Sunteți pe pagina 1din 20

.

Viermicultura

Nu, nu este o gluma. Chiar se intampla, si este bine ca se intampla. Viermicultura, caci astfel se numeste stiintific cresterea ramelor, are principalul rol de a interveni in reciclarea deseurilor si producerea ingrasamintelor organice - biohumusul. Tehnologia se bazeaza pe capacitatea taratoarelor de a se hrani cu deseuri organice care de multe ori polueaza mediul. Suntem siguri ca pescarii vor fi primii entuziasti in domeniu, cu toate astea viermicultura trebuie luata foarte in serios si privita ca o metoda fiabila, suta la suta ecologica, de a scapa de deseurile care pe zi ce trece sunt tot mai multe si afecteaza grav mediul inconjurator. In lume tehnologia este folosita pe scara larga in agricultura, si in special in legumicultura, unde calitatea solului este foarte importanta. Va redam in continuare un scurt articol al doamnei Larisa Cremeneac, din cadrul Institutului National pentru Zootehnie si Medicina Veterinara din Republica Moldova. "Viermicultivarea este o metoda biologica de prelucrare a deseurilor organice cu ajutorul viermiculturii (ramelor). Ea se bazeaza pe capacitatea biologica a ramelor de a folosi in calitate de hrana diverse genuri de deseuri organice din agricultura, industria alimentara, de la abatoare, industria lemnului, deseurile menajere, transformindu-le in ingrasaminte organice pretioase biohumus (biocompost, viermicompost). La etapa actuala in Moldova se acumuleaza anual mai mult de 30 mln tone de deseuri organice (V.Garaba, 2000). Un rol special apartine deseurilor acumulate in localitatile rurale,care se caracterizeaza prin continutul in ele a unei parti considerabile de substante organice extrem de pretioase pentru agricultura. In localitatile rurale o pondere mare in volumul deseurilor organice o au cele animaliere. Din lipsa de mijloace pentru evacuarea deseurilor si necunoasterea consecintelor depozitarii lor in apropierea surselor de apa, in ograzile proprii, locuitorii de la sate contribuie la poluarea apelor freatice si a solurilor cu compusi ai azotului (nitriti, nitrati, nitozoamine si amoniac), bacterii patogene si alte toxine. In legatura cu aceasta este necesar de mentionat ca prelucrarea deseurilor organice menajere, din agricultura si din diverse ramuri ale industriei, este o problema actuala si de perspectiva. Una dintre caile de solutionare a acestei probleme este viermicultura, care este un bun transformator al deseurilor organice in biohumus. In calitate de transformator al deseurilor organice serveste rama, Hibridul rosu de California, care foloseste in procesul de nutritie diverse genuri de deseuri organice, care au trecut etapele procesului de fermentare. Durata perioadei de fermentare depinde de tipurile dejectiilor folosite in calitate de substrat nutritiv pentru rame. Pentru dejectiile vitelor mari cornute perioada de fermentare alcatuieste 5 - 7 luni, cailor - 5 - 6, ovinelor - 3 - 4, porcinelor - 10 - 11, pasarilor 14 16 luni. Dejectiile iepurilor pot fi folosite in calitate de substrat nutritiv imediat dupa colectare, fiind supuse stropirii abundente, in caz daca contin o cantitate sporita de urina. Un substrat excelent pentru rame este cel care contine celuloza. In calitate de celuloza pot servi paiele, deseurile vegetale si rumegusul din lemn (cu exceptia celui obtinut din lemnul speciilor de conifere). Aceste adaosuri sunt amestecate cu dejectiile in proportie de 1:3 si sunt supuse procesului de fermentare pentru a regla nivelul aciditatii active si continutului de azot amoniacal. Activitatea vitala a ramelor este asigurata de anumite conditii ale substratului nutritiv (temperatura, aciditare, umiditate, cantitatea azotului amoniacal). Temperatura optima pentru prelucrarea normala a substratului nutritiv de catre rame constituie + 20... + 25 grade. La temperatura de + 14... +18 grade are loc oprimarea activitatii de reproducere, iar la +7... + 12 grade ramele nu se inmultesc, iar la temperaturi mai scazute ele cad in hibernare.

