Sunteți pe pagina 1din 6

Ingrijirea pacientului cu afectiuni hematologice

Afectiunile sangelui evolueaza cu sim ptom atologie adesea im presionanta, m ijloace terapeutice in unele dintre ele neputand prelungi viata pacientului, obtinandu-se num ai rem itere a sim ptom elor.

COMPONENTELE SI FUNCTIILE SANGELUI


Sangele este un tesut lichid, care reprezinta 6-8% din greutatea corporala, form at din doua sectoare, unul circulant si altul de form are a celulelor. sector l circulanteste form at din u elem entele figurate (celule functionale m ature)si m ediul lichid unde ele circula - a. plasm Elem entele figurate reprezinta 45% din volum ul sanguin si sunt: - hem atii,care au rolul de a transporta oxigenul catre tesuturi si Corganele 2 catre 0 excretoare; de asem enea, m entin echilibrul acido-bazic. N um arul de hem atii 3 4 500 000-5 000 000/mm

- leucocitele rol in apararea organism ului de infectii, num arul lor fiind de au
5 000-8 000/m3m

- trombocitele intervin in procesul de hem ostaza, num arul lor fiind de 0 15 0 00 3 3 00 0 00 /m m . sectorul de form are a celulelor reprezentat de organele hem atopoietice: este - m aduva osoasa, form eaza granulocite, trom bocite, eritrocite care - ganglionii limfatici - splina - formatiuni limfoide (amigdalele) / / / form eaza lim focitem onocite. si

Functiile sangelui: - transporta oxigenul si substantele nutritive la tesuturi, la plam ani 2, iar C O - rol in term oreglare - rol in apararea organism ului - m entine presiunea osm otica hidrostatica - transporta produsii de catabolism spre organele excretoare. Rolul splinei: - rezervo r d e sa n ge - ro l in m etab o lism ul fie ru lu i (..cim itiru l eritroc ite lo r") - rol in m e tabo lis m u l g luc id e lor, m ine ra le lor (K , S , C a, P ) - ro l h e m a to po ie tic - ro l in au to a para re , prin e la borarea de an ticorp i.

H e m o sta za : e ste u n m eca n ism care pe rm ite o prire a h em ora g iei in ca zu l le za rii vaselor. Intervin factori vasculari (vasoconstrictie), trom bocitari si plasm atici.

EDUCAT1A PENTRU SANATATE M A S U R I P E N T R U P R E V E N IR E A BH E IL A T O L O G IC E O LM O R

Ma su ri prevenire primara

- e d uc a tia p o pu la tie i pen tru a a ve a o a lim e nta tie com p leta , c u fruc te d e si zarza va tu ri pro a sp e te si c arn e in c an tita te su ficie n ta - a d m in istra re a fie ru lu i la g ra vid e in a d o u a p a rte a s a rc in ii s i, d e a se m e n e a , la p a cie n tii cu g a s tre c to m ie , p e n tru p re ve n ire a a n e m ie i - tra tare a p ara zitoz elo r in testin a le (as ca rid ioza , g ia rdioza ) - pre ve n ire a accid e n te lor ca re p rodu c lez ari ale vas elo r si, d e ci, h em orag ii acu te - acord area d e sfa turi g e ne tic e p e ntru pacie ntii cu he m o filie - p a cientu l hem ofilic d in copila rie es te ed ucat: - s a evite tra um atism ele si, astfe l, ap a ritia h em atoa m e lo r - s a lim itez e a dm in istrare a m e dica m ente lo r prin injec tii s i extractii dentare - sa stie sa-si acorde prim ul ajutor in caz de plagi (pansam ent
2

M a s u ri d e p re v e n ire se cu n d a re

com pres iv, ap lica rea de trom bin a pe pla g a) - in c az ul in te rve n tiilor ch irurg ica le, se va adm in istra p lasm a cu 8 o re in a in te s i d u p a a c tu l c h iru rg ic a l. - pacientul cu anem ie cronica va fi dispensarizat, urm and tratam entul m edicam entos recom andat si prezentandu-se la controale clinice si de laborator.

M asuri de prevenire te rtia ra

- re o rie ntare a profes io n a la a p ac ientilo r cu boli h em ato lo g ice - in dru m a re a pa cie ntilor cu an ch iloze in p o zitii vicio ase , ca u rm are a h em artroze lo r pe n tru tratam en te o rto p e dic e de c orectare .

EVALU AREA M O RFO- FU NCTIO NALA A SANG ELU I SI A O RG AN ELO R H EM ATO FO RM ATOARE
Examene de laborator examenul sangelui - pentru explorarea seriei albe: numararea leucocitelor si stabilirea formulei leucocitare

pentru explorarea seriei rosii: numarar eahematiilor,hematocrit, hem oglobina, num ararea reticulocitelor, stabilirea rezistentei globulare, electroforeza hem oglobinei, siderembilirubinem ia ia, si
-

pentru explorarea functiei de coagulare: numararea trombocitelor, fibrinem iei, T.S., T.C., tim p de protrom bina, test bs, tim p H ow ell C oom
-

alte exam eneV.S.H., proteinemia :

examenul materiilor fecale; - exam enul parazitologic (pentru ascaridioza, giardioza) examenul urinei pentru evidenjierea hem aturiei m icroscopice ,
3

- pentru evidenjierea hem oglobinuriei nocturne examenul sucului gastric: pentru determ inarea chim ism ului gastric (hipo- si anaciditatea gastrica sunt cauze de anem ie) - pentru reactia A dler.

T e s tu l R u m p e l- - proba pozitiva, cand apar aproxim ativ 15 petesii sub nivelul de aplicar Leede m ansetei pneum atice. E x p lo ra re a - punctie osoasa o rg a n e lo r - punctie (biopsie) ganglionara h e m a to fo r to a re ma - punctie splenica - scintigram a hepatica - scintigram a splenica - ecografie abdom inala
Proba: Rumpel-Leede .aprecierea fragilitatii peretilor capilari (rezistenjei = capilarelor) "' .. Tehnica: se exercita o staza la nivelul bratului tim p de 5 m inute, printr-o m anseta pneum atica um flata-la 10 m m sub presiunea sistolica. Interpretare: Daca nu apar petesii sau apar num ai 1-3, nu sunt serpne de fragilitate capilara. Aparitia unui num ar m ai m are de petesji se considera pozitiva (+++).

MANIFESTARI DE DEPENDENTA - SEMNE Si SIMPTOME POSIBILE IN BOLILE HEMATOLOGICE A s te n ie in te n ssugereaza o leucem ie a

M o d ific a ri d e c o lo ra tie s i - paliditate in anem ii - hipercoloratie in poliglobulie in te g rita te a - tegum ente uscate, unghii si par fiabile, prezenta ulceratiilor,in te g u m e n te lo r anem iile cronice - prezenta elem entelor purpurice in diatezele hem oragice

M od ifica ri a le - adenopatii ferm e, generalizate, sunt intalnite in boala H odgkin (latero-ce ganglionilor axilare, inghinale) - adenopatii unilaterale, localizate axilar, inghinal S p le n o m e g a lie

- intalnita in bo ala H o dg kin - in ta ln ita in leu ce m ia cro nica

P etesii, echim o ze

- petesiile sunt hem oragii subtegum entare sau subm ucoase; se m anifesta

form a unor pete rosii violacee, care nu dispar la presiune - echim ozele sunt hem oragii subtegum entare, rotunde sau lenticulare, m a care, de asem enea, nu dispar la presiune - aceste elem en te sun t intaln ite in sin droa m ele h em oragipare

Bibliografie: Titirca Lucretia, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Ed. Viata Medicala, 2004