Sunteți pe pagina 1din 9

SUBIECTE PT EXAMENUL LA REUMATOLOGIE

1.

Poliartrita reumatoida (PR) etiopatogenie PR este o afectiune inflamatorie cronica, recurenta, o boala sistemica, caracterizata de o inflamatie a sinovialei articulare. Apare in special la

femei de 4-8 ori mai des decat la barbati, in special in decada a IV-a si a V-a. Cauza bolii este necunoscuta, se considera ca suferinta are o etiologie polifactoriala, terenul jucand un rol important a) Factori infectiosi: Bacterii Virusuri (Ebstein-Barr) Fungi

b)
c) 2.

factori genetici anumite reumatisme apar preponderant in aceleasi familii sau colectivitati legate de menopauza/andropauza

Poliartrita reumatoida tablou clinic, manifestari extra articulare Boala are un caracter progresiv. Apar leziuni articulare la nivel de sinoviala, de cartilaj si os. Factorii declansatori pot fi expunerea preungita la frig, umezeala, intuneric, menopauza ori , cel mai adesea la femei, trauma psihica. Simptome: 1. 2. 3. Boala simetrica Centripetal (de la falanga distala) Apare ca o redoare articulara mai ales matinala, care la inceput dureaza intre 20-60 min Apare oboseala (indiferent de nr.orelor de odihna) Apar tumefactii, deformari, umflaturi ale articulatilor (in general ale articulatiilor mici, interfalangiene) Noduli reumatoizi (mai ales la nivelul cotului) de consistenta medie. Aceste nodozitati apar si intern la nivelul pleurei si pericardului Vasculite (inflamatii ale vaselor, capilarelor, venelor) Modificari musculare - atrofii

4.
5.

Manifestari extraarticulare:

3.

Poliartrita reumatoida principalele obiective si reperele generale ale kinetoterapiei Obiectivele kinetoterapiei sunt: 1.Realiniamentul segmentelor si corectarea axelor articulare 2.Mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare 3.Mentinerea sau cresterea fortei si rezistentei musculare Tratamentul trebuie individualizat si permanent adaptat bolii Sfaturi: - In fazele hiperacute sa se faca repaus articular - Mobilizarile articulatiilor se fac la limita amplitudinii functionale - Kinetoterapia sa evite durerea si disconfortul articular (atat in timpul ei cat si dupa)

4.

Poliartrita reumatoida mentinerea sau cresterea fortei si rezistentei musculare Pentru mentinerea / cresterea fortei musculare, se va acorda o atentie deosebita muschilor: 1. Extensori ai degetelor- pentru deviatia cubitala a mainii; Flexorul superficial al degetelor pentru devierea in gat de lebada; Flexorul profund al degetelor pentru devierea in butoniera Muschii interososi pentru impotenta functionala a mainii; Musculatura extensoare a antebratului Muculatura extensoare a coapsei si a gambei Musculatura flexorilor degetelor de la picioare

2.
3. 4. 5. 6. 7.

Mersul este foarte important, el fiind o componenta psihica f. importanta Cresterea rezistentei: se realizeaza prin exercitii active cu incarcatura f.mica, repetate de cat mai multe ori posibil. 5. Poliartrita reumatoida stadializare Stadiul I (precoce) lipseste orice modificare pe radiologie Stadiul II (moderat) apar modificari la radiologie, Stadiul III (sever): atrofie totala a muschilor atrofia muschilor de langa articulatia respectiva apar leziuni extraarticulare (noduli, umflaturi sub piele) semne: poliartralgii dureri de articulatii

- imaginea radiologica total modificata;

noduli generalizati - apar anchiloze osoase si fibroase

Stadiul IV (terminal):- apar toate modificarile de la stadiul III dar mai grave 6. Poliartrita reumatoida obiective si tratamentul utilizat altul decat kinetoterapie Obiective: 1. 2. 3. 4. 5. 7. Ameliorarea durerii Reducerea inflamatiei Oprirea evolutiei leziunilor osului si cartilajului Prevenirea si corectarea deformatiilor (si a atrofiilor musculare) Mentinerea / readaptarea la o viata normala cat mai activa

Tratamentul va fi: medicamentos (antiinflamatoare), fizical - fizioterapie cu aplicari de caldura locala (scade contractia musculara) sau gheata (in faza acuta), HKT (mai ales dimineata), parafina, perna electrica, saculeti cu sare (nu in fazele hiperacute si nu mai mult de 30 min), masajul uscat, electroterapia balneoterapie terapia ocupationala chirurgical Poliartrita reumatoida stadializarea bolii si criteriile Stadiul I (precoce) lipseste orice modificare pe radiologie Stadiul II (moderat) apar modificari la radiologie, Stadiul III (sever): atrofia muschilor de langa articulatia respectiva apar leziuni extraarticulare (noduli, umflaturi sub piele) atrofie totala a muschilor noduli generalizati semne: poliartralgii dureri de articulatii

- imaginea radiologica total modificata;

Stadiul IV (terminal):- apar toate modificarile de la stadiul III dar mai grave - apar anchiloze osoase si fibroase Criteriile de diagnostic pozitiv al PR, din care 4 sunt suficiente: 1. 2. redoare matinala cu durata de 1 ora care sa dureze cel putin 2 luni tumefierea a cel putin 3 articulatii (cel putin 2 luni) tumefierea articulatiilor interfalanfiene sau metacarpofalangiene (cel putin 2 luni) tumefiere simetrica modificari radiologice prezenta nodulilor reumatoizi prezenta factorului reumatoid in ser

3.
4. 5. 6. 7. 8.

Poliartrita reumatoida tabloul clinic, manifestari articulare la nivelul mainii. Boala are un caracter progresiv. Apar leziuni articulare la nivel de sinoviala, de cartilaj si os. Factorii declansatori pot fi expunerea preungita la frig, umezeala, intuneric, menopauza ori , cel mai adesea la femei, trauma psihica. Simptome: 1. Boala simetrica Centripeta (de la falanga distala) Apare ca o redoare articulara mai ales matinala, care la inceput dureaza intre 20-60 min Apare oboseala (indiferent de nr.orelor de odihna) Apar tumefactii, deformari, umflaturi ale articulatilor (in general ale articulatiilor mici, interfalangiene) La mana: devieri ale degetelor (deget in gat de lebada, in butoniera, police in Z sau mana in carlig

2.
3.

4.
5. 9.

Manifestari articulare: Poliartrita reumatoida explorari paraclinice, sindromul inflamator

In sindromul inflamator intalnim o alterare a starii generale (astenie, anorexie, febra, pierdere in greutate) care se identifica de cele mai multe ori prin analizele sangvine.

Avem o crestere a VSH-ului, prezenta proteinei C reactiva (infectii bacteriene), Fibrinogenului si alfa-2-globulina. In serul bolnavilor cu PR se pot intalni anticorpi antinucleari. Se pot detecta o scadere a valorilor complementului seric in lichidul intraarticular

Analiza lichidului sinovial arata existenta unui exudat numarul de plachete si globule albe crescut (mai ales Prezenta factorului reumatoid

neutrofilele) si se micsoreaza dimensiunea globulelor rosii. La radiografia osteoarticulara se observa :

Primele modificari radiografice apar la mana (apofiza stiloida ulnara, articulatiile MCF ale degetelor 1,2,3 si articulatiile IF proximale ale degetelor 2 si 3) si la picior tumefierea partilor moi periarticulare ingustarea spatiului articular prin deshidratarea si distrugerea cartilajului osteoporoza subcondrala eroziuni marginale indeosebi la extremitatilor distale ale metacarpienelor deformari articulare cu dezaxarea oaselor componente anchiloza

10.

Simptomele inflamatiei se trateaza cu antiinflamatoare. Poliartrita reumatoida realiniamentul segmentelor si corectarea axelor articulare. Modalitati de realizare si problemele specifice Kinetoterapia continua, cu sau fara profesor, iar in cazuri grave pot fi ajutat cu atele si orteze. Este de retinut ca aceste materiale ajutatoare sa fie folosite cu precautie Avantajele ortezelor: - asigura o intindere musculara permanenta sunt suport pasiv ce preiau functia de sustinere se impiedica fixarea articulatiilor in pozitie vicioasa se evita microtraumatismele evitarea flexiei plantare cu membrul inferior in var si degetele flectate evitarea deviatiilor si dislocarii falangelor prevenirea blocarii cotului prevenirea blocarii umarului

Lucruri de evitat: 11.

- evitarea flexiei de genunchi si sold

Poliartrita reumatoida mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare, tipuri de exercitii Datorita instalarii contracturii musculare in special pe flexori si abductori, mentinerea / cresterea mobilitatii articulare se face prin:

1.
2. 3. 12.

mobilizari pasive, mai ales in perioadele de durere mare. Ideal e sa se faca in apa calduta si sa nu se faca prea mult (pana la 5-6 repetari); mobilizari asistate (semiactive, active-ajutate). Se fac tot in apa calda sau cu evitarea cat mai mult a gravitatiei (scripeti sau alunecari pe suprafete plane); mobilizari active se executa lent, pe toate directiile de miscare si se fac individualizat.

Poliartrita reumatoida si terapia ocupationala Ergoterapia specifica - cuprinde activitati care se adreseaza articulatiilor bolnave Ergoterapia globala sau nespecifica cuprinde activitati care se adreseaza organismului in general sau articulatiilor nebolnave Exemple de activitati:

gravatul (intre 2-6 ore/zi)

diverse activitati personale: tesut, impletit, modelat, dactilografiat, desenat, manuirea marionetelor,

sau dame

activitati cotidiene: spalatul vaselor (cu apa calda), spalatul rufelor, spalatul geamurilor, stergerea

prafului, curatatul si tocatul zarzavatului pentru tineri: sport recreativ: unele jocuri cu mingea, tintar, popice, biliard, tenis de masa, jocul de table

Aceste activitati nu trebuie sa determine dureri si oboseala marcata musculo-articulara. La aparitia acestora, activitatea fizica va fi oprita si bolnavul se va odihni pana la disparitia fenomenelor 13. Spondilita anchilopoetica etiopatogenie SA forma de reumatism inflamator cronic, mai frecventa la barbati decat la femei (raport 5/1) in special cu afectarea coloanei vertebrale in care nu exista in sange prezenta factorului reumatoid . Etiopatogenie: Cauzele sunt necunoscute Factorii genetici 90-95% din pacienti au avut pe diverse grade rude cu SA. Distributia geografica a bolii urmeaza distributia HLA B27 in populatie. Astfel, boala este mai rara la negri si japonezi (1-4%). In Romania intre 5-8% din populatie risca sa se imbolnaveasca. Factorii de mediu toxici;

Infectiile. Anumite boli predispun le SA: infectiile urinare; infectiile pulmonare; infectiile intestinale

14.

Spondilita anchilopoetica tablou clinic la debut

Evolutia bolii parcurge trei etape: faza precoce, de debut; perioada de stare; perioada terminala. La inceput, bolnavii prezinta urmatoarele simptome:

(80% din cazuri).

durere lombara sau fesiera, expresie a afectarii articulatiei sacroiliace, in special la tineri sub 40 de ani

repaus prelungit;

Durere de cauza inflamatorie, cu debut insidios, persistenta, cu o durata de cel putin 3 luni, recidivanta.

Durerea apare de regula in partea a doua a noptii si se insoteste de redoare matinala, care dispare dupa exercitiu fizic dar se accentueaza dupa

15. extrarticulare

Anorexie, febra, scadere ponderala, transpiratii nocturne, adinamism si impotenta sexuala

Spondilita anchilopoetica tablou clinic in perioada de stare si examenul obiectiv, enumerarea manifestarilor articulare si

In perioada de stare, tabloul manifestarilor clinice se agraveaza:

Inflamatia articulara a fost inlocuita cu fibroza si formare de os, coloana se rigidizeaza iar curbura lombara se sterge, iar durerea determina o flexie a soldurilor

limitarea anteflexiei lombare se poate evalua prin masurarea indicelui deget-sol sau prin manevra flexia laterala de asemenea este limitata si dureroasa durere la percutia si miscarea coloanei vertebrale;

Schober, unde distanta masurata va fi sub 4 cm;;

Limitarea miscarilor articulatiei sacroiliace sensibilitatea articulatiei se examineaza direct, prin aplicarea de manevre si presiuni la nivelul durere la torsiunea articulatiilor sacroiliace

articulatiei, direct pe creasta iliaca sau pe sacru;

Afectarea coloanei cervicale determina o cifozare a acesteia:

Tardiv pot aprea:

se pune in evidenta prin masurarea indiciilor barbie-stern, occiput-perete, tragus-acromion ;

sunt prinse si articulatiile costo-vertebrale, determinand dureri toracice cat si reducerea expansiunii toracice : intre expirul fortat si inspirul fortat, expansiunea toracelui scade sub 5 cm; determina o respiratie de tip abdominal (abdomenul pacientului este protuberant);

Boala progreseaza in puseuri, in urma carora se depune fibrina determinand fibroza si anchiloza articulatiilor prinderea articulaiilor periferice, rigiditatea coloanei vertebrale, cu afectarea funciei respiratorii, manifestri extraarticulare: - oculare (irita sau iridociclita) - intestinale - cutanate

- insuficienta aortica si tulburari de conducere atrioventriculare


- fibroza pulmonara localizata mai ales la nivelul lobului superior, hemoptizii; - manifestari renale - manifestari neurologice ca urmare a unor compresii radiculare sau medulare prin subluxatii si fracturi vertebrale si sindrom coada de cal

16.

Spondilita anchilopoetica stadializare in functie de capacitatea restanta functionala

Capacitatea functionala restanta a bolnavilor sta la baza unor incadrari in clase de invaliditate, catalogari destul de largi dar care permit rapid o orientare asupra posibilitatilor sociale si profesionale ale pacientilor: Clasa I Clasa II Clasa III capacitate functionala completa - are posibilitatea de a exercita normal profesia - capacitate relativ normala (redusa); - durere si redoare articulara - capacitate functionala limitata; - scadere marcata a profesiunii Calsa IV - infirmitate importanta, ajungand chiar la imobilizarea la pat sau in fotoliu; - profesia imposibil de executat (nu se poate ocupa nici de propria ingrijire sau o face cu dificultate sau partial) 17. 1) 2) Spondilita anchilopoetica obiectivele kinetoterapiei evitarea sau limitarea deformarilor; evitarea sau limitarea extinderii redorilor sau anchilozelor; mentinerea unui bun tonus muscular al erectorilor paravertebrali ai trunchiului; asigurarea ventilatiei pulmonare; imbunatatirea tonusului neuro-psihic Spondilita anchilopoetica kinetoterapie , obiective si metode Obiectivele kinetoterapiei in SA:

3) 4)
5) 18.

Alaturi de medicatia antiinflamatoare, kinetoterapia reprezinta metoda terapeutica care trebuie sa constituie permanena asistentei in SA. Obiectivele kinetoterapiei in SA si metode folosite: 1 )evitarea sau limitarea deformarilor, a deposturarilor coloanei si eventual al soldurilor, prin: a) adaptarea unor posturi corecte in activitatile zilnice:

sedere pe un scaun cu spatar inalt care sa realizeze un contact permanent al spatelui cu spatarul si cu o odihna sau dormitul pe un pat tare, fara perna sub cap, cu soldurile intinse si o pernuta sub lombe; masa de lucru sa fie la nivelul pieptului, antebratele pe masa evitarea unei sederi prelungite pe fotoliu sau scaun in ortostatism trebuie mentinuta o pozitie perfect erecta care sa asigure o distanta maxima intre xifoid si

pernuta la nivelul lombei;

pube b)

posturi corective:

DD pe pat tare, cu o perna mica sub coloana dorsala, mainile sub ceafa, coatele sa atinga patul; DD pe pat tare, cu o perna mica sub coloana dorso-lombara, 2 saci cu nisip pe fata anterioara a umerilor si alti 2 saci pe genunchi; DV pozitia sfinxului c) Exercitii corectoare si de constientizare posturala

2) evitarea sau limitarea extinderii redorilor sau anchilozelor;

exercitii active pentru mentinerea sau recapatarea supletii articulare Exercitii de asuplizare a articulatiilor scapulo-humerale (exercitii cu bastonul) Exercitii de stretching pentru coloana vertebrala, articulatiile scapulohumerale, articulatiile coxofemurale Hidrokinetoteapie 30-40 min/zi (apa calda avand un efect sedativ, antalgic si decontracturant si faciliteaza miscarea descarcand articulatile cu 80-90%) Sporturi: inot, polo, volei, baschet, handbal, tenis de camp

3) mentinerea unui bun tonus muscular al erectorilor paravertebrali ai trunchiului;

6)

exercitii active (rezistenta fiind greutatea membrelor superioare, greutatea trunghiului sau a membrelor inferioare care efectueaza miscarea contra gravitatiei) pentru tonifierea extensorilor coloanei vertebrale, a musculaturii abdominale, a ischiogambierilor si a fesierilor

asigurarea ventilatiei pulmonare

Se realizeaza prin reeducarea respiratiei, si anume prin exercitii de gimnastica corectiva posturala pe inspir si expir in prima faza a SA si prin exercitii de gimnastica respiratorie in faza cronica . Gimnastica respiratorie cuprinde urmatoarele tipuri de exercitii: dirijarea aerului la nivelul cailor superioare prin utilizarea rezistentelor la nivelul nasului in inspir: cantatul, pronuntarea cantata a unor silabe repetate pe un expir cat mai lung exercitii de tonifiere a musculaturii abdominale exerciti de antrenare a diafragmului

7) imbunatatirea tonusului neuro-psihic 19. Spondilita anchilopoetica modalitati de corectare a posturilor si aliniamentul corpului d) adaptarea unor posturi corecte in activitatile zilnice:

pube e)

sedere pe un scaun cu spatar inalt care sa realizeze un contact permanent al spatelui cu spatarul si cu o odihna sau dormitul pe un pat tare, fara perna sub cap, cu soldurile intinse si o pernuta sub lombe; masa de lucru sa fie la nivelul pieptului, antebratele pe masa evitarea unei sederi prelungite pe fotoliu sau scaun in ortostatism trebuie mentuinuta o pozitie perfect erecta care sa asigure o distanta maxima intre xifoid si

pernuta la nivelul lombei;

posturi corective:

DD pe pat tare, cu o perna mica sub coloana dorsala, mainile sub ceafa, coatele sa atinga patul; DD pe pat tare, cu o perna mica sub coloana dorso-lombara, 2 saci cu nisip pe fata anterioara a umerilor si alti 2 saci pe genunchi; DV pozitia sfinxului f) Exercitii corectoare si de constientizare posturala

20. Spondilita anchilopoetica mentinerea si corectarea mobilitatii articulare (tipuri de ex in general, nu exemplificari)
Exercitii active care implica miscari la nivelul coloanei vertebrale si a centurii: flexie/extensie, lateralitate dr/stg, flexii/extensii cu rotari stg/dr, exercitii atarnat la spalier, din patrupedie, din decubit dorsal, decubit lateral, asezat; Exercitii de asuplizare a articulatiilor scapulo-humerale (exercitii cu bastonul) Exercitii de stretching pentru coloana vertebrala, articulatiile scapulohumerale, articulatiile coxofemurale Toate exercitiile se executa cu supravegherea respiratiei Hidrokinetoteapie 30-40 min/zi (apa calda avand un efect sedativ, antalgic si decontracturant si faciliteaza miscarea descarcand articulatile cu 80-90%) 21. Sporturi: inot, polo, volei, baschet, handbal, tenis de camp Spondilita anchilopoetica mentinerea si corectarea tonusului muscular, tipuri de exercitii

Principalele grupe care vor fi obiectivul cresterii fortei musculare sunt erectorii trunchiului si ai capului, musculatura abdominala, ischiogambierii, fesierii mari si psoasiliacul. Toniferea psoasiliacului se va face la lungimea lui maxima, deoarece retractura lui ajuta la flexumul de sold, iar slabiciunea lui ajuta delordozarea, ambele situatii trebuind combatute in SA. Alungirea muschilor scurtati se face prin contractii si relaxari succesive, practicate la nivelul de ntindere maxima a muschiului. n acest mod se mentine si un tonus muscular bun, prevenindu-se atrofiile musculare.

Pentru inceput vor fi executate exercitii izometrice; Apoi se pot folosi exercitiile dinamice libere

22. Spondilita anchilopoetica si gimnastica resp. corectiva


Gimnastica respiratorie corectiva se va face in functie de faza in care este boala, astfel:

In I faza , cand coloana vertebrala si articulatiile costale nu au fost inca blocate de evolutia bolii se va pune accentul pe gimnastica corectiva respiratorie si pe reeducarea respiratiei toracale. Gimnastica corectiva se suprapune cu exercitiile de asuplizare articulara (prin stretching) si posturare. In faza a II-a (cronica), dupa instalarea anchilozelor coloanei toracale, se vor aplica exercitii de reeducare a respiratiei abdominale. Gimnastica respiratorie va urmari:

1)

dirijarea aerului la nivelul cailor superioare prin utilizarea rezistentelor la nivelul nasului in inspir: inspir pe o nara, cealalta fiind presata cu degetul, si expir pe ambele; inspiruri sacadate ca in mirositul florilor sau adulmecatul cainelui; inspir pe nas, cu batai ritmice ale aripilor nasului (comprimarea lor)