Cresterea sau scaderea esentiala a temperaturii influenteaza negativ atat asupra reproducerii cat si asupra gradului de prelucrare a deseurilor organice. O importanta deosedita pentru activitatea normala a ramelor are umiditatea substratului nutritiv, care trebuie sa constituie 70 - 80 % (adica, atunci cand se strange in pumn, apa sa curga printre degete). Micsorarea nivelului umiditatii conduce la scaderea greutatii corporale si activitatii de prelucrare a substratului. O alta conditie, care influenteaza procesul de prelucrare a deseurilor organice, este mentinerea aciditatii active (pH), care trebuie sa constituie 7 - 8 unitati. Devierea aciditatii active a substratului nutritiv cu o unitate de la cea optima nu provoaca schimbari esentiale, in modul de viata si activitate a ramei. Sporirea aciditatii pana la 5 - 6 unitati si lipsa aeratiei in substratul nutritiv conduce la micsorarea numarului de indivizi tineri si a greutatii corporale a ramelor mature. Pentru a regla nivelul aciditatii active a substratului nutritiv pina la nivelul optim se recomanda la cel cu mediu acid de adaugat creta sau var, iar la cel bazic - sol cu aciditatea marita sau turba. Cantitatea de azot amoniacal, dupa ce s-a terminat procesul de fermentare, trebuie sa oscileze de la 4,0 pina la 17,0 mg/kg. Tehnologia virmicultivarii nu este un proces copmlicat, daca se iau in consideratie conditiile expuse mai sus. In procesul viermicultivarii trebuie sa se respecte urmatoarele etape: a) pregatirea substratului nutritiv; b) formarea parcelelor, lojelor, sectoarelor, gramezilor; c) plasarea in substrat a ramelor si transferarea lor pe parcursul procesului bioconversiei in sectoare noi; d) colectarea biohumusului si pregatirea lui pentru utilizare sau pastrare. Substratul nutritiv de baza poate fi alcatuit din dejectiile animalelor, dupa fermentare. Dejectiile care nu au fost supuse fermentarii (cu exceptia celor de iepure) nu pot fi folosite in calitate de substrat nutritiv. Dupa fermentare substratul nutritiv este supus analizelor chimice. Daca aceasta nu este posibil, atunci pentru a determina calitatea substratului nutritiv se foloseste testul "50 rame", care consta in urmatoarele: intr-o lada se plaseaza o cantitate anumita de substrat nutritiv, pregatit pentru viermicultivare (3-5kg), in care se plaseza 50 rame mature. Dupa 24 ore indivizii sunt numarati si se determina starea lor fiziologica. Daca toate ramele sunt vii si active, atunci substratul nutritiv poate fi folosit in procesul de viermicultivare. Atunci cand ramele au parasit substratul sau sunt pasive, pregatirea substratului trebuie continuata, pana la momentul cand rimele nu vor parasi mediul de trai. A doua etapa a tehnologiei viermicultivarii este formarea lojelor si sectoarelor in care se plaseaza substratul nutritiv. Pentru gospodariile mari, dimensiunile sectoarelor constituie 1 m latime si 50 m lungime, in care grosimea substratului nutritiv trebuie sa fie de 25 - 35 cm (vara) si 35 - 45 cm (iarna). Sectoarele se impart in loje, dimensiunile constituind 1 m latime si 2 m lungime. Asadar, un sector este alcatuit din 25 loje. Sectoarele pot fi situate la suprafata solului, pe suprafete asfaltate, putin inclinate, sau pe suprafete de pe care a fost inlaturat stratul afanat. Sectoarele de asemenea se pot situa in santuri cu adancimea de 40 - 50 cm, betonate, avand aceleasi dimensiuni. Inainte de plasarea substratul nutritiv pe fundul sectorului se asterne un strat de 5 cm paie. Pentru gospodariile mici (particulare sau de fermieri) se pot practica gramezile de dejectii (gunoi de grajd, baligar), care au fost supuse fermentarii, cu latimea 1 m, iar lungimea 2 si mai multi metri. Grosimea substratului nutritiv nu trebuie sa depaseasca 50 cm. Intr-o loja trebuie sa fie plasat pana la 1 tona de substrat nutritiv. Alegerea locului pentru viermicultivare joaca un rol important in procesul de prelucrare a deseurilor organice. Locul ales trebuie sa fie situat intr-o zona accesibila pentru a folosi deseurile organice, sa fie putin inclinat pentru a da posibilitate apei de a se scurge in timpul stropitului si ploilor abundente. Daca conform testului "50 rame" substratul este calificat benefic pentru viermicultivare, in el se plaseaza ramele.

Inainte de plasarea ramelor substratul se stropeste abundent. Plasarea ramelor se efectueaza ziua, deoarece sub influenta luminii ele se ascund repede in substrat. Pe parcursul procesului tehnologic de prelucrare a deseurilor organice trebuie de tinut cont de respectarea cerintelor expuse mai sus. Daca intr-o loja au fost plasate 30 - 100 mii indivizi, atunci procesul de prelucrare dureaza 6 luni. Dupa prelucrarea completa a substratului nutritiv, este necesara reamplasarea ramelor in loje noi. Acest proces decurge astfel: timp de 14 zile nu se da hrana suplimentara, dupa care de-alungul lojei (sectorului) se adauga substratul nutritiv, pe centru. Ramele se incadreaza in acest substrat nutritiv si se inlatura impreuna cu el, plasandu-se in alte loje (gramezi) cu substrat nutritiv. Aceasta operatie se repeta de 3 - 4 ori pana cand este inlaturata cea mