Baza Energetica 1

Victor VLCU
Baza energetic\ pentru agricultur\
INTRODUCERE Este de [tiut c\ `n prezent problemele hranei [i nutri]iei oamenilor sunt [i mai critice dect cele ale energiei [i materiilor prime. Deficitul de hran\ provoac\ o mare `ngrijorare.Situa]ia alarmant\ o determin\ tendin]a de `ncetinire a cre[terii produc]iei pe locuitor, recenta cre[tere dramatic\ a pre]urilor la intr\rile agricole [i la alimentele de baz\ [i cre[terea exponen]ial\ a popula]iei. Pentru sporirea produc]iei agricole [i mic[orarea pre]ului de cost a acesteia, mecanizarea lucr\rilor joac\ un rol important, sol `ndeplinit atunci cnd se asigur\ gospod\rirea cu un `nalt sim] de r\spundere a bazei tehnice materiale. Complexitatea tehnic\ a utilajelor [i masiva lor diseminare, impun ca `n procesul de xploatare, respectiv mentenan]\, s\ fie utiliza]i pe o scar\ din ce `n ce mai larg\ speciali[ti cu grad de preg\tire tehnic\ superior dot\roo tehnice. Acest lucru d\ posibilitatea unei diagnostic\ri oportune a st\rii tehnice a fiec\rei ma[ini, stabile[te ct mai exact momentul interven]iilor necesare [i natura lor, deoarece micile defec]iuni sunt generatoare de pagube mari. Pe aceast\ direc]ie autorul [i-a propus s\ pun\ la dispozi]ia viitorilor speciali[ti agricoli forma]i att `n cadrul `nv\]\mntului superior ct [i `n [colile postliceale, de profil, date concentrate privind construc]ia [i func]ionarea principal\ a bazei energetice folosit\ azi `n agricultur\, respectiv tractor agricol, motor electric. O cunoa[tere bun\ a bazei energetice va contribui la: `nc\rcarea `n exploatare a surselor energetice la minimum 85 % din for]a de trac]iune fa]\ de 55 %, ct este ast\zi; exploatarea tractoarelor la tura]ii intermediare, pentru executarea `ncerc\rilor la regimul optim de combustibil, realizndu-se economii de combustibil de 5 35 %; reducerea masei specifice a ma[inilor agricole `n vederea mic[or\rii cu 5 10 % a consumului de combustibil necesar tractoarelor, realizndu-se `n acela[i timp [i `nsemnate economii de metal; definitivarea unor solu]ii de mecanizare cu eficien]\ economic\ ridicat\ pentru terenurile `n pant\, pentru soluri grele [i nisipoase [i la lucr\ri `nc\ nemecanizabile `n prezent; Autorul aduce mul]umiri c\lduroase domnilor profesori care m-au onorat prin acceptarea recenz\rii [tiin]ifice a lucr\rii [i de a c\ror sfaturi [i bogat\ experien]\ didactic\ [i [tiin]ific\ am beneficiat din plin. Ne exprim\m gratitudinea fa]\ de to]i cei care cu ocazia lectur\rii lucr\rii vor face propuneri de `mbun\t\]ire [i complet\ri referitoare att la con]inut, ct [i la forma `n care aceasta a fost prezentat\. Autorul
Victor VLCU
PARTEA a-I-a Tractorul agricol Tractorul este principala surs\ de energie [i are o importan]\ hot\rtoare `n realizarea parametrilor optimi a mecaniz\rii proceselor de produc]ie din toate sectoarele de activitate din agricultur\. Tractorul agricol este o ma[in\ de for]\, de trac]iune sau de ac]ionare, de tipul unui autovehicul pe ro]i sau [enile, destinat execut\rii diferitelor lucr\ri agricole [i de transport prin agregarea cu utilaje agricole sau de transport mobile, tractate, semipurtate sau purtate sau prin agregarea cu utilaje agricole sta]ionare. ~n general tractoarele agricole prezint\ p\r]ile componente prezentate `n figura 1:
motorul
rezervorul
cabina de comand\ instala]ia hidraulic\ mecanismul frnare
mecanismul de direc]ie ro]i de direc]ie
transmisia
ro]i motrice
Fig. 1 Principalele p\r]i componente ale unui tractor agricol
Indica]i care este rolul tractorului agricol [i ce reprezint\ acesta pentru agricultur\. Enumera]i care sunt principalele elemente componente ale unui tractor agricol [i indica]i pozi]ionarea acestora `n cadrul schemei constructive.
Victor VLCU
1. Motorul. Se nume[te notor orice ma[in\ capabil\ s\ transforme o form\ oarecare de energie `n energie mecanic\, `n scopul efectu\rii unui lucru mecanic util. Tractoarele sunt echipate cu motoare termice cu ardere intern\, care transform\ par]ial c\ldura `n lucru mecanic folosind ca fluid sau agent de lucru gaze rezultate prin arderea unui carburant.
1.1.Clasificarea motoarelor cu ardere intern\

Motoarele cu ardere intern\ se pot clasifica dup\ urm\toarele criterii: Dup\ num\rul de curse ale pistonului la un ciclu motor avem: motoare `n 2 timpi [i motoare `n 4 timpi. Primele realizeaz\ ciclul motor la dou\ curse simple ale pistonului, respectiv la o rota]ie complet\ a arborelui cotit. Motoarele `n 4 timpi realizeaz\ ciclul motor la patru curse simple ale pistonului, ceea ce corespunde cu dou\ rota]ii complete ale arborelui motor. Dup\ num\rul [i dispunerea cilindrilor se `ntlnesc: motoare monocilindrice (cu dispunere orizontal\, vertical\ sau `nclinat\) [i motoare policilindrice (cu dispunere `n linie, `n form\ de V, de H, `n stea etc.). Dup\ locul [i modul de formare a amestecului carburant se deosebesc: motoare cu formarea amestecului carburant `n afara cilindrului (`n care se include motoarele cu carburator, motoare cu injec]ia combustibilului `n conducta de aspira]ie a aerului [i motoarele cu gaze) [i motoare cu formarea amestecului carburant `n cilindru (acestea sunt prev\zute cu un sistem de injec]ie a combustibilului `n cilindru unde, `mpreun\ cu aerul admis `n prealabil, se formeaz\ amestecul carburant ). Dup\ modul de aprindere a amestecului carburant se deosebesc: motoare cu aprindere prin scnteie (MAS); motoare cu aprindere prin comprimarea aerului (MAC); motoare cu aprindere de la cap incandescent (calorizator). Dup\ destina]ie [i utilizare se `ntlnesc: motoare stabile folosite pentru ac]ion\ri sta]ionare; motoare care echipeaz\ diferite ma[ini de lucru autopropulsate; motoare pentru tractoare [i pentru automobile. Cnd ve]i termina capitolul ve]i fi capabili s\: Enumera]i elementele componente ale unui motor cu ardere intern\, [i s\ cunoa[te]i rolul pe care-l are fiecare element [i modul de func]ionare al acestuia. Defini]i motorul cu ardere intern\. Enumera]i criteriile de clasificare a motoarelor cu ardere intern\. 3
Victor VLCU
1.2.P\r]ile componente ale motoarelor cu ardere intern\ Un motor termic cu ardere intern\ este un ansamblu de mecanisme [i sisteme care transform\ energia termic\ `n energie mecanic\. Este alc\tuit din; mecanismul biel\ manivel\, mecanismul de distribu]ie, sistemul de alimentare, sistemul de r\cire, sistemul de ungere, sistemul de aprindere, sistemul de pornire, sistemul de control al func]ion\rii motorului, precum [i dispozitive care realizeaz\ diferite servicii (alternator, compresor).
galeria de admisie tija `mping\toare culbutor galeria de evacuare tachet arbore cu came
injector supap\ piston
alternator blocul motor biela arbore cotit filtru ulei baia de ulei
pomp\ de injec]ie
Fig. 2 Schema generala a unui motor termic cu ardere intern\
Trebuie re]inut faptul c\, `n func]ie de varianta constructiv\, de firma produc\toare, de criteriile dup\ care se face clasificarea acestora, motoarele pot avea scheme constructive diferite dar c\ `n principiu con]in acelea[i elemente. ~n general, parcul de tractoare agricole este echipat cu motoare diesel, `n patru timpi. Aceste motoare mai sunt numite [i motoare cu aprindere prin compresie , deoarece, la acestea comprimarea aerului este aceea care provoac\ autoaprinderea carburantului injectat `n cilindrii. Cei patru timpi se desf\[oar\ `n timpul a dou\ rota]ii complete executate de arborele cotit. ~n acest timp pistonul efectueaz\ patru curse, ce corespund celor patru timpi; admisia, compresia, detenta [i evacuarea. 4
Victor VLCU
supap\ de admisie supap\ de evacuare injector cilindru piston biel\ arbore cotit
admisia
supap\ de evacuare
compresia
detenta
evacuarea
Fig.3 - Timpii de func]ionare ai unui motor termic `n patru timpi
Timpul 1 - pistonul face cursa de la PMI la PME [i are loc admisia aerului `n cilindru. Timpul 2 - se realizeaz\ comprimarea aerului prin deplasarea pistonului la PMI. C\tre sfr[itul cursei `ncepe injec]ia combustibilului, care se continu\ [i `n prima parte a timpului 3, determinnd caracteristica principal\ a motorului cu aprindere prin comprimare - arderea la presiune constant\. Timpul 3 - gazele de ardere, `n detent\, imprim\ pistonului cursa motoare de la PMI la PME. Timpul 4 - are loc evacuarea gazelor arse, cu revenirea pistonului la PMI. 5
Victor VLCU
CE ESTE CILINDRUL? Cilindrul este partea fix\ `n interiorul c\reia se g\se[te pistonul, ce execut\ o mi[care liniar-alternativ\ `ntre punctul mort interior (PMI) [i punctul mort exterior (PME). Diametrul interior al cilindrului pe aceast\ por]iune, perfect [lefuit\, numit\ [i oglinda cilindrului, se nume[te alezaj (D), se exprim\ `n mm [i este o caracteristic\ constructiv\ a motorului. Spa]iul dintre chiulas\ [i capul pistonului, cnd acesta se g\se[te la PMI, constituie camera de ardere, caracterizat\ prin volumul ei, volumul camerei de ardere (Va) . Volumul generat de piston, prin deplasarea sa de la PMI la PME se nume[te capacitate cilindric\ sau cilindree (VS), se exprim\ `n cm3 sau `n litri [i constituie o caracteristic\ principal\ a motorului. Volumul total de admisie al cilindrului Vt = Va + VS Raportul Vt/Va se nume[te raport de comprimare ( ) [i are valori specifice fiec\rei grupe de motoare cu ardere intern\. Cilindrul motoarelor `n 2 timpi este prev\zut cu orificii (ferestre) pentru admisia [i evacuarea gazelor (fig.4). Cilindrul motoarelor `n 4 timpi nu prezint\ asemenea orificii. Cilindrii pot fi ob]inu]i odat\ cu turnarea blocului [i apoi prelucrare, sau sub form\ de c\m\[i. Solu]ia actual\, cilindrii sunt sub form\ de c\m\[i, pentru toate motoarele `n patru timpi datorit\ urm\toarelor avantaje; la o uzur\ pronun]at\ se schimb\ c\ma[a [i nu blocul; se poate realiza dintr-un material mai rezistent [i mai scump. C\m\[ile pot fi montate `n bloc astfel `nct s\ vin\ `n contact cu lichidul de Fig.4 - Cilindrul unui motor r\cire (fig.5 ) sau s\ nu vin\ `n `n 2 timpi r\cit cu aer: contact cu acesta. 1 aripioare pentru r\cire; Cei doi cilindri pot fi turna]i 2carterul; 3 cilindrul. `mpreun\ (fig.5 B) sau separat, cilindrul interior fiind demontabil (fig.5 A). ~n primul caz, cnd cilindrul interior se ovalizeaz\, ca urmare a unei func]ion\ri`ndelungate a motorului, se rectific\ prin alezare, dndu-ise un nou diametru, un nou alezaj.
Victor VLCU
Fig.5 - Cilindrul unui motor `n 4 timpi r\cit cu lichid: A-cilindrul interior demontabil; B-cilindrul interior nedemontabil; 1-c\ma[a de ap\; 2-garnitur\ de etan[are
Un cilindru permite 3 - 4 alez\ri, dup\ care peretele s\u sub]iindu-se nu mai prezint\ rezisten]\ suficient\. Cnd cilindrul interior este demontabil, se `nlocuie[te cu un altul nou, atunci cnd s-a uzat. Motoarele cu ardere intern\ pot fi cu un cilindru (monocilindrice) sau cu mai mul]i cilindri (policilindrice) dispu[i orizontal, vertical sau `nclinat, pe o linie, pe dou\ linii etc. CE ESTE BLOCUL MOTOR? La motoarele policilindrice, cilindrii pot fi turna]i `ntr-un bloc comun (motoare monobloc - fig.6) sau `n mai multe blocuri, care se asambleaz\ apoi `ntre ele (motoare polibloc).Acesta are rolul de carcas\, `n interiorul acestuia [i `n exterior montndu-se toate celelalte componente ale motorului. Blocul cilindrilor se confec]ioneaz\ prin turnare din font\ cenu[ie, din font\ aliat\ sau din aliaje de aluminiu. C\ma[a de cilindru trebuie s\ aib\ o rezisten]\ la uzur\ de cca.5 ori mai mare ca a pistonului, se face din font\ special\ sau din o]el tratat termic pentru durificare.
Fig.6 - Blocul cilindrilor (tip monobloc).
CE ESTE CHIULASA ? Chiulasa (fig.7), denumit\ [i capul cilindrului (sau cilindrilor), asigur\ `nchiderea etan[\ a cilindrilor `n partea superioar\. Ea preia totodat\ o parte din c\ldura care se evacueaz\ prin sistemul de r\cire al motorului. ~n general, chiulasa se confec]ioneaz\ prin turnare, din acela[i 7
Victor VLCU
material cu blocul cilindrilor, pentru a avea acela[i coeficient de dilatare. La motoarele r\cite cu lichid, pere]ii chiulasei sunt dubli. C\ma[a de ap\ a chiulasei este pus\ `n leg\tur\ cu c\ma[a de ap\ a blocului.La motoarele r\cite cu aer, chiulasa prezint\ la exterior aripioare pentru r\cire.
Fig. 7 Chiulasa
La motoarele `n 4 timpi, `n chiulas\ sunt practicate orificiile de admisie [i de evacuare a gazelor, care sunt `nchise sau deschise de cte o supap\. ~n chiulas\ se fixeaz\ organe ale diferitelor mecanisme sau sisteme (bujiile la MAS, injectoarele la MAC, supapele la motoarele `n 4 timpi [.a.). Chiulasa se fixeaz\ la blocul cilindrilor cu ajutorul unor prezoane (la unele motoare `n 2 timpi monocilindrice, chiulasa se poate fixa [i prin `n[urubare). ~n timpul func]ion\rii motorului, chiulasa suport\ presiuni mari [i temperaturi ridicate, din care cauz\ trebuie s\ fie rezistent\ [i bine fixat\ de blocul cilindrilor. Etan[eitatea dintre chiulas\ [i blocul cilindrilor se asigur\ interpunndu-se `ntre suprafe]ele lor de contact o garnitur\ de etan[are, numit\ garnitur\ de chiulas\. Garnitura de chiulas\ se confec]ioneaz\ din foi de cupru,din clingherit, din azbest grafitat cu arm\tur\ de cupru, sau din alte materiale metaloplastice. Demontarea chiulasei se face cnd motorul este rece, pentru a se evita deformarea ei. Carterul `nchide blocul cilindrilor la partea inferioar\. Pe carter, prin intermediul unor lag\re paliere, se sprijin\ arborele motor. La unele motoare carterul poate fi turnat `mpreun\ cu blocul cilindrilor [i `n acest caz ansamblul respectiv se nume[te bloc-carter. Cnd ungerea motorului se face prin barbotaj sau prin circula]ie cu ajutorul unei pompe, partea inferioar\ a carterului serve[te pentru p\strarea lubrifiantului, poart\ numele de baie de ulei [i este demontabil\. Carterul se confec]ioneaz\ din font\ cenu[ie sau font\ maleabil\. Prin greutatea sa, carterul trebuie s\ contribuie la o mai bun\ stabilitate a motorului. Baia de ulei, care de obicei este demontabil\, poate fi din tabl\ de o]el, din font\, sau din aluminiu.
Victor VLCU
CE ESTE PISTONUL ? Pistonul, execut\ mi[c\ri liniar-alternative `n interiorul cilindrului. El preia presiunea exercitat\ de gazele `n detent\ [i o transmite prin biel\ arborelui motor. Din aceast\ cauz\ pistonul trebuie s\ fie etan[ `n cilindru, pentru a nu permite gazelor s\ treac\ `n carter. ~n timpul func]ion\rii, pistonul suport\ eforturi mari [i temperaturi ridicate; pentru a corespunde acestor condi]ii de lucru el se confec]ioneaz\ din materiale pu]in casante [i cap\t\ forme [i dimensiuni care s\-i asigure rezisten]a necesar\. ~n mod ob[nuit, `n special la motoarele de tura]ie mare, pistonul se confec]ioneaz\ din aliaje de aluminiu, cu adaos de cupru, siliciu [i nichel. Pistonul `n ansamblul s\u, prezint\ urm\toarele p\r]i distincte (fig.8) ;capul, corpul [i mantaua sau fusta. Capul pistonului poate fi plan, concav sau convex. La nivelul corpului g\sim loca[urile pentru segmen]i [i umerii pistonului prev\zu]i cu orificii necesare mont\rii bol]ului.
Fig.8 - Pistonul unui motor cu ardere intern\; 1-capul pistonului; 2 canalele pentru segmen]i; 3-umerii pistonului; 4 loca[ul bol]ului; 5-loca[ul siguran]ei; 6-fusta pistonului; 7-sigugan]a bol]ului; llungimea pistonului; d1-diametrul capului; d2-diametrul fustei.
CE SUNT SEGMEN}II ? Segmen]ii, dup\ rolul lor, sunt de compresie [i de ungere (fig.9). Segmen]ii de compresie se monteaz\ `n primele canale de sus ale pistonului, pentru a prelua jocul dintre piston [i cilindru, `mpiedicnd astfel trecerea gazelor `n carter. Segmen]ii de ungere se monteaz\ de regul\ `n ultimile canale ale pistonului [i au rolul de a rade uleiul [i de pe suprafa]a cilindrului, obligndul s\ se scurg\ `n baia de ulei. Pentru aceasta canalele `n care se monteaz\ segmen]ii de ungere se prev\d cu orificii. Segmen]ii de ungere pot fi cu canale frezate, cu orificii sau gofra]i. 9
Grosimea segmen]ilor trebuie s\ fie mai mic\ sau cel mult egal\ cu adncimea canalelor `n care se monteaz\. Capetele libere ale segmen]ilor, care determin\ fanta acestora, pot fi drepte, `nclinate sau `n scar\. Diametrul exterior al segmen]ilor, cu capetele apropiate, trebuie s\ fie mai mic dect diametrul interior al cilindrului. La montare, deschiderile dintre capetele libere ale segmen]ilor nu trebuie s\ fie pe aceea[i linie, ci decalate `ntre ele cu 1200 - 1800. Segmen]ii uza]i `[i pierd din grosime [i elasticitate; `n aceast\ situa]ie ei nu mai asigur\ etan[area pistonului `n cilindru [i trebuie `nlocui]i. Aceea[i m\sur\ se ia [i `n cazul unei ovaliz\ri u[oare a cilindrului. Segmen]ii se confec]ioneaz\, `n mod frecvent, din font\ cu grafit nodular, din font\ aliat\, din o]el aliat etc. Ei pot fi `mbun\t\]i]i prin cromare [i fosfatare. CE ESTE BIELA ? Biela (fig.9) este organul de leg\tur\ dintre piston [i arborele cotit. ~n timpul func]ion\rii biela este supus\ la solicit\ri de flambaj [i `ncovoiere, din care cauz\ se confec]ioneaz\ din o]el, prin forjare [i matri]are [i are sec]iunea `n form\ de I, H, T etc. Capul mic al bielei, prev\zut cu buc[\ de bronz, este prins articulat la axul (bol]ul) pistonului. Cel\lalt cap\t, denumit capul mare (sau capul bielei cu capac), este prins la unul din fusele manetoane ale arborelui cotit.
Fig.9 - Biela: 1 - capul mic; 2 - capul mare; 3 - tija; 4 - capacul; 5 - buc[a; 6 - cuzinetul; 7 - [uruburile de fixare ale capacului; 8 - siguran]a [uruburilor.
Victor VLCU
10
Victor VLCU
Manetonul arborelui cotit, este prev\zut cu cuzinet (din aliaj de bronz sau plumb, sau din o]el placat cu aliaje de aluminiu, stibiu [i magneziu).~n mod obi[nuit, capul mare al bielei are o parte demontabil\ numit\ capacul bielei. Por]iunea dintre cele dou\ capete constituie corpul sau tija bielei. Caracteristica func]ional\ a unei biele este determinat\ de raportul = r/1, `n care 1 este lungimea tijei bielei iar r raza manivelei arborelui cotit. CE ESTE AXUL (BOL}UL) PISTONULUI ? Axul (bol]ul) pistonului, este organul prin care se asigur\ leg\tura articulat\ dintre piston [i biel\. Are form\ tubular\ [i se confec]ioneaz\ din o]el carbon de calitate cementat, sau din o]el special (fig.10). La montare acest ax se trece prin orificiul capului mic al bielei, se sprijin\ pe umerii Fig. 10 - Axul (bol]ul) pistonului - diferite pistonului. De regul\, axul forme constructive. pistonului este liber `n capul mic al bielei [i fix pe umerii pistonului sau invers, pentru a permite oscila]iile bielei. Cnd este liber [i `n biel\ [i `n umeri se asigur\ cu siguran]e pentru a preveni ie[irea sa. Ungerea acestei articula]ii se face prin stropire sau sub presiune. CE ESTE ARBORELE COTIT ? Arborele cotit (fig.12), numit [i arborele motor, prime[te mi[carea de la piston prin biel\ [i o transform\, cu ajutorul manetoanelor [i a bra]elor de manivel\, `n mi[care de rota]ie. La motoarele cu a[ezarea cilindrilor `n linie, num\rul manetoanelor este egal cu num\rul cilindrilor. La motoarele cu a[ezarea `n V a cilindrilor, pe fiecare maneton al arborelui se prind cte dou\ biele (fig.12). La motoarele policilindrice, manetoanele arborelui sunt decalate `ntre ele cu un unghi a c\rui valoare depinde de num\rul cilindrilor, dispunerea acestora [i tipul motorului (`n 2 sau 4 timpi). Prin aceasta se realizeaz\ un decalaj func]ional al cilindrilor, un mers uniform [i echilibrat al motorului.
11
Victor VLCU
Fig.11 - Arborele cotit [i volantul: 1-fusurile manetoane; 2-fusurile paliere; 3-volantul; 4-coroana.
~n mi[carea sa de rota]ie arborele se sprijin\ cu fusurile paliere pe lag\re cu cuzine]i, numite lag\re paliere. ~n general num\rul lag\relor paliere este i + 1 (i fiind num\rul cilindrilor). Pe un cap\t al arborelui se prinde volantul, iar pe cel\lalt fie un al Fig.12 - Montarea bielelor la un doilea volant, fie roata din]at\ a motor `n V distribu]iei, roata pentru antrenarea ventilatorului etc. Arborele motor se confec]ioneaz\ din o]el-carbon, prin forjare sau prin matri]are, ori din font\ nodular\, prin turnare, dup\ care se prelucreaz\ prin strunjire [i rectificare. CE ESTE VOLANTUL ? Volantul este o pies\ cilindric\, masiv\, din o]el sau din font\, ce constituie o mas\ mare de iner]ie. Volantul se monteaz\ pe un cap\t al arborelui motor, sau cte un volant pe fiecare cap\t, cu scopul de a uniformiza cuplul motor sau viteza de rota]ie a arborelui cotit, de a `nvinge iner]ia pistoanelor cnd acestea se g\sesc `n punctele moarte [i de a asigura mi[carea lor `n cursele consumatoare de energie (`nmagazineaz\ energie `n timpul motor [i o cedeaz\ `n ceilal]i timpi). De cele mai multe ori, volantul serve[te [i pentru transmiterea mi[c\rii de rota]ie, de la arborele motor la diverse organe mobile ale transmisiei. Pe exteriorul volantului se monteaz\ de obicei o coroan\ din]at\ pentru antrenare, `n vederea pornirii motorului cu ajutorul unui demaror. 12
Victor VLCU
Indica]i care sunt cei patru timpi de func]ionare ai unui motor termic `n patru timpi. Enumera]i principalele elemente componente ale unui motor. Ar\ta]i care este pozi]ionarea fiec\rui element enumerat `n cadrul motorului. Ar\ta]i care este rolul cilindrului [i cum se calculeaz\ raportul de comprimare. Indica]i rolul pe care-l are chiulasa, blocul motor [i garnitura de chiulas\, precum [i materialele din care sunt realizate. Indica]i componen]a [i rolul mecanismului biel\ - manivel\, precum [i materialele din care sunt confec]ionate acestea. Dup\ parcurgerea capitolului realiza]i, f\r\ manual, o schi]\ care s\ reprezinte un motor cu ardere intern\ [i care s\ cuprind\ toate elementele componente enumerate pn\ acum. 1.3.Mecanismul de distribu]ie
Rolul mecanismului de distribu]ie este acela de a permite intrarea aerului sau amestecului carburant `n cilindri [i de a l\sa s\ ias\ `n atmosfer\ gazele arse. La motoarele `n 4 timpi, admisia [i evacuarea gazelor se fac prin orificii practicate `n chiulas\ sau bloc, orificii prev\zute cu supape. Pentru a fi posibil\ succesiunea fazelor ce formeaz\ ciclul motor [i repetarea acestui ciclu la intervale foarte scurte de timp, orificiile trebuie s\ fie `nchise sau deschise de c\tre supapele respective `n anumite momente bine determinate `n raport cu func]ionarea motorului. Totalitatea organelor care iau parte la comanda supapelor formeaz\ mecanismul de distribu]ie. Mecanismul de distribu]ie (fig.13) dup\ a[ezarea supapelor poate fi: cu a[ezare lateral\ fa]\ de cilindru sau cu a[ezare `n capul cilindrului iar dup\ modul de ac]ionare: direct\ [i indirect\. Mecanismul de distribu]ie cu comand\ direct\ [i a[ezare lateral\ fa]\ de cilindr (fig.13 A) este format din arborele cu came (1), ce ac]ioneaz\ tachetul (2), care, la rndul s\u, deschide supapa (3) comprimnd arcul (4). Supapa r\mne deschis\ pn\ ce cama dep\[e[te tachetul, dup\ care revine `n pozi]ia de `nchidere a orificiului respectiv, sub ac]iunea arcului. Mecanismul de distribu]ie cu comand\ indirect\ [i a[ezarea supapelor `n capul pistonului (fig.13 B) cuprinde arborele cu came (1), ce ac]ioneaz\ tachetul (2), care transmite mi[carea c\tre supapa (3) prin intermediul unei tije `mping\toare (8) [i al unei prghii oscilante numit\ culbutor (9). Revenirea supapei `n pozi]ie de `nchidere se face, ca [i `n cazul precedent, sub ac]iunea arcului (4). 13
Victor VLCU
7 9 3 s 5 8 4 6
s 2 1
A.
B.
Fig.13 - Schema mecanismului de distribu]ie: A-cu comand\ direct\ (lateral\); B-cu comand\ indirect\ (`n capul cilindrului); 1-arborele cu came; 2-tachetul; 3-supapa; 4-arcul supapei; 5-ghidul supapei; 6-[urub de reglaj; 7-talerul supapei; 8-tija `mping\toare; 9-culbutorul; s-jocul supapei.
CE ESTE SUPAPA ? Supapa poate fi de admisie sau de evacuare. La fiecare cilindru se prev\d cel pu]in dou\ supape: una de admisie [i una de evacuare.
5 3 4 6 1 2 A B
Fig.14 - Supapa A-tipuri constructive; B-montarea supapei; 1-supapa; 2-scaunul supapei; 3-arcul; 4,5 - discurile de sprijin ale arcului; 6-ghidul supapei.
14
Victor VLCU
Supapa (fig.14) este alc\tuit\ din taler (disc , p\l\rie, ciuperc\), cu care se realizeaz\ obturarea orificiului respectiv, `n care scop acesta are marginile `nclinate sub un unghi de 0,78 rad (450) sau 0,61 rad (300), [i din tij\ (coad\). La motoarele cu regim termic ridicat de func]ionare tija supapei prezint\ `n interior un canal, `n care se introduce un corp bun conduc\tor de c\ldur\ (sodiu metalic, sare de litiu [i potasiu etc.) pentru o mai bun\ r\cire. Prin taler, supapa se sprijin\ pe scaunul supapei, care prezint\ aceea[i `nclina]ie ca talerul. Supapa se confec]ioneaz\ din o]el aliat (cu crom, nichel, siliciu [.a.). Supapa este men]inut\ pe scaunul ei, `n pozi]ie de `nchidere a orificiului, de c\tre unul sau mai multe arcuri elicoidale, care se sprijin\ cu un cap\t pe un disc fixat pe tij\, iar cu cel\lalt cap\t pe ghid, chiulas\ sau bloc (fig.14 B). Pentru ghidare, tija supapei trece printr-un canal practicat `n chiulas\, prev\zut cu o buc[\ de bronz sau de font\, numit\ ghidul supapei, care se poate `nlocui `n caz de uzur\. CE ESTE ARBORELE CU CAME ? Arborele cu came (fig.15) are pe suprafa]a sa elemente profilate numite came, al c\ror num\r este egal cu cel al supapelor. Camele servesc la comanda deschiderii a supapelor.
A.
B.
Fig.15 A - arborele cu came; B - diferite profile de came. 1- corpul arborelui; 2-came; 3-lag\re de sprijin.
Arborele cu came se confec]ioneaz\ din o]el special, tratat prin cementare, este montat `n carterul motorului [i se sprijin\, `n mi[carea sa de rota]ie, pe 3 - 6 lag\re. Arborele cu came este ac]ionat de c\tre arborele motor (fig.16), asigurndu-se un raport de transmisie de 2:1. La montaj, uzina constructoare stabile[te pozi]ia de angrenare a ro]ilor care asigur\ avansul [i `ntrzierea la deschidere, respectiv `nchidere a supapelor. Pentru ca aceast\ pozi]ie de angrenare s\ nu se 15
Victor VLCU
schimbe cu ocazia diferitelor demont\ri, pe ro]ile de transmisie ale distribu]iei sunt marcate repere pentru montarea acestora.
A.
B.
C.
Fig.16 - Transmiterea mi[c\rii de la arborele motor la arborele cu came: A, B-prin ro]i din]ate; C-prin lan] (sau curea de transmisie ); 1-arborele motor; 2-arborele cu came; 3-ax intermediar; 4-repere pentru montarea ro]ilor de distribu]ie.
CE ESTE TACHETUL ? Tachetul este elementul prin care se transmite mi[carea de la arborele cu came la supap\.
Fig.17 - Tachetul - diferite forme constructive: a - plat; b - rotunjit; c - cu rol\.
a.
b.
c.
CE ESTE CULBUTORUL ? Culbutorul, `ntlnit la mecanismul de distribu]ie cu a[ezarea superioar\ superioar\ a supapelor, este o prghie oscilant\, cu bra]e egale sau de lungimi diferite, care prime[te mi[carea prin tija `mping\toare [i o transmite supapei. {urubul de reglaj, care se prevede fie la tachet (la mecanismul de distribu]ie cu comand\ direct\), fie la culbutor (la mecanismul de 16
distribu]ie cu comand\ superioar\), serve[te pentru reglarea jocului supapei. Valoarea acestui joc este de 0,2 - 0,5 mm [i este necesar pentru a permite dilatarea elementelor componente. Valoarea minim\ se refer\ la supapa de admisie iar cea maxim\ la supapa de evacuare, care este supus\ la temperaturi mai `nalte `n timpul func]ion\rii motorului. Periodic este necesar s\ se verifice [i s\ se restabileasc\ acest joc la valorile indicate de uzina constructoare. Cnd aceste valori sunt mai mari sau mai mici, admisia [i evacuarea gazelor sunt necorespunz\toare, iar motorul dezvolt\ o putere mai redus\ dect cea normal\. CE ESTE TIJA ~MPING|TOARE ? Tija `mping\toare transmite mi[carea de la `mping\tor la culbutor. Ea se execut\ din o]el. Cap\tul dinspre tachet este sferic sau semisferic, iar cel dinspre culbutor are un loca[ semisferic (fig.19). Arcul supapei men]ine [i readuce supapa `n pozi]ia de `nchidere a orificiului respectiv. Se folosesc arcuri elicoidale cilindrice sau conice, cu pas constant sau variabil. Fiecare supap\ se prevede `n Fig.19 -Tija `mping\toare mod obi[nuit cu un arc, dar poate avea [i dou\ arcuri concentrice, avnd spirele orientate `n sens invers. Fixarea arcului la cap\tul tijei supapei se face fie cu bacuri tronconice, fie cu ajutorul unui [tift. CE ESTE GHIDUL SUPAPEI ? Ghidul supapei (fig.20) are form\ tubular\, cu grosimea peretelui de 2 - 4 mm [i se introduce presat `n loca[ul s\u din chiulas\ sau din blocul cilindrilor.
Victor VLCU
Fig.20 - Ghidusupapei - forme constructive
17
Victor VLCU
Ar\ta]i care este rolul mecanismului de distribu]ie [i enumera]i variantele constructive ale acestuia. Indica]i care sunt elementele componente ale mecanismului de distribu]ie, `n cazul fiec\rei variante constructive. Indica]i care sunt materialele folosite la construc]ia acestora [i rolul pe care-l are fiecare element `n cadrul mecanismului. 1.4.Sistemul de alimentare al motoarelor cu ardere intern\
Totalitatea organelor care iau parte la formarea amestecului carburant [i introducerea acestuia `n cilindru, `n cantit\]i corespunz\toare `nc\rc\rii motorului, alc\tuiesc sistemul de alimentare. 1.4.1.Sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin scnteie (cu carburator) ~n timpul func]ion\rii motoarelor cu carburator, la fiecare curs\ de admisie a pistonului se introduce `n cilindru, prin aspira]ie, un amestec de aer [i combustibil, care se formeaz\ `n carburator `n propor]ii bine determinate. Din acest sistem de alimentare fac parte: rezervorul, pompa de alimentare, carburatorul, regulatorul de tura]ie, filtrele pentru aer [i filtrele pentru combustibil. CE ESTE REZERVORUL ? Rezervorul pentru combustibil este executat din tabl\ de o]el, `n forme [i dimensiuni ce depind de tipul [i destina]ia motorului. Capacitatea sa trebuie s\ corespund\ consumului zilnic sau pe schimb al motorului respectiv. Gura de alimentare, situat\ la partea superioar\ a rezervorului, este prev\zut\ cu capac de `nchidere [i sit\ pentru re]inerea impurit\]ilor. Din rezervor, de la partea sa inferioar\, pleac\ conducta ce asigur\ circuitul combustibilului c\tre celelalte organe ale sistemului de alimentare. Fa]\ de carburator, rezervorul poate fi a[ezat `n pozi]ie superioar\ sau inferioar\ (fig.21A). ~n primul caz rezervorul se nume[te `n sarcin\, iar trecerea combustibilului c\tre carburator se face prin c\dere (gravita]ional). ~n cel de al doilea caz, rezervorul se nume[te sub presiune [i alimentarea carburatorului cu combustibil se face cu ajutorul unei pompe (fig. 21B). 18
Victor VLCU
Fig. 21 - Schema sistemului de alimentare cu carburator: A `n sarcin\; B sub presiune. 1-rezervor; 2-robinet; 3-filtru de carburant; 4-carburator; 5 filtru de aer; 6 regulator de tura]ie; 7-motor; 8- pomp\ de alimentare.
CE ESTE POMPA DE ALIMENTARE ? Pompa de alimentare asigur\ circula]ia benzinei de la rezervor la carburator, `n cazul sistemului de alimentare cu rezervor sub presiune. Cea mai folosit\ este pompa aspiro-resping\toare (fig.22). Prin deformarea membranei (3) sub ac]iunea arborelui cu came (7), `n camera pompei se creaz\ depresiune, se deschide ventilul de admisie (2) [i benzina este aspirat\ `n pomp\. Cnd membrana revine `n pozi]ia ini]ial\ (sub ac]iunea arcurilor 6 [i 10), `n camera pompei se creaz\ o suprapresiune, se deschide ventilul de evacuare (4) [i benzina este refulat\ spre carburator. Pompa de alimentare se cur\]\ periodic de impurit\]ile ce eventual s-au sedimentat, cu care ocazie se verific\ a[ezarea ventilelor `n loca[urile lor [i etan[eitatea membranei. Dac\ membrana este rupt\, aceasta se `nlocuie[te.
Fig. 22 - Pompa de alimentare cu membran\; 1-arbore cu came; 2-prghie de ac]ionare; 3-arc; 4-corpul pompei; 5-membran\; 6-capacul pompei; 7-supap\ de admisie; 8-supap\ evacuare; 9-arc; 10-prghie manual\.
19
Victor VLCU
CE ESTE CARBURATORUL ? Carburatorul este organul principal al sistemului de alimentare [i serve[te pentru formarea amestecului carburant [i dozarea cantit\]ii de amestec ce se introduce `n motor. La un carburator se disting dou\ p\r]i principale: camera de nivel constant [i camera de amestec (fig.23). Camera de nivel constant (1) este pus\ `n leg\tur\, printr-o conduct\, cu rezervorul de combustibil, sau cu pompa de alimentare. ~n interiorul ei se g\se[te plutitorul (3), prev\zut cu un cui obturator (4). Urm\rind nivelul combustibilului, plutitorul, prin vrful conic al cuiului obturator, `nchide sau deschide orificiul de intrare a combustibilului. ~n felul acesta alimentarea carburatorului se face cu o cantitate determinat\ de combustibil.
Fig.23 - Schema carburatorului: 1-camera de nivel constant; 2-camera de amestec; 3-plutitorul; 4-cuiul obturator; 5-admisia carburantului; 6-canal de leg\tur\; 7-jiclor; 8-admisia aerului; 9-galeria de admisie; 10-clapeta de aer; 11-clapeta de accelera]ie; 12-prghia regulatorului de tura]ie; 13-difuzor; 14-supap\ de admisie; 15-chiulas\; 16-cilindru; 17-piston.
Din camera de nivel constant (1) combustibilul trece `n camera de amestec (2) printr-un canal, prev\zut cu un orificiu calibrat (7), numit jiclor. Cnd motorul nu func]ioneaz\, nivelul benzinei trebuie s\ fie cu cca 2 mm sub nivelul cap\tului terminal al acestui canal, numit adeseori [i pulverizator. 20
Victor VLCU
Camera de amestec are form\ cilindric\. Un cap\t al ei este `n leg\tur\ cu aerul atmosferic (prin intermediul filtrului de aer), iar cel\lalt cu cilindrul motorului, prin conducta sau galeria de admisie. Camera de amestec (2) prezint\ o `ngustare a sec]iunii (de tip tub Venturi) numit\ difuzor (13), ce are rolul de a m\ri viteza de trecere a aerului prin dreptul jiclorului, turbionndu-l `n acela[i timp, pentru a se ob]ine un amestec carburant omogen. Pe por]iunea dintre jiclor [i conducta sau galeria de admisie se g\se[te obturatorul sau clapeta de accelera]ie (11). Aceasta este ac]ionat\ de c\tre regulatorul de tura]ie la motoarele stabile, sau de pedala de accelera]ie la motoarele de pe autovehicule. C\p\tnd diferite pozi]ii de a[ezare fa]\ de sec]iunea camerei de amestec, clapeta de accelera]ie permite trecerea unei cantit\]i mai mari sau mai mici de amestec carburant, `n func]ie de `nc\rcarea motorului. Func]ionarea carburatorului: prin deplasarea pistonului `n cursa de aspira]ie [i prin deschiderea supapei de admisie, pe conducta de admisie a motorului [i `n camera de amestec a carburatorului cu care aceasta este pus\ `n leg\tur\, se creaz\ o depresiune. Drept urmare, aerul atmosferic p\trunde [i trece cu vitez\ prin camera de amestec. ~n dreptul difuzorului este aspirat\ prin jiclor benzina, sub form\ de pic\turi fine, care se vaporizeaz\, se amestec\ cu aerul [i p\trunde `n cilindru. Carburatorul cu un jiclor nu satisface func]ionarea unui motor cu regim variabil de tura]ie [i sarcin\. Pentru a se ob]ine un raport de amestec optim, `n orice regim de func]ionare a motorului, carburatoarele se prev\d `n mod obi[nuit cu dou\ sau trei jicloare: jiclorul de mers `n gol (de relanti), jiclorul principal [i jiclorul compensator . Jiclorul de mers `n gol alimenteaz\ motorul cu o cantitate mic\ de benzin\, cnd acesta func]ioneaz\ la tura]ie sc\zut\. El debiteaz\ benzina numai cnd clapeta de accelera]ie este `nchis\, iar aerul necesar form\rii amestecului carburant intr\ `n carburator printr-un orificiu (sau conduct\) prev\zut cu [urub de reglaj. Jiclorul principal intr\ `n func]iune atunci cnd se deschide clapeta de accelera]ie [i debiteaz\ benzin\ pentru mersul motorului la tura]ie normal\. Jiclorul compensator debiteaz\ combustibil numai `n intervalul de trecere de la mersul cu tura]ie sc\zut\, la mersul cu tura]ie normal\ cnd, datorit\ iner]iei benzinei, jiclorul principal nu poate asigura cantitatea de combustibil necesar\. Pentru a porni u[or, `ndeosebi pe timp rece, motorul trebuie alimentat cu amestec carburant bogat `n benzin\. ~n acest scop, carburatoarele se prev\d cu o clapet\ pentru aer (obturator pentru aer), numit\ [i [oc de aer, montat\ la cap\tul exterior al camerei de amestec,`nspre filtrul de aer. Prin aducerea acesteia `n pozi]ie de 21
Victor VLCU
`nchidere se mic[oreaz\ cantitatea de aer ce intr\ `n amestec [i astfel se ob]ine un amestec carburant bogat `n benzin\. Obi[nuit, [ocul de aer se ac]ioneaz\ manual [i trebuie deschis complet imediat ce motorul a intrat `n tura]ie normal\. ~n caz contrar, surplusul de benzin\, ce nu arde din lips\ de aer, se prelinge pe pere]ii cilindrului, spal\ uleiul [i, nemaif\cndu-se o ungere corespunz\toare, se poate ajunge la griparea motorului. CE ESTE REGULATORUL DE TURA}IE ? Regulatorul de tura]ie se `ntlne[te la motoarele stabile [i cele de tractor [i are rolul de a men]ine tura]ia acestora la valoare constant\ sau `ntre anumite limite. El ac]ioneaz\ asupra clapetei de accelera]ie a carburatorului, c\reia `i d\ diferite pozi]ii, modificndu-se prin aceasta cantitatea de amestec ce intr\ `n motor, pentru ca tura]ia s\ se men]in\ constant\, indiferent de `nc\rcarea motorului. Astfel se asigur\ alimentarea cu o cantitate mai mare de amestec cnd sarcina motorului cre[te [i invers. Regulatoarele de tura]ie, dup\ construc]ie [i modul lor de func]ionare, pot fi pneumatice [i mecanice. Cele mecanice func]ioneaz\ dup\ principiul for]ei centrifuge [i pot fi cu bile sau cu greut\]i. Cele mai folosite sunt regulatoarele de tura]ie mecanice.
Fig.24 - Schema regulatorului centrifugal cu bile: 1-arborele motor; 2-arborele regulatorului; 3-grupul de ac]ionare; 4-talerul inferior; 5-talerul superior; 6-bilele regulatorului; 7-camera de amestec a carburatorului; 8-clapeta de accelera]ie; 9-arc pentru revenirea clapetei.
Regulatorul centrifugal cu bile (fig.24) este alc\tuit dintr-un arbore (2)ce prime[te mi[carea de rota]ie de la arborele motor (1).La un cap\t al arborelui regulatorului este fixat un taler concav (talerul inferior 4), pe care se g\sesc bile metalice sferice (6). Pe aceste bile se sprijin\ un al doilea taler (talerul superior 5), care este pus `n leg\tur\ cu clapeta de accelera]ie (8). 22
Victor VLCU
Tura]ia arborelui regulatorului este dependent\ de tura]ia arborelui motor. La tura]ii mari bilele, sub ac]iunea for]ei centrifuge, sunt proiectate spre marginea talerului inferior, ceea ce atrage deplasarea talerului superior. Mi[carea acestuia se trasmite, prin tija de leg\tur\, clapetei de accelera]ie, care se va `nchide par]ial, l\snd s\ treac\ spre motor o cantitate mic\ de amestec carburant, ob]inndu-se astfel sc\derea tura]iei motorului. Regulatorul centrifugal cu greut\]i (fig.25) func]ioneaz\ pe acela[i principiu: la cre[tera tura]iei, greut\]ile, sub ac]iunea for]ei centrifuge, se `ndep\rteaz\ una fa]\ de cealalt\ [i determin\ deplasarea man[onului glisant care, prin tija de leg\tur\, ac]ioneaz\ clapeta de accelera]ie `n sensul `nchiderii. ~n aceast\ situa]ie, cantitatea de amestec carburant ce trece spre motor este mai mic\ [i tura]ia acestuia se reduce. La sc\derea tura]iei, mi[carea elementelor men]ionate este invers\.
Fig.25 - Schema regulatorului centrifugal cu greut\]i: 1-arborele regulatorului; 2-bra]ele greut\]ilor; 3-greut\]ile regulatorului; 4-prghie pentru ac]ionarea man[onului glisant; 5-man[onul glisant; 6-tija pentru ac]ionarea clapetei de accelera]ie; 7-clapeta de accelera]ie; 8, 9-arcuri; 10-piuli]\ pentru reglarea tensiunii arcului 9.
1.4.2.Sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin compresie (Diesel) La motoarele Diesel amestecul carburant se formeaz\ `n interiorul cilindrului. Aerul necesar arderii [i combustibilul se introduc separat. 23
Victor VLCU
Introducerea combustibilului se face spre sfr[itul cursei de comprimare, continundu-se [i dup\ declan[area arderii, adic\ `n intervalul cnd presiunea `n cilindru tinde spre valorile maxime. Din aceste motive motoarele Diesel necesit\ un sistem de alimentare cu combustibil sub presiune, prin injec]ie. Organele prin care se realizeaz\ alimentarea motoarelor Diesel, dup\ specificul lor de func]ionare, alc\tuiesc sistemul amintit, `n componen]a c\ruia intr\: rezervorul de combustibil, pompa de alimentare, pompa de injec]ie, injectoarele, regulatorul de tura]ie, filtrele pentru aer [i cele pentru combustibil. Rezervorul de combustibil este asem\n\tor cu cel al MAS, capacitatea sa fiind aleas\ `n func]ie de consumul zilnic al motorului respectiv. Pompa de alimentare asigur\ circuitul motorinei de la rezervor spre pompa de injec]ie, `n flux continuu [i sub presiune (2 - 4 daN/cm2), pentru a fi posibil\ trecerea ei prin filtrele de cur\]ire. La motoarele cu aprindere prin comprimare (Diesel) se folosesc `n acest scop pompe cu membran\ [i pompe cu piston. Pompa cu membran\ este asem\n\toare ce cea descris\ la alimentarea motoarelor cu carburator (fig.22). Pompa de alimentare cu piston Fig. 26 Pompa de alimentare (fig.26) este o pomp\ cu piston aspiro-resping\toare. La 1-pistonul; 2-cilindrul; 3-tija pistonului; 4cursa de aspira]ie ventilul de admisie; 5-ventilul de evacuare; 6pistonul (1) se canalul pentru surplusul de motorin\; 7,8deplaseaz\ sub ac]iunea arcuri; 9-arbore cu came. arcului (8) [i, prin deschiderea ventilului de admisie (4), motorina p\trunde `n corpul pompei. Cursa de refulare este imprimat\ de un arbore cu came (4), motorina sub presiune, prin deschiderea ventilului de evacuare (5), este trimis\ prin filtru, c\tre pompa de injec]ie.
24
Victor VLCU
~n cazul `n care debitul pompei de alimentare este, la un moment dat, mai mare dect consumul realizat de pompa de injec]ie, surplusul de motorin\, trecnd prin canalul de surplus (6) ajunge `n spa]iul de sub piston [i, `nvingnd tensiunea arcurilor (acestea r\mn comprimate), opre[te pistonul din cursa sa de aspira]ie. Func]ionarea pompei de alimentare este astfel `ntrerupt\ pn\ la consumarea surplusului de motorin\. CE ESTE POMPA DE INJEC}IE ? Pompa de injec]ie prime[te motorina trimis\ de c\tre pompa de alimentare [i o trimite c\tre injector. Ea are rolul de a ridica presiunea combustibilului la valoarea presiunii de injec]ie [i de a doza precis cantitatea trimis\, `n func]ie de `nc\rcarea motorului. ~n construc]ia motoarelor Diesel se folosesc diferite tipuri de pompe de injec]ie, dintre care cele mai utilizate sunt: pompa de injec]ie cu piston [i pompa de injec]ie cu distribuitor rotativ. Pompa de injec]ie cu piston (numit\ [i pomp\ cu elemente) este alc\tuit\ din unul sau mai multe elemente de pompare, reunite `ntr-un ansamblu comun. Un element de pompare, `n forma sa cea mai simpl\, este format dintr-un cilindru (prev\zut cu orificii sau ventile de admisie [i evacuare), `n interiorul c\ruia un piston execut\ mi[c\ri linear-alternative, prin care se realizeaz\ aspira]ia [i refularea combustibilului. Fiecare cilindru al motorului este alimentat, prin injectorul s\u, de un asemenea element de pomp\. Elementele acelea[i pompe de injec]ie trebuie s\ asigure uniformitatea debitului, a presiunii [i a avansului la injec]ie, pentru ca to]i cilindrii motorului s\ func]ioneze `n condi]ii similare de alimentare cu combustibil. ~n fig.27 este prezentat\ schema sistemului de alimentare la un motor prev\zut cu pomp\ de injec]ie cu elemente de pomp\.
25
Victor VLCU
6 8 4 7
Fig. 27 - Schema sistemului de alimentare cu pomp\ de injec]ie cu elemente de pomp\ cu piston: 1-rezervorul de combustibil;2-pompa de alimentare;3-filtru de combustibil; 4pompa de injec]ie; 5-conduct\ de `nalt\ presiune; 6-injectorul; 7-regulatorul de tura]ie; 8-conducta pentru surplusul de combustibil
Principiul care st\ la baza func]ion\rii unei pompe de injec]ie cu elemente `n linie este prezentat `in figura 28 . Pompa de injec]ie cu elemente se caracterizeaz\ prin aceea c\ pistonul este prev\zut cu un canal axial (sau lateral) care comunic\ cu o degajare elicoidal\ practicat\ pe suprafa]a pistonului. Cilindrul pompei are dou\ orificii diametral opuse prin care se fac admisia [i sc\parea combustibilului .
arc acul injectorului
injector
supap\ piston
Fig. 28 Principiul de func]ionare al unei pompe de injec]ie cu elemen]i `n linie
26
Victor VLCU
supap\ canal de admisie degajare elicoidal\ canal cilindru piston admisie refulare sfr[itul reful\rii
Fig. 29 - Func]ionarea unui element de pompare al unei pompe de injec]ie cu elemen]i `n linie La coborrea pistonului, sub ac]iunea arcului, se deschid cele dou\ orificii [i cilindrul se umple cu combustibil. La cursa pistonului `n sens invers, curs\ determinat\ de arborele cu came, motorina este refulat\ c\tre injector, din momentul `n care sunt acoperite orificiile prin care s-a f\cut admisia. Refularea se face pn\ cnd degajarea elicoidal\ a pistonului se suprapune cu unul din orificiile de admisie. Cantitatea de
pedala de accelera]ie _ arc piston prghie +
cremalier\ arborele pompei de injec]ie
`mping\tor greut\]i
Fig.30 - Principiul de func]ionare a regulatorului de tura]ie la o pomp\ de injec]ie cu elemen]i `n linie 27
Victor VLCU
motorin\ trimis\ c\tre injector va fi cu att mai mare cu ct suprapunerea ar\tat\ se face mai trziu [i invers (fig. 29). Aceast\ `ntrziere se ob]ine prin rotirea pistonului `n cilindrul s\u, rotire dat\ de pedala de accelera]ie, sau de c\tre regulatorul de tura]ie. ~n cazul pompelor cu mai multe elemente de pompare, toate pistoanele sunt prinse la o bar\ comun\, tip cremalier\, prin intermediul c\reia se transmite mi[carea de la regulatorul de tura]ie, sau pedala de accelera]ie. ~n acest fel, toate pistoanele se rotesc cu acela[i unghi [i deci `[i modific\ debitul `n aceea[i m\sur\ (fig.30 ). Pompa de injec]ie cu distribuitor rotativ (fig.31) este alc\tuit\ din corpul pompei , `n interiorul c\reia se g\se[te distribuitorul rotativ, de form\ cilindric\. Acest distribuitor este prev\zut cu un canal axial , ce se termin\ la partea inferioar\ cu un spa]iu cilindric, `n care se g\sesc dou\ pistoane .
tache]i pistona[e supap\ de dozare supap\ regulatoare corpul pompei
spre injectoare inelul cu came corectorul de avans rotor pomp\ de transfer
Fig.31 - Schema pompei cu pistoane [i distribuitor rotativ ~n corpul pompei sunt practicate: un canal de admisie [i unul sau mai multe canale de evacuare . Num\rul canalelor de evacuare este egal cu num\rul cilindrilor motorului. Distribuitorul rotativ are unul sau mai multe canale radiale de admisie , num\rul acestora fiind egal cu num\rul cilindrilor, [i un canal radial de evacuare . 28
Victor VLCU
Distribuitorul este antrenat `n mi[care de rota]ie continu\. Admisia combustibilului `n pomp\ are loc cnd unul din canalele de admisie ale distribuitorului comunic\ cu canalul de admisie din corpul pompei. Combustibilul, venind cu o presiune de 4 - 5 daN/cm2, trece prin canalul axial al distribuitorului rotativ, ajunge `n camera cilindric\ [i deplaseaz\ pistona[ele spre exterior. Prin rotirea `n continuare a distribuitorului, se `ntrerupe leg\tura cu canalul de admisie a combustibilului `n pomp\. Refularea are loc atunci cnd canalul de evacuare al distribuitorului rotativ comunic\ cu unul din canalele de evacuare din corpul pompei . ~n aceast\ situa]ie pistona[ele sunt ac]ionate de c\tre inelul cu came , se deplaseaz\ unul c\tre cel\lalt [i oblig\ motorina s\ treac\ spre injector. Schema sistemului de alimentare cu pomp\ de injec]ie cu distribuitor rotativ este prezentat\ `n fig.32.
injector conduct\ de retur rezervor
filtru de motorin\ conduct\ de presiune pomp\ de injec]ie pomp\ alimentare
Fig.32 - Schema sistemului de alimentare cu pomp\ de injec]ie cu distribuitor rotativ Func]ionarea sa decurge astfel: combustibilul, prin ac]iunea pompei de alimentare , este aspirat din rezervorul , trece prin cartu[ul de filtrare [i de aici la pompa de injec]ie. Pe acest circuit presiunea de trecere a motorinei este dat\ de pompa de alimentare [i are valoarea 3 daN/cm2. 29
Victor VLCU
Pompa de injec]ie ridic\ presiunea motorinei la valori de aprox. 300 bar [i o trimite la injectoare. Sc\p\rile sau surplusul de motorin\ de la pompa de injec]ie [i injectoare se recircul\ la filtrul . Conductele de leg\tur\ dintre pompa de injec]ie [i injectoare sunt de presiune ridicat\, fiind confec]ionate din material metalic. Pompa de injec]ie cu distribuitor rotativ prezint\ avantajul unei construc]ii relativ simple, cu durat\ mare de exploatare, cu un grad ridicat de uniformitate a debitului pentru o tura]ie dat\ a motorului. CE ESTE INJECTORUL ? Injectorul introduce motorina sub presiune, pulverizat\ `n pic\turi mici, `n camera de ardere a motorului . Pentru fiecare cilindru se prevede cte un injector, pus `n leg\tur\ cu pompa de injec]ie printr-o conduct\ de o]el rezistent\ la presiuni ridicate. Principiul de func]ionare al injectorului este prezentat `n figura 33.Motorina trimis\ cu presiune de c\tre pompa de injec]ie p\trunde `n corpul injectorului, [i ajunge `n zona `n care acul are suprafa]\ conic\. Datorit\ presiunii motorinei [i suprafe]ei conice, acul este ridicat de pe orificiul de pulverizare [i astfel motorina este introdus\ `n cuiului se face numai `n cazul `n care, presiunea motorinei este suficient de mare pentru a comprima arcul injectorului. Arcul injectorului poate fi tensionat astfel `nct, acesta s\ se deschid\ la o anumit\ valoare a presiunii de refulare a motorinei, de c\tre pomp\.
arc
intrarea carburantului
corpul injectorului
acul injectorului orificiile de pulverizare
Fig. 33 Principiul de func]ionare al injectorului
30
Victor VLCU
Cu ct arcul va fi mai comprimat, cu att presiunea de injec]ie va fi mai mare [i invers. Diametrul mediu al pic\turilor scade prin cre[terea presiunii [i prin mic[orarea orificiului de pulverizare. ~n scopul ob]inerii unor pic\turi foarte fine [i a unui amestec omogen, injectoarele pot avea mai multe orificii de pulverizare de diametru foarte mic.
intrarea carburantului
filtru metalic distan]iere pentru reglarea tensiunii arcului arc corpul injectorului c\ma[a cuiului cuiul injectorului
Fig. 34
-Injectorul
Schema unui injector este prezentat\ `n figura 34. Constructiv toate prezint\ acelea[i p\r]i componente `ns\, acestea pot diferi ca form\ `n func]ie de tipul motorului [i firma produc\toare (fig. 35). Regulatorul de tura]ie este asem\n\tor cu cel prezentat la sistemul de alimentare al MAS. ~n cazul motoarelor Diesel el ac]ioneaz\ asupra; barei (cremalierei) de rotire a pistoanelor, la pompele de injec]ie cu piston cu cursa pistonului constant\; supapei de dozare a combustibilului la pompele de injec]ie cu distribuitor rotativ.
a) Injector la care acul are o singur\ zon\ conic\ (con de `mpingere), vrful acului nu este ascu]it ci cilindric iar corpul prezint\ un singur orificiu central de pulverizare a motorinei; b) Injector la care acul prezint\ b dou\ conuri de `mpingere, virful este ascu]it iar corpul injectorului prezint\ mai multe orificii de pulverizare a motorinei.
intrarea carburantului corpul injectorului acul injectorului con de `mpingere orificiul de pulverizare
Fig. 35
31
Victor VLCU
1.4.3. Filtrele sistemului de alimentare Att sistemul de alimentare al MAS, ct [i cel al MAC sunt prev\zute cu filtre pentru aer [i pentru combustibil, care s\ asigure purificarea aerului [i respectiv a combustibilului. CE SUNT FILTRELE PENTRU AER ? ~n condi]iile grele, la care sunt supuse motoarele de tractoare, acestea absorb aprox. 500 metri cubi de aer pe or\. ~n cmp aerul con]ine aprox. 500 miligrame de impurit\]i pe metru cub. Filtrele servesc pentru re]inerea acestor impurit\]i con]inute de aer [i `n special a prafului, `nainte ca acesta s\ fie introdus `n motor. Praful, `mpreun\ cu uleiul de ungere, formeaz\ o past\ abraziv\ care gr\be[te uzura motorului [i a c\rei ac]iune distructiv\ nu se poate `mpiedica, indiferent de calitatea uleiului folosit. Impurit\]ile din aer provoac\ [i defec]iuni ale sistemului de alimentare. Filtrele pentru aer, dup\ construc]ia lor pot fi: simple [i combinate. Filtrele simple realizeaz\ cur\]irea aerului prin iner]ie, centrifugal, sau prin trecerea sa printr-un element filtrant (fig. 36).
a. b. c. Fig. 36 - Tipuri de filtre simple pentru aer: a - prin iner]ie; b - centrifugal; c - cu element filtrant. La cur\]irea prin iner]ie (fig.36a), prin schimbarea direc]iei de deplasare a amestecului aer - praf, particulele de praf avnd o greutate proprie, respectiv o energie cinetic\, mai mare dect a aerului, cap\t\ o traiectorie diferit\ de a acestuia [i sunt captate `n partea inferioar\ a filtrului, care se demonteaz\ periodic pentru cur\]ire. Filtrul centrifugal (fig. 36 b), prin forma sa, imprim\ amestecului aer - praf o mi[care turbionar\. Purificarea aerului se realizeaz\ prin efectul for]ei centrifuge, ce determin\ proiectarea impurit\]ilor `n paharul 32
Victor VLCU
de captare care, ca [i `n cazul precedent, se demonteaz\ [i se cur\]\ periodic. Filtrul cu element filtrant (fig. 36c) re]ine impurit\]ile prin trecerea aerului printr-un material care are pori, spa]ii de trecere sau orificii foarte mici. Ca elemente filtrante se folosesc cartu[e de hrtie poroas\, man[oane din ]es\tur\ textil\, burete din a[chii de metal, site din tabl\ perforat\ sau ]es\tur\ metalic\, a[ezate `n mai multe straturi (fig.37) etc. Capacitatea de filtrare a acestora scade pe m\sura impregn\rii lor cu impurit\]i, ceea ce impune cur\]irea sau chiar schimbarea lor periodic\. Eficacitateaacestor filtre cre[te prin impregnarea elementului filtrant cu ulei.
filtru centrifugal garnitur\ capac hrtie filtru carcas\ filtru hrtie filtru inele metalice filtru umed bazin ulei garnitur\
Fig. 38 Filtru mixt
Fig.37 Element filtrant
Filtrele combinate (fig.38) `ntrunesc `n construc]ia lor dou\ sau chiar trei filtre simple astfel `nct aerul este supus unui proces dublu sau triplu de cur\]ire. Acest tip de filtru se `ntlne[te `ndeosebi la tractoare, care lucreaz\ `n condi]ii grele. CE SUNT FILTRELE PENTRU COMBUSTIBIL ? Filtrarea combustibilului este o m\sur\ de prim\ necesitate `n cadrul m\surilor ce se iau pentru evitarea defec]iunilor [i prelungirea duratei de folosire a unui motor. Combustibilul con]ine foarte multe impurit\]i (3 - 400 mg/kg), provenite din timpul transportului [i depozit\rii sale, sau parvenite chiar `n momentul aliment\rii motorului. Prezen]a acestor impurit\]i atrage uzura unor organe de precizie ale sistemului de alimentare, `nfundarea orificiilor calibrate, 33
Victor VLCU
defectarea ventilelor etc, rezultnd `n final mic[orarea siguran]ei `n exploatare a motorului [i reducerea duratei de serviciu a acestuia. Filtrele pentru benzin\ `mpiedic\ antrenarea impurit\]ilor pe circuitul sistemului de alimentare, pentru a preveni defec]iunile, `n special cele legate de `nfundarea jicloarelor. Se folosesc pentru aceasta, `n primul rnd, site de re]inere a impurit\]ilor, dispuse la gura de alimentare a rezervorului, la intrarea `n pompa de benzin\, sau `n carburator. ~n afar\ de aceasta, pentru o cur\]ire mai eficient\ a combustibilului, `n componen]a sistemului de alimentare se g\sec unul sau mai multe filtre. Cele mai uzuale sunt: filtrul decantor [i filtrul mixt. Filtrul decantor (fig.39a) realizeaz\ cur\]irea prin mic[orarea brusc\ a vitezei de curgere a combustibilului, ceea ce permite decantarea impurit\]ilor. Filtrul decantor este plasat pe conducta de alimentare, la ie[irea din rezervor, sau la intrarea `n pompa de benzin\. Filtrul mixt (fig.39 b,c) este prev\zut `n interiorul paharului sau carcasei de decantare cu un element filtrant, care poate fi o sit\ cu ochiuri foarte mici, un man[on din psl\ sau de hrtie poroas\ pliat\ convenabil etc. `nct purificarea combustibilului se face att prin decantare, ct [i prin trecerea sa prin elementul filtrant. Pentru a fi asigurat\ trecerea benzinei prin filtru, acesta se a[eaz\ dup\ pompa de alimentare. Filtrele pentru motorin\ trebuie s\ realizeze o purificare riguroas\ a acesteia, avnd `n vedere caracteristicile constructive [i func]ionale ale sistemului de alimentare al motoarelor cu aprindere prin comprimare. Uzura anormal\ a pompelor de injec]ie, defectarea injectoarelor etc. sunt provocate de cele mai multe ori de o filtrare necores-punz\toare a motorinei. Filtrul pentru cur\]ire grosier\ re]ine impurit\]ile cu diametrul mediu mai mare de 50 m, cu ajutorul unui element fil-trant alc\tuit din rondele a. b. c. metalice perforate, Fig. 39 - Filtre pentru motorin\: din sit\ de srm\, ]es\turi de bumbac, a cu inele metalice; b- cu sit\; c- cu element filtrant de hrtie poroas\. hrtie poroas\ etc. (fig.40).
34
Victor VLCU
Fig. 40 - Filtre de motorin\ pentru cur\]irea grosier\: a - cu element filtrant din hrtie; b-cu element filtrant textil.
a.
b.
1.4.4.Supraalimentarea motoarelor cu ardere intern\

La motoarele cu ardere intern\, `n timpul func]ion\rii lor, numai aproximativ 85 ... 90 % din volumul cilindrilor se umple cu amestec carburant sau aer, `n cursa de admisie. Pe m\sur\ ce tura]ia motorului cre[te, umplerea cilindrilor se `nr\ut\]e[te, influen]nd negativ puterea [i economicitatea acestuia. Cauzele acestei comport\ri a motoarelor cu ardere intern\ sunt multiple: - la cursa de evacuare cilindrul nu poate fi cur\]at complet de gazele de ardere, ceea ce face ca volumul disponibil pentru amestecul carburant sau aer s\ fie mai mic; - curgerea gazelor proaspete pe traseul de admisie, datorit\ rezisten]ei gazodinamice, este oarecum `mpiedicat\; - umplerea incomplet\ este favorizat\ de depresiunea relativ redus\ sub care are loc deplasarea gazelor proaspete. Din motivele ar\tate s-a pus problema introducerii sub presiune, `n cilindri, a amestecului carburant sau a aerului. Supraalimentarea const\ `n comprimarea amestecului carburant sau a aerului, `n cilindrii, cu ajutorul unui turbocompresor, ac]ionat de c\tre gazele arse. CE ESTE TURBOCOMPRESORUL ? Turbocompresorul este, a[a cum [i denumirea indic\, un compresor cu turbin\. 35
Victor VLCU
turbina Cele dou\ turbine, ale turbina de admisie de turbocompresorului, sunt evacuare montate pe acela[i ax [i `ntr-o carcas\ comun\. Turbina de evacuare, este antrenat\ de gazele arse, [i este elementul motor. Turbina de admisie este antrenat\ `n mi[care de rota]ie de c\tre turbina de admisia evacuarea evacuare [i asigur\ comprimarea aerului proasp\t motorul `n cilindrii motorului. Turbina de evacuare este cuplat\ direct la galeria de evacuare, p\trunderea gazelor `n interiorul acesteia f\cnduse tangen]ial. Turbina de evacuare Fig. 41 Principiul de func]ionare al este realizat\ dintr-un o]el unui sistem de spraalimentare cu special, cu propriet\]i turbocompresor refractare, pentru a rezista la temperaturi foarte ridicate (7000 9500 C). ~n unele cazuri aceste turbine sunt realizare din material ceramic. Gazele arse imprim\ turbinei o vitez\ de rota]ie foarte mare, `n unele cazuri ajungnd la valoarea de 120 000 rot/min. Dup\ ac]ionarea turbinei gazele sunt dirijate axial spre conducta de evacuare (fig.41). Turbina de admisie este antrenat\ de c\tre turbina de evacoare datorit\ faptului c\ sunt montate pe acela[i ax. Este realizat\ dintr-un aliaj u[or [i are rolul de a aspira aerul axial [i de al refula tangen]ial `n galeria de admisie. Prin corpul turbinei circul\ ulei sub presiune asigurnd att lubrifierea lag\relor ct [i r\cirea acestuia. Datorit\ temperaturilor ridicate la care ajunge turbina de evacuare `n timpul func]ion\rii, aceasta este izolat\ printr-un ectan termic confec]ionat din o]el inoxidabil. ~ntr-un turbocompresor obi[nuit, aerul aspirat de c\tre turbina de admisie are o temperatur\ de 1000 1500 C , ceea ce face ca aerul s\ aib\ o densitate redus\ [i `n consecin]\ masa cantit\]ii de aer introdus\ `n cilindru este diminuat\. Pentru a `nl\tura acest inconvenient, pe galeria de admisie au fost introduse r\citoare, numite inter cooling, sub form\ de radiator, `n care r\cirea aerului se face fie cu aer fie cu lichid de r\cire .
36
Victor VLCU
Enumera]i elementele comune celor dou\ sisteme de alimentare (MAS [i MAC) [i indica]i rolul acestora `n cadrul sistemului. Indentifica]i modul de func]ionare [i componen]a pompelor de alimentare. Indica]i rolul filtrelor de aer [i de combustibil [i enumera]i tipurile constructive descrise. Enumera]i tipurile de pompe de injec]ie prezentate [i indica]i modul de func]ionare a acestora. Indica]i principiul de func]ionare a unui injector, rolul [i componen]a acestuia. 1.5. Sistemul de aprindere
Aprinderea amestecului comprimat din cilindru, la motoarele cu aprindere prin scnteie, `n 4 sau 2 timpi, se face cu ajutorul scnteii electrice produs\ la nivelul bujiei cnd este alimentat\ cu un curent electric de `nalt\ tensiune. Se folosesc `n acest scop dou\ sisteme: sistemul de aprindere cu magnetou; sistemul de aprindere de la baterie de acumulatoare [i bobin\ de transformare. 1.5.1. SISTEMUL DE APRINDERE CU MAGNETOU Acest sistem de aprindere este format din: magnetou, fi[e [i bujii (fig.42). Magnetoul produce curent alternativ de joas\ tensiune, `l transform\ `n curent de `nalt\ tensiune [i `l distribuie prin fi[e la bujii. Magnetoul este alc\tuit din : inductor, indus, ruptor, `nf\[urarea secundar\ [i distribuitor. Inductorul este format din unul sau mai mul]i magne]i permanen]i, `ntre polii c\rora se formeaz\ un cmp magnetic, uniformizat de masele polare. Indusul, situat `n cmpul magnetic al inductorului, are un miez de fier moale pe care se g\sesc dou\ `nf\[ur\ri din fir de cupru izolat; `nf\[urarea primar\ ( = 0,7 - 1,0 mm; nr.spire = 200 - 300) [i `nf\[urarea secundar\ ( = 0,1 - 0,15 mm; nr.spire > 6000). ~nf\[urarea primar\ are un cap\t legat la mas\, iar cel de al doilea cap\t este legat la ruptor. ~n timpul func]ion\rii magnetoului prin `nf\[urarea primar\ se formeaz\ un curent de induc]ie de joas\ tensiune. 37
Victor VLCU
Ip
Is
11 3 4 5
7 8
10
Fig.42 - Schema sistemului de aprindere cu magnetou: 1-cam\; 2-platoul ruptorului; 3-distribuitorul; 4-capacul distribuitorului; 5-fi[\; 6-condensator;7-paratr\snet; 8-bujie; 9-magnet permanent; 10-mase polare; Ip-`nf\[urarea promar\; Is-`nf\[urarea secundar\.
~nf\[urarea secundar\ are un cap\t legat la mas\, iar cel\lalt la distribuitor. ~n `nf\[urarea secundar\ se induce un curent de `nalt\ tensiune. ~n deriva]ie cu `nf\[urarea primar\ este conectat un condensator, iar la `nf\[urarea secundar\ un paratr\snet pentru protec]ia circuitelor respective. Ruptorul d\ posibilitatea `ntreruperii momentane a curentului de joas\ tensiune care parcurge `nf\[urarea primar\. El este alc\tuit dintr-un platou (disc) pe care se g\sesc dou\ contacte platinate, din care unul mobil (cioc\nelul) conectat la `nf\[urarea primar\ [i altul fix (nicovala) legat la mas\. ~ntreruperea circuitului de joas\ tensiune se realizeaz\ prin `ndep\rtarea cioc\nelului de nicoval\, la o distan]\ de 0,4 - 0,5 mm, de c\tre un ax cu came. Distribuitorul este format dintr-un capac din material electroizolant, prev\zut cu un num\r de contacte (ploturi) egal cu num\rul cilindrilor motorului. ~n interiorul capacului un rotor-distribuitor (lulea de distribu]ie), pus `n leg\tur\ cu `nf\[urarea secundar\ a indusului, stabile[te pe rnd, prin rotire, contactul cu ploturile. De la acestea, prin fi[e, curentul de `nalt\ tensiune trece la bujii. Func]ionarea sistemului de aprindere prin magnetou: prin antrenarea inductorului `ntr-o mi[care continu\ (de c\tre arborele motor de obicei) [i deci prin `ntret\ierea liniilor de for]\ ale cmpului magnetic existent `ntre polii inductorului, `n `nf\[urarea primar\ apare, prin induc]ie magnetic\, un curent de joas\ tensiune (15 - 20 V). Acesta produce un cmp magnetic. La `ntreruperea acestui curent de joas\ tensiune de c\tre ruptor,cmpul magnetic dispare [i aceast\ varia]ie de cmp de la maxim la zero induce `n `nf\[urarea secundar\ un curent de `nalt\ tensiune 38
Victor VLCU
(8000 - 10000 V), care ajunge la luleaua de distribu]ie a distribuitorului [i de aici, prin ploturi, este distribuit fi[elor ce fac leg\tura cu bujiile. Fi[a este un conductor electric multifilar, izolat, legat cu un cap\t la plotul distribuitorului [i cu cel de al doilea, la bujie. Fi[a asigur\ trecerea curentului de `nalt\ tensiune de la distribuitor la bujie. Bujia formeaz\ scnteia electric\ necesar\ aprinderii amestecului carburant, `n care scop prime[te de la distribuitor, prin fi[\, curent de `nalt\ tensiune. Bujia este alc\tuit\ dintr-un electrod central, unul pn\ la trei electrozi secundari, izolatorul electrodului central [i corp (fig.43). Scnteia se formeaz\ `ntre electrodul central [i electrozii secundari (de mas\), care se g\sesc la o distan]\ de 0,5 - 0,7 mm de electrodul central. Capetele electrozilor se g\sesc `n camera de ardere a motorului. Caracteristica principal\ a unei bujii este valoarea termic\, respectiv cifra de incandescen]\ care arat\ felul cum p\streaz\ c\ldura primit\ de la un motor. Din acest punct de vedere se deosebesc: bujii calde [i bujii reci. Bujia cald\, sau cu valoare termic\ sc\zut\ (W 45 - W 90), are capacitate mic\ de a se r\ci, de a ceda c\ldura primit\. Bujia cald\ este
1 2 3 4 5 7
Fig.43 - Bujia a-bujie sec]iune; b- bujie cald\; c- bujie rece. 1-piuli]\; 2-izolator; 3-corp central; 4-corp metalic; 5-por]iune filetat\; 6-electrod central; 7-electrod secundar.
a.
b.
c.
indicat\ pentru motoarele cu un raport mic de comprimare, de tura]ie sc\zut\, care lucreaz\, `n general, la sarcini mici. Bujia rece are valoare termic\ ridicat\ (W 200 - W 600), coeficient mare de transfer a c\ldurii [i deci transmite u[or spre exterior c\ldura acumulat\. Bujia rece se folose[te la motoarele cu raport mare de comprimare, care lucreaz\ la tura]ii [i sarcini ridicate. Pentru motoarele `n 2 timpi, precum [i pentru cele r\cite cu aer sunt indicate bujiile reci. 39
Victor VLCU
Valoarea termic\ a unei bujii este determinat\ de conductivitatea termic\ a izolantului [i de forma geometric\ a acestuia (fig.43 b, c). 1.5.2. SISTEMUL DE APRINDERE DE LA BATERIE DE ACUMULATOARE La acest sistem de aprindere curentul de joas\ tensiune (6, 12 sau 24 V), furnizat de c\tre bateria de acumulatoare, este transformat `n curent de `nalt\ tensiune (10000 - 25000 V) de c\tre o bobin\ de transformare (bobin\ de induc]ie) [i repartizat cu ajutorul distribuitorului, prin fi[e, la bujii, `n func]ie de ordinea de aprindere. Curentul de `nalt\ tensiune se formeaz\ prin induc]ie `n momentul `n care curentul de joas\ tensiune este `ntrerupt de c\tre ruptor. Instala]ia de aprindere cuprinde dou\ circuite (fig.44): circuitul de joas\ tensiune al bateriei de acumulatoare, pe care se g\sesc: ampermetrul (A), `ntrerup\torul (2), `nf\[urarea primar\ (Ip) a bobinei de transformare, ruptorul (Rp) [i condensatorul (3) montat `n deriva]ie; circuitul de `nalt\ tensiune care cuprinde: `nf\[urarea secundar\ (Is) a bobinei de transformare, distribuitorul (Dt), fi[ele (f), bujiile (b) Bateria de acumulatoare este format\ din mai multe elemente legate `n serie. La motoarele cu ardere intern\ se folosesc acumulatoare cu pl\ci de plumb [i acumulatoare fiero-nichel. Bobina de transformare (de induc]ie) serve[te pentru transformarea curentului de joas\ tensiune, generat de bateria de acumulatoare, `n curent de `nalt\ tensiune, necesar form\rii scnteii electrice la bujii. Bobina de transformare (fig.45) este format\ dintr-un miez de fier moale, pe care se g\sesc dou\ `nf\[ur\ri din fir de cupru izolat: `nf\[urarea primar\ [i `nf\[urarea secundar\. Pe `nf\[urarea primar\, `n serie, poate fi montat\ o rezisten]\, pentru protec]ia circuitului. Fig.45 - Bobina de transformare: 1 - miez; Ip - `nf\[urare primar\; Is - `nf\[urare secundar\; 2 - rezisten]\ electric\.
Is Ip 1 2
40
Victor VLCU
Rp P
Dt f
R G
Ip Is B C
Fig. 44. - Schema sistemului de aprindere cu baterie de acumulatoare [i bobin\ de transformare: B-bateria de acumulatoare; K-`ntrerup\tor; A-ampermetru; Ip-`nf\[urarea primar\ a bobinei; Rp-ruptor;C-condensator; Is-`nf\[urarea secundar\ a bobinei; Dt-distribuitor; f-fi[\; b-bujie; P-paratr\snet; G-generator de curent; R-releu.
Ruptorul [i distribuitorul au aceea[i construc]ie [i rol func]ional ca la magnetou. Func]ionarea sistemului de aprindere de la baterie de acumulatoare: circuitul primar este `nchis cnd contactele ruptorului sunt `n contact. ~n aceast\ situa]ie, curentul de joas\ tensiune de la baterie str\bate `nf\[urarea primar\ a bobinei producnd `n jurul acesteia un cmp magnetic. Cnd circuitul primar se `ntrerupe (contactele platinate se deschid) cmpul magnetic dispare. Aceast\ varia]ie de cmp induce `n `nf\[urarea secundar\ un curent de `nalt\ tensiune. Indica]i care sunt cele dou\ sisteme de aprindere utilizate. Enumera]i elementele componente din sistemul de aprindere cu magnetou [i indica]i modul de func]ionare a acestuia. Identifica]i care este rolul bujiei, caracteristica principal\ a acesteia [i care sunt tipurile de bujii func]ie de aceasta. Enumera]i elementele componente din sistemul de aprindere de la baterie de acumulatoare [i indica]i modul de func]ionare a acestuia. 41
Victor VLCU
1.6. SISTEMUL DE R|CIRE Arderea amestecului carburant `n interiorul cilindrilor duce la degajarea unei mari cantit\]i de c\ldur\. Studiile au ar\tat c\, randamentul maxim al unui motor cu este de 40%, ceea ce `nseamn\ c\ 60% din energia dezvoltat\ prin arderea combustibilului, este pierdut\ sub form\ de c\ldur\, odat\ cu evacuarea gazelor arse [i datorit\ sistemului de r\cire. Din c\ldura rezultat\ prin arderea combustibilului, aproximativ 20 - 30 % este preluat\ de piesele motorului ce vin `n contact, direct sau indirect, cu gazele fierbin]i. Sistemul de r\cire trebuie s\ asigure evacuarea rapid\ a c\ldurii acumulate de aceste organe, men]inndu-le la o temperatur\ care s\ fac\ posibil\ func]ionarea normal\ a motorului. O r\cire corespunz\toare previne dilat\rile excesive [i deformarea pieselor, `nr\ut\]irea propriet\]ilor de ungere ale uleiului, carbura]ia defectuoas\, apari]ia fenomenului de autoaprindere a combustibilului, arderea electrozilor bujiilor, sc\derea rezisten]ei mecanice a materialelor etc. Exist\ trei metode de r\cire a unui motor: r\cirea cu aer, r\cirea cu lichid (ap\ sau antigel) [i r\cirea cu ulei. 1.6.1. R|CIREA CU AER R\cirea cu aer se realizeaz\ prin contactul direct dintre piesele `nc\lzite ale motorului [i aerul `nconjur\tor. Eficien]a r\cirii depinde de m\rimea suprafe]ei de contact a acestor piese cu aerul, de capacitatea de radia]ie a materialului din care acestea sunt realizate, de temperatura aerului `nconjur\tor, de viteza cu care aerul trece peste suprafe]ele `nc\lzite etc. ~n scopul `mbun\t\]irii factorilor aminti]i, se iau o serie de m\suri ce pornesc chiar de la construc]ia motorului. Astfel, pentru a se m\ri suprafa]a de contact a cilindrului [i chiulasei cu aerul, acestea se prev\d la exterior cu aripioare de r\cire. M\rimea acestor aripioare este corelat\ cu intensitatea de `nc\lzire a zonei respective, pe chiulas\ [i la partea superioar\ a cilindrului aripioarele fiind mai mari. Pe de alt\ parte, prezen]a unei turbine sau a unui ventilator m\re[te cantitatea [i viteza aerului dirijat asupra motorului, asigurndu-se astfel o r\cire mai bun\ a acestuia (fig.46). R\cirea cu aer prezint\ avantajul unei construc]ii simple, `ns\ este influen]at\ de temperatura aerului atmosferic [i viteza de deplasare a autovehiculului pe care se g\se[te motorul respectiv. 42
Victor VLCU
R\cirea cu aer se folose[te `n special la motoarele cu carburator `n 2 timpi sau la motoarele autovehiculelor de litraj mic, ce se deplaseaz\.
3 4 5 6 7 A. B. 1 4
Fig. 46 - Scheme de motoare r\cite cu aer: A - motoare prev\zute cu aripioare de r\cire; B - motoare prev\zute cu aripioare de r\cire [i turbin\ de aer. 1-turbina de aer; 2-ap\r\toarea pentru dirijarea curentului de aer; 3-chiulas\; 4-cilindru; 5-aripioare de r\cire; 6-piston; 7-bloc motor.
1.6.2. R|CIREA CU LICHID La r\cirea cu lichid (ap\ sau antigel), blocul motor [i chiulasa prezint\ canale prin care circul\ lichidul de r\cire, acestea fiind racordare la un radiator exterior. Radiatorul prezint\ o re]ea de canale foarte sub]iri printre care circul\ cu vitez\ aerul aspirat de c\tre un ventilator. Circula]ia apei prin circuitul de r\cire este asigurat\ de c\tre o pomp\ care absoarbe lichidul r\cit `n radiator [i-l `ntroduce `n blocul motor. Din blocul motor, lichidul, trece `n chiulas\ [i de aici din nou `n radiator. Pompa este antrenat\ `n mi[care de rota]ie, printr-o curea, de la arborele cotit. Circuitul de r\cire cu lichid al motorului necesit\ prezen]a unui termostat (fig.47). Termostatul este o supap\ automat\ care, se deschide atunci cnd temperatura lichidului ajunge la valoarea de 850 C. Atunci cnd temperatura lichidului de r\cire este sub aceast\ valoare, termostatul este `nchis [i apa nu circul\ prin radiator. ~n acest caz circuitul este: chiulas\ pompa de ap\ - blocul motor - chiulas\. Cnd se atinge temperatura normal\ de func]ionare a motorului (850 C), termostatul se deschide [i apa trece prin radiator. ~n acest caz circuitul este: chiulas\ - radiator pompa de ap\ - blocul motor chiulas\. Pentru a permite cre[terea temperaturii corespunz\tor unui regim termic mai ridicat, sistemele de r\cire cu lichid, sunt u[or presurizate. Acest lucru se realizeaz\ cu ajutorul unui vas de expansiune, racordat la 43
Victor VLCU
radiator,care permite ridicarea temperaturii de fierbere peste 1000C ct [i dilatarea acestuia la temperaturi ridicate. Capacul vasului este prev\zut cu o supap\ cu dublu rol: supap\ de evacuare `n cazul suprapresiunii [i supap\ de admisie a aerului pentru a compensa sc\derea nivelului de lichid. Fig.47 - Sistemul de r\cire cu lichid al unui motor cu patru cilindrii.
supap\ de suprapresiune bu[onul vasului de expansiune supap\ de respira]ie circuitul lichidului de r\cire `n jurul cilindrilor [i `n chiulas\
vas de expansiune
termostatul radiator ventilator
pomp\ de lichid
1.6.3. R|CIREA CU ULEI

chiulasa
ventilator
radiator ulei zona de r\cire rampa de ulei filtru ulei pompa de ulei
Realizarea de motoare din ce `n ce mai performante a dus la necesitatea unei r\ciri mai eficiente a acestora. Astfel, au fost realizate motoare la care uleiul, pe lng\ lubrifiere, joac\ [i rolul de agent de r\cire. Exist\ dou\ variante constructive: una la care uleiul `nlocuie[te compler lichidul de r\cire (fig.48) [i o alt\ variant\ la care motorul este r\cit tot cu ap\ sau antigel dar, suplimentar, uleiul contribuie la r\cirea pistonului.
Fig. 48 - Sistem de r\cire cu ulei (blocul motor) [i aer(chiulasa).
44
Victor VLCU
1.7. SISTEMUL DE UNGERE Prin ungere se urm\re[te introducerea [i men]inerea unui strat de ulei `ntre suprafe]ele pieselor ce sunt `n mi[care relativ\ unele fa]\ de altele (fig.49), cu scopul de a mic[ora frecarea [i uzura lor. Totodat\, prin uleiul de ungere, se realizeaz\ r\cirea pieselor cu care acesta vine `n contact, etan[area pistonului `n cilindru, protec]ia pieselor `mpotriva coroziunii, evacuarea diferitelor impurit\]i ajunse `ntre suprafe]ele `n frecare.
arbore
cuzine]i
pelicul\ de ulei
Fig. 49 - Principiul de lubrifiere
Ungerea prin presiune asigur\ circula]ia uleiului cu ajutorul unei pompe. Din conducta de refulare a pompei, uleiul ajunge `ntr-o ramp\ principal\ de ungere, de unde trece apoi la locurile de ungere prin conducte, canale sau orificii, prev\zute `n corpul organelor respective (arbore cotit, biele etc.). Circula]ia sub presiune d\ posibilitatea trecerii uleiului prin filtre de cur\]ire, ct [i printr-un radiator
turbosuflanta
arborele cu came
rampa culbutorilor
filtru de ulei
monocontact
distribu]ia arborele cotit pomp\ de ulei
baia de ulei
radiator de ulei limitator de presiune
Fig.50 - Circuitul de ungere al unui motor supraalimentat.
45
Victor VLCU
pentru r\cire, dac\ este cazul. ~n plus, func]ionarea sistemului de ungere poate fi controlat\, att `n ceea ce prive[te presiunea uleiului ct [i temperatura sa, cu ajutorul unei aparaturi adecvate. ~n fig.50 este prezentat\ schema de principiu a sistemului de ungere prin presiune la un motor cu ardere intern\. Desigur, fa]\ de aceast\ schem\, la motoare se `ntlnesc diferite particulariz\ri (lipsa filtrului de cur\]ire grosier\, a radiatorului sau a rampei principale de ungere, prezen]a a dou\ sau chiar trei supape de siguran]\ etc.), care au drept scop ungerea motorului `n condi]ii ct mai bune, simplificarea instala]iei, cre[terea siguran]ei `n exploatare [.a. Ungerea mixt\ este folosit\ `n prezent la majoritatea motoarelor [i pistonul realizeaz\ ungerea lag\relor paliere, a injector de ulei lag\relor de biel\ [i ale arborelui cu came, cu ulei sub presiune trimis de c\tre pomp\, `n timp ce pistoanele, cilindrii, tache]ii etc, se ung prin stropire de c\tre uleiul canalizare de ungere sc\pat de la lag\rele manetoane, paliere [i arborele cu came. ~n unele cazuri, `n interiorul Fig. 51 -Ungere prin stropire cu injector blocului sunt montate injectoare de ulei pentru a asigura o ungere mai bun\ `n locurile unde se realizeaz\ ungerea prin stropire (fig.51). Pentru func]ionarea motorului `ntr-un regim termic normal, uleiul este r\cit fie cu radiatoare de ulei fie cu schimb\toare de c\ldur\. Radiatorul pentru ulei men]ine temperatura uleiului de ungere la valori de 850 - 950 C, acesta fiind r\cit cu aer. Unele motoare sunt echipate cu schimb\tor de c\ldur\ la care r\cirea uleiului se face cu ajutorul apei din sistemul de r\cire. Schimb\torul de c\ldur\ men]ine temperatura uleiului la o valoare aproximativ constant\, indiferent de sarcina sau tura]ia motorului, ori de temperatura mediului exterior.
blocul motor
46
Victor VLCU
Enumera]i metodele prin care se poate realiza r\cirea unui motor. Indica]i care este rolul termostatului [i care sunt circuitele lichidului de r\cire `n cele dou\ faze de lucru ale acestuia. Indica]i, pe baza figurii ce reprezint\ circuitul de ungere al unui motor supraalimentat, care este traseul realizat de ulei. Indica]i care este temperatura normal\ de func]ionare a unui motor.
47
Victor VLCU
2. Transmisia tractorului Transmisia tractorului este format\ din totalitatea elementelor prin care se realizeaz\ conducerea mi[c\rii de la arborele motor la ro]ile motrice, precum [i din cele cu care se face ac]ionarea diferitelor echipamente de lucru (priz\ de putere, roat\ de curea, instala]ia hidraulic\ [.a.). Cea mai r\spndit\ transmisie este cea mecanic\ pentru c\ este simpl\ constructiv, are fiabilitate ridicat\, se `ntre]ine [i repar\ u[or. [i are rolul de a asigura leg\tura cinematic\ dintre arborele motor [i ro]ile motrice ale tractorului, sau echipamentul pe care `l ac]ioneaz\, printr-o serie de elemente de tipul cuplajelor, ro]ilor din]ate, arborilor etc. Schemele constructive a transmisiei mecanice la un tractor cu dou\ ro]i motrice (cele posterioare) [i cu patru ro]i motrice inegale sunt prezentate `n fig. 52 ;
Rd Tff Tff Rd Rd Rd
Df Ac K
M A CE RV CV Tc
M A CE RV CV Tc
Rm Tfs Ds Tfs Rm
Rm Tfs Ds Tfs Rm
a.
b.
Fig. 52- Schema constructiv\ a unei transmisii mecanice a) la un tractor cu patru ro]i motrice; b) la un tractor cu dou\ ro]i motrice; A ambreiajul; CE cuplaj elastic;RV reductorul de vitez\(amplificatorul de cuplu); CV cutia de viteze; Tc transmisia central\; Ds diferen]ial spate; Df-diferen]ial fa]\; Tff transmisia final\ fa]\; Tfs-transmisie final\ spate; Rm ro]i motrice; Rd ro]i de direc]ie; K-angrenaj conic.
48
Victor VLCU
2.1. AMBREIAJUL Ambreiajul are rolul de a transmite sau de a `ntrerupe transmisia mi[c\rii de la arborele motor la cutia de viteze. Ambreiajul este numit uneori [i ambreiaj principal [i este format din trei p\r]i principale: partea conduc\toare care preia mi[carea de la arborele motor; partea condus\ care este antrenat\ `n mi[care de rota]ie de c\tre partea conduc\toare [i mecanismul de comand\. Condi]iile care se pun ambreiajului sunt: s\ transmit\ mi[carea `n totalitate, f\r\ patinare, s\ `ntrerup\ instantaneu mi[carea [i s\ restabileasc\ transmiterea mi[c\rii f\r\ [ocuri, lent. Ambreiajele mecanice cu fric]iune sunt cele mai folosite `n construc]ia tractoarelor agricole [i realizeaz\ transmiterea mi[c\rii prin frecarea ce ia na[tere `ntre partea conduc\toare [i cea condus\. Ambreiajul mecanic cu fric]iune monodisc (fig.53) este foarte r\spndit la autoturisme, autocamioane [i tractoare. Partea conduc\toare a acestui ambreiaj este Fig.53 Ambreiaj mecanic cu format\ din volant, carcasa acestuia [i fric]iune cu dou\ discuri [i ac]iune dubl\ discul de presiune, solidarizate cu arborele motor de la care prime[te mi[carea. Partea antrenat\ o formeaz\ discul de fric]iune [i arborele ambreiajului, solidarizate prin caneluri. Mecanismul de comand\ format din pedal\(manet\), prghii, rulment de presiune, prghie de debreiere. Mi[carea se transmite de la partea conduc\toare la partea condus\ prin frecare. La ac]ionarea pedalei de ambreiaj , prin intermediul rulmentului [i a prghiilor , discul conduc\tor este Fig. 54 Ambreiaj mecanic cu retras comprimnd arcurile. Discul fric]iune, monodisc cu simpl\ ac]iune condus, cu ferodou, ne mai fiind strns `ntre cele dou\ suprafe]e conduc\toare, mi[carea se `ntrerupe ob]inndu-se astfel decuplarea ambreiajului. Dup\ posibilit\]ile de utilizare, ambreiajele mecanice cu fric]iune pot fi: 49
Victor VLCU
Ambreiaje mecanice cu fric]iune simple, asigur\ un singur circuit de mi[care, de la motor la cutia de viteze. Ambreiaje mecanice cu fric]iune duble, permit transmiterea concomitent\ a mi[c\rii pe dou\ circuite, de la motor la cutia de viteze [i motor la priza de putere (fig. 54 ). Ambreiajele duble, sub aspect constructiv, rezult\ dintr-o reunire, `ntr-un ansamblu unitar, a dou\ ambreiaje simple permanent cuplate. Ambreiajul dublu poate fi prev\zut cu comand\ `n serie (semiindependent\) a celor dou\ ambreiaje simple (o singur\ pedal\ cu dou\ trepte de decuplare), sau cu comand\ `n paralel (independent\) a celor dou\ ambreiaje simple (cu dou\ pedale de ac]ionare). Ambreiajele hidraulice folosite la tractoarele agricole sunt de tip hidrodinamic. Func]ionarea lor se bazeaz\ pe folosirea energiei cinetice a unui lichid, care `n mod obi[nuit este ulei. Un ambreiaj hidraulic (fig.55 ) este alc\tuit din dou\ corpuri a[ezate fa]\ `n fa]\ [i `nchise `ntr-o carcas\ metalic\ comun\, umplut\ cu ulei circa 85 % corp corp din capacitatea sa. Cele dou\ condus conduc\tor corpuri sunt prev\zute cu arbore arbore alveole [i orificii radiale. conduc\tor condus Primul corp este solidarizat cu arborele motor [i are rolul de pomp\, iar cel de al doilea este fixat pe arborele antrenat [i are rol de turbin\. Cnd motorul este `n stare de func]ionare, primul corp se rote[te [i face ca uleiul, sub ac]iunea for]ei centrifuge, s\ fie trimis cu vitez\ mare c\tre paletele celui de al doilea corp, care este astfel ac]ionat `ntr-o mi[care de rota]ie continuu\, Fig.55 - Ambreiaj hidraulic ce este preluat\ de arborele antrenat. Ambreiajul hidraulic asigur\ o plecare lin\ de pe loc a tractorului [i permite varia]ia vitezei de deplasare a acestuia prin modificarea accelera]iei motorului. El este asociat uneori cu un ambreiaj mecanic cu fric]iune monodisc, solu]ie care `nl\tur\ transmiterea oric\rui [oc c\tre cutia de viteze.
50
Victor VLCU
2.2. CUPLAJUL ELASTIC Cuplajul elastic este ansamblul de leg\tur\ dintre ambreiaj [i cutia de viteze [I are rolul de a prelua eventualele dezax\ri dintre arborele condus al ambreiajului [i arborele cutiei de viteze. Unghiurile maxime pe care le poate compensa sunt de 3 ... 7 grade. Cele mai folosite cuplaje elastice `ntlnite la tractoarele agricole sunt cele cu discuri (fig.56). Uneori orificiile discurilor prin care trec [uruburile de cuplare sunt c\ptu[ite cu buc[e elastice confec]ionate din cauciuc, cauciuc pnzat, piele, etc.
Fig. 56 Cuplajul elestic
2.3. CUTIA DE VITEZE Cutia de viteze este un ansamblu de arbori [i ro]i din]ate care modific\ raportul de transmitere a mi[c\rii. Ea permite varia]ia vitezei de deplasare a tractorului, realiznduse prin aceasta valori diferite ale for]ei disponibile de trac]iune la crlig. ~n acela[i timp, prin cutia de viteze se ob]ine deplasarea tractorului spre `napoi precum [i oprirea acestuia cu motorul `n stare de func]ionare. Cutiile de viteze trebuie s\ fie simple, s\ aib\ o func]ionare lipsit\ de zgomot sau [ocuri, s\ prezinte siguran]\ mare `n exploatare, s\ poat\ fi `ntre]inute u[or, s\ necesite pentru schimbarea treptelor un efort redus, s\ aib\ o gam\ larg\ de rapoarte de transmitere. Cutiile de viteze `n trepte, `n prezent, sunt cele mai folosite `n construc]ia tractoarelor agricole. Ele sunt alc\tuite dintr-o carcas\ metalic\ `n interiorul c\reia se g\sesc doi, trei sau mai mul]i arbori cu dispunere longitudinal\ sau transversal\ fa]\ de axa longitudinal\ a tractorului (fig.57). Pe ace[ti arbori sunt montate ro]i din]ate de diferite diametre [i cu num\r diferit de din]i. Arborii se sprijin\, prin intermediul unor lag\re, pe pere]ii carcasei.
51
Victor VLCU
a.
b. Fig. 57 - Cutie de viteze `n trepte; a) cu doi arbori; b) cu trei arbori.
Num\rul treptelor de deplasare este dat de num\rul rapoartelor de transmisie. Pentru cuplarea sau decuplarea ro]ilor din]ate, cutia rotul\ de viteze este prev\zut\ cu un mecanism de ac]ionare elemente de prev\zut cu un dispozitiv de blocare blocare `ntr-o anumit\ pozi]ie de cuplare a ro]ilor, respectiv c\ut\tor pentru o anumit\ vitez\ (fig.58). Cu acest tip de cutie de viteze se pot ob]ine 3 ... 6 distan]ier trepte de deplasare `nainte [i 1 ... 4 trepte pentru mersul furci `napoi. ~n construc]ia tractoarelor moderne, `n Fig.58 - Mecanismul de ac]ionare special a celor pe ro]i, exist\ tendin]a de a se ajunge la 10 a cutiei de viteze 16 trepte de deplasare `nainte, ceea ce determin\ o larg\ posibilitate de folosire a tractoarelor respective. La tractoarele agricole cele mai folosite sunt cutiile de viteze cu doi sau trei arbori longitudinali.
manet\ de comand\
52
Victor VLCU
2.4. REDUCTORUL DE VITEZ| Una din cerin]ele impuse tractoarelor moderne este [i aceea de a dispune de o scar\ larg\ de viteze de deplasare, `n scopul m\ririi capacit\]i mari de lucru, pentru efectuarea lucr\rilor la viteze optime [i folosirea ra]ional\ a for]ei de trac]iune. O solu]ie constructiv\ pentru m\rirea num\rului treptelor de vitez\, adoptat\ `n construc]ia multor tractoare, inclusiv a tractoarelor de construc]ie romneasc\, este folosirea a[anumitelor reductoare de vitez\ sau amplificatoare de cuplu. Reductorul cutiei de viteze sau amplificatorul de cuplu realizeaz\ dublarea num\rului treptelor de vitez\, prin posibilitatea ce o ofer\ ca arborele intermediar s\ capete dou\ tura]ii. Reductoarele de viteze sau amplificatoarele de cuplu pot fi cu ro]i din]ate sau planetare. Reductorul cu ro]i din]ate (fig.59) realizeaz\ modificarea tura]iei arborelui intermediar, la o cutie `n trepte cu trei arbori longitudinali, folosind pentru 4 5 aceasta ro]ile din]ate (4 [i 5) care prin cuplare cu ro]ile din]ate (6 [i 7), dau raporturi diferite de transmisie. Cuplnd prima pereche de ro]i (4 cu 6), tura]ia arborelui intermediar va fi mai 6 7 mare dect `n cazul cupl\rii celei de a doua perechi de ro]i (5 cu 7). ~n felul acesta fiecare treapt\ de deplasare se dubleaz\ (vitez\ redus\, vitez\ rapid\). Fig. 59 - Reductor cu ro]i Deplasarea ro]ilor (4 [i 5) pentru a le din]ate
4 3
Fig. 60 - Reductorul planetar
aduce `n una din cele dou\ pozi]ii de cuplare se face cu ajutorul manetei reductorului (M). Ac]ionarea reductorului pentru ob]inerea vitezei "`nceat\" sau "rapid\" se face cu ambreiajul decuplat, ceea ce constituie un dezavantaj. Reductorul planetar (fig.60) este `ntlnit la tractoarele moderne. ~n forma cea mai simpl\ un reductor de acest tip este format din pinionul planetar (1), solidarizat cu arborele conduc\tor , patru pn\ la opt sateli]i (2) liberi pe axele lor. Aceste axe sunt fixate pe un disc (3), ce este solidarizat cu arborele condus. 53
Victor VLCU
Reductorul are o coroan\ (4) prev\zut\ cu o dantura interioar\ [i care se angreneaz\ cu sateli]ii. Aceast\ coroan\ ce se poate solidariza cu arborele conduc\tor. Cnd coroana din]at\ (4) este solidarizat\ cu arborele conduc\tor prin ambreiaj, sateli]ii (4) au rolul unor pene [i ca atare arborele condus prime[te mi[carea cu acela[i num\r de ture de la arborele conduc\tor obturndu-se treapta rapid\ de vitez\ . Cnd se `ntrerupe mi[carea coranei din]ate (4), prin decuplarea ambreiajului , sateli]ii (2) cap\t\ [i o mi[care de rota]ie `n jurul axei lor, ceea ce atrage o demultiplicare a mi[c\rii discului (3), respectiv a arborelui condus [i se ob]ine treapta `nceat\ de viteze . Cuplarea sau decuplarea ambreiajului reductorului se face printr-o manet\ , f\r\ s\ fie necesar\ oprirea tractorului din deplasarea sa. Acest fapt atrage m\rirea coeficientului de folosire a timpului [i a capacit\]ii de lucru a agregatului. 2.5. TRANSMISIA CENTRAL| Este format\ din organele ce servesc pentru transmiterea mi[c\rii de la arborele secundar al cutiei de viteze la diferen]ial. Ea realizeaz\ totodat\ demultiplicarea mi[c\rii transmise [i schimbarea direc]iei de transmitere cu un unghi de 90o. ~n construc]ia tractoarelor agricole, transmisia central\ poate fi: simpl\ sau dubl\.
2 2 1 R1 R2
a. b. Fig. 61 - Transmisia central\. a) simpl\; b) dubl\. Transmisia central\ simpl\ (fig.61a). Este alc\tuit\ dintr-o pereche de ro]i din]ate de form\ tronconic\ permanent cuplate, prin care se realizeaz\ o singur\ treapt\ de demultiplicare. Prima roat\ din]at\, de diametru mic, numit\ pinion de atac (1), este fixat\ pe cap\tul terminal al arborelui secundar al cutiei de viteze, iar cea de a doua, coroana (2), preia mi[carea de la pinionul de atac [i o transmite casetei diferen]ialului, la tractoarele pe ro]i, sau la ambreiajele laterale, la cele pe [enile. Cele dou\ ro]i pot fi cu din]i drep]i, `nclina]i sau curbi. Din]ii curbi sunt mai rezisten]i [i asigur\ transmiterea mi[c\rii f\r\ [ocuri sau zgomote. 54
Victor VLCU
Transmisia central\ dubl\ (fig.61b). Realizeaz\ dou\ trepte de demultiplicare a mi[c\rii: prima demultiplicare, prin pinionul de atac (1) [i coroana (2), iar cea de a doua, prin ro]ile din]ate (R1) [i (R2) prin care mi[carea se transmite la caseta diferen]ialului sau la ambreiajele laterale. La unele autoturisme [i la autocamioane, la care distan]a dintre cutia de viteze [i diferen]al este mare, `ntre arborele secundar al cutiei de viteze [i pinionul de atac al transmisiei centrale se interpune o transmisie cu arbore cardanic, prev\zut\ cu dou\ cuplaje cardanice , care permite varia]ia unghiurilor [i , rezultate din oscila]iile suspensiei sau neregularit\]ile terenului. 2.6. DIFEREN}IALUL Diferen]ialul are rolul de a asigura leg\tura cinematic\ dintre transmisia central\ [i arborii planetari [i s\ permit\ diferen]ierea vitezei unghiulare a ro]ilor motrice cnd tractorul (sau alt tip de autovehicul) se `nscrie `ntr-un viraj. Diferen]ialul intervine [i `n situa]ia cnd ro]ile motrice au aderen]\ diferit\ pe suprafa]a terenului pe care ruleaz\. Dup\ valoarea momentului transmis celor doi arbori planetari, diferen]ialele pot fi: simetrice (cnd momentul transmis celor doi arbori este egal) [i asimetrice (cnd momentul se transmite celor doi arbori inegal, `ntrun anumit raport). Dup\ caracteristicile constructive se `ntlnesc diferen]iale: cu angrenaje conice, cu angrenaje cilindrice, cu angrenaje melcate [i cu came. Dup\ particularit\]ile func]ionale diferen]ialele pot fi: simple, facultativ blocate, autoblocabile. La tractoarele agricole, cele mai folosite diferen]iale sunt cele cu angrenaje conice, simple [i facultativ blocate. Diferen]ialul simplu cu angrenaje conice (fig.62) este format din caseta diferen]ialului solidarizat\ prin [uruburi suportul pinioanelor cu coroana transmisiei satelite centrale. ~n interiorul pinioane planetare axul casetei se g\sesc dou\ ro]ii sau patru pinioane satelite [i dou\ pinioane planetare. coroana Pinioanele planetare sunt permanent cuplate cu pinioanele satelite [i pinion pinioane solidarizate cu arborii de atac satelite transmisia planetari. final\ ~n timpul deplas\rii tractorului pinionul de atac, Fig. 62 - Diferen]ialul primind mi[carea de la 55
Victor VLCU
cutia de viteze, o transmite coroanei [i odat\ cu aceasta se rote[te [i caseta diferen]ialului. ~n func]ionarea diferen]ialului se disting dou\ situa]ii: tractorul se deplaseaz\ `n linie dreapt\, ro]ile motrice au aceea[i aderen]\ cu suprafa]a solului [i ca atare se rotesc cu aceea[i vitez\ unghiular\ (1 = 2); tractorul execut\ un viraj [i ca atare vitezele lor unghiulare se diferen]iaz\ (1 2). ~n primul caz, pinioanele sateliti se rotesc odat\ cu caseta diferen]ialului dar joac\ rol de pene `ntre pinioanele planetare, astfel c\ cei doi arbori planetari lucreaz\ ca un singur arbore, imprimnd ro]ilor motrice aceea[i vitez\ unghiular\ ( 1 = 2). ~n cel de al doilea caz, sateli]ii se `nvrt odat\ cu caseta diferen]ialului, dar `n acela[i timp cap\t\ [i o mi[care de rota]ie `n jurul axei lor, mi[care prin care diferen]iaz\ viteza unghiular\ a pinioanelor planetare, respectiv a ro]ilor motrice. La viraje, cu ct roata motric\ din interioarul curbei se `nvrte mai `ncet dect caseta diferen]ialului, cu att cea din exterior se `nvrte mai repede, astfel c\ suma vitezelor unghiulare a ro]ilor planetare, pentru aceea[i vitez\ de deplasare a tractorului, este constant\ [i de dou\ ori mai mare dect viteza unghiular\ a casetei diferen]ialului: 1 + 2 = 2 c. Pentru ungerea pinioanelor ce intr\ `n componen]a diferen]ialului `n carcasa exterioar\ se introduce un lubrifiant lichid (valvolin\ sau ulei) ce se controleaz\ periodic [i se schimb\ la intervale de timp prev\zute prin normative. Arborii planetari sunt proteja]i la exterior prin cte un man[on tubular numit tromp\ planetar\. Blocarea diferen]ialului se poate ob]ine prin solidarizarea arborelui planetar cu caseta diferen]ialului prin comand\ mecanic\ sau hidraulic\ (fig.63)
carcasa diferen]ialului pinioane satelit planetare cuplaj hidraulic
pinioane planetare pinion de atac
Fig. 63 - Schemele cinematice ale mecanismelor de blocare a diferen]ialului

56
Victor VLCU
2.7. TRANSMISIA FINAL| Transmisia final\ are rolul de a transmite mi[carea la ro]ile motrice [i de a asigura, `n acela[i timp, ultima demultiplicare a acestei mi[c\ri. Dup\ caracteristicile constructive se `ntlnesc urm\toarele transmisii finale: ro]i din]ate; cu lan]; planetare. Transmisiile finale cu ro]i din]ate (fig.64) pot fi simple (a) [i duble (b). Cele simple sunt formate din dou\ ro]i din]ate cilindrice (R1 [i R2) [i realizeaz\ o singur\ treapt\ de demultiplicare a mi[c\rii, iar cele duble au `n alc\tuirea lor dou\ perechi de ro]i din]ate (R1 [i R2, R3 [i R4) [i realizeaz\ dou\ trepte de demultiplicare.
R1
R2 R1
R3 R2
R4
a. Fig. 64 - Transmisia final\ a) simpl\; b) dubl\.
b.
Identifica]i care sunt elementele componente ale transmisiei. Indica]i care este rolul ambreiajului [i care sunt cele dou\ variante constructive prezentate. Indica]i modul de func]ionare a acestora. Indica]i care este rolul cutiei de viteze [i ce elemente con]ine. Indica]i care este rolul reductorului de tura]ie, variantele constructive [i modul de func]ionare. Indica]i rolul diferen]ialului [i modul de func]ionare a acestuia. Indica]i elementele componente ale transmisiei centrale [i ale transmisiilor finale.
57
Victor VLCU
3. Mecanismul de direc]ie Mecanismul de direc]ie este format din totalitatea subansamblelor care servesc la men]inerea sau schimbarea direc]iei de mers a tractorului, prin manevrarea ro]ilor de direc]ie. Mecanismul de direc]ie poate fi mecanic, mecanic cu comand\ asistat\ hidrostatic sau hidrostatice. 3.1. MECANISMUL DE DIREC}IE MECANIC La acest tip de mecanism, prin rotirea volanului, este ac]ionat\ caseta de direc]ie, care, demultiplic\ mi[carea de rota]ie [i o transform\ `n mi[care pendular\ multiplicnd for]a depus\ la rotirea volanului(fig.65).
volanul levier de comand\ a pivotului levier
bar\ de leg\tur\
caset\ de direc]ie
bar\ de comand\
Fig. 65 - Principiul de func]ionare a mecanismului de direc]ie mecanic
Conform cu figura de mai sus, la rotirea volanului spre dreapta, caseta de direc]ie transform\ mi[carea de rota]ie `n mi[care pendulant\, astfel `nct, bara de direc]ie este tras\ `napoi. Prin deplasarea barei de direc]ie `n sensul s\ge]ii, prin intermediul levierului, este rotit pivotul din stnga [i odat\ cu acesta [i cel din dreapta, ambii fiind solidariza]i prin bara de leg\tur\, efectul fiind schimbarea planului de rotire a ro]ilor de direc]ie, cu acela[i unghi, `n sensul s\ge]ilor de pe figur\. Caseta de direc]ie este format\ dintr-o carcas\ `n interiorul c\reia se g\se[te un [urub f\r\ sfr[it, montat pe axul volanului, [i un sector din]at care angreneaz\ pe [urub. Bara de direc]ie este solidar\ cu sectorul din]at prin intermediul unei biele de direc]ie, montat\ pe axul sectorului din]at(fig.66 ). 58
Victor VLCU
3.2. MECANISMUL DE DIREC}IE MECANIC CU COMAND| ASISTAT| HIDROSTATIC
Este format dintr-un mecanism de direc]ie mecanic [i un dispozitiv sector hidraulic, cu rolul de a diminua din]at considerabil efortul depus de c\tre conduc\tor pentru ac]ionarea axul [i direc]iei. Acest tip de mecanism este biela de proprie tractoarelor cu putere mai mare direc]ie de 40-50 CP [i poart\ denumirea de servodirec]ie. Schema unui astfel de Fig. 66 - Caseta de direc]ie mecanism este prezentat\ `n figura 67. ~n acest caz servomecanismul este format dintr-o instala]ie compus\ din pompa 1 [i distribuitorul 2 care ac]ioneaz\ un motor hidraulic 3, realizat sub forma unui cilindru hidraulic cu dublu efect. Astfel, cnd volanul este rotit, acesta ac]ioneaz\ distribuitorul hidraulic, care comand\ trimiterea uleiului sub presiune de la pomp\ la cilindrul hidraulic. Uleiul sub presiune deplaseaz\ pistonul cilindrului, care prin mecanismul cu cremalier\ [i levierul de comand\ ac]ioneaz\ trapezul de direc]ie dup\ cum [i volanul este rotit la stnga sau la dreapta.
volan
[urub f\r\ sfr[it
cilindru hidraulic pinion bar\ de comand\ trapezul de direc]ie distribuitor pomp\ de ulei
Fig. 67 Schema mecanismului de direc]ie cu servocomand\ hidraulic\.
3.3. MECANISM DE DIREC}IE HIDROSTATIC Acest mecanism de direc]ie este utilizat la tractoarele lente (sub 30 km/h), la care ro]ile directoare se g\sesc la o distan]\ mai mare fa]\ de 59
Victor VLCU
postul de comand\. Deasemenea acest mecanism este ideal `n cazul unui tractor sau alt utilaj autopropulsat la care, ro]ile directoare sunt pozi]ionate `n spate. Mecanismul cuprinde o caset\ de control [i distribu]ie, o pomp\, un rezervor de ulei [i un cilindru hidraulic cu dubl\ ac]iune ce ac]ioneaz\ un trapez de direc]ie tradi]ional(fig.68)
rezervor de ulei pomp\ de ulei
volan caset\ de direc]ie
Fig. 68 - Schema general\ a unui mecanism de direc]ie hidrostatic. Prin rotirea volanului este ac]ionat sert\ra[ul distribuitorului din caseta de comand\ [i distribu]ie [i astfel, uleiul trimis de pomp\, ajunge la cilindrul hidraulic. Acesta este ac]ionat `n sensul corespunz\tor rota]iei volanului [i pune `n mi[care trapezul de direc]ie care, este identic cu cel de la mecanismul de direc]ie mecanic. Indica]i care este rolul mecanismului de direc]ie [i tipurile de astfel de mecanisme. Identifica]i componen]a mecanismului de direc]ie mecanic [i modul de func]ionare. Identifica]i componentele mecanismului de direc]ie mecanic cu comand\ asistat\ hihrostatic [i modul de func]ionare. Identifica]i componentele mecanismului de direc]ie hidrostatic [i modul de func]ionare.
60
Victor VLCU
4. Mecanismul de frnare ~n general la tractoare sistemul de frnare ac]ioneaz\ numai asupra ro]ilor din spate (motrice). Exist\ [i tractoare la care sistemul de frnare ac]ioneaz\ asupra tuturor celor patru ro]i, acestea fiind tractoarele cu trac]iune integral\. Mecanismul de frnare, constructiv poate fi: cu tamburi, cu discuri sau cu band\. Dup\ modul de ac]ionare a mecanismului de frnare acestea pot fi : cu ac]ionare mecanic\, hidraulic\ sau pneumatic\. Mecanismul de cam\ arcuri frnare cu tamburi (fig.69) echipeaz\ deobicei ro]ile din spate ferodou ale ma[inilor autopropulsate dar este folosit [i la frnarea remorcilor agricole. Principiul de func]ionare este urm\torul: doi sabo]i fixi, pe care sunt prinse pl\cu]e ferodou, prin[i articulat la unul din capete, la ap\sarea pedalei de frn\ sunt deplasa]i `n lateral cu ajutorul unei came de comand\. Prin deplasarea tambur sabot articula]ie `n lateral ace[tia sunt presa]i pe Fig.69 - Principiul de func]ionare tamburul de frnare care este solidar cu roata. Frnarea se realizeaz\ prin a frnei cu tambur
aerisitor
piston
sabo]i
axul ro]ii
disc
frecarea dintre ferodouri [i tambur. Cnd pedala nu mai este ac]ionat\ arcurile aduc sabo]ii `n pozi]ia ini]ial\. Acest tip de mecanism de frnare poate fi ac]ionat mecanic ct [i hidraulic. ~n cazul ac]ion\rii hidraulice construc]ia este aceea[i dar cama este `nlocuit\ cu un cilindru `n interiorul c\ruia se g\sesc dou\ pistona[e. La ac]ionarea pedalei de frn\, lichidul trimis de o pomp\ p\trunde `ntre pistona[e, le deplaseaz\ `n lateral [i acestea ac]ioneaz\ asupra sabo]ilor.
Fig. 70 - Mecanism de frnare cu disc cu ac]ionare hidraulic\
61
Victor VLCU
Mecanismul de frnare cu discuri . La acest mecanism frnarea nu este realizat\ de ferodouri `n interiorul unui tambur ci, de c\tre pl\cu]e de frn\ care sunt presate de o parte [i de alta a unui disc metalic. Discul de frnare este montat pe axul ro]ii. Ac]ionarea acestui tip de mecanism se poate realiza att hidraulic (fig.70) ct [i mecanic (fig.71). ~n cazul mecanismului de frnare cu discuri [i ac]ionare hidraulic\ fiecare roat\ este frnat\ independent. Prin ac]ionarea pedalei de frn\ este ac]ionat\ o pomp\ central\ de la care, prin intermediul lichidului, se transmite la fiecare roat\, p prin conducte metalice, comanda de Fig. 71- Mecanismul de frnare frnare. La fiecare roat\ se g\se[te cu discuri cu ac]ionare un cilindru hidraulic cu piston, care mecanic\ preseaz\ pl\cu]ele de frnare pe disc. Mecanismul de frnare cu discuri ac]ionat mecanic, echipeaz\ ro]ile din spate ale tractoarelor [i const\ dintr-un ansamblu format din dou\ discuri de frnare cu ferodou, fixate prin caneluri pe axul ro]ii, [i dou\ discuri metalice, prev\zute cu degaj\ri sub form\ de jum\tate de ou pe una din suprafe]e. Discurile metalice sunt suprapuse pe suprafe]ele pe care sunt degaj\rile [i `n cavit\]ile realizate se g\sesc bile metalice. Discurile sunt Fig.72 Mecanism de frnare cu band\ presate unul fa]\ de cel\lalt cu arcuri. La ac]ionarea pedalei de frn\, printr-un sistem de prghii, discurile sunt rotite `n sensuri diferite. Datorit\ formei pe care o au cavit\]ile, precum [i a prezen]ei bilelor `n 62
Victor VLCU
Ambele ro]i sunt prev\zute cu astfel de mecanisme fiind posibil\ frnarea pe fiecare roat\ `n parte, sau concomitent prin solidarizarea celor dou\ pedale de frn\.
Indiferent de sistemul de frnare, toate tractoarele sunt prev\zute cu dou\ pedale de frn\, pentru a permite frnarea independent\ a ro]ilor. Indica]i care este rolul mecanismului de frnare. Enumera]i tipurile de mecanisme de frnare prezentate. Identifica]i componen]a [i modul de func]ionare a mecanismelor prezentate.
acestea, discurile metalice sunt for]ate s\ se dep\rteze unul fa]\ de cel\lalt. Prin deplasarea discurilor metalice acestea preseaz\ discurile cu ferodou pe carcasa ansamblului `n felul acesta realizndu-se frnarea. Mecanismul de frnare cu band\ este cel mai simplu din aceast\ categorie de mecanisme [i echipeaz\ tractoarele de putere mic\ realiznd frnarea pe ro]ile din spate (motrice). Mecanismul const\ dintr-o band\ metalic\ c\ptu[it\ cu ferodou, `nf\[urat\ o dat\, `n jurul unui tambur metalic fixat pe axul planetar al ro]ii. La ac]ionarea pedalei de frn\ banda este strns\ pe tambur realiznduse astfel frnarea (fig. 72).
63
Victor VLCU
5. Sistemul de pornire a motoarelor cu ardere intern\ Pentru pornirea unui motor termic cu ardere intern\ este necesar\ ac]ionarea arborelui cotit cu o anumit\ tura]ie, pn\ se ob]in primele aprinderi ale combustibilului. Tura]ia arborelui cotit, pentru pornire trebuie s\ fie : la MAS 50-100 rot/min, la MAC cu injec]ie direct\ 100-150 rot/min [i 150-200 rot/min la MAC cu injec]ie indirect\ `n camer\ compartimentat\. Cuplul necesar pornirii trebuie s\ fie mai mare dect cuplul dat de for]ele rezistente respectiv: for]ele de frecare, de comprimarea aerului sau amestecul carburant [i de iner]ie (scoaterea din starea de repaus a pieselor ce urmeaz\ s\ fie `n mi[care). Valoarea aproximativ\ a acestui cuplu se poate determina cu rela]ia: Cp=Kp Vs r (daN m) `n care: Kp este coeficientul de pornire [i are valoarea 3-5 daN/litru capacitate cilindric\; 5-10 daN/litru capacitate cilindric\; Vs capacitatea cilindric\ `n litri; r - raza manivelei arborelui cotit `n mm: ~n vederea pornirii, motorul se supune unui control obligatoriu privind: integritatea pieselor, corecta asamblare a acestora [i existen]a plinurilor (nivelul uleiului `n baia de ulei, `n carterul pompei de injec]ie, nivelul lichidului de r\cire, cantitatea de combustibil din rezervor). Procedeele de pornire a motoarelor cu ardere intern\ sunt: pornire manual\, cu demaror (motor electric), cu motor termic auxiliar, cu aer comprimat [i cu cartu[ exploziv. Pornirea manual\ se face cu ajutorul unei manivele care se cupleaz\ la un cap\t al arborelui cotit sau cu o sfoar\ ce ac]ioneaz\ volantul. Este posibil\ numai la motoarele de putere mic\. Pornirea cu demaror este procedeul cel mai folosit. Demarorul este un motor electric de curent continuu, alimentat de la bateria de acumulatoare. ~n acest scop, pe axul rotorului se g\se[te o roat\ din]at\, Fig. 73-Schema constructivcare se poate angrena cu coroana func]ional\ a pornirii motorului din]at\ de pe volant. Aducerea ro]ii termic cu demaror din]ate de pe axul rotorului `n pozi]ie de antrenare cu coroana din]at\ se poate face manual sau electromagnetic( fig.73). 64
Victor VLCU
Fig. 74 - Schema electric\ a demarorului
Electromotorul (fig.74) este format din rotor cu `nf\[urarea rotoric\ [i stator prev\zut cu patru `nf\[ur\ri: dou\ (a [i b) legate `n paralel [i sunt din conductor de cupru cu sec]iune mic\ [i dou\ (A [i B) legate `n serie cu rotorul [i sunt din conductor de cupru cu sec]iune mare. Prin `nchiderea contactului normal deschis CND, prin bobina L trece curentul de la bateria de acumulatoare. Cmpul magnetic format `n jurul acesteiaq atrage arm\tura ce `nchide contactele 1-2, realizndu-se punerea sub tensiune a bobinelor a [i b. Acestea determin\ o deplasare axial\ a rotorului cu cca. 22 mm [i o rotire u[oar\ a rotorului. ~n acest mod s-a angrenat pinionul de pe rotor cu coroana din]at\ de pe volant. ~n acest moment se `nchide [i contactul 1-3, punndu-se sub tensiunea bateriei [i bobinele (`nf\[ur\rile) A [i B. Din acest moment electromotorul func]ioneaz\ normal furniznd cuplu maxim. Intensitatea curentului cerut bateriei de acumulatoare fiind foarte mare (peste 2ooA). Pentru a nu se sulfata bateria este indicat ca timpul unei `ncerc\ri de pornire s\ nu fie mai mare de 10-15 secunde iar num\rul de `ncerc\ri s\ nu dep\[easc\ 3-4 ori. Pornirea cu motor termic auxiliar este un procedeu `ntlnit de regul\ la pornirea motoarelor Diesel de putere mare(peste 100 KW). Motorul auxiliar pentru pornire este un motor cu aprindere prin scnteie `n doi sau patru timpi, cu puterea de 10-20 KW, care poate ac]iona prin intermediul unui cuplaj facultativ arborele cotit al motorului principal. Celelalte metode de pornire sunt folosite la motoarele ce echipeaz\ ma[ini cu destina]ie special\. CE SUNT METODELE AJUT|TOARE DE PORNIRE ? Pornirea motoarelor pe timp rece, `n special a celor Diesel, prezint\ dificult\]i. Pentru a u[ura pornirea acestora se folosesc diferite metode ajut\toare, dintre care cele mai uzuale sunt: pre`nc\lzirea motorului [i pre`nc\lzirea aerului introdus `n motor, 65
Victor VLCU
Pre`nc\lzirea motorului se realizeaz\ fie prin introducerea de ap\ cald\ `n sistemul de r\cire, fie prin `nc\lzirea lichidului existent. Pre`nc\lzirea aerului se realizeaz\ prin introducerea unei rezisten]e electrice `n galeria de admisie sau `n camera de ardere (bujie incandescent\) sau cu termostarter. Acesta din urm\ realizeaz\ `nc\lzirea aerului prin arderea unei cantit\]i mici de motorin\ `n galeria de admisie. 6. Echipamentul de lucru al tractoarelor agricole ~n vederea ac]ion\rii ma[inilor agricole, tractoarele sunt prev\zute cu diverse dispozitive, mecanisme [i instala]ii, care alc\tuiesc `mpreun\ echipamentul de lucru. Acest echipament este format din dispozitive de cuplare-trac]iune, priz\ de putere, instala]ie hidraulic\ [i mecanism de suspendare. 6.1. INSTALA}IA HIDRAULIC| Instala]ia hidraulic\ serve[te att pentru ac]ionarea mecanismului de suspendare al tractorului, ct [i pentru ac]ionarea unor motoare hidrostatice rotative sau liniare, care antreneaz\ diferite organe de lucru ale ma[inilor agricole, ori schimb\ pozi]ia acestor organe. Ac]ionarea corespunz\toare a ma[inii de lucru sau a diferitelor organe ale acesteia presupune `ndeplinirea, de c\tre instala]ia hidraulic\ a tractorului, a ctorva cerin]e principale: ridicarea `ntr-un timp corespunz\tor a ma[inii din pozi]ia de lucru `n pozi]ia de transport; coborrea ma[inii s\ se realizeze `n timp corespunz\tor; men]inerea ma[inii la nivelul stabilit [i ob]inut la `nceputul lucrului; urm\rirea denivel\rilor terenului de c\tre ma[in\; men]inerea parametrilor de lucru ai ma[inii (nivelul reglat, rezisten]a la trac]iune etc. la valorile stabilite ini]ial prin reglaj, indiferent de situa]iile care apar. Instala]iile hidraulice, dup\ modul de ac]ionare a mecanismului de suspendare, pot fi: f\r\ reglaje automate [i cu reglaje automate. ~n primul caz instala]ia hidraulic\ asigur\ numai ridicarea, coborrea [i lucrul pe pozi]ie neutr\ sau flotant\ a ma[inii agricole purtate. Instala]iile din categoria a doua, extinse mult `n ultimii ani, asigur\ [i reglarea automat\ a parametrilor de lucru ai ma[inii purtate [i anume : reglajul de pozi]ie, reglajul de for]\ sau reglajul combinat, succesiv sau concomitent. Dup\ construc]ie, instala]iile hidraulice se clasific\ astfel: par]ial monobloc, cnd numai o parte din elementele componente sunt montate `ntr-un bloc comun; cu elemente separate, unde toate p\r]ile componente sunt montate separat. 66
Victor VLCU
Indiferent de tipul instala]iei hidraulice, aceasta este alc\tuit\ din urm\toarele p\r]i principale: rezervorul de ulei (carterul transmisiei la unele tractoare), pompa hidraulic\, distribuitorul hidraulic, conducte de leg\tur\ [i consumatorii, reprezenta]i prin motoare hidraulice rotative sau liniare. Instala]ia hidraulic\ f\r\ reglaje automate (fig.75) asigur\ mecanismului de suspendare patru regimuri de func]ionare:
ridicare(R), cnd uleiul trimis de pomp\ este dirijat de distribuitor sub pistonul cilindrului hidraulic, asigurnd ridicarea acestuia [i a ma[inii purtate; uleiul de deasupra pistonului se `ntoarce `n rezervor, trecnd prin distribuitor; coborre(C), cnd uleiul sub presiune trece din distribuitor `n spa]iul de deasupra pistonului, ceea ce determin\ coborrea acestuia [i a ma[inii purtate; uleiul de sub piston trece `n distribuitor [i apoi `n rezervor; neutru(P), cnd uleiul ce ajunge `n distribuitor este dirijat de acesta `n rezervor, iar leg\tura `ntre cilindrul hidraulic [i distribuitor este `ntrerupt\; `n felul acesta, pistonul r\mne blocat `ntr-o anumit\ pozi]ie `n cilindru, determinnd blocarea ma[inii purtate; flotant(F), cnd uleiul trimis de pomp\ la distribuitor se re`ntoarce `n rezervor, ca la regimul neutru, `ns\ uleiul din cilindru poate s\ circule dintr-o parte `n cealalt\ a acestuia, trecnd prin distribuitor, `n cazul deplas\rii pistonului sub ac]iunea ma[inii purtate care copiaz\ denivel\rile terenului prin ro]i sau patine. Cele patru regimuri de func]ionare se ob]in cu ajutorul manetei de comand\ a distribuitorului.
Fig. 75 - Instala]ia hidraulic\ f\r\ reglaje automate
67
Victor VLCU
maneta de control a efortului cam\
maneta a pozi]iei cilindru hidraulic
de control prghii
distribuitor bra] de ridicare pomp\ de ulei tirant de control
articula]ie carterul transmisiei prghie tirant orizontal
Fig. 76 Instala]ia hidraulic\ cu reglaje automate
Instala]ia hidraulic\ cu reglaje automate (fig.76) cuprinde, `n afara p\r]ilor componente amintite anterior, dispozitive care asigur\ controlul [i reglarea automat\ a parametrilor de lucru ai ma[inii purtate. Reglajul de pozi]ie asigur\ men]inerea automat\ a pozi]iei ma[inii la `n\l]imea sau adncimea de lucru reglat\ ini]ial cu ajutorul manetei de comand\ a distribuitorului, indiferent de varia]iile rezisten]ei la trac]iune a ma[inii. La coborrea ma[inii, ag\]at\ `n spatele tractorului, sub `n\l]imea reglat\, bra]ul de ridicare coboar\ [i aceast\ mi[care este trimis\ la cama de control a pozi]iei prin intermediul prghiilor de avertizare. Cama este rotit\ [i sert\ra[ul distribuitorului este ac]ionat `n pozi]ia `n care cilindrul hidraulic este alimentat cu ulei. Prin ac]ionarea cilindrului hidraulic se realizeaz\ rotirea bra]ului de ridicare [i aducerea ma[inii `n pozi]ia ini]ial\. Reglajul de for]\ asigur\ men]inerea constant\ a rezisten]ei la trac]iune a ma[inii, prin varia]ia adncimii de lucru. Cnd for]a de trac]iune dep\[e[te o anumit\ valoare, stabilit\ prin tensionarea arcului din tirantul de control, de la tirantul orizontal mi[carea se transmite la prghia de ac]ionare a palpatorului de efort. Acesta ac]ioneaz\ sert\ra[ul distribuitorului `n pozi]ia 68
Victor VLCU
`n care cilindrul hidraulic este alimentat cu ulei. Prin ac]ionarea cilindrului hidraulic se realizeaz\ rotirea bra]ului de ridicare [i ridicarea ma[inii cu scopul diminu\rii efortului de trac]iune. Cnd efortul scade ma[ina este cobort\ `n pozi]ia ini]ial\. Enumera]i care sunt cele patru regimuri de func]ionare a unei instala]ii hidraulice f\r\ reglaje automate. Indica]i, cu ajutorul schemei func]ionale, modul cum se realizeaz\ cele patru regimuri de func]ionare. Eumera]i reglajele pe care le poate executa o instala]ie hidraulic\ cu reglaje automate. Indica]i, cu ajutorul schemei func]ionale, modul cum se realizeaz\ reglajele automate. 6.2. MECANISMUL DE SUSPENDARE Mecanismul de suspendare serve[te pentru cuplarea la tractor a ma[inilor purtate [i semipurtate, ct [i pentru suspendarea `ntregii ma[ini, respectiv a p\r]ii anterioare a acesteia. Func]ionarea corespunz\toare a ma[inii agricole purtate sau semipurtate pe tractor impune respectarea unor cerin]e de c\tre mecanismul de suspendare: coborrea ma[inii `n pozi]ia de lucru [i asigurarea adncimii de lucru necesare; scoaterea ma[inii din pozi]ia de lucru [i ridicarea ei la `n\l]imea care s\ asigure lumina minim\ a ma[inii necesar\ pentru transport; asigurarea paralelismului ma[inii cu suprafa]a terenului, indiferent de pozi]ia tractorului (pe direc]ie longitudinal\ prin tirantul central [i pe direc]ie transversal\ prin supor]ii tiran]ilor laterali); reglarea pozi]iei centrului instantaneu de rota]ie al tiran]ilor mecanismului de suspendare. ~n acest scop, tiran]ii mecanismului trebuie s\ aib\ posibilitatea de a se putea monta la tractor `n diferite pozi]ii pe vertical\; limitarea sau blocarea mobilit\]ii mecanismului de suspendare pe direc]ie transversal\. Mecanismul de suspendare (fig.77) este alc\tuit din trei bare: o bar\ superioar\ , cu lungime reglabil\, numit\ tirant central [i dou\ bare inferioare [i care se mai numesc tiran]i laterali. Aceste bare, prev\zute cu articula]ii la ambele capete, servesc pentru cuplarea ma[inil
69
Victor VLCU
Ridicarea sau coborrea tiran]ilor laterali se realizeaz\ cu ajutorul unui cilindru hidraulic care, cnd este ac]ionat produce rotirea bra]ului de ridicare prin aceasta ridicndu-se tiran]ii orizontali prin intermediul tiran]ilor verticali. bra] Limitarea de oscila]iilor transversale ale ridicare tiran]ilor laterali se face de obicei cu lan]uri de rigidizare, cu lungime reglabil\. La tractoarele care nu posed\ mecanisme automate de m\rire a aderen]ei la sol, tiran]ii se pot monta pe tractor la diferite `n\l]imi, `n scopul `mbun\t\]irii aderen]ei. tirant tiran]i lan] de Pentru asigurarea central verticali rigidizare unei libert\]ii de mi[care a ma[inii, fa]\ de tractor, `n tirant orizontal plan vertical-transversal, necesar\ copierii Fig. 77 - Mecanismul de suspendare denivel\rilor terenului `n cazul ma[inilor cu l\]imi de lucru mari, tijele de ridicare sunt prev\zute la unul din capete att cu g\uri normale ct [i cu g\uri alungite, prin care se face leg\tura articulat\. Lan]urile de rigidizare se pot monta la tractor `n diferite pozi]ii pe `n\l]ime, astfel `nct ma[ina s\ aib\ o anumit\ libertate de oscilare transversal\ `n pozi]ia cobort [i s\ fie rigidizat\ atunci cnd este ridicat\ (pluguri), sau s\ fie rigidizat\ `n ambele pozi]ii (ma[ini de sem\nat, cultivatoare pentru pr\[it, ma[ini pentru fertilizare, combatere, erbicidare) Este necesar ca greutatea ma[inii agricole suspendate s\ nu dep\[easc\ circa 50 % din sarcina maxim\ de ridicare indicat\ pentru mecanismul de suspendare respectiv. Indica]i rolul mecanismului de suspendare . Enumera]i elementele componente ale acestuia. 70
Victor VLCU
6.3. DISPOZITIVELE DE CUPLARE-TRAC}IUNE Dispozitivele de cuplare-trac]iune se utilizeaz\ pentru cuplarea la tractor a ma[inilor agricole tractate sau a remorcilor [i semiremorcilor. Avnd `n vedere condi]iile de lucru ale tractoarelor precum [i multitudinea situa]iilor de folosire a lor, dispozitivele de cuplare-trac]iune cu care sunt prev\zute trebuie s\ `ndeplineasc\ mai multe cerin]e constructive [i func]ionale: s\ fie simple, de mas\ redus\, rezistente [i nedeformabile; s\ transmit\ integral efortul de trac]iune dezvoltat de c\tre tractor, la ma[ina de lucru; s\ permit\ func]ionarea normal\ a ma[inilor remorcate [i utilizarea complet\ a l\]imii lor de lucru; s\ permit\ func]ionarea normal\ a ma[inilor remorcate [i utilizarea complet\ a l\]imii lor de lucru; s\ permit\ func]ionarea normal\ a ma[inilor remorcate [i utilizarea complet\ a l\]imii lor de lucru; s\ permit\ reglarea punctului de cuplare a ma[inii, att pe vertical\, ct [i pe direc]ia transversal\ [i pe direc]ia de mers, astfel `nct ma[ina remorcat\ s\ contribuie la stabilitatea `n lucru a tractorului; s\ poat\ fi folosite, eventual, la remorcarea concomitent\ a mai multor ma[ini de lucru; s\ fie utilizabile pentru ct mai multe tipuri de ma[ini tractate, remorci [i semiremorci; s\ se poat\ monta [i demonta u[or; s\ prezinte siguran]\ mare `n exploatare. Cuplele de remorcare sunt destinate pentru cuplarea la tractoarele pe ro]i a remorcilor biaxe [i pot fi de diferite tipuri: cu cuplare manual\, semiautomat\ [i automat\. La cea cu cuplare manual\, att cuplarea ct [i Fig. 78 -Cupla de remorcare semiautomat\ decuplarea se realizeaz\ cu mna. ~n cazul cuplei semiautomate, cuplarea remorcii se face automat, iar decuplarea-manual. La cupla automat\, att cuplarea ct [i decuplarea remorcii se efectueaz\ automat. 71
Victor VLCU
Cupla de remorcare semiautomat\ (fig. 78) este alc\tuit\ din suportul de fixare la tractor, cupla propriu-zis\ , bol]ul de cuplare ,piesa de leg\tur\, arcul pentru amortizarea [ocurilor [i mecanismul pentru cuplaredecuplare. Acest mecanism este format din prghie, manet\, z\vor [i arcuri. Cuplarea se face prin deplasarea tractorului `napoi. ~n momentul cnd ochiul pro]apului remorcii `mpinge (ac]ioneaz\) z\vorul, prghia este deblocat\,iar arcul face cuplarea prin coborrea bol]ului. Decuplarea se realizeaz\ prin ridicarea bol]ului cu ajutorul manetei [i blocarea prghiei cu z\vorul , `mpins de c\tre arc. 6.4. PRIZA DE PUTERE Priza de putere serve[te la ac]ionarea de c\tre tractor a organelor mobile, de obicei rotative, ale diferitelor ma[ini agricole, att `n cazul deplas\rii agregatului ct [i la sta]ionar. Dup\ tura]ie, prizele de putere se `mpart astfel: cu tura]ie constant\ (normale), cu tura]ie variabil\ (sincrone) [i cu tura]ie mixte. Tura]ia constant\, (indiferent de viteza de deplasare a tractorului) de 540 rot/min se folose[te la tractoarele cu putere de pn\ la 70 CP; la tractoarele cu putere de 70 - 100 CP se folose[te tura]ia constant\ de 540 rot/min sau 1000 rot/min, ori ambele tura]ii la acela[i tractor; la tractoarele de peste 100 CP se utilizeaz\ tura]ia constant\ de 1000 rot/min. Tura]ia variabil\ (priza sincron\) este folosit\ pentru ac]ionarea aparatelor de distribu]ie de la unele ma[ini de sem\nat, de plantat [i de fertilizat, la care tura]ia acestor aparate trebuie s\ fie propor]ional\ cu viteza de deplasare, `n vederea men]inerii constante a cantit\tii de material la hectar. Priza sincron\ se utilizeaz\ [i la ac]ionarea ro]ilor motrice ale unor remorci monoax. Prizele de putere cu tura]ii mixte, pot fi ac]ionate att de la arborele cotit al motorului ct [i de la arborele secundar al cutiei de viteze. Dup\ gradul de dependen]\ de ansamblurile transmisiei tractorului [i de comenzile acestora, prizele de putere pot fi de mai multe tipuri: independente (cu transmisie [i comand\ independente de transmisia tractorului), care asigur\ cuplarea-decuplarea prizei [i schimbarea vitezelor tractorului independent una de alta (schimbarea vitezei de mers nu determin\ `ntreruperea func]ion\rii prizei, iar cuplareadecuplarea prizei se face f\r\ `ntreruperea ac]ion\rii ro]ilor motrice); semiindependente (cu transmisie independent\ [i comand\ dependent\ de transmisia tractorului), la care cuplarea-decuplarea prizei sunt posibile numai dup\ oprirea tractorului, datorit\ unei comenzi comune att pentru priz\ ct [i pentru transmisia tractorului. Schimbarea vitezelor `ns\ se face f\r\ `ntreruperea transmiterii mi[c\rii la priza de putere; dependente (cu transmisie [i comand\ dependente de transmisia tractorului), `n care caz cuplarea-decuplarea prizei se pot face numai dup\ 72
oprirea tractorului, iar la schimbarea vitezelor se `ntrerupe transmiterea mi[c\rii la priza de putere; mixte, care pot func]iona fie `n regim independent, fie `n regim dependent, `n cazul aceluia[i tractor, tura]ia acestora fiind constant\. De obicei `ns\, la regimul dependent tura]ia prizei este variabil\. Prizele independente sunt cel mai mult utilizate, datorit\ avantajelor pe care le prezint\. Cuplarea-decuplarea prizelor de putere se realizeaz\ cu ajutorul unor manete [i man[oane glisante. ~n cazul prizei de putere semiindependente, comanda celor dou\ ambreiaje se face cu o singur\ pedal\: pe por]iunea superioar\ a cursei pedalei se comand\ ambreiajul motorului, iar pe por]iunea inferioar\ambreiajul prizei de putere. Arborele canelat al prizei de putere este amplasat, de obicei, `n spatele tractorului, iar sensul de rota]ie al acestuia este cel al acelor de ceasornic, v\zut din spatele tractorului. Tura]ia standardizat\ a prizei de putere, de 540 rot/min sau 1000 rot/min, trebuie s\ se ob]in\ `n momentul cnd motorul atinge 80 - 90 % din tura]ia nominal\. La unele tractoare tura]ia standardizat\ a prizei se ob]ine chiar la tura]ia nominal\ a motorului. Schemele cinematice de realizare a diferitelor transmisii la priza de putere sunt diverse. Exemple de astfel de scheme cinematice sunt prezentate `n figura 79.
Victor VLCU
Fig. 79 - Scheme cinematice ale prizelor de putere 73
Victor VLCU
Sunt prezentate urm\toarele scheme cinematice: a priza cu tura]ie constant\ [i comand\ dependent\, ac]ionat\ de la arborele ambreiajului 1; b - priza cu tura]ie variabil\ [i comand\ dependent\ ac]ionat\ de la arborele secundar 2 al cutiei de viteze; c [i d prize de putere cu tura]ie constant\ [i comand\ independent\ prev\zute cu cte un ambreiaj propriu; e [i f prize de putere cu tura]ie constant\ [i comand\ semiindependent\, realizat\ de la un ambreiaj simplu 4 sau de la un ambreiaj dublu 5; h priz\ de putere cu tura]ie mixt\ [i comand\ independent\, ob]inut\ printr-un reductor planetar 6 cu func]ie de ambreiaj. Indica]i care este rolul prizei de putere, pozi]ionarea acesteia pe tractor [i tura]iile ob]inute de aceasta. Clasifica]i prizele de tura]ie `n func]ie de tura]iile ob]inute. Enumera]i tipurile de prize de putere ]innd cont de gradul de dependen]\ a acestora
74
Victor VLCU
7. Echipamentul electric al tractoarelor Echipamentul electric al tractoarelor cuprinde urm\toarele p\r]i: generatorul de curent cu aparatele pentru reglarea tensiunii, limitarea curentului, protec]ia generatorului [i controlul `nc\rc\rii bateriei; bateria de acumulatoare; consumatori. 7.1. ALTERNATORUL Ca generator de curent la tractoarele existente `n expluatare este folosit alternatorul. Acesta produce curent alternativ [i pentru redresarea lui (transformarea `n curent continuu) este folosit\ o punte de redresare, `nglobat\ `n carcasa alternatorului. Alternatorul este format din stator, la care se g\sesc trei `nf\[ur\ri legate `n stea, al c\rui nul este scos la o borna, iar cele trei capete sunt legate la redresorul `n punte dubl\ trifazat\, [i rotorul cu `nf\[urarea de excita]ie, ale c\rei capete sunt scoase la dou\ inele colectoare, unul legat la borna DF [i cel\lalt la mas\ (fig.80). Pentru a produce un curent electric de tensiune aproximativ constant\, 12-14,5 V, curentul de excita]ie este reglat de un releu regulator de tensiune (fig.81). Alternatorul func]ioneaz\ astfel: cnd se introduce cheia `n contact, `nf\[urarea rotoric\ prin borna DF este alimentat\ cu curent bobinaj de la baterie prin intermediul releului indus regulator. ~n jurul rotorului se stator produce un cmp magnetic [i `n momentul cnd motorul func]ioneaz\ rotor (rotorul prime[te mi[care de rota]ie de la arborele motor prin curea colector bobinaj trapezoidal\) varia]ia cmpului inductor magnetic induce`n `nf\[urarea statorului un curent de induc]ie, perii alternativ trifazat.
Fig. 80 - Alternatorul
75
Victor VLCU
7.2. BATERIA DE ACUMULATOARE Serve[te ca furnizor de energie electric\ cnd motorul nu func]ioneaz\ [i e consumator (`nmagazinnd energie) cnd motorul este pornit [i alternatorul produce energie electric\. Se utilizeaz\ baterii cu pl\ci de plumb [i solu]ie de perii acid sulfuric [i ap\ distilat\. O baterie e format\ din mai multe elemente de alternator regulator acumulator (fiecare element de tensiune electronic furniznd curent cu tensiune Fig.81 - Regulatorul de tensiune de 2V). Un element este electronic format din pl\ci pozitive [i pl\ci negative montate alternativ `ntre care se g\sesc izolatori (pl\ci de lemn sau plastic sub form\ de sit\). Pl\cile de acela[i semn se leag\ `ntre ele [i se pun `n eviden]\ prin born\. Pl\cile pozitive sunt formate dintr-un gr\tar din plumb pe care se placheaz\, sub form\ de cristale mici, oxid de plumb, iar cele negative sunt tot sub form\ de gr\tar care se placheaz\, tot sub form\ de cristale, plumb. Reac]iile chimice la `nc\rcare-desc\rcare sunt: PbO2 + Pb + 2H2SO4 == 2PbSO4 + 2H2O + e Densitatea normal\ a electrolitului este de 1,28 g/cm3 sau 30-320 Be. O baterie de acumulatoare este caracterizat\ prin tensiunea la borne [i prin capacitatea de `nc\rcare dat\ `n Ah(Amperi ar\). Densitatea bateriei ne poate aprecia gradul de `nc\rcare a bateriei [i anume: 1,28 100% `nc\rcat\; 1,24 - 75% `nc\rcat\; 1,20 - 50% `nc\rcat\; 1,16 - 75% desc\rcat\ (limita maxim\ admis\). Dac\ se continu\ desc\rcarea se produce sulfatarea bateriei [i rebutarea ei. ~n afar\ de densitate, ca norm\ de `ntre]inere intr\ [i verificarea nivelului electrolitului ce trebuie s\ fie de 10-15 mm deasupra pl\cilor.
redresor principal redresorul excita]iei
76
Victor VLCU
7.3. CONSUMATORI ~n aceast\ grup\ func]ional\ intr\ instala]ia de iluminare [i semnalizare respectiv faruri, proiectoare, l\mpi pentru semnalizarea frn\rii, schimb\rii direc]iei de deplasare a tractorului, iluminarea num\rului de circula]ie, iluminarea bordului [i aparatele de bord. Indica]i rolul echipamentului electric al tractoarelor [i componen]a acestuia. Indica]i rolul alternatorului [i modul de func]ionare al acestuia. Enumera]i consumatorii din instala]ia electric\.
77
Victor VLCU
PARTEA a-II-a 1.1. MOTOARELE ELECTRICE Motoarele electice transform\ energia electric\ `n energie mecanic\ Ac]ionarea electric\ a ma[inilor a luat o larg\ r\spndire datorit\ avantajelor pe care le are fa]\ de celelalte ac]ion\ri. Aceste avantaje decurg din caracteristicile motoarelor electrice: simplitatea construc]iei, u[urin]a pornirii, opririi [i manevr\rii lor, reglarea u[oar\ a tura]iei, func]ionare sigur\ [i uniform\, `ntre]inere simpl\ [i comod\, posibilitatea automatiz\rii ma[inilor ac]ionate [i sunt nepoluante. Motoarele electrice pentru ac]ionare sunt de curent continuu [i de curent alternativ. Motoarele de curent continuu sunt foarte pu]in r\spndite, ele se `ntlnesc acolo unde este nevoie de un reglaj larg al tura]iei (ac]ionarea la troleibuze, tramvaie). Cele mai r\spndite sunt motoarele electrice de curent alternativ [i pot fi monofazate sau trifazate. Cele monofazate sunt folosite pentru ac]ion\ri ce necesit\ puteri mici, pn\ la 2 KW. Cele mai folosite sunt sunt motoarele electrice trifazate asincrone cu rotorul `n scurt circuit. Motoarele electrice de curent alternativ trifazate pot fi: dup\ tura]ie asincrone sau sincrone; dup\ construc]ia rotorului cu rotorul bobinat sau `n scurt circuit (fig.82).
a. b. Fig.82 - Motor electric de curent alternativ a) cu rotorul bobinat; b) cu rotorul `n scurt circuit. 78
Victor VLCU
Principiul de func]ionare a motorului electric asincron trifazat cu rotorul `n scurt circuit, const\ `n urm\toarele: dac\ se aplic\ `nf\[ur\rilor statorului o tensiune trifazat\ `n jurul acestora se formeaz\ un cmp magnetic care `[i schimb\ polaritatea de cte ori `[i schimb\ sensul curentul electric. Aceast\ schimbare de polaritate d\ impresia c\ acest cmp se rote[te, motiv pentru care se [i nume[te cmp magnetic `nvrtitor. Tura]ia acestuia este numit\ tura]ie de sincronism (ns) [i este dat\ de rela]ia:
ns =
60 f rot / min p
`n care: f=frecven]a `n Hz; p=num\rul de perechi de poli.
Liniile de for]\ ale acestui cmp magnetic rotitor, intersecteaz\ `nf\[urarea rotorului [i astfel induce `n aceasta un curent de induc]ie. Acesta formeaz\ [i el `n jurul rotorului un cmp magnetic. Interac]iunea dintre cele dou\ cmpuri magnetice d\ un cuplu de for]\ sub influen]a c\ruia rotorul cap\t\ mi[care de rota]ie. ~n acest moment, energia electric\ furnizat\ statorului se transform\ `n energie mecanic\ la arborele rotorului. Deoarece frecven]a curentului furnizat de Sistemul Energetic Na]ional este de f=50 perioade pe secund\, ns=3000/p [i tura]iile de sincronism vor fi pentru: p=1 ns = 3000 rot/min; p=2 - ns = 1500 rot/min; p=3 - ns = 1000 rot/min; p=4 - ns = 750 rot/min; p=5 - ns = 600 rot/min. Rotorul va avea o tura]ie mai mic\ dect cea de sincronism. R\mnerea `n urm\ a rotorului fa]\ de cmpul magnetic `nvrtitor al statorului se nume[te alunecare (s) [i se exprim\ `n unit\]i relative:
s=
ns nr ns
unde: ns tura]ia cmpului magnetic rotitor; nr tura]ia rotorului.
~n timpul func]ion\rii motorului alunecarea s variaz\ de la 1 (`n momentul pornirii sau cnd rotorul este frnat) pn\ aproape de 0 (`n momentul func]ion\rii nmla regim normal). Construc]ia statorului motorului electric de curent alternativ trifazat, presupune montarea a trei `nf\[ur\ri `n canalele formate la nivelul carcasei. Dup\ cum sunt legate cele [ase capete(trei `nceputuri [i trei 79
sfr[ituri) ale acestor `nf\[ur\ri deosebim legare `n stea [i legare `n triunghi (fig.83).
Victor VLCU
Fig. 83 Legarea `nf\[ur\rilor ~nceputurile se noteaz\ cu A,B,C [i sfr[iturile cu x,y [i z. La legarea `n stea `nceputurile se leag\ la re]eaua de alimentare [i sfr[iturile `ntre ele. La legarea `n triunghi `nceputul unei `nf\[ur\ri se leag\ cu sfr[itul celeilalte [i se ob]in trei noduri ce se leag\ la re]ea. La legarea `n stea pe `nf\[urare ac]ioneaz\ tensiunea de faz\ a re]elei de alimentare (Uf) iar la legarea `n triunghi ac]ioneaz\ tensiunea de linie (Ul). Ul = 3 Uf Pentru Sistemul Energetic Na]ional Uf = 220V [i Ul = 380V. Modul de conectare a capetelor `nf\[ur\rilor ne este dat de tensiunea maxim\ admis\, suportat\ de `nf\[urare, tensiune care se precizeaz\ pe pl\cu]a cu date tehnice care se g\se[te pe batiul motorului electric. Pe lng\ tensiune mai sunt indicate urm\toarele m\rimi nominale : puterea motorului `n KW, curentul nominal In(A), tura]ia nn (rot/min), factorul de putere cos , frecven]a curentului `n Hz. 1.2. LEGAREA MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE TRIFAZATE LA RE}EA Motorul cu rotorul `n scurt circuit , cu toate calit\]ile sale, are [i un dezavantaj [i anume acela c\ la pornire absoarbe din re[ea un curent de 5-10 ori mai mare dect curentul nominal de sarcin\. Pentru a mic[ora curentul absorbit la pornire, statorul trebuie alimentat cu tensiune mai mic\ [i pe m\sur\ ce cre[te tura]ia poate cre[te [i tensiunea, pn\ la cea nominal\. Motoarele cu puteri nominale pn\ la 4 4,5 KW se leag\ 80
Victor VLCU
direct la re]ea. Pentru motoarele cu puteri nominale peste 4,5KW, pentru limitarea curentului de pornire se pot folosi trei metode: a) pornirea stea triunghi (fig.84); b) pornirea cu ajutorul reostatului (fig.85); c) pornirea cu autotransformator (fig.86).
Fig. 84 - Pornirea motorului `n scurtcircuit stea triunghi
Fig. 85 - Pornirea motorului `n scurtcircuit cu reostat ~n primul caz (a), cu ajutorul unui comutator se leag\ `nf\[ur\rile statorului mai `nti `n stea [i apoi dup\ ce rotorul motorului ajunge la tura]ia nominal\ se leag\ `n triunghi. Prin aceast\ comutare se mic[oreaz\ curentul de pornire de trei ori, dar odat\ cu el se mic[oreaz\ de trei ori [i cuplul de pornire. ~n cazul (b), `n circuitul `nf\[ur\rilor se introduc rezisten]e suplimentare [i pe m\sur\ ce tura]ia rotorului cre[te acestea se scot din circuit. 81
Fig. 86 - Pornirea motorului `n scurtcircuit cu autotransformator
Victor VLCU
~n cazul (c), se alimenteaz\ `nf\[ur\rile statorului cu tensiuni mici la `nceput [i pe m\sur\ ce tura]ia cre[te se m\resc tensiunile de alimentare. ~n toate cazurile, cuplul ob]inut la pornire este mai mic, motiv pentru care ma[inile ac]ionate nu vor fi introduse `n sarcin\ (se pornesc `n gol). Acolo unde este nevoie de un cuplu mare de pornire se vor folosi motoare electrice trifazate asincrone cu rotorul bobinat. Pornirea acestora, indiferent de putere se face cu ajutorul unui reostat montat pe `nf\[ur\rile rotorului (fig.87).
~n momentul pornirii rezisten]ele introduse pe `nf\[ur\rile rotorului sunt maxime, iar pe m\sur\ ce tura]ia rotorului cre[te valoarea rezisten]elor se mic[oreaz\. ~n momentul cnd rotorul a ajuns la tura]ia nominal\ rezisten]ele se scot din circuit iar `nf\[ur\rile se scurtcircuiteaz\. Fig. 87 Pornirea motoarelor asincrone trifazate cu rotorul bobinat. 1.3. SCHIMBAREA SENSULUI DE ROTA}IE A MOTOARELOR ELECTRICE Inversarea sensului de rota]ie a motoarelor electrice asincrone trifazate se realizeaz\ foarte simplu prin schimbarea `ntre ele a dou\ faze, fie la nivelul cutiei cu borne sau la nivelul `ntrerup\torului principal (fig. 88). Alegerea motoarelor electrice pentru ac]ionarea unei ma[ini sau instala]ii se face de a[a natur\ `nct s\ folosim 0,9 din puterea activ\ a motorului. La alegerea motorului se va ]ine cont [i de tura]ia de care are nevoie ma[ina, de caracteristicile re]elei de alimentare [i de mediul `n care lucreaz\ [i de 82
Fig. 88 -Schimbarea sensului de rota]ie
Victor VLCU
regimul de lucru. Motoarele asincrone monofazate se fabric\ pentru tensiuni de 220V [i 380V, la frecven]a de 50Hz. De obicei, puterea nominal\ a acestora e pn\ la 600W. Motoarele electrice monofazate au pe stator o `nf\[urare principal\ (bornele A-X) [i una auxiliar\ (bornele l p) de pornire(fig.89). ~n unele cazuri este necesar s\ se foloseasc\ motoare trifazarte `n regim monofaz\. Atunci dou\ faze ale `nf\[ur\rii statorului, se folosesc ca `nf\[urare principal\ iar a treia faz\ ca `nf\[urare de pornire (fig.90) ~n timpul func]ion\rii motorului, `nf\[urarea de pornire se deconecteaz\. Puterea util\ a motorului `n regim monofazat este de aproximativ 60% din puterea nominal\ consumat\ de motorul trifazat. Pentru a ob]ine decalajul de faz\ `ntre curentul `nf\[ur\rii de lucru [i curentul `nf\[ur\rii de pornire, de obicei se conecteaz\ `n circuitul `nf\[ur\rii de pornire o rezisten]\ sau o reactan]\. Cuplul de pornire a motorului va avea valoare maxim\ cnd `n `nf\[urarea de pornire este conectat\ o rezisten]\ dup\ cum este ar\tat `n tabelul 1:
Fig.89 - Motor electric monofazat
Fig. 90 - Motor trifazat `n regim de monofaz\
83
Victor VLCU
Tabelul nr.1 Valoarea rezisten]elor conectate `n `nf\[urarea de pornire pentru realizarea cuplului maxim.
Puterea motorului trifazat KW la tensiunea 220/380V 0,6 1,0 1,7 2,6 Valoarea rezisten]ei 25 30 20 25 10 15 5 -10
Indica]i care sunt tipurile de motoare electrice utilizate. Enumera]i variantele de legare la re]ea a motoarelor electrice asincrone trifazate. Indica]i modalit\]ile de schimbare a sensului de rota]ie a motoarelor electrice.
84
Victor VLCU
Pentru o bun\ `nsu[ire a materialului prezentat, propunem urm\toarele teme de verificare: 1. Motorul termic cu ardere intern\. Componen]\, func]ionare. Mecanismul biel\-manivel\ [i de distribu]ie.
2. Sistemul de alimentare al motoarelor termice cu ardere intern\. Componen]\, func]ionare - `ntre]inere.
3. Sistemul de r\cire, undere, aprindere [i de pornire. Componen]\, func]ionare - `ntre]inere.
4. Ac]ionarea electric\. Motoare electrice trifazate asincrone. Func]ionare, legare la re]ea, pornire, inversare, sens mi[care.
85
Victor VLCU
BIBLIOGRAFIE 1. Babiciu V. [i colab., 1984 Sisteme hidraulice ale tractoarelor [i ma[inilor agricole. Edit.Ceres, Bucure[ti. 2. B\]ag\ N. [i colab., 1979 Motoare termice. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 3. Caraciugiuc Gr. [i colab., 1970 Tractoare. Rdit.Ceres, Bucure[ti. 4. Condescu Gh., Tomu]\ O.D., 1977 Acumulatoare electrice. Edit.Tehnic\, Bucure[ti. 5. Demetrescu I. [i colab., 1987 Exploatarea tractorului U-1010DT. Edit.Ceres, Bucure[ti. 6. Doinaru L., 1973 Aparatura de injec]ie pentru motoarele Diesel. Edit.Tehnic\, Bucure[ti. 7. Dr\gul\nescu N., Ciuc\ M., 1987 Echipamentul electronic al automobilului. Edit.Tehnic\, Bucure[ti. 8. Grnwald B., 1980 Teoria, calculul [i construc]ia motoarelor pentru autovehicule rutiere. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 9. Marica[ D. [i colab., 1983 Combustibili, lubrifian]i [i materiale speciale pentru automobile. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 10. Mih\]oiu I. [i colab., 1974 Utilizarea ra]ionala a tractoarelor de 40 (45) CP. Edit. Ceres, Bucure[ti. 11. Mih\]oiu I. [i colab., 1984 Tractoare. Edit.Ceres, Bucure[ti. 12. Mih\]oiu I. [i colab., 1984 Utilizarea tractorului A-1800A `n agricultur\. Edit. Ceres, Bucure[ti. 13. Mitroi C. [i colab., 1974 Normativ de `ntre]ineri tehnice, revizii [i repara]ii ale utilajelor [i instala]iilor pentru agricultur\. Edit. Ceres, Bucure[ti. 14. Neagu Tr., 1987 Motoare cu ardere intern\ folosite `n agricultur\. Litografiat. Institutul Agronomic Ia[i. 15. Neagu Tr. [i colab., 1982 Tractoare [i ma[ini horticole. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 16. Neagu Tr., 1995 Tractoare agricole. Litografiat. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. 17. Neagu Tr. [i colab., 1998 Ma[ini [i instala]ii zootehnice. Vol.I. Litografiat. Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ Ia[i. 18. Popescu S., B\descu M., 1992 Diagnosticarea [i `ntre]inerea tehnic\ a tractoarelor. Edit. Ceres, Bucure[ti. 19. Pimsner V. [i colab., 1965 Supraalimentarea motoarelor Diesel. Edit. Tehnic\, Bucure[ti. 20. Popa I. [i colab., 1962 Bujia. Edit. Tehnic\, Bucure[ti. 21. {andru A. [i colab., 1983 Exploatarea agregatelor agricole. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 22. {andru A. [i colab., 1971 Exploatarea agregatelor agricole. Edit. Ceres, Bucure[ti. 23. Tecu[an N., Ionescu E., 1982 Tractoare [i automobile. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 24. Tocaiuc Gh., 1982 Echipamentul electric al automobilelor. Edit. Tehnic\, Bucure[ti. 25. Toma Dr., Neagu Tr. [i colab., 1978 Tractoare agricole. Edit. Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. 26. Tomescu D. [i colab., 1988 Repararea utilajului agricol. Edit. Ceres, Bucure[ti. 27. Vasiliu C. [i colab., 1966 Echipamentul electric al tractoarelor [i ma[inilor agricole. Edit. Agro-Silvic\, Bucure[ti.
86
Victor VLCU
CUPRINS
Introducere1 Partea a-I-a. Tractorul.2 1. Motorul3 1.1. Clasificarea motoarelor cu ardere intern\.3 1.2. P\r]ile componente ale motoarelor cu ardere intern\.4 1.3. Mecanismul de distribu]ie..13 1.4. Sistemul de alimentare al motoarelor cu ardere intern\...18 1.4.1. Sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin scnteie (cu carburator)18 1.4.2. Sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin comprimare (Diesel)..23 1.4.3. Filtrele sistemului de alimentare..32 1.4.4. Supraalimentarea motoarelor cu ardere intern\...35 1.5. Sistemul de aprindere.37 1.5.1. Sistemul de aprindere cu magnetou...37 1.5.2. Sistemul de aprindere de la baterie de acumulatoare.40 1.6. Sistemul de r\cire41 1.6.1. R\cirea cu aer41 1.6.2. R\cirea cu lichid.43 1.6.3. R\cirea cu ulei44 1.7. Sistemul de ungere..45 2. Transmisia tractorului..48 2.1. Ambreiajul.49 2.2. Cuplajul elastic.51 2.3. Cutia de viteze.51 2.4. Reductorul de vitez\53 2.5. Transmisia central\.54 2.6. Diferen]ialul55 2.7. Transmisia final\..57 3. Mecanismul de direc]ie58 3.1. Mecanismul de direc]ie mecanic58 3.2. Mecanismul de direc]ie mecanic cu comand\ asistat\..59 3.3. Mecanismul de direc]ie hidrostatic.59 4. Mecanismul de frnare61 5. Sistemul de pornire a motoarelor cu ardere intern\62 6. Echipamentul de lucru al tractoarelor agricole.66 6.1. Instala]ia hidraulic\...66 6.2. Mecanismul de suspendare69 6.3. Dispozitivele de cuplare-trac]iune..71 6.4. Priza de putere..72 7. Echipamentul electric al tractoarelor.75 7.1. Alternatorul.75 7.2. Bateria de acumulatoare.76 7.3. Consumatorii.77
87
Victor VLCU
Partea a-II-a. Motoare electrice. 1. Motoare electrice..78 1.1. Generalit\]i.78 1.2. Legarea motoarelor electrice asincrone trifazate la re]ea..80 1.3. Schimbarea sensului de rota]ie a motoarelor electrice...82 Bibliografie86 Cuprins..87
88

Baza Energetica 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Baza Energetica 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Victor VLCU

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

cabina de comand\ instala]ia hidraulic\ mecanismul frnare

mecanismul de direc]ie ro]i de direc]ie

Fig. 1 Principalele p\r]i componente ale unui tractor agricol

Baza energetic\ pentru agricultur\

1.1.Clasificarea motoarelor cu ardere intern\

Baza energetic\ pentru agricultur\

injector supap\ piston

Fig. 2 Schema generala a unui motor termic cu ardere intern\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Fig.3 - Timpii de func]ionare ai unui motor termic `n patru timpi

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Fig.17 - Tachetul - diferite forme constructive: a - plat; b - rotunjit; c - cu rol\.

Baza energetic\ pentru agricultur\

Fig.20 - Ghidusupapei - forme constructive

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

arc acul injectorului

Fig. 28 Principiul de func]ionare al unei pompe de injec]ie cu elemen]i `n linie

Baza energetic\ pentru agricultur\

cremalier\ arborele pompei de injec]ie

Fig.30 - Principiul de func]ionare a regulatorului de tura]ie la o pomp\ de injec]ie cu elemen]i `n linie 27

Baza energetic\ pentru agricultur\

spre injectoare inelul cu came corectorul de avans rotor pomp\ de transfer

Baza energetic\ pentru agricultur\

filtru de motorin\ conduct\ de presiune pomp\ de injec]ie pomp\ alimentare

Baza energetic\ pentru agricultur\

acul injectorului orificiile de pulverizare

Fig. 33 Principiul de func]ionare al injectorului

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Fig. 38 Filtru mixt

Fig.37 Element filtrant

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

1.4.4.Supraalimentarea motoarelor cu ardere intern\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\

Baza energetic\ pentru agricultur\