ale tribunelor publice, numite mass-media. Jurnali[ti cu `ndelung\ experien]\ `n presa comunist\ au devenit directori de publica]ii independente [i democrate. Inclusiv Alex {tef\nescu, fost redactor-[ef al revistei Magazin, `n ultimii ani ai regimului Ceau[escu. Cristoiu, Nistorescu, Alexandrescu, B\canu, Tatulici, Tinu, {tireanu, s`nt prea mul]i s\-i pomenim. Rolul acestora `n manipularea publicului [i deformarea societ\]ii rom=ne[ti dup\ 1989 e `nc\ obiect de studiu. (Televiziunea, cu impactul ei formidabil, condus\ [i servit\ de profesioni[ti ai diversiunii, e tem\ aparte.) Armata de mercenari ai condeiului era ghidat\ de interes material. Viteza de rota]ie a capitalului uite chestiunea ce-l preocupa pe-un fost redactor al Sc`nteii tineretului, convertit\ la s.r.l. ([i falimentat\). Ce dreptate, ce adev\r, ce acurate]e a informa]iei s\ pretinzi unor ghe[eftari prin structur\ [i antrenament, a c\ror politic\ redac]ional\ era definit\ perfect de titlul unei foi la care Alex {tef\nescu a fost [ef Zig-Zag? (unde, impar]ial ca tot rom=nul, c`nd problemele arz\toare divizau societatea cazul Regelui Mihai , el vota cu ambele tabere `n acela[i editorial!) Evident c\ directivele privitoare la tema discu]iilor publice veneau din birourile serviciilor ce func]ionaser\ [i-n comunism. C`]i ofi]eri acoperi]i erau atunci `n pres\? C`]i informatori? Nu se va [ti probabil cur`nd, pentru c\ misiunea lor a fost s\ creeze diversiuni, s\ [tearg\ urmele, s\ rescrie trecutul, s\ maculeze oponen]ii [i s\ corup\ eventuali concuren]i. Posesori ai talentului [i carnetului de scriitor, unii semnau azi texte contra cuiva, m`ine diminea]\, cu pseudonim pentru acela[i, dovedind cotidian abilit\]i de circ. Circ a devenit presa, nu eveniment, circ e [i ast\zi. Binevenit\ fie presa electronic\, m\car a[a se salveaz\ p\durile!... Dar [i-n presa electronic\ fo[tii trubaduri comuni[ti comit prostii ca odinioar\. Infatigabilul Alex {tef\nescu, despre care `ncep s\ cred c\ scrie f\r\ s\-[i dea seama ce scrie, puncteaz\ cu aplomb `n blogul citat: comunismul n-a fost niciodat\ rom=nesc! Pesemne malga[! Apoi vorbe[te de ac]iunea grupului..., de faptul c\ nu s-a luat atitudine..., de cei mai buni ziari[ti ai no[tri..., de cineva care a condamnat... [i alte sintagme uzuale proletcultismului. Ciud\]enia oare de ce nu m\ mir? este c\ lauda `nchinat\ lui Vladimir Tism\neanu poate fi citit\ exact pe dos, ca implicit\ condamnare. Iat\ o mostr\: V.T.... s-a n\scut nu `n orice familie, ci `n familia unui demnitar comunist. Marxism-leninismul i-a intrat `n s`nge de mic, a[a cum intr\ plumbul `n s`ngele minerilor din minele de plumb. Ei, dac\ plumbul intra `n s`ngele minerilor de suprafa]\, Tism\neanu era cu totul altfel de marxist-leninist! S\ admir\m pilduitorul gen de laud\ `n poant\, ilustrat `n Rom=nia de-o lung\ pleiad\ nemuritoare, `ntins\ de la G. Bogdan-Duic\ p`n\ la Alex {tef\nescu [i la actualul premier, Victor Ponta, emitentul de-acum consacrat al autoerotistei butade: a[a s`ntem noi, plagiatorii, mai vota]i.... Tr\im, f\r\ dubiu, `ntr-o ]ar\ de pon]i.
www.timpul.ro

februarie 2013

Interviu

TIMPUL

21

Eu, pe scena CenaKLUbului Tiuk, invit oameni care-mi plac, `i respect [i pe care vreau s\-i vad\ [i s\-i descopere [i al]ii...
Interviu cu Mihail Vakulovski, realizat de Sabina Com[a
Sabina Com[a: Salut, Mihail! Cum se face c\ te-ai mutat din Moldova tocmai `n centrul Rom=niei? Mihail Vakulovski: Salutare, Sabina, [i mul]umesc pentru dialog. Locuiesc `n Bra[ov din 2000, c`nd absolveam doctoratul la Universitatea Bucure[ti [i trebuia s\ accept una dintre propunerile pe care le primisem `nainte sau s\ m\ `ntorc de unde venisem lector la Universitatea Pedagogic\ Ion Creang\ din Chi[in\u [i cercet\tor [tiin]ific la Academia de {tiin]e din Moldova. Am preferat Bra[ovul pentru c\ scriitorul Alexandru Mu[ina, cu care eram bun prieteni la acel moment, mi-a propus s\ vin redactor [ef la editura sa, unde am cunoscut-o pe iubita mea [i de aici geografia se transform\-n biografie. S.C.: Cum se simte scriitorul Mihail Vakulovski `n ora[ul de la poalele T`mpei? M.V.: M\ simt bine sub T`mpa [i nu spun sub T`mpa simbolic, pentru c\ locuim chiar sub T`mpa, `n R\c\d\u, unde e [i redac]ia Tiuk!, de altfel (unul din poemele mele se nume[te R\c\d\u R\c\d\u). Un loc de vis, unde e[ti [i foarte aproape de centrul ora[ului (scrie [i-n romanul Biblidioteca la 10 minute de mers pe jos peste deal, pe str. Dobrogeanu Gherea), dar [i la o arunc\tur\ de b\] de munte [i p\dure! Am avut o dat\ `n vizit\ o familie de rockeri, care au dormit `n sufragerie, iar diminea]a ne-am trezit de la un ]ip\t. Fata ne-a explicat c\ s-a trezit [i s-a uitat pe fereastr\ [i n-a v\zut cer, v\z`nd doar munte [i a crezut c\ a murit [i c\ a nimerit `n Iad. De fapt, era `ntr-un fel de Rai. ~mi place mult ora[ul, mi-a pl\cut din prima, Bra[ovul fiind primul ora[ din Rom=nia pe care l-am vizitat `nainte s\ vin la doctorat. Venisem cu Iulian Ciocan la Dumitru Crudu [i la Mu[ina, adusesem manuscrisul pentru prefa]\. Dudu, fire[te, nu ne a[tepta la gar\, a[a cum promisese, nu l-am g\sit nici la c\min [i nici la Codlea, unde aflasem c\ se mutase `ntre timp, ne-am dus de la gar\ direct pe strada Republicii, Iulian era foarte nervos, iar eu radiam de fericire, totul mi se p\rea fermec\tor, parc\ picasem `ntr-o poveste. {tiu c\ am scris atunci o poezie `n care spuneam c\ aici mi-ar pl\cea s\ locuiesc (bine, o spuneam artistic, fire[te, `n stil propriu). S.C.: CenaKLUb Tiuk!, a[a cum este redat [i `n ancheta din revista Steaua, reprezint\ rodul vizibil al unei intense activit\]i pe plan cultural, mai ales `n Bra[ov. Care s`nt avantajele unui club cultural `ntr-un local precum Rockstadt? M.V.: Revista Tiuk! nu e ca orice revist\, a[a c\ nici cenaclul pe care `l face nu avea cum s\ fie ca un cenaclu oarecare. Mai `nt`i a fost f\cut la Chi[in\u, apoi la Cluj [i era multicultural. La Chi[in\u era destul de intim, ne adunam mai mul]i prieteni, citeam ce-am mai scris [i discutam despre literatur\, la Cluj `l f\cea fratele meu `n Casa Tranzit, unde pere]ii erau transforma]i `n expozi]ie de pictur\ [i, pe l`ng\ lecturi [i discu]ii, mai avea loc un concert al unor forma]ii rock sau rap, cel mai des c`nt`nd Luna Amar\, care au [i citit poezii [i proz\, Mihnea [i Nick, Mihnea `nt`lnindu-se cu cititorii lui [i la CenaKLUb Tiuk de la Bra[ov, c`nd [i-a lansat [i romanul Playlist (pentru sf`r[itul lumii). La Cluj se numea CenaKLU KLU, iar la Bra[ov s-a transformat `n CenaKLUb Tiuk, p\str`nd KLU-ul lui Sandu [i ad\ug`nd [i denumirea revistei, [i suger`nd totodat\ c\ nu e nici cenaclu, nici club, ci [i una [i alta, un cenaclu [i club literar. ~l fac la Rockstadt, care acum a fost desemnat de Jurnal Rock cel mai tare club rock din Rom=nia, aici av`nd concerte cam toate forma]iile rock din ]ar\, [i vineri, [i s`mb\t\ clubul fiind ocupat de concerte, uneori chiar [i `n unele
www.timpul.ro

zile ale s\pt\m`nii, iar duminica Rockstadt e club de literatur\! Am avut [i alte propuneri, unii au vrut s\ m\ [i pl\teasc\ pentru asta, dar am refuzat categoric prefer s\-l fac f\r\ nici un ban, dar unde `mi place [i cum `mi place, a[a cum fac [i revista Tiuk!, de altfel k-a[a am eu kef, cum spune [i subtitlul revistei. Da, e deosebit, e altfel, cum a observat toat\ lumea care a ajuns prima dat\ la noi, primul pentru c\ a fost chiar la prima `nt`lnire , a teoretizat diferen]a dintre CenaKLUb Tiuk [i orice alt cenaclu care are loc `n vreo bibliotec\, libr\rie sau la facultate, a fost Adrian L\c\tu[, scriitor [i decan la Litere Bra[ov. Altfel discu]i despre literatur\ la un ceai, cafea, bere sau vin, altfel te sim]i `ntr-un club, schimbarea atmosferei schimb`nd [i perspectiva lecturii, apoi, la Rockstadt avem peretele Tiuk!, plin de afi[e [i fotografii de la `nt`lnirile Tiuk!, unde putem face poze cu invita]ii [i cu cititorii (am v\zut pe net c\ [i c`nt\re]ii `[i fac poze la peretele Tiuk!). {i atunci, [i acum cenaclul revistei noastre poate fi urm\rit [i `n revist\, `ntr-un capitol aparte, dup\ fiecare `nt`lnire public`nd [i un album foto pe Facebook, CenaKLUbul fiind [i filmat, dar recunosc c\ nu am avut timp s\ m\ uit la nici o filmare p`n\ acum (filmare [i foto: Carmina). ~nc\ n-a fost nici o edi]ie despre care s\ nu fi scris cineva cel mai activ cronicar e t`n\rul critic literar Sever Gulea, care `[i public\ textele pe blogul libris.ro. S.C.: Prin ce crede]i c\ CenaKLUbul se individualizeaz\ `n raport cu alte cenacluri [i cluburi de lectur\ din ]ar\? M.V.: Eu nu s`nt un cenaclist (paradox?) [i n-am fost la foarte multe cenacluri `n afar\ de atunci c`nd am fost invitat s\ citesc, a[a c\ nu are rost s\ compar CenaKLUb Tiuk cu alte cenacluri (oricum nu ar fi avut rost s\-l compar!). La Chi[in\u am fost la Republica, un cenaclu organizat de Moni St\nil\ [i Alexandru Vakulovski la Biblioteca Na]ional\, un cenaclu foarte, foarte frumos, care a avut [i invita]i foarte faini din Rom=nia. ~n Bucure[ti am fost de multe ori la cenaclul lui Mircea C\rt\rescu, Litere, c`nd eram la doctorat, la cenaclul lui Marin Mincu [i cam la toate cenaclurile [i festivalurile f\cute de Un Cristian. La Bra[ov am fost o dat\ la cenaclul pe care-l f\cea pe vremuri Andrei Bodiu [i cam at`t. Orice cenaclu `[i are un rost, dac\ e f\cut cu pl\cere [i dac\ atrage spectatori. Eu pe scena CenaKLUbului Tiuk invit oameni care-mi plac, `i respect [i pe care vreau s\-i vad\ [i s\-i descopere [i al]ii. Cam la fiecare `nt`lnire am avut invita]i foarte buni, majoritatea venind din alte ora[e doar pentru a citi la noi, apoi se `ntorc acas\, de obicei imediat dup\ cenaclu, f\r\ ca drumul s\ li se deconteze etc. C`nd era furtuna aia [i nu mergeau nici m\car trenurile, [i nici maxi-taxiurile, de la Bucure[ti au venit la CenaKLUb Tiuk Cosmin Per]a, Mugur Grosu [i Teodor Dun\! P\i dac\ ace[ti scriitori se pornesc `n necunoscut la propriu ca s\ vin\ la noi, bra[ovenii de ce n-ar face un efort s\ ias\ din cas\ ca s\ vin\ la o astfel de `nt`lnire, nu? M\car studen]ii de la Litere, scriitorii sau cei interesa]i de literatur\. Av`nd invita]i speciali, CenaKLUb Tiuk ar putea fi transmis `n direct, de exemplu pe internet sau la televizor. Poate fac o antologie a CenaKLUbului Tiuk [i atunci o s\ se vad\ clar [i calitatea textelor citite aici... S.C.: Prezenta]i portretul scriitorului care cite[te la CenaKLUb Tiuk. M.V.: Nu avem doar scriitori invita]i, a fost [i Dan Perjovschi, unul dintre cei mai buni graficieni din lume, [i Doru Ionescu, realizatorul [i prezentatorul emisiunilor TV Timpul chitarelor, Remix etc., va veni [i Ion Cucu, fotograf

la 10 pre[edin]i ai Uniunii Scriitorilor, a fost [i Mihnea Blidariu, vocalistul forma]iei Luna Amar\, [i vor veni [i al]i arti[ti din alte domenii. Dar `n general CenaKLUbul Tiuk e literar, asta cam a[a e. Scriitorii care vin la CenaKLUb Tiuk s`nt exact ca scriitorii publica]i `n revista Tiuk!: nu conteaz\ din ce genera]ie sau grup literar fac parte, important e s\ fie (foarte) buni, originali, s\ aib\ stil, s\ aib\ cu adev\rat ceva de spus [i s\-mi plac\ mie sau prietenilor mei. De exemplu, dac\ un scriitor nu mi-ar pl\cea, iar tu, Andrei sau Flavius a]i vrea s\-l vede]i la Bra[ov [i el ar fi de acord s\ vin\ la `nt`lnirea cu publicul CenaKLUbului Tiuk! `l invit\m, iar unul din voi m\ va ajuta s\ moder\m `nt`lnirea. Putem sta de vorb\ practic cu oricine, dar nu putem accepta s\ citeasc\ oricine (dac\ nu e vreo situa]ie special\, s\ ne mai dixtr\m [i noi nu ni s-a `nt`mplat `nc\ [i sper nici s\ nu avem vreodat\ o astfel `n `nt`lnire, dar... e posibil [i a[a ceva, no). S.C.: Care a fost momentul cel mai bun al CenaKLUbului din 2012? M.V.: Au fost mai multe... de fapt, fiecare `nt`lnire a fost special\. Cel mai mult public a fost la ultima `nt`lnire din 2012, cred, la FesTiuk, unde au citit mai mul]i scriitori dec`t de obicei (Caius Dobrescu, A. R. Deleanu, Andrei Dsa, Sabina Com[a, Daniel Pi[cu, Vlad Dr\goi, Mihai Ignat, Diana Iepure, C\t\lina B\lan, Florin H\l\l\u, Maria David, Dan }\ranu [i Mihail Vakulovski au citit texte de-ale lor, iar actorul Silvian Duic\ a recitat poezii de Jim Morisson, liderul forma]iei The Doors). Dar nu au mai fost locuri [i s-a stat [i `n picioare [i la cealalt\ edi]ie a FesTiuk-ului, de la Ro[ia Montan\, [i la `nt`lnirile cu Dan Perjovschi [i la prima [edin]\ cu Moni St\nil\ & Alexandru Vakulovski, la lansarea ~mbl`nzitorul-ui apelor, de A. R. Deleanu, fostul tobo[ar al forma]iei The Others, a fost cel mai lung r`nd la autografe pe care l-am v\zut vreodat\. ~nt`lnirea cu Nora Iuga a fost foarte emo]ionant\, momentul cel mai frumos, duios & magic (`n afar\ de discursul poetei de la `nceput, fire[te!) fiind atunci c`nd t`n\rul poet Vlad Dr\goi [i-a aprins lanterna de la telefonul mobil ca s\-i lumineze Norei Iuga pagina pe care o citea:). Absolut special\ a fost [i `nt`lnirea organizat\ `mpreun\ cu voi, cu Facultatea de Litere, cenaclul caritabil pentru Patrick, copilul bolnav de leucemie, c`nd s-a intrat cu bilet, ca la concerte. Au citit poezii [i proz\ scriitorii Romulus Bucur, Mihai Ignat, Vlad Dr\goi, C\t\lin Badea-Gheracostea, Andrei Dsa, Sabina Com[a, Mihail Vakulovski [i A. R. Deleanu, iar Adrian L\c\tu[, decanul Facult\]ii de Litere din Bra[ov, a citit c`teva poezii noi de-ale lui Andrei Bodiu, fostul decan, care nu era `n ora[, dar astfel [i-a ar\tat solidaritatea [i sus]inerea (manuscrisele acestor trei poeme noi ale sale au fost v`ndute, iar c`nd va dori s\ le publice, Andrei Bodiu va trebui s\ le r\scumpere de la cei care le au acum unul e la Flavius Ardelean). Dup\ lecturi pe scen\ au urcat [i dou\ forma]ii muzicale care au `ncins [i mai tare atmosfera: Atron [i F.A.N., iar `nainte de lecturi au c`ntat al]i doi colegi de-ai vo[tri, Georgiana Arg\seal\ [i Bogdan Voicu. Interesante au fost [i prezent\rile editurilor CDPL (Un Cristian [i Oana C\t\lina Ninu), Herg Benet (Cristina Nemerovschi & Alexandru Voicescu) [i TracusArte (Cosmin Per]a), mi-au pl\cut mult [i lecturile tinerilor scriitori bra[oveni, `n special ale tale [i ale lui Andrei Dsa [i m-a]i ajutat [i la moderare de c`teva ori, dup\ ce a plecat Flavius la Oxford. Cel mai vizibil lucru pozitiv din 2012 e publicul: s`nt tot mai mul]i [i tot mai implica]i.

S.C.: Descrie]i un fan din publicul CenaKLUb? M.V.: S`nt at`t de diferi]i, dar nu le-a[ zice fani, totu[i Publicul Tiuk! e interesant [i interesat, cunosc\tor, frumos, curios, implicat, oric`nd poate s\ urce pe scen\ (cum s-a mai `nt`mplat), oric`nd poate s\ intervin\ `n discu]ie [i s\ pun\ `ntreb\ri, vine la `nt`lnirile noastre doar de & cu pl\cere. S.C.: ~n ce m\sur\ CenaKLUbul a fost mai apropiat de cititorii obi[nui]i [i de cei (s\ zicem a[a) de specialitate? M.V.: Nu am f\cut nici o diferen]\ am fost apropia]i de to]i cei din sal\. Dup\ lecturi de fiecare dat\ am dus microfonul `n public [i am r\spuns la toate `ntreb\rile, [i eu, [i invita]ii, am discutat, am f\cut interviuri `n direct, uneori publicul cere bis sau un poem pe care scriitorul nu l-a citit ca la concertele rock. Fac CenaKLUb Tiuk [i pentru publicul bra[ovean, [i pentru ca s\ ne mai `nt`lnim din c`nd `n c`nd cu scriitorii care chiar conteaz\ din punctul nostru de vedere, fire[te. Teoretic CenaKLUb Tiuk are loc o dat\ pe lun\, dar uneori facem [i dou\ sau chiar trei `nt`lniri pe lun\, uneori s\rim c`te o lun\, vara, de exemplu, sau acum, `n ianuarie, dup\ s\rb\tori (`n decembrie au fost dou\ `nt`lniri). S.C.: La finalul fiec\rui CenaKLUb Tiuk! exist\ concursul cea mai bun\ `ntrebare a publicului ce va fi r\spl\tit\. Nu v-a fost fric\ niciodat\ de `ntreb\ri nepotrivite? M.V.: Din contr\, `ntrebarea trebuie s\ fie c`t mai tiuk, c`t mai interesant\, c`t mai provocatoare, c`t mai grea, c`t mai tare! Avem concursul \sta pentru c\ `mi place s\ v\d oameni care se bucur\ [i mai ales `mi plac oamenii care se bucur\ de-o carte. De obicei d\ruim cartea lansat\ sau vreo carte scris\ de scriitorul care cite[te, dar nu neap\rat. Uneori am eu chef s\ d\ruiesc o carte din biblioteca mea, alteori cel care cite[te face cadou o carte, apoi ne mai trimit [i editurile c`te o carte-dou\ pentru concurs. P`n\ acum au intrat `n jocul acesta frumos editurile Casa de Pariuri Literare, Cartier, Cartea Rom=neasc\/ Polirom, Herg Benet [i Tracus Arte. Dac\ mai vrea cineva s\-[i fac\ o astfel de reclam\ poate trimite c\r]i pe adresa redac]iei. S.C.: {tiu c\ ambii p\rin]i au fost profesori de limba [i literatura rom=n\. Crede]i c\ ei ar fi vrut s\ participe la CenaKLUb Tiuk? Ce `ntrebare crede]i c\ le-ar adresa ei tinerilor scriitori? M.V.: Tata ar fi vrut [i ar fi participat activ la `nt`lnirile Tiuk!, s`nt sigur de asta; dar din p\cate nu mai e posibil a[a ceva. Da, el ar fi pus cele mai incomode `ntreb\ri posibile, nu pentru c\ nu-i pl\ceau postmoderni[tii, din contr\, el era un 70-ist care citise cam tot ce s-a publicat ([i mai mult de at`t), dar a[a era el `i pl\cea s\ te `ncerce, s\ te pun\ `n cea mai incomod\ situa]ie [i se pricepea la asta al dracului de bine. Fratele meu a f\cut un fel de concurs de `njur\turi cu prietena lui (`ntre dou\ cenacluri, cum ar veni); totul a fost OK p`n\ au cam terminat `njur\turile obi[nuite [i el a trecut la `njur\turile lu tata. Atunci fata a cedat [i a izbucnit `n pl`ns. Tata n-ar fi `njurat la cenaclu, fire[te, dar caracteriz\rile, epitetele [i ironiile lui puteau fi mult mai dure(roase) dec`t `njur\turile la care fata aia a `nceput s\ pl`ng\. Mama poate c\ va veni la o `nt`lnire, mi-ar fi pl\cut dac\ ar fi ajuns la una din `nt`lnirile de la Chi[in\u [i ar fi putut ajunge la FesTiuk [i ea, [i frate-meu, dar nu s-a prea circulat `ntre ani `ntre ]\rile surori, `ns\ c`nd va veni la Bra[ov poate c\ voi organiza o `nt`lnire Tiuk!, s\ vad\ ce face fiu-s\u duminic\ seara la club.

februarie 2013

22
SINE RETRACTATIONE

TIMPUL

Labirint

}ara `n care func]ionarii te privesc ca pe ultimul c\cat


HORIA P|TRA[CU
Cuvintele `i apar]in laureatei Nobel, Herta Muller. Au fost rostite `n 2010, `n atmosfera solemn\ [i fals\ a Ateneului Rom=n unde, invitat\ de Editura Humanitas, doamna Muller a r\spuns `ntreb\rilor-discurs ale lui Gabriel Liiceanu. Cuvintele nobelizatei scriitoare au avut, `n remarcabila acustic\ a Ateneului, o rezonan]\ aparte, st`rnind ilaritatea publicului [i indignarea domnului Liiceanu. De c`te ori am ne[ansa s\ intru `ntr-un spital rom=nesc `mi vin `n minte cuvintele Hertei Muller. }ara `n care func]ionarii te privesc ca pe ultimul c\cat. Am avut din nou aceast\ ne[ans\ recent c`nd am fost nevoit s\ conduc o rud\ din provincie la un spital de urgen]e. Timp de patru ore nu s-a `nt`mplat nimic. Medicii [i asistentele `[i etalau halatele `ntr-un du-te-vino, cu o `nf\]i[are arogant\ [i cretin\. Infirmierele strigau la pacien]i. Apar]in\torilor care a[teptau umili]i [i obidi]i la intrare li se vorbe[te r\stit. Nu li se d\ voie s\ intre `n\untru. Nimeni nu [tie nimic. Sta]i [i a[tepta]i. {i a[tep]i, a[tep]i... Nu vrei s\ faci scandal, vrei ca totul s\ fie bine, vrei s\ se termine [i s\ pleci acas\. Minutele trec greu, dar a[tep]i, a[tep]i, nu ai ce face. }i se spune `n fa]\: nu ai ce face. A[teapt\! ~n tot acest timp parada halatelor albe continu\. Medicii trec f\r\ s\ se uite `n jur. Halatele umplute cu genom uman vorbesc la celulare sau privesc undeva sus trec`nd gr\bite, cu un f`lf`it de poale. Pe m\sur\ ce timpul trece asistentele [i medicii devin tot mai mari, tot mai importan]i, iar tu tot mai mic, tot mai insignifiant. Speri totu[i, de la un minut la altul, s\ se schimbe ceva, s\ intervin\ un miracol, s\ vin\ doctorii mai repede. ~ntrebi din nou. A[tepta]i, a[tepta]i. A[tep]i. Urgen]ele se transform\ `ntr-o sal\ de a[teptare. Deodat\ `]i dai seama c\ nu tu e[ti cel care a[teapt\, ci ei, medicii, asistentele, infirmierele. De aceea vin la r\stimpuri s\ verifice, s\ te verifice. Nu, nu e `nc\ timpul. Nu e[ti gata. Nu te-ai f\cut `nc\. Nu e[ti copt. Nu te-ai transformat `nc\ `ntr-un c\cat. E[ti `nc\ om, a[a cum ai venit? Nu s-a produs nici o modificare pe chipul t\u, nici o umbr\ nu s-a a[ezat peste ochii t\i? Mai a[tept\m, avem timp. Ei au `ntotdeauna timp. Dac\ li se termin\ tura, vor veni al]ii care vor [ti `n ce stadiu al transform\rii te afli. Cu pacien]ii se `nt`mpl\ acela[i lucru ca [i cu apar]in\torii. Li se vorbe[te la pertu, s`nt ironiza]i, s`nt brusca]i. Nu conteaz\ c\ au pl\tit lun\ de lun\ bani grei din salariile mizere pentru S\n\tate, crez`nd c\ s`nt asigura]i, c\ atunci c`nd vor avea nevoie de `ngrijiri medicale le vor primi cu aten]ie, solicitudine [i respect. Stai, acolo, mamaie!..., unde te duci! ]ip\ o infirmier\ la una din paciente. Stai acolo, tataie, [i nu te mai v\ita c\ m\ doare capul, se r\ste[te una dintre asistente la un domn dintr-un salon. Pentru a[a numitul personal medical bolnavii nu mai s`nt oameni. S`nt gunoaie. Fecale. La fel ca [i apar]in\torii lor pe l`ng\ care doctorii trec, f\c`ndu-se c\ nu-i v\d. Nu [tiu c`t de medical\ este `ngrijirea de care se bucur\ pacien]ii din spitalele noastre. ~n mod sigur `ns\ `ngrijirii acesteia `i lipse[te ceva [i acel ceva este esen]ial: `i lipse[te grija. A te `ngriji de cineva `nseamn\ a-]i p\sa de el, a conta pentru tine, a te `ngrijora pentru el. ~ngrijirea medical\ acordat\ de medicii [i de asistentele din Rom=nia este de cele mai multe ori o `ngrijire f\r\ grij\, o `ngrijire goal\, g\unoas\, de multe ori exclusiv scriptic\, birotic\. Se va spune c\ medicii nu pot s\ sufere pentru fiecare pacient `n parte. C\, inevitabil, rela]ia cu pacientul este profesional\, rece [i distant\. Am v\zut `n spitalele occidentale surori medicale care pl`ngeau pentru pacien]ii lor, doctori celebri care le vorbeau pacien]ilor cu respect [i compasiune, explic`ndu-le pe larg de ce sufer\ [i cum vor ac]iona pentru a-i trata. {i nu mi s-a p\rut nimic neprofesionist `n aceast\ abordare. Dimpotriv\, `nalta calitate uman\ de care d\deau dovad\ era dublat\ de `nalte competen]e medicale. S\ deducem de aici c\ lipsa de omenie cu care medicii rom=ni `[i trateaz\ pacien]ii denot\ [i o lips\ de competen]\ terapeutic\? Practica iatro-[per]ului are o `ndelungat\ [i ad`nc `nr\d\cinat\ tradi]ie. A primi bani de la pacien]i indiferent c\ e vorba de o opera]ie sau de o consulta]ie, de o injec]ie sau de o schimbare a a[ternutului `n timpul serviciului medical este de la sine `n]eles pentru toat\ lumea, indiferent de care parte a brancardei se afl\. ~n spitalele rom=ne[ti mita este at`t de fireasc\ `nc`t nici nu mai poate fi numit\ ca atare. Cum s\ spui c\-i dai mit\ unui medic? Medicului i se d\. I se d\ [i at`t. Dac\ nu [tii c`t, `ntrebi [i afli. Afli `n salon, pe holuri, de la asistente, de la pacien]i. ~ntrebarea se va adresa timid, ca [i cum nu ai vrea sa jigne[ti, ca [i cum nu ai vrea s\ fii refuzat, ca [i cum ]i s-ar face o mare onoare dac\ Doctorul `]i va accepta banii. C`nd, `n sf`r[it, `nt`lnirea cu {amanul, cu Taumaturgul, cu M`ntuitorul se produce, ia-]i chipul cel mai umil, cel mai pl`ng\re], cel mai nedemn. Ai grij\, Doctorul nu are timp. Niciodat\ nu are timp. ~l vei vedea doar c`teva secunde `n trecerea sa meteoric\ pe holurile sordide ale Spitalului. Scoate plicul repede, ai grij\ s\-l faci c`t mai invizibil, c`t mai imaterial, ai grij\ s\ nu jigne[ti augusta [i omniscienta persoan\ a medicului. Abia dac\ o s\ ai timp s\ articulezi un nume. De fapt, doctorul este un fel de po[ta[. El ia banii [i `i va duce destinatarului men]ionat de gura ta proast\. Banii nu s`nt niciodat\ pentru medic. El este doar un mesager. Un `nger care transporta banii `nspre s\n\tate [i s\n\tatea `nspre bani. Doar c\ uneori se `nt`mpl\ ca pacientul s\ moar\. Crede]i c\ banii vor fi returna]i? Care bani? Medicul nu a luat nici un ban. {i, `n plus opera]ia a reu[it. Pacientul a decedat? E vina lui: nu s-a ridicat la `n\l]imea unei asemenea opera]ii. Evident, nimeni nu se g`nde[te s\-i cear\ Doctorului socoteal\ pentru banii sau pentru via]a pierdut\. Acei c`]iva ciuda]i care mai fac scandal pe la televizor s`nt ni[te dezaxa]i. C`nd medicul ia bani de la pacient sau de la apar]in\tor [tie c\ acesta sau ace[tia s-au transformat `n c\ca]i. A da bani medicului sau asistentei sau infirmierei `n timpul serviciului lor `nseamn\ s\ te recuno[ti un c\cat. Medicul va [ti c\ e[ti cooperant [i abia acum po]i beneficia de serviciile medicale. Medicul va [ti c\ un asemenea om, un asemenea c\cat nu va protesta [i nu va cere socoteal\, orice sar `nt`mpla.

A(L)TITUDINI

Somnul liberal [i poantele dlui Ponta


CONSTANTIN ARCU
~n articolul Simple presupuneri, semnat de dl Dorin Tudoran (vezi revista Timpul, num\rul 12/2012), descoperim nea[teptata supozi]ie c\ dl Crin Antonescu ar putea trage un pui de somn p`n\ `naintea alegerilor preziden]iale din 2014. Ridic din umeri nedumerit. Mi se pare c\ autorul exagereaz\. Dac\ dl Crin Antonescu e as la proba asta [i nimeni nu poate contesta faptul evident, pare totu[i greu de crezut c\ va rezista `n aceast\ stare p`n\ `n anul de gra]ie 2014. Dl Antonescu doarme ne`ntors o lun\, dou\, chiar [i o jum\tate de an la nevoie, dar doi ani?! M\ rog, nu-i exclus. Poate careva, dintre colegii s\i, `l va trezi totu[i pu]in mai devreme. Dup\ recentele alegeri parlamentare, dl Crin Antonescu a tras pe dreapta. Din c`nd `n c`nd tresare din somn, b\lm\je[te c`teva vorbe r\]oindu-se la colegi [i la adversari reali sau `nchipui]i, apoi cade iar `n lumea viselor. ~n acest timp, bunul s\u tovar\[ de coali]ie Victor Ponta lucreaz\ de zor. Ie[it direct din pulpana lui Ion Iliescu, dl Ponta trage [i acum cu urechea la sfaturile b\tr`nului comunist [i reia ap\sat ceea ce anun]ase cu jum\tate de gur\ `n campania electoral\. El nu are alte priorit\]i, ]ine mor]i[ s\ impoziteze veniturile decente. Baronii PSD-i[ti a[teapt\ de mult timp s\ trag\ niscaiva tunuri, cum s\ nu le creezi condi]ii? Ochii lor s-au `ndreptat spre buzunarele celor cu salarii peste media pe ]ar\, astea par numai bune de golit. La fel au ac]ionat [i `n guvern\rile anterioare, cum s\ nu repun\ pe tapet proceduri ce [i-au dovedit c`ndva eficien]a? Cine-i `mpiedic\? Nimeni, dl Antonescu trage la aghioase de n-are aer. M\sura va fi justificat\ `n stilul populist arhicunoscut, de[i e limpede c\ nici un leu nu va ajunge la p\tura s\rac\. Exploat`ndu-i ca de fiecare dat\ sentimentele de frustrare, s\r\cimea va fi asigurat\ c\ va fi adus\ la sap\ de lemn [i p\tura de mijloc. Mul]i vor tr\i sim]\m`ntul de satisfac]ie c\ moare [i capra vecinului. Egalizarea se face la nivelul de jos, aduc`ndu-i pe to]i la acela[i numitor comun al s\r\ciei, iar nu la cel\lalt pol, cum ar fi ra]ional. Mie mi se pare limpede c\ m\sura PSD-ist\ preconizat\ descurajeaz\ munca, valoarea, competi]ia. Ea love[te direct `n speciali[tii care au mai r\mas `n ]ar\. Pare bizar\ pentru aceste vremuri, dar la domnii \[tia te po]i a[tepta la orice. Dac\ n-am [ti c`te potlog\rii au f\cut `n guvern\rile anterioare, am fi tenta]i s\ credem c\ dl Ponta face poante. ~n paralel cu spolierea oamenilor de valoare, vor cre[te p`n\ la nesim]ire averile g\[tii PSD-iste. ~ns\ ace[ti oameni de bine, bugetari dintotdeauna, vor da vina pe m\tu[i. M\tu[ile lor s`nt economi[ti de maxim\ eficien]\, adun\ leu cu leu, reu[ind s\ transmit\ nepo]eilor sume fabuloase. ~n schimb, m\tu[ile noastre nu s`nt bune de nimic. Nu [tiu cum se face, dar spre sf`r[itul vie]ii lor, de[i adun\ [i ele ban cu ban, nu au suficient pentru `nmorm`ntare, nici vorba s\ ne fac\ dona]ii de sute de mii de euro. Astea nu s`nt ponturi, adic\ aluzii r\ut\cioase, ci reforme care au mai fost aplicate pe spinarea rom=nilor. ~n vreme ce baronii lor [i-au construit imperii, marea mas\ a oamenilor a fost ]inut\ la limita subzisten]ei. Clasa mijlocie care reprezint\ fundamentul oric\rui stat civilizat a fost decimat\ `n toate guvern\rile PSD. Orice venit rezonabil a fost supus unor impozite excesive. Pare ciudat, `ns\ dl Ponta nu condamn\ m\surile dure luate de precedenta guvernare, care s-au dovedit falimentare pentru economia rom=neasc\, aspect recunoscut chiar de reprezentan]ii FMI. Ceea ce n-au reu[it d-nii B\sescu [i Boc, `ncearc\ s\ duc\ la cap\t dl Ponta (`n acest caz, de[i s`nt `nc\ multe resentimente, te `ntrebi dac\ `nl\turarea guvern\rii PDL-iste nu a fost o eroare?!). Prim-ministrul ]ine mor]i[ s\ continue m\surile a[a-zis de austeritate, `ns\ vrea s\ se asigure `n prealabil c\ s`nt conforme Constitu]iei. Curat constitu]ional, coane! Jefuie[te cu pl\cere, dar ]ine s-o fac\ `n limite legale. Nu accept\ s\ piard\ procesele ca Boc, `n rest `l doare drept `n fund dac\ despoaie de drepturi oamenii de valoare din ]ar\. ~n acela[i timp, nimeni nu `n]elege de ce s`nt intangibile salariile de zeci de mii de euro ale celor din companiile la care statul este ac]ionar, adic\ lefurile clicii lor. Nici pomeneal\ s\ se ating\ de a[a ceva, de[i multe dintre acele firme s`nt falimentare. Merg`nd pe urma reformelor lui Boc, eu nu-l v\d pe Victor Ponta duc`ndu-[i mandatul p`n\ la cap\t [i mul]i vor sprijini cu entuziasm debarcarea lui. Nu trebuie s\ se uite c\ USL nu a fost votat\ numai `n considerarea echipei PSD [i cu at`t mai pu]in a d-lui Ponta. Mul]i aleg\tori [i-au pus [tampila datorit\ prezen]ei `n coali]ie a PNL. Chestia asta simpl\ ar trebui s\-i dea insomnii dlui Crin Antonescu. Domnia sa are obliga]ia s\ pretind\ `n coali]ie aplicarea m\surilor promise `n campania electoral\, nicidecum s\ `nchid\ ochii la ipocritele reforme de st`nga ale colegilor din PSD. La urma urmelor, dl Victor Ponta a ajuns prim-ministru [i datorit\ consistentului sprijin liberal. Pe de alt\ parte, dac\ PNL a ob]inut scoruri bune `n alegeri, asta nu se datoreaz\ exclusiv dlui Crin Antonescu. Aici [i-a spus cuv`ntul [i conjunctura, iar dl Traian B\sescu, prin m\surile draconice luate, a pus serios um\rul la ridicarea PNL-ului `n sondaje. ~n plus, n-au fost uitate de c\tre aleg\tori nici m\surile relaxante de politic\ fiscal\ din guvernarea anterioar\ a PNL, dup\ ce dlui T\riceanu i-a revenit s`ngele `n instala]ie. ~n acest context, cred c\ e momentul ca dl Crin Antonescu s\ se trezeasc\. Ar fi cazul s\-l inspire [i b\t\lia c`[tigat\ recent de liberalii francezi `mpotriva legii fiscale a sociali[tilor (vezi Bogdan C\linescu, Taxe [i impozite, `n Timpul, nr. 1/2013). Se `n[eal\ `nchipuindu-[i c\ e deja pre[edintele Rom=niei. Iar dac\ nu se treze[te din somnul s\u ad`nc, poate c\ PNL ar trebui s\ g`ndeasc\ [i o alt\ variant\ pentru preziden]iale. Sigur c\ asta este numai treaba liberalilor, `ns\ sugestia nu poate fi luat\ `n nume de r\u sau ignorat\.
www.timpul.ro

februarie 2013

Labirint
RAME

TIMPUL

23

Un Premiu (II)
LIVIU FRANGA
Cealalt\ carte aduce un nou omagiu personalit\]ii lui Dimitrie Cantemir, mai exact uneia dintre operele sale capitale, Istoria ieroglific\. Autoarea, d-na lector doctor Oana U]\ B\rbulescu, a pornit de la un domeniu de interferen]\ al studiilor de licen]\, [i anume prin reunirea specializ\rii limba [i literatura rom=n\ cu aceea a limbii [i culturii literare latine. Au pasionat-o de la `nceputul studiilor universitare problemele capitale, dar at`t de dificile [i nu de pu]ine ori spinoase, ale istoriei limbii rom=ne `n general [i ale rom=nei vechi `n mod special. Discipol\ cu prec\dere a unor ilu[tri magi[tri `n domeniul rom=no-romanico-latin, ca profesorii Grigore Br`ncu[, Florica Niculescu, Liliana Ionescu-Rux\ndoiu, Gheorghe Chivu, Gabriela Pan\ Dindelegan, Gabriela Cre]ia, Rodica Zafiu, d-na Oana U]\ B\rbulescu a devenit, `n deceniul care a urmat absolvirii studiilor de licen]\ (1997), de masterat (1998) [i de doctorat (2009: aceea[i distinc]ie maxim\, ca [i `n cazul lui Tudor Dinu: summa cum laude), unul dintre rarii no[tri speciali[ti `n domeniul de grani]\ care reune[te filologia [i lingvistica latin\ clasic\, respectiv tardo-antic\, [i originile, apoi evolu]ia limbii rom=ne vechi, at`t `n planul vorbirii ei, c`t [i `n formele c\p\tate prin accesul la cultura literar\. Asistent\ de cercetare la Institutul de Lingvistic\ Iorgu Iordan Al. Rosetti, Oana U]\ B\rbulescu activeaz\, de mai bine de zece ani, ini]ial ca asistent universitar, apoi ca lector la Catedra de Limba Rom=n\, actualmente Departamentul de Lingvistic\ al Facult\]ii de Litere a Universit\]ii din Bucure[ti. Vreme de patru ani (2005-2008) a primit onoranta misiune de a preda, ca lector str\in nativ, asociat, limba [i cultura rom=n\ la Facultatea de Limbi [i Literaturi Str\ine a Universit\]ii din Pisa, iar `ncep`nd din septembrie 2012 a fost desemnat\ s\ fie mesagerul nostru universitar la primul lectorat rom=nesc `nfiin]at la Universitatea din Oxford. Orizontul de preocup\ri al tinerei cercet\toare s-a centrat aproape dintru `nceput `n jurul operei [i al personalit\]ii exemplare a savantului voievod moldovean, ales, din peisajul culturii literar-lingvistice rom=ne[ti vechi, ca o veritabil\ emblem\. Studiile de lingvistic\ istoric\ [i traductologie dedicate lui Dimitrie Cantemir domin\ arealul preocup\rilor [tiin]ifice ale autoarei, adept\ declarat\, `ntre altele, [i participant\ activ\ a unui proiect academic fundamental `n cultura rom=n\ actual\, par]ial materializat prin eforturile sus]inute ale profesorului (fost Pre[edinte al Academiei Rom=ne) Eugen Simion, [i anume integrala operei lui Dimitrie Cantemir. Cartea premiat\ se `nscrie ca o parte integrant\ a acestui proiect de reintegrare cultural\ a operei cantemiriene `n actualitate. Pornit\ din forma ini]ial\ a tezei de doctorat, monografia Despre traducerea surselor latine [i integrarea lor `n Istoria ieroglific\ abordeaz\ poate cea mai dificil\ cale de acces spre universul at`t de complex, pe c`t de plural, al operei savantului moldovean. Este vorba de calea lingvistic\, de explorarea instrumentelor de care dispunea poliglotul principe savant pentru a-[i transpune, `n rom=n\ `n primul r`nd, dar [i `n alte limbi, vastele cuno[tin]e erudite [i enciclopedice, dar [i spiritul creator de fic]iune literar\. Cercetarea are ca punct de pornire premisa importan]ei istorice a lexicului neologic, atestat `n opere capitale apar]in`nd literaturii rom=ne vechi, `n construirea viitoarei limbi rom=ne literare moderne. ~n interiorul acestui vast [i complex proces, opera principelui moldovean ocup\ un loc cardinal. Este, `ntr-adev\r, axa care duce limba [i cultura rom=n\ din spa]iul ei vechi, matricial specific, spre o european\ modernitate. Autoarea `[i delimiteaz\ cu maxim\ precizie obiectul, ca [i ]elul [i sensul investiga]iei. Ea precizeaz\, din primele pagini ale Argumentului introductiv, c\ sursele latine, mai ales cele neolatine, dar, implicit, indirect, [i cele clasice antice au constituit elementele motrice ale procesului de modernizare, care are loc la nivelul vocabularului `n rom=na veche (p. 15), pe de o parte, iar, pe de alta, c\ studiul s\u, focalizat pe una dintre operele cantemiriene cele mai reprezentative, redactate `n limba rom=n\ (este vorba de celebrul Divan sau g`lceava `n]eleptului cu lumea sau giude]ul sufletului cu trupul, dat`nd din anul 1698), asum\ o perspectiv\ simultan diacronic\ [i func]ional\, corel`nd judicios chestiuni de baz\ ale lexicologiei istorice rom=ne[ti cu problematica traducerii strict lingvistice [i a echival\rii culturale `n rom=n\ a unui text neolatin de moral\ cre[tin\ din epoca umanist\ contemporan\ (tratatul Stimuli virtutum, fraena peccatorum al lui Andreas Wissowatius, `n spe]\). Dup\ o anchet\ pe c`t de ampl\, pe at`t de minu]ioas\, `ntreprins\ de cercet\toare de-a lungul celor 5 capitole care alc\tuiesc corpul `nsu[i al studiului lingvistic, Oana U]\ B\rbulescu subliniaz\, `n grupul de concluzii care `nchide cartea (cap. VI), c\ orientarea spre latinitate a lui Dimitrie Cantemir, c`tu[i de pu]in una singular\ pentru epoca respectiv\, s-a `nscris `n acea tendin]\ general cultural\ pe care domnia sa o nume[te, cu perfect\ `ndrept\]ire, un proiect de `nnoire a expresiei literare rom=ne[ti (p. 196). Proiect care a stat la baza viitoarei arhitecturi [a] lexicului nostru cult, ca s-o citez pe d-na Profesor Florica Dimitrescu (Niculescu), autoarea unor entuziaste r`nduri de `nso]ire a c\r]ii pe ultima ei copert\.

***
Un ultim cuv`nt din partea noastr\. Cele dou\ c\r]i premiate se `ntorc una cu fa]a c\tre cealalt\ [i am`ndou\ spre via]a [i opera lui Cantemir. R\spunde fiecare `ntreb\rilor celeilalte [i se `ntregesc una pe cealalt\, tocmai prin metodele at`t de diferite, aparent disjuncte, cu care abordeaz\ mo[tenirea cultural\, dar [i modelul ideatic [i, nu `n ultim\ instan]\, pilda de via]\ l\sate, `n ansamblu, de cel mai savant dintre principii istoriei rom=ne[ti. Prin astfel de c\r]i, filologia clasic\ `[i dovede[te uimitoarea sa pentru mul]i vitalitate, de fapt, pentru noi, fireasca, permanent actuala ei capacitate de a oferi culturii literare [i [tiin]elor socio-umane moderne fundamentul lor cognitiv, at`t teoretic, c`t [i metodologic, inalienabil. Dac\ [i `n lumea care nu mai are secrete pentru Petru Cre]ia ar putea exista biblioteci, atunci `n mod cert aceste dou\ c\r]i r\spl\tite cu premiul care `i poart\ numele s-ar a[eza `n primul raft.

Fals jurnal de Zrich (IV)


DORIN DAVID
Luna aceasta departamentul nostru s-a mutat `ntr-o nou\ cl\dire. A[a cum este firesc, a fost organizat\ o petrecere de bun-venit `n cas\ nou\ la care au participat membrii departamentului, de la profesori p`n\ la doctoranzi. Dup\ discursurile de `nceput [i paharele de vin de descre]ire a frun]ilor, dup\ ce s-a m`ncat [i s-a povestit ca la orice petrecere, a urmat un joc de societate, propus de unul dintre cercet\tori, pentru a vedea c`t de bine `i cunoa[tem pe profesorii no[tri universitari. Concret jocul se desf\[oar\ astfel: profesorul are c`teva cartona[e de pe care cite[te un text scurt, din care lipse[te un cuv`nt. De exemplu: dac\ a[ inventa un medicament care s\ vindece cutare boal\, l-a[ numi... Fiecare participant scria pe foaia lui ce nume credea c\ i-ar pune profesorul. Apoi urmau alte dou\ texte, mai mult sau mai pu]in private. La final, profesorul primea toate bile]elele, le amesteca [i apoi citea r\spunsurile tuturor. Dup\ aceea, a[adar dup\ ce le auzeau pe toate, participan]ii scriau, pe o nou\ foaie, care dintre ele cred c\ s`nt ale profesorului de data aceasta cu mai multe [anse de reu[it\. Apoi, profesorul citea r\spunsurile proprii, iar cine le ghicise din prima nu s-a `nt`mplat ar fi primit 10 puncte, cine din a doua 5. Cine nu... exact. Fire[te c\ s\ m\ limitez la acela[i exemplu la numele medicamentului eu am `ncercat ]uic\, dar se pare c\ a fost at`t de eronat
www.timpul.ro

(cine ar fi crezut!?). Oricum, veselia a fost mai mare tocmai la astfel de erori inten]ionate [i a continuat destul de mult\ vreme. Iar a doua zi m\ g`ndeam c\ [i la facultatea noastr\ din ]ar\ avem profesori de acest gen, cu care s\ po]i lucra, dar cu care s\ te po]i [i relaxa/ distra, c`nd e cazul. {i m\ g`ndeam apoi c\ nu to]i s`nt la fel de noroco[i ca [i mine... Nu vreau s\ dau exemple concrete aici, dar am `n minte o anume facultate prieten\ (oare era mai bine coleg\?) din universitatea noastr\ bra[ovean\ [i alta sor\, dar un fel de sor\ vitreg\ din capital\, `n care lucrurile nu stau deloc a[a, dimpotriv\. ~n prima este cea mai tensionat\ [i mai ap\s\toare atmosfer\ dintr-o facultate din c`te am v\zut, a[a `nc`t mersul la serviciu acolo dac\ nu e pentru unii de-a dreptul o corvoad\, cel pu]in produce o intens\ nepl\cere. ~n cea de-a doua situa]ia este nepl\cut\, dar din alte motive, unul dintre cele mai importante sau mai vizibile, fiind acela c\ anumite cadre didactice s-au implicat `n politic\ [i au fost ale[i ba prin Senat, ba prin Camera Deputa]ilor. Fire[te, nu cunosc via]a intim\ sau oficial\ a tuturor departamentelor sau facult\]ilor din Rom=nia, a[adar consecin]\ c`t se poate de logic\, s-ar putea s\ mai existe unele [i mai rele, dup\ cum sigur exist\ unele [i mai bune. Dar nu puteam s\ m\ opresc s\ m\ g`ndesc: oare cum s-ar comporta doamnele [i domnii profesori din aceste anumite facult\]i, dac\, presupun`nd prin absurd c\ ar merge la o petrecere de acest gen, iar un asistent le-ar pro-

pune un astfel de joc. Atunci, probabil ar spune cu superioritate c\ astea nu s`nt activit\]i pe m\sura unei petreceri academice sau pe m\sura pozi]iilor pe care le ocup\. Acum, dup\ ce a ap\rut acest text [i au v\zut c\ se poate [i la universit\]i cu tradi]ie din alte ]\ri (mai civilizate), ar spune probabil cu ipocrizie: ce idee minunat\. Nu m\ `ndoiesc de acest fapt, pentru c\ am v\zut aceast\ ipocrizie la lucru `ntr-o situa]ie asem\n\toare: spun asem\n\toare, fiindc\ de[i era tot un fel de petrecere, nu era tocmai identic\: era o petrecere de Cr\ciun. Aceasta era organizat\ de studen]i, ceea ce schimb\ complet dinamica: c`nd s`nt [i studen]i implica]i, unii profesori s`nt lapte [i miere; c`nd s`nt doar angaja]ii (subordona]ii fie c\ profesorii respectivi au sau nu vreo func]ie de conducere nu conteaz\, e ca `n armat\, subordonarea trebuie s\ fie, [i este, din punctul lor de vedere, ierarhic\, aici gradele didactice din universitate `nlocuind cu succes gradele de pe uniforme), se schimb\ situa]ia, adic\ placa: hopa, de data asta e altceva pentru c\ se vede treaba se [tirbe[te autoritatea. Acum m\ `ntreb din nou: de ce nu li se [tirbe[te autoritatea profesorilor universitari din Zrich, dar li se [tirbe[te celor de acas\, din anumite facult\]i vecine? (Sau era oare mai bine s\ zic paralele?) C\ doar oameni s`nt [i unii [i al]ii [i to]i ocup\ pozi]ii universitare ca s\ m\ limitez doar la acestea care intereseaz\ textul de fa]\ care pot fi considerate academic echivalente. Nu m\ `ndoiesc de

calit\]ile [tiin]ifice [i didactice ale nici unora [i asta f\r\ s\ m\ apuc s\ socotesc articolele (indexate sau nu `n Web of Knowledge) publicate de fiecare parte. Sau ar trebui s\ m\ `ndoiesc, dar nu despre acestea este vorba aici. {i atunci ce lipse[te, fiindc\ sigur lipse[te ceva? P\i lipse[te tocmai elementul acela pe care nu ]i-l d\ nici un grad didactic, nici un articol [tiin]ific publicat, nici o carte pe care o ai `n lucru [i nici o conferin]\ oric`t de interna]ional\ la care ai participat. Lipse[te doar un mic detaliu. Acel element lipse[te! {i dac\ lipse[te, ce mai poate fi f\cut? C\ de unde nu-i... Eu unul a[ cere, dar va trebui mai `nt`i s\ schimb proverbul. Pentru asta trebuie s\ fac prima oar\ o cercetare s\ aflu nu doar sensurile toate, chiar [i cele care nu s`nt, dar mai ales s\-i aflu istoria, respectiv vechimea. {i dac\ voi putea demonstra c\ e doar unul recent, s\ zicem de pe vremea comunismului, care s\ justifice doar lenea aduc\toare de lipsuri, atunci a[ avea o [ans\. Dar dac\ ar fi mai vechi, s\ zicem de pe vremea c`nd `nc\ mai eram un neam de iobagi, atunci `ntr-adev\r nici Dumnezeu nu cere, poate doar groful, ceea ce eu nu s`nt. Iar dac\ ar fi [i mai vechi, atunci mi-a[ aduce aminte c\ s`ntem `n anul 2013 [i a[ realiza c\ poate e vremea s\ nu mai tr\im dup\ zicale expirate, ci s\ `ncerc\m o schimbare, a unui mic detaliu m\car unul... Da, cred c\ se impune o cercetare! Dar cine s\ o finan]eze?

februarie 2013

24

TIMPUL

Agora

Viagra [i sistemul imuno-parlamentar rom=nesc


DORIN TUDORAN
Pe c`nd era deputat, dna Mona Musc\ a fost creditat\ cu multe replici memorabile. Sastisit\ s\ vad\ `nd`rjirea cu care deputa]i de toate culorile politice nu acceptau s\ li se umble la imunitate, dna Mona Musc\ ar fi spus cam a[a: Cred c\ imunitatea colegilor no[tri parlamentari nu mai poate fi ridicat\ nici cu Viagra. Presa a surprins domni deputa]i pleo[tindu-se brusc [i doamne deputat r`z`nd pe `nfundate. ~n zilele din urm\ s-a discutat chiar despre un fel de supra-imunitate a parlamentarilor de ambele sexe. Speran]a unora era c\, orice ar comite un deputat, nimeni s\ nu-i poat\ umbla la imunitate dec`t dac\ vrea el sau ea. {i ce deputat ar renun]a de bun\ voie la imunitate de dragul de a petrece c`]iva ani de medita]ie transcendental\ la Rahova sau `n alte universit\]i ale vie]ii? {i judec\torii doresc rediscutarea contractelor personale [i colective cu imunitatea. Un amestec de imunitate total\ [i inamovibilitate etern\ le-ar da posibilitatea, spun ei, s\ demonstreze societ\]ii de ce s`nt cu adev\rat capabili. Pe cale de consecin]\ [i procurorii cer un statut-carcalete (1/4 imunitate, 1/4 inamovibilitate, 1/4 vin [i 1/4 sifon) convin[i fiind c\, devenind ei de neatins, acuzarea nu va mai fi veri[oara s\rac\, de la ]ar\, a Justi]iei [i verdictele date de o curte sau alta nu vor fi altceva dec`t hot\r`rile procurorilor citite cu voce tare de judec\tori sau actori de la teatrele na]ionale. Cum se lucreaz\ `n draci la modificarea Constitu]iei, tot ce trebuie s\ fac\ noii p\rin]i fondatori `ncep`nd cu tat\l [i str\bunicul lor, dl senator de drept Dan Voiculescu este s\ nu lase pe dinafar\ c`teva formul\ri cheie. Cu ele `n legea fundamental\, restul va merge bine [i de la sine [i va fi pe `n]elesul Comisiei Permanente Becali, indiferent de cine vor fi, de-a lungul secolelor, membrii acestei comisii imune la trecerea timpului. Iat\ ce nu trebuie s\ lipseasc\ din Constitu]ie: Rom=nia este stat na]ional, imun la minorit\]i. Pe stema ]\rii st\ scris: Mucles!. Rom=nia interzice transhuman]a pe teritoriul ei, pentru a evita modificarea zilnic\ a frontierelor. Rom=nia este republic\ para-parlamentar\, imun\ la viru[i preziden]iali [i bacterii regale. Rom=nia are un Parlament. El poate fi unicameral sau multicameral, `n func]ie de num\rul ale[ilor care dorm `n el. Rom=nia are o singur\ Justi]ie. Ea apar]ine, prin rota]ie, ba judec\torilor, ba procurorilor, dar niciodat\ celor judeca]i. ~n Rom=nia, func]ia de ministru al Justi]iei nu poate fi ocupat\ dec`t de cet\]eni cu numele de familie Temniceru, iar func]ia de Procuror General doar de cet\]eni cu numele de familie G\rg\relu-P\h\relu. Rom=nia are dreptul de a opune, `n orice moment, Acquis-ului comunitar propriul ei sistem imunitar. A[a s\ ne ajute Imunitatea! ~n Rom=nia imunitar\, doar moartea nu `[i cere dreptul la via]\, fiindc\ [tie foarte bine c\ sistemul ei imun e imbatabil, de unde i se [i trage ve[nicia la care via]a nu poate spera. Dac\ Blaga (Lucian, nu Vasile) a crezut c\ ve[nicia s-a n\scut la sat, eu s`nt convins c\ imunitatea `nflore[te doar la ora[. Unde va [i sf`r[i. a pus-o politicul pe el este real\ [i foarte grea. Judec\torii [i procurorii s`nt cei care ]in ori pe dreapta, ori pe st`nga, `n func]ie de cum bate v`ntul scara de la [a, pentru a ajuta c\l\re]ul s\ `ncalece. {i tot exerci]iul acesta se face, bine`n]eles, `n numele [i spre binele statului de drept. ~n [a. Tot spre binele statului de drept pe carel invoc\ to]i politicienii de televiziune, dar pe care stat de drept nici unul dintre ei nu-l invit\ `n propria cas\ o lege este impus\ de un ministru al Justi]iei cu sprijinul Pre[edintelui, atunci c`nd legea serve[te interesele unui grup. Apoi, fostul ministru care a impus legea, cere ca legea s\ fie schimbat\, fiindc\ azi ministrul este de la ceilal]i. Pre[edintele `[i aminte[te, subit, c\ legea pentru care a f\cut o campanie nu tocmai discret\ s-ar putea s\ nu fie constitu]ional\ [i sugereaz\ trimiterea ei la CCR curte care este, `n mentalul colectiv al unui grup de prieteni, etalonul independen]ei absolute pentru stabilirea diagnosticului. ~n felul acesta, s\n\tatea statului de drept, `n [a, ar putea fi asigurat\. Ziari[ti independen]i [i logodi]i pe via]\ cu statul de drept ne explic\ de ce legea impus\ de fostul ministru al Justi]iei a fost o idee excelent\ atunci [i de ce trebuie schimbat\ acum, la chiar presiunile ini]iatorului ei. Carismatic [i slujitor irepro[abil al statului de drept, acel ministru [tia cum s\ foloseasc\ legea pe care a impus-o. Ministrul de azi nu [tie [i-apoi legea respectiv\ vine cu instruc]iuni de folosire pe care nu le `n]elege oricine. Pe cale de consecin]\, interesele statului de drept impun schimbarea legii. {i r\zboiul (televizat `n direct) izbucnit [i `ntre]inut `n jurul `ntreb\rii Cine are [i cine nu are dreptul s\ fie Pre[edinte al Consiliul Superior al Magistraturii? este purtat tot spre binele statului de drept. ~n [a. Potrivit unui europarlamentar, c`ndva procuror, procurorul este [i el magistrat, dar nu la fel de magistrat ca judec\torul. Deci, procurorul nu poate fi pre[edinte al CSM. Potrivit altora, [i ei cariatide ale statului de drept, se cuvine ca judec\torul s\ fie [i un pic procuror, ca s\ fim siguri c\ verdictul este cel programat, altfel interesele statului de drept, `n [a, r\m`n de izbeli[te. Ajuns `n [a, c\l\re]ul `[i nuan]eaz\ declara]iile de dinaintea `nc\lec\rii. Crava[a, pintenii, sudalma, `njum\t\]irea ra]iei de ov\z, lipsa de fonduri pentru reparatul grajdului etc. ar trebui s\-i dea de g`ndit arm\sarului c\ interesul c\l\re]ului este, mai degrab\, s\-l vad\ accept`nd statutul de gloab\, potrivit refrenului Fost-ai, lele, c`t ai fost; independent\. Adic\, pre] de-o `nc\lecare. Da, [tiu, e u[or de criticat sau de f\cut haz de necaz, dar pot sugera o solu]ie, c\ de tr\nc\nit s-a s\turat toat\ lumea? Bine`n]eles c\ pot. Ca form\ de guvern\m`nt, propun republica ereditar\. Ce `nseamn\ asta? Simplu: un singur tur de alegeri preziden]iale, parlamentare [i locale pe `ntreaga perioad\ de via]\ a republicii. Astfel, se scutesc banii [i nervii cheltui]i pe alegeri. Puterea, prerogativele [i func]iile ca [i opozi]ia, nemul]umirile [i [omajul se transmit fie prin testament, fie prin procur\ copiilor, rudelor [i prietenilor. ~n felul acesta, se rezolv\ [i problema coabit\rii. {i Puterea, [i Opozi]ia `[i consolideaz\ tradi]iile, obiceiurile [i destinul. Devin profesioniste, exact cum, pe vremea comunismului, sportul era amator. ~ntre regele care a spus Statul s`nt eu [i judec\torul care crede Statul de drept s`nt eu diferen]a este doar de un procuror care se vrea f\c\tor de regi. A[adar, nimic nu poate fi mai potrivit pentru ap\rarea statului de drept dec`t republica ereditar\. A venit momentul s\ o suim `n [a. Aaa[a! Uu[urel! Gata! P. S. Singurele rocade permise `n republica ereditar\ s`nt cele de natur\ imobiliar\. De unde [i titlul acestei propuneri.

Schimb judec\tor cu ie[ire la Marea Neagr\ pentru procuror cu intrare la V`rful Omu
Justi]ia independent\ `n Rom=nia este un arm\sar fictiv. Cu toate acestea, [aua pe care

Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i


Colegiul de redac]ie:
{tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Liviu Antonesei, Al. C\linescu, Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, Liviu Leonte, Dan Petrescu, Alexandru Zub

Secretar general de redac]ie:


Mihaela Morariu

Redac]ia:
Radu Andriescu Constantin Arcu Sorin Bocancea Claudia Fitcoschi Andreea Grinea Mihai Mocanu (secretar general de redac]ie) Elena Raicu Lucian Dan Teodorovici George {ipo[ Bogdan Ulmu

Florin }upu Andreea Florea (PR) C\t\lina Butnaru (marketing) Cristian Dumitriu (tehnoredactor) Paul Dan Pruteanu (webmaster) Cabinet individual de avocatur\ Maria Crina Kmen

Responsabilitatea opiniilor exprimate `n paginile revistei apar]ine autorilor

Revista de cultur\ TIMPUL poate fi desc\rcat\ gratuit de pe internet, `n format PDF, de pe site-ul www.timpul.ro

Adres\ coresponden]\:
CP 1677, OP 7, Ia[i TIMPUL Marc\ `nregistrat\ la OSIM cu nr. 90797 E-mail: redactia@timpul.ro YM: timpul www.facebook.com/Revista.Timpul ISSN 1223-8597 Copyright Funda]ia Cultural\ Timpul, 2013

Coresponden]i externi:
J. W. Boss (Amsterdam) Paula Braga imenc (Ljubljana) Bogdan C\linescu (Paris) Eva Defeses (Lisabona) Mircea Gheorghe (Montreal) Aliona Grati (Chi[in\u) Ramona Mitric\ (Londra) Ana-Maria Pascal (Londra) Bogdan Suceav\ (Los Angeles) William Totok (Berlin)

Revist\ editat\ de Funda]ia Cultural\ TIMPUL cu sprijinul editurii Adenium

Nu pierde TIMPUL, cite[te!

Director general:
Gabriel Cucuteanu

Colaboratori:
Radu Pavel Gheo Gabriela Haja

Director executiv:
Mihai Vacariu

februarie 2013

www.timpul.ro