Sunteți pe pagina 1din 7

Combaterea criminalitatii reprezinta o prioritate pentru cetatenii europeni.

Cetatenii se asteapta ca infractorii sa nu se poata ascunde in spatele frontierelor sau sa profite de diferentele dintre sistemele de drept nationale. In acelasi timp, dreptul penal este un domeniu care nu a fost abordat decat relativ recent la nivelul UE. 1 Este esentiala elaborarea unei politici penale europeane clara, care sa permita Uniunii sa determine cand, cum si daca este necesara recurgerea la masuri de drept penal in vederea unei mai bune aplicari a politicilor. Tratatul de la Lisabona prevede un cadru care acum face posibil acest lucru, intrucat permite UE sa recurga la masuri de drept penal in vederea consolidarii aplicarii normelor si politicilor UE. Sanctiunile penale nu sunt cele mai bune instrumente de asigurare a aplicarii legislatiei in cazul tuturor politicilor. Cu toate acestea, aplicarea unor sanctiuni penale poate genera un plus de eficienta in aplicarea anumitor norme europene, de la prevenirea manipularii pietelor financiare, la protejarea intereselor financiare ale contribuabililor UE contra fraudei. Recurgerea la sanctiuni penale ar trebui sa se limiteze la infractiuni deosebit de grave si sa fie precedata de o analiza solida si aprofundata. In cadrul unei comunicari intitulata Spre o politica a UE in materie penala, Comisia Europeana a definit pentru prima data strategia si principiile pe care intentioneaza sa le puna in practica atunci cand intentioneaza sa recurga la dreptul penal al UE in vederea asigurarii unei mai bune aplicari a politicilor europene si a protejarii intereselor cetatenilor. Cetatenii europeni se asteapta ca Uniunea Europeana sa contribuie la combaterea criminalitatii. Trebuie sa raspundem acestei provocari, respectand, in acelasi timp, rolul esential al parlamentelor nationale in materie penala, a declarat vicepresedintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justitie. Tratatul de la Lisabona ne ofera instrumentele necesare pentru a raspunde in mod echilibrat provocarilor ridicate de dreptul penal, in conformitate cu drepturile fundamentale ale libertatii si securitatii. De asemenea, noul tratat stabileste limite si mecanisme de control clare: nimic nu poate fi decis in absenta exercitarii unui control democratic deplin de catre Parlamentul European si fara o supraveghere din partea parlamentelor nationale, care au o influenta importanta in procesul de luare a deciziilor. 2 Conform estimarilor, in Uniunea Europeana, costurile totale ale
1 2

www.immromania.ro http://ec.europa.eu

criminalitatii pentru ansamblul societatii se ridica la 233 de miliarde de euro pe an. O politica penala clar definita la nivelul UE poate contribui la asigurarea respectarii normelor stabilite la nivelul UE, in special pentru prevenirea manipularii pietelor financiare, inclusiv a utilizarii abuzive a informatiilor confidentiale si la protejarea intereselor financiare ale contribuabililor fata de fraudele comise impotriva bugetului UE sau la asigurarea protectiei mediului. Comunicarea defineste conditiile in care UE si statele membre, deci si Romania, pot coopera pentru a institui o politica penala coerenta si consecventa la nivelul UE. Printre criteriile de referinta importante se numara urmatoarele: dreptul penal trebuie sa ramana intotdeauna o masura de ultima instanta; sanctiunile de drept penal sunt limitate la infractiunile deosebit de grave; masurile de drept penal iau in considerare drepturile fundamentale: noua legislatie impune respectarea stricta a drepturilor fundamentale, astfel cum sunt garantate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului; fiecare decizie cu privire la tipul de masura sau sanctiune de drept penal care urmeaza sa fie adoptata trebuie sa fie insotita de elemente de proba clare si sa respecte principiile subsidiaritatii si proportionalitatii. Masurile de drept penal adoptate la nivelul UE de catre Parlamentul European si Consiliul de Ministri sunt diferite de dreptul penal national intrun aspect foarte important: acestea nu pot impune obligatii directe asupra persoanelor fizice. Dreptul penal al UE nu poate conduce la sanctiuni impotriva particularilor decat dupa transpunerea dispozitiilor europene in legislatia nationala. De aceea, implicarea parlamentelor nationale pe intreaga durata a procesului de elaborare a legislatiei penale este considerata esentiala de catre Comisia Europeana. Examinarea aspectelor formale ale Tratatului de la Lisabona si a schimbarilor structurale pe care acestea le presupun pentru tratatele europene trebuie sa fie completata cu analiza continutului sau material care pe langa numeroase alte aspecte subliniaza Spatiul de Libertate, Securitate si Justitie. Se produce comunitarizarea a ceea ce ramasese din cel de-al treilea pilon - cooperarea politieneasca si judiciara n problem penale - si se prevad instrumente pentru o politica mai eficienta n aceste domenii; Una din problemele majore cu care se confrunt Uniunea European este aceea a fraudelor care se comit n dauna bugetului Uniunii, buget definit de experi ca expresia concret a unui veritabil patrimoniu comun al cetenilor Uniunii i ca instrumentul hotrtor al politicii europene.