2) 3) 4)

Cantatul, pronuntarea cantata a unor silabe repetate pe un expir cat mai lung (hom, hom, hom...., sau mom, mom, mom...). apoi se trece la cantarea catorva fraze muzicale crescandu-se treptat durata. Exercitii de tonifiere a musculaturii abdominale (a dreptilor abdominali prin izometrie atenta, a transversului abdominal prin plasarea unei greutati pe abdomen sau prin suctiuni si relaxari repetate ale abdomenului efectuate din patrupedie) Exerciti de antrenare a diafragmului prin posturare in pozitie Trendelenburg cu o greutate pe abdomen (2-10 kg), sau suflatul printr-un tub intr-un borcan cu apa, continuu, pentru a produce bule de aer fara intermitente

23.

Spondilita anchilopoetica si terapia ocupationala

In cadrul terapiei ocupationale intra activitatile profesionale si sportul.

1)

Activitatile profesionale: poate profesa munci fizice dintre cele mai diverse, exceptie facand muncile care incarca coloana sau cele care se desfasoara in conditii de mediu reumatogene (frig umed, curenti de aer rece).

Conditie: mentinerea unei pozitii corecte a coloanei in timpul muncii (se se evite pozitia cifotica fixa prelungita mai ales din sezand). Daca sunt afectate si articulatiile periferice (mai ales soldurile), pozitia ortostatica este singura permisa.

2)

Sporturile, recomandate: inotul (bras, fluture, crawl). Voleiul, baschetul, badmintonul, tenisul de camp, trasul cu arcul, handbalul, schiul fond.

Sporturi interzise: popice, bowling, biliard, crichet (datorita solicitarii flexiei trunchiului), alergarile, salturile. Mersul pe bicicleta nu este recomandat de uni autori datorita vibratiilor transmise, desi pozitia trunchiului este corecta, flexia facandu-se din solduri. In plus este ideala atunci cand este afectata si articulatia coxofemurala. 24. Gonartroza - principalele reguli de igiena ale genunchiului 1. mentinerea unei greutati corporale in limitele normale sau chiar sub 2. evitarea ortostatismului prelungit ; 3. evitarea mersului pe un teren accidentat; 4. se va prefera mersul cu sprijin in baston; 5. evitarea pozitiilor de flexie maxima; 6. evitarea mentinerii genunchiului intr-o anumita pozitie; 7. miscari libere de flexie/extensie dupa un repaus prelungit pentru lubrifierea articulara; 8. mersul cu incaltaminte cu talonete; 9. evitarea tocurilor inalte; 10. evitarea traumatismelor directe. Gonartroza principii de tratament

25.

1. Tratamentul profilactic. Exerciiile fizice amelioreaz mobilitatea articular i previne atrofia prin inactivitate a musculaturii periarticulare. 2. Tratamentul igieno-dietetic. Se impune de la nceput repausul articular pentru a preveni o solicitare prea mare a articulaiei ce prezint deja modificri degenerative. Regimul alimentar trebuie s fie hiposodat atunci cnd bolnavul utilizeaz medicaie antiinflamatoare nesteroid 3. Tratamentul medicamentos. Are urmtoarele obiective: ndeprtarea durerii Creterea mobilitii n articulaia suferind mpiedicarea progresiei bolii (atrofii musculare, deformri articulare) Combaterea durerii se face cu analgezice sau antiinflamatoare nesteroidiene administrate pe cale general sau n aplicaii locale. Cele mai utilizate astfel de medicamente sunt: aspirina, indometacinul, diclofanec, fenilbutazona. Corticosteroizii se folosesc rar, mai mult aplicai local, rareori pe cale sistemic sau intraarticular Miorelaxante (diazepam, clorzoxazon), care combat spasmele i contracturile musculare. n scopul proteciei i refacerii cartilajului se administreaz condroprotectoare obinute din extracte de cartilaj i mduv osoas. Ele au scopul de a normaliza i a stimula metabolismul perturbat al cartilajului 4. Tratamentul ortopedico-chirurgical. Se aplic n artrozele deformate, cu invaliditi. Se pot folosi diverse tehnici, de la artrodeze i osteotomii pn la proteze articulare. Se poate face rezecia marilor osteofite, atunci cnd este cazul.

26. Tratamentul in gonartroza in etapa a II-a evolutiv


Stadiul evolutiv dureri interne care apar repede n ortostatism i mers, limitarea mobilitii la maxim 900, creterea n volum a genunchiului, crepitaii interne, uor flexum, hipotrofie i hipotonie important a cvadricepsului, instabilitate activ, de obicei exist i deviaii laterale, radiografia artnd reducerea spaiului articular n zona devierii. Tratamentul medical al pacientilor diagnosticati cu gonartroza este alcatuit din doua faze: - prima faza : tratamentul medicamentos ( medicatia antiinflamatoare ) sau fizioterapie (electroterapie si ultrasunet) - faza a-II-a: tratamentul de gimnastica medicala (kinetoterapie) , hidrokinetoterapia In prima faza cand se desfasoara procedurile de fizioterapie (ultrasunet si electroterapie se recomanda odihna si repaus total). 27. Tratamentul in gonartroza etapa a II-a, kinetoterapie

Etapa a 2-a, caracterizata prin:

dureri intense care apar repede in ortostatism si mers; mobilitate a genunchiului limitata; hipotonie si hipotrofie importanta a cvadricepsului, care determina o instabilitate activa; crepitatii intense; radiografia arata o reducere a spatiului articular.

Kinetoterapia se bazeaza pe:


28.

posturari pentru corectarea flexumului si a deviatiilor posibile in plan frontal; tonifierea musculara a cvadricepsului dar si a ischiogambierilor; mobilizarea articulara pentru recastigarea extensiei complete si pentru marirea flexiei, utilizandu-se toate tehnicile cunoscute (posturari, mobilizari pasive, active, cu piciorul alunecand pe o planseta, etc). Tratamentul in gonartroza etapa a III-a finala

Etapa a 3-a, finala caracterizata prin decompensare severa, definitiva, ireversibila a genunchiului:

durerile sunt prezente le orice miscare, chiar si in repaos;

mersul aproape imposibil fara sprijin pe carje, bastoane, sau cadru. In etapa a III-a kinetoterapia nu are efect; Se face terapia Roentgen atunci cand alte terapii nu au dat rezultate. Se pot face infiltratii cortizonice, Se actioneaza chirurgical sub forma artroplastiei; Se mai poate face ortrodeza in unghi util. Terapie ocupationala: inot, ciclism, patinaj. Este importanta mentinerea articulatiilor adiacente in forma cat mai buna (sold, coloana, membru opus). Kinetoterapia in aceasta faza are urmatoarele obiective si mijloace:

genunchiul este aproape permanent in reactie inflamatorie; deficit motor sever; deformarea reliefului articular; insuficienta de cvadriceps;

29.

evitarea cu strictete a oricarei forme de suprasolicitare articulara; posturari pentru corectarea flexumului de genunchi; mentinerea sau recuperarea fortei musculare; mentinerea sau recastigarea mobilitatii articulare pentru flexie-extensie; refacerea stabilitatii genunchiului; refacerea controlului muscular dinamic pentru mers (coordonare, echilibru, stabilitate); mentinerea unei bune functionalitati mioartrokinetice cat si la membrul inferior opus. Coxartroza principalele reguli de igiena a soldului 1. mentinerea unei greutati corporale in limitele normale sau chiar sub 2. evitarea ortostatismului prelungit si a mersului prelungit pe jos (se va alterna cu repaus); 3. evitarea mersului pe un teren accidentat; 4. evitarea schiopatarii; 5. daca este cazul, mersul se va face cu sprijin; se va evita pozitia de sezand prelungit (favorizeaza instalarea flexumului de sold), de 2 ori/zi se va pastra un repaus in pat cu coxofemuralele intinse; 7. se vor prefera deplasarile pe bicicleta; 8. se va evita purtarea tocurilor inalte; 9. se va corecta orice inegalitate a membrului inferior ce depaseste 2 cm;

6.

10. se va executa de cel putin 2 ori/zi progr. de kinetoprofilaxie pt. sold 30. Coxartroza aspecte clinice, principalele semne obiective si subiective
Simptomul subiectiv care domin n coxartroz este durerea. Localizarea sa poate fi diferit: peritrohanterian, fesier, inghinal sau la distan n genunchi. Caracterul durerii este mecanic, cu agravare la mers i calmare la repaus. Examenul obiectiv evideniaz dificultatea la mers i mai trziu mersul chioptat. Limitarea mobilitii oldului este diferit n funcie de cauza coxartrozei. Astfel, coxartroza primitiv las muli ani o mobilitate aproape normal bolnavului, n timp ce coxartrozele secundare, ndeosebi cele posttraumatice, afecteaz rapid mobilitatea. Datorit posturii antialgice de uoar flexie cu rotaie extern pe care o adopt bolnavii n pat, apar cu timpul retracii musculotendinoase cu fixarea oldului n aceast poziie. Semne radiologice - radiografia de bazin pentru coxofemurale evideniaz cele patru semne importante pentru diagnostic:

geodele. 31. Coxartroza Kinetoterapie, obiectivele si compunerea prog. Enumerare. Obiectivele kinetoterapiei coxartozei sunt: 1) 2) 3) 4) 1) 2) scaderea durerilor; cresterea mobilitatii cresterea gradului de coordonare si echilibru la mers cresterea stabilitatii posturarea; tractiuni intermitente in ax; tonifierea musculaturii (extensorii, abductorii si rotatorii interni, extensorii genunchiului, flexorii si rotatorii externi ai soldului); relaxare si decontracturare pentru flexori, adductori si rotatorii externi

pensarea interliniei articulare; osteofitoza, care este precoce i patognomonic; osteocondensarea de o parte i de alta a spaiului articular;

Principii folosite in programul kinetic:

3)
4)

Programul kinetic va cuprinde::

Mobilizari articulare se va pune accentul pe miscari de flexie/extensie (fortand extensia), rotatie interna si abductie. Se vor utiliza posturarile, tractiunile mobilizarile pasive si autopasive, exercitii active libere; Pentru refacerea stabilitatii se va lucra in principal pe abductori si pelvitrohanterieni si se vor face exercitii analitice de tonifiere musculara si exercitii in lant kinetic inchis; Corectarea pozitiei bazinului se face prin dobandirea unei functionalitati cat mai perfecte a coloanei lombare (forta musculara abdominala si paravertebrala), a genunchiului homolateral si a intregului membru inferior homolateral (mobilitate si stabilitate pentru sold si genunchi); Pentru tonifierea musculaturii se recomanda exercitii cu contractii musculare izometrice si izotonice cu incarcare treptata (aproximativ 1 saptamana), dupa care urmeaza recuperarea propriuzisa prin gimnastica in sala, pornind cu pozitiile de descarcare (decubit), apoi pozitii cu semiincarcare sau chiar o incarcare cu toata greutatea corpului. Un rol important il are bicicleta ergometrica, pentru ca se evita incarcarea articulatiei soldului, realizandu-se cresterea fortei si rezistentei musculare.

Hidrokinetoterapia

32. Boala artrozica etiopatogenie si factorii de risc


Boala artrozica este o afectiune neinflamatoare ale articulatiilor caracterizata prin:

dureri (dureri matinale care nu depasesc 30 de minute, care se maresc ziua prin oboseala articulara, se deformari articulare, impotenta functionala.

calmeaza la repaus, dar niciodata nu apar noaptea),

Etiopatogenie factori:

Este o forma de reumatism degenerativ datorata alterarii cartilaginoase (ca urmare scaderii numarului de condrocite si a sintezei scazute de proteoglicani ce duce la o scadere a capacitatii de reparare a leziunilor cartilaginoase) ce afecteaza egal ambele sexe

Varsta (peste 40-50 ani) Predispozitia genetica; Factori mecanici :obezitatea Factori traumatici: solicitarea mecanica excesiva a cartilajului prin anomalii de statica si mecanica Factori endocrini si metabolici: menopauza , acromegalia Factori inflamatori cronici: tuberculoza, poliartrita reumatoida

33. Cel mai frecvent apare in: Debutul este foarte lung (5-10 ani)

articulara, microtraumatisme, suprasolicitari articulare repetate, macrotraumatisme

Boala artrozica aspecte clinice, principalele semne obiective articulatiile membrelor inferioare (genunchi, sold) articulatiile coloanei lombare articulatiile interfalangiene distale articulatiile coloanei cervicale

De obicei apare la o singura articulatie Starea generala a bolnavului este buna si nu are nici semne generale Semne obiective:

crepitatii fine sau cracmente (datorate neregularitatilor suprafetelor articulare) deformarea articulatiilor (noduli Heberden sau Bouchard) si marirea de volum a articulatiei (tumefierea partilor moi sau de cresterea masei osoase osteofite) lipsesc semnele inflamatorii (rosata, hipertermia)