Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tem proiect
S se proiecteze un reductor cilindric cu dini nclinai care acioneaz un utilaj innd cont de urmtoarele date:
Puterea motorului electric: P=3kw Raportul de transmisie al reductorului: i=4 Turaia arborelui de intrare n reductor: ni=750 rot./min
2. Introducere
Ridicarea indicilor de calitate i exploatare ,limitarea timpului de producere i introducerea mainilor noi,ridicarea nivelului de siguran i duratei lungi de funcionare - problemele de baz a constructorilor de maini. Cerinele de baz ctre o main sunt : productivitate nalt sigurana tehnologie gabarite i masa redus economicitate esteticul tehnic Mari posibilliti pentru perfecionarea muncii constructurilor d ntrebuinarea larg a mainilor electronice de calcul, care automatizeaz partea proiectrii. Una din scopurile de baz industriei constructoare de maini este ridicarea calitii i permitivitii uneltelor construcii de maini.
3.Memoriu tehnic
3.1.Consideratii teoretice
3.1.1. Definitie: Reductoarele servesc la micsorarea numarului de turatii si la cresterea momentelor de torsiune. Reductoarele de uz general sunt nominalizate n STAS 6055 68 iar STAS 6848 68 prevede caracteristicile si simbolurile. Reductoarele fac parte din marea categorie a transmisiilor mecanice si servesc la reducerea (micsorarea)numarului de turatii si la marirea (cresterea) momentului de torsiune.
ridicat; randament ridicat; gabarit redus; posibilitatea utilizrii pentru un domeniu larg de puteri, viteze i rapoarte de transmitere. Ca dezavantaje, se pot meniona: precizii mari de execuie i montaj; tehnologie complicat; zgomot i vibraii n funcionare. Clasificarea angrenajelor se realizeaz dup cum urmeaz: dup poziia relativ a axelor de rotaie: angrenaje cu axe paralele; angrenaje cu axe concurente; angrenaje cu axe ncruciate; dup forma roilor componente: angrenaje cilindrice; angrenaje conice; angrenaje hiperboloidale (elicoidale; melcate; hipoide); dup tipul angrenrii: angrenaje exterioare; angrenaje interiorare; dup direcia dinilor: angrenaje cu dantur dreapt; angrenaje cu dantur nclinat; angrenaje cu dantur curb; angrenaje cu dantur n V; dup forma profilului dinilor: profil evolventic; profil cicloidal; profil n arc de cerc; dup posibilitile de micare a axelor roilor: cu axe fixe; cu axe mobile (planetare).
3.2.1.3. Arborii pe care sunt fixate angrenajele sunt arbori dreptii. Ei sunt proiectatii ct mai scurt pentru a avea o rigiditate ct mai mare care este foarte importanta n functionare si a asigura o constructie compacta a reductoarelor. Orice reductor are un arbore de intrare si un arbore de iesire. La reductoarele cu mai multe trepte exista si arbori intermediarii. Arborii pot fii verticali sau orizontali n functie de tipul si pozitia relativa a angrenajelor, locul de utilizare a reductorului. Exista constructii de reductoare cu doua capete de cuplare la iesire sau cu iesire pe arbori intermediari. 3.2.1.4. Lagarele sunt n marea majoritate a cazurilor cu rulmentii. Tipul si marimea rulmentilor vor fi n functie de valoarea si sensul fortelor ce solicita arborii, tipul constructiei alese. 3.2.1.5.Roile dinate cilindrice, conice i roata melcat sunt montate pe arbore pe baza unor recomandri, prin intermediul unor pene paralele i fixate axial cu ajutorul umerilor executai pe arbori, cu buce distaniere. n cazul cnd se execut din materiale deficitare se recomand executarea roii din dou materiale. 3.2.2 Elemente auxiliare strict necesare pentru o bun funcionare i anume: Elementele de etanare Dispozitivele de ungere Capacele Indicatorul nivelului de ulei 3.2.2.1.Elementele de etanare utilizate mai frecvent n cazul reductoarelor sunt manetele de rotaie cu buz de etanare i inelele de psl.
3.2.2.2.Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistent a rulmenilor, uneori chiar a angrenajelor cnd nici una din roile dinate nu ajunge n baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaz folosind diverse construcii de dispozitive de ungere( canale de ungere, ungtoare, roi de ungere, inele de ungere, lan de ungere). 3.2.2.3.Capacele servesc la fixarea i reglarea jocurilor din rulmeni, la asigurarea etanrii, fiind prinse n peretele reductorului cu ajutorul unor uruburi. 3.2.2.4. Indicatorul nivelului de ulei din reductor, n cele mai multe cazuri, este executat sub forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare montate pe corpul reductorului. Exist i indicatoare care funcioneaz pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunic cu baia de ulei.
4.Variante constructive
4.1.Descrierea variantelor
Varianta 1: Este prezentat un reductor cu dinti inclinati, cu o singura treapta de reducere. Este o varianta simpla usor de realizat avand un gabarit redus. Pentru aceasta varianta se pot folosi si roti cu dinti drepti.
urmtoarele aspecte constructive: arborele de intrare se sprijin pe lagre cu rulmeni radiali arborele de intrare 1 i arborele de ieire 2 sunt etanai prin montarea manetelor de rotaie n capace; ungerea roilor dinate i a lagrelor se asigur cu ulei prin barbotare asamblarea carcasei se realizeaz uruburi, centrarea lor fiind asigurata cu tifturi de centrare; controlul uleiului se face cu ajutorul unei joje.
m = l2 a c
l = 0.993 randamentul lagarelor [1] a = 0.97 randamentul angranajului [1] c = 0.94 randamentul transimisiei prin curele [1]
m = 0.899
5.2.Calculul momentelor de torsiune pe arbori. 30 106 P T1 = T1 = 38197.16 momentul de torsiune pe arborele de intrare n T2 = T1 m i12 T2 = 137494.497 momentul de torsiune pe arborele de iesire 5.3. Calculul puterilor pe arbori. P2 = P P2 = 2.735 [ KW ] puterea arborelui de iesire
5.4. Calculul turatie arborilor reductorului. n n2 = n2 = 250 [rot / min] turatie arborelui 2 i12 5.5.Factori. 5.5.1.Factorul b/m b m =15 [4] tab.2.8 n 5.5.2.Factorul zonei de contact ZH=2.45 [4] fig.2.57 5.5.3.Factorul de material N Z H = 190 [4] tab.2.9 mm 2 Se aleg aceste valori deoarece am ales ca material 40 Cr10
cos =200
HP =
5.8.Alegerea numarului de dini. Se alege z1=17 pentru ca sa nu apara interferenta z2= z1 i12 =68 5.9.Modulul angrenajului.
T cos 2 u + 1 Z H Z E Z 3 .6 1 mn = 3 HP b 2 u m z1 n
2
a=
a=90.455 mm
10
mn z1 cos mn z2 d 2= cos d 1=
d1=36,1821 mm d2=102,1613
5.15.Unghiul de angrenare frontal. cos t aSTAS cos wt=0,9444 cos wt= tan t= tan t=19,18891 a
wt=21,17138
inv wt=tan wt- wt=0,017789 inv t=tan t- t=0,01391 5.16.Suma deplasarii specifice. x1+x2=( inv wt- inv t) x1+x2=0.45294 z1 + z 2 2 tan
5.17.Coeficientul de deplasare a profilului in sectiune frontala. xt1 = x1 cos xt 2 =x2 cos xt1=0.730 xt2=1.64
5.18.Numerele de dinti ale rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti echivalente. zn1= z1 cos3 zn1=20.48785
11
zn2=
z2 cos3
zn2=81.9514
5.19.Deplasarea specifica la roata motoare 1. z lg n 2 z x +x x +x n1 x1= 1 2 + 0.5 1 2 2 2 z n1 z n 2 lg 100 x1=0.24574 5.20.Deplasarea specifica la roata condusa 2. x2 = ( x1 + x2 ) x1 x2=0.207195
5.21.Coeficientul de scurtare a inaltimii dintelui. k = ( x1 + x2 ) k=0.104506 5.22.Verificarea rotilor dintate la interferenta de subtaiere. zmin1 = 2 cos ha x1 sin 2 z1 + z2 cos cos wt 2 cos cos wt
) )
zmin 2 =
2 cos ha x2 sin 2
d a 2 = 149 mm
12
d f 2 = 140 mm
5.23.3 Diametrele cercurilor de rostogolire. cos mn z1 cos cos wt cos mn z2 cos cos wt d w 2 = 145.84 mm
d w1 =
d w1 = 36.49 mm
d w2 =
d b1 = 33.99 mm d b 2 = 146.99 mm
)
b2 = 31.5 [ mm] b1 = 33.5 [ mm]
h=4.79 mm
13
m 2 m x1 tg S1 = 4.247 mm 2 m S2 = 2 m x2 tg S 2 = 9.542 mm 2
S1 = 5.27.Gradul de acoperire ra22 rb22 + ra21 rb2 a sin 1 = = 1.325 > 1 conditie indeplinita m cos 5.28.Pasul pe cercul de divizare p = m p = 6.283 [mm]
5.29. Lungimea peste dinti WN1 = m [ ( N1 0.5) + 2 x1 tg 0 + z1 inv 0 ] cos 0 WN1 = 11.874 z1 + 0.5 9 WN 2 = m [ ( N 2 0.5) + 2 x2 tg 0 + z2 inv 0 ] cos 0 WN 2 = 46.615 N1 = z2 + 0.5 9 5.30.Verificarea gradului de acoperire a profilului N2 =
1 =
1 = 2.37
2 =
2 = 5.188
a =
= 1 + 2 a
14
5.31.1. Forta normala. 5.31.1.1. Pentru arborele 1. 2 T1 Fn1 = Fn1 = 23.72 daN d w1 cos 0 cos 5.31.1.2. Pentru arborele 2. Fn 2 = 2 T2 d w 2 cos 0 cos Fn 2 = 21.35 daN
5.31.2. Forta tangentiala. 5.31.2.1. Pentru arborele 1. Ftn1 = Fn1 cos 0 Fa1 = Fn1 cos tg Ft1 = 2 T1 d w1 Ftn1 = 22.28 daN Fa1 = 8.11 daN Ft1 = 20.95 daN 5.31.2.2. Pentru arborele 2. Ftn 2 = Fn 2 cos 0 Fa 2 = Fn 2 cos tg Ft 2 = 2 T2 d w2 Ftn 2 = 20.06 daN Fa 2 = 7.30 daN Ft 2 = 18.85 daN
5.31.3.Forta radiala. 5.31.3.1. Pentru arborele 1. Fr1 = Ft1 tg 0 Fr1 = 7.62 daN
15
Fr1 Fa1 r1 V1 = 13.271 daN mm 2 b Fr F r V2 = 1 + a1 1 V2 = 19.831 daN mm 2 b V1 = 5.32.2 Reactiunile pe orizontala pentru arborele 1 b Ft1 2 H = 18.474 daN mm H1 = 1 b b Ft1 2 H = 18.474 daN mm H2 = 2 b R1 = V12 + H 12
2 R2 = V22 + H 2
5.32.3 Determinarea momentelor incovoietoare pentru arborele 1 b M iV 1 = 356.895 daN mm 2 b M iV 2 = V2 M iV 2 = 532.455 daN mm 2 b M iH 1 = H1 M iH1 = 711.095 daN mm 2 b M iH 2 = H 2 M iH 2 = 711.095 daN mm 2 M iV max = 532.455 daN mm M iV 1 = V1 M iO max = 711.095 daN mm M i max = M iV max + M iO max
2 2
16
5. 32.4 Reactiunile pe verticala pentru arborele 2 Fr 2 F r V1 = 1 + a 2 1 V1 = 15.817 daN mm 2 b Fr2 Fa 2 r1 V2 = + V2 = 4.983 daN mm 2 b
5.32.5 Reactiunile pe orizontala pentru arborele 2 b Ft1 2 H = 17.39 daN mm H1 = 1 b b Ft1 2 H = 17.39 daN mm H2 = 2 b R1 = V12 + H12
2 R2 = V22 + H 2
17
5.32.6 Determinarea momentelor incovoietoare pentru arborele 2 b M iV 1 = 632.70 daN mm 2 b M iV 2 = V2 M iV 2 = 199.32 daN mm 2 b M iH 1 = H1 M iH 1 = 695.61 daN mm 2 b M iH 2 = H1 M iH 2 = 695.61 daN mm 2 M iV max = 632.70 daN mm M iV 1 = V1 M iO max = 695.61 daN mm M i max = M iV max + M iO max
2 2
18