Faptele prin care se fraudeaz bugetul Uniunii sunt deosebit de periculoase, nu numai prin valoarea pagubelor produse, dar i prin impresionantul grad de organizare ale unor asemenea fapte. Activitatea de combatere i prevenire a acestor fapte este deosebit de greoaie i anevoioas datorit competenelor limitate ale organelor judiciare, competena redus la frontierele naionale ct i datorit diferenelor de reglementare juridic a faptelor prin care se fraudeaz bugetul Uniunii Europene. ara noastr a depus eforturi susinute pentru a-i alinia legislaia n acest domeniu la legislaia comunitar, aceste eforturi concretizndu-se n introducerea n Codul penal adoptat prin Legea nr. 301/2004 a unui capitol privind infraciunile contra intereselor financiare ale Uniunii Europene. Se tie c la nivel european s-a ncercat, de asemenea, elaborarea unor reguli comune care s sancioneze fraudele contra bugetului Uniunii Europene. Un pas foarte important n acest sens l-a constituit elaborarea de ctre experii Uniunii Europene a unui corp de reguli (Corpus Juris) cu caracter penal, care ar urma s fie aprobate de Parlamentul European i s se aplice n toate statele membre ale Uniunii.3 Prevenirea i sancionarea faptelor de corupie, precum i a faptelor care aduc atingere intereselor financiare ale organismelor europene constituie o preocupare constant a acestora, materializat n numeroase documente, precum: Convenia penal privind corupia, a Consiliului Europei, ratificat de Romnia prin Legea nr. 27/200124 sau Convenia privind protecia intereselor financiare ale Uniunii Europene i Protocoalele sale adiionale, elaborate n baza articolului K.3 din Tratatul Uniunii Europene. Aceast preocupare este determinat att de necesitatea mbuntirii legislaiei penale privind prevenirea i combaterea corupiei, ct i de proliferarea faptelor de corupie, fenomen care se manifest i n Romnia. Modificarea i completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea i sancionarea faptelor de corupie a urmrit, pe de o parte, completarea cadrului legal n domeniu cu noi incriminri, iar, pe de alt parte, extinderea sferei subiectului activ al infraciunilor de corupie la unele categorii de persoane prevzute n Convenia penal privind corupia, precum i n Convenia privind protecia intereselor financiare ale Uniunii Europene i Protocoalele sale adiionale.

G. Antoniu, Protecia penal a intereselor financiare ale Uniunii europene, RDP nr. 2/2002, p. 11; G. Antoniu, Dreptul penal i integritatea european, RDP nr. 3/2001, p. 9; C. Butiuc, Legea penal romn i dreptul comunitar, RDP nr. 4/2001, p. 56; G. Antoniu, Ocrotirea procesual penal a intereselor financiare ale Uniunii Europene, RDP nr. 4/2001, p. 9; D. Ciuncan, Procurorul european antifraud, RDP nr. 4/2003, p. 67; V. Pvleanu, Spaiul judiciar european, RDP nr. 2/2004, p. 44. 4 M. Of. nr. 65 din 30 ianuarie 2002.

n seciunea Infraciunile mpotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt incriminate fapte precum: folosirea sau prezentarea de documente ori declaraii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori n numele lor sau care are ca rezultat diminuarea ilegal a resurselor din aceste bugete. De asemenea, sunt incriminate omisiunea, cu tiin, de a furniza datele cerute potrivit legii pentru obinerea de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugete administrate de acestea ori n numele lor, dac fapta are ca rezultat obinerea pe nedrept a acestor fonduri sau diminuarea ilegal a resurselor din bugetele menionate, precum i schimbarea, fr respectarea prevederilor legale, a destinaiei fondurilor obinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori n numele lor. Totodat, prin dispoziiile seciunii nou introduse n Legea nr.78/2000 este incriminat neglijena n serviciu a conductorilor agenilor economici care are ca rezultat svrirea uneia dintre infraciunile mpotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sau svrirea unei infraciuni de corupie sau de splare a banilor de ctre persoanele care se afl n subordinea lor i acioneaz n numele agenilor economici. n domeniul protejrii intereselor financiare al Uniunii Europene, legislaia a fost mbuntit prin Ordonana Guvernului nr. 79/20035 privind controlul i recuperarea fondurilor comunitare, precum i a fondurilor de cofinanare aferente utilizate necorespunztor, dar i prin Legea nr. 161/20036 care a modificat Legea nr. 78/2000. Legea nr. 177/20037 pentru asigurarea fondurilor necesare decontrii cheltuielilor efectuate cu elaborarea studiilor de fezabilitate aferente Programului SAPARD, Legea nr. 179/2003 privind cofinanarea asistenei financiare nerambursabile acordate Romniei de ctre Uniunea European prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru proiectele din domeniul proteciei mediului, Ordonana de Urgen nr. 26/20038 pentru ratificarea Acordului anual de finanare 2002 dintre Guvernul Romniei i Comisia European cu privire la Programul special de aderare pentru agricultur i dezvoltare rural, sunt tot attea acte normative n sprijinul derulrii ct mai eficiente a fondurilor comunitare. In acest sens DEPARTAMENTUL PENTRU LUPTA ANTIFRAUDA DLAF asigur, sprijin i coordoneaz ndeplinirea obligaiilor ce revin Romniei

Publicat n M. Of. nr. 622 din 30 august 2003, modificat i completat de Legea nr. 529/2003 (M. Of. nr. 897 din 15 decembrie 2003); O.G. nr. 94/2004 (M. Of. nr. 803 din 31 august 2004) i O.G. nr. 53/2005 (M. Of. nr. 796 din 1 septembrie 2005 6 M. Of. nr. 279 din 21 aprilie 2003. 7 M. Of. nr. 330 din 15 mai 2003.
5

Legea nr. 303/2003 privind aprobarea O.U.G. nr. 26/2003 (M. Of. nr. 283 din 23 aprilie 2003) pentru ratificarea Acordului anual de finanare 2002 dintre Guvernul Romniei i Comisia Uniunii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultur i dezvoltare rural, semnat la Bucureti i la Bruxelles la 1 aprilie 2003 (M. Of. nr. 508 din 15 iulie 2003).

privind protecia intereselor financiare ale Uniunii Europene, n conformitate cu prevederile art.325 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene.

Un caz concret, prezentat pe scurt se poate regasi mai jos:


Modernizare drum de interes local Gura Vaii DN 24A - Poganesti 6,524 km, comuna Stanilesti, judetul Vaslui La sesizarea DLAF din data de 13.12.2011, prin care se transmitea Nota de control pe proiectul m,ai sus mentionat, procurorii din cadrul Direciei Naionale Anticorupie Serviciul Teritorial Iai au dispus trimiterea n judecat a inculpailor: ARHIP LIVIU, fost primar al comunei Stnileti, judeul Vaslui, n sarcina cruia s-au reinut urmtoarele infraciuni: - folosire sau prezentare de documente ori declaraii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori n numele lor, - dou infraciuni de fals intelectual i - nelciune cu consecine deosebit de grave; STRIBLEA MAGDALINA, inginer proiectant n cadrul SC Striblea SRL Vaslui, ERBAN CORNELIU, inginer constructor, IORDACHI RADU-CONSTANTIN, inginer constructor, DRNCEANU GHEORGHE, inginer proiectant n cadrul Serviciului de Proiectare Finanare European din cadrul Consiliului Judeean Iai, ZAHARIA TEODORA, secretar al Primriei comunei Stnileti, judeul Vaslui, PRUTEANU TEFAN, inginer n cadrul Primriei comunei Stnileti, judeul Vaslui, n sarcina crora sau reinut urmtoarele infraciuni: - complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori n numele lor, - complicitate la infraciunea de nelciune cu consecine deosebit de grave, - fals intelectual. n rechizitoriul ntocmit, procurorii au reinut urmtoarea stare de fapt: La data de 29 martie 2004, ntre Consiliul Local al Comunei Stnileti, judeul Vaslui (beneficiar) i Agenia SAPARD Romnia (Autoritatea Contractant) a fost ncheiat contractul de finanare nerambursabil pentru punerea n practic a proiectului intitulat "Modernizare drum de interes local Gura Vii ( DN 24A ) Pognesti, 6,524 Km., comuna Stnileti, judeul Vaslui". Contractul de execuie a lucrrilor a fost atribuit prin licitaie SC Compania Nova Construct SA Iai. n cursul lunii decembrie 2005, pentru a obine n mod nelegal trana a patra din banii alocai n cadrul acestui proiect, inculpatul Arhip Liviu, n calitate de reprezentant al beneficiarului i primar al comunei Stnileti la acel moment, a semnat i depus la Autoritatea Contractant mai multe nscrisuri false (proces verbal de recepie, raportul de execuie) atestnd, n mod nereal, c lucrrile pentru care a solicitat alocarea tranei au fost realizate integral i n conformitate cu prevederile proiectului tehnic. n aceast modalitate, Agenia SAPARD a aprobat plata ctre Consiliul Local Stnileti a sumei de 862.002,57 RON (echivalentul a aproximativ 235.590,63 euro) reprezentnd fonduri SAPARD i fonduri de la bugetul de stat alocate n mod nelegal. n demersul su, inculpatul Arhip Liviu a fost ajutat de inculpaii Striblea Mgdlina, inginer proiectant n cadrul SC Striblea SRL Vaslui, realizator al proiectului tehnic, care a ntocmit n fals referatul privind execuia lucrrilor, n timp ce inculpaii erban Corneliu

(diriginte de antier i secretar al comisiei de recepie), Drnceanu Gheorghe, Iordachi Radu Constantin, Zaharia Teodora i Pruteanu tefan (membri ai comisiei de recepie la terminarea lucrrilor) au semnat procesul verbal de recepie n care s-a consemnat n mod nereal c lucrrile au fost finalizate. n vederea recuperrii prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurtor asupra unor bunuri imobile aparinnd inculpailor. Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural si Pescuit nu s-a constituit parte civil n procesul penal pn la momentul sesizrii instanei de judecat. Dosarul a fost naintat spre judecare la Tribunalul Vaslui.

Pentru a preveni comiterea fraudelor fiecare stat membru trebuie s ia msurile necesare pentru a permite ca persoanele cu funcii de conducere din cadrul agenilor economici sau orice alte persoane cu putere de decizie sau de control din cadrul acestora s fie declarate responsabile din punct de vedere penal, potrivit cu principiile dreptului su intern, n cazul fraudelor comise mpotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. Orice stat membru trebuie s ia msurile necesare pentru stabilirea competenei sale asupra faptelor de acest gen incriminate de legile interne. De asemenea, orice stat membru care, n virtutea legislaiei sale, nu-i extrdeaz cetenii, trebuie s ia msurile necesare pentru respectarea Conveniei privind protecia intereselor financiare ale Uniunii Europene, pentru stabilirea competenei sale n materie de fapte incriminate9. Dac o fraud constituie infraciune i privete cel puin dou state membre, acestea vor coopera n mod efectiv pentru efectuarea anchetei, urmririi penale i asigurarea executrii pedepsei, cu ajutorul asistenei judiciare, extrdrii, transferului urmriilor penal, punerii n executare a hotrrilor pronunate n alt stat membru. Curtea European de Justiie este competent pentru toate litigiile aprute ntre statele membre referitoare la interpretarea sau aplicarea Conveniei. Comisia pentru lupta antifraud poate sesiza Curtea n anumite cazuri. Fraudele contra intereselor financiare ale Uniunii Europene constituie un risc considerabil, o protecie eficient a acestora artndu-se necesar. Comisia propune o directiv referitoare la protecia penal a intereselor financiare ale Uniunii care vizeaz armonizarea legislaiilor penale naionale. Instituiile comunitare, la fel ca i statele membre, recunosc importana unei protejri eficiente a intereselor financiare ale Uniunii Europene. Pentru a putea combate mai eficient fraudele i celelalte activiti ilegale care aduc atingere acestor interese, statele membre aa cum s-a fcut referire, au semnat o Convenie privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene din 26 iulie 1995, cu o serie de protocoale adiionale, care prevd msuri viznd, n special, armonizarea legislaiilor penale naionale.
9

http://www.europa.eu.int/scadplus/leg/fr/s30000.htm.

Cum aceste instrumente juridice nu au fost ratificate ntotdeauna de statele membre, Comisia a prezentat o propunere de directiv, fondat pe noul articol 20 al Tratatului Uniunii Europene introdus prin Tratatul de la Amsterdam, propunere care reia o mare parte din dispoziiile acestor instrumente. Fraudele care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene se regsesc att n materie de cheltuieli, ct i de profituri. Potrivit reglementrilor comunitare constituie fraud orice aciune sau inaciune internaional privind: - utilizarea i prezentarea de declaraii sau documente false, inexacte sau incomplete; - necomunicarea unei informaii prin nclcarea unei obligaii specifice; - deturnarea de fonduri obinute n mod legal pentru alte scopuri dect cele pentru care au fost acordate. Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene se face i prin instituirea unor reglementri de drept administrativ. n scopul protejrii intereselor financiare ale Uniunii Europene a fost adoptat o dispoziie referitoare la msurile i sanciunile administrative privind nclcrile normelor de drept comunitar. Constituie neregul de drept administrativ orice nclcare a unei dispoziii de drept comunitar, rezultnd dintr-o aciune sau inaciune a unui operator economic care are sau va avea ca efect producerea unui prejudiciu n bugetul general al Uniunii Europene sau n bugetele administrate de acesta, fie prin diminuarea sau chiar suprimarea profiturilor rezultate din resursele proprii percepute direct n contul Uniunii, fie prin cheltuieli nelegale. Sunt considerai operatori economici persoanele fizice sau juridice, precum i alte entiti crora dreptul naional le recunoate capacitatea juridic i care au comis neregulile respective. Lupta la nivel comunitar mpotriva fraudelor este susinut i de existena unor planuri de aciune. Un asemenea plan de aciune poate privi: - o politic legislativ antifraud global: evoluia dispozitivului de reglementare spre eficacitate i coeren; - o nou concepie de cooperare: participare i nelegere a autoritilor naionale i comunitare; - un demers interinstituional pentru prevenirea i combaterea corupiei; - mbuntirea dimensiunii judiciar penale: adaptarea cadrului juridic i judiciar pentru protecia intereselor financiare ale Uniunii Europene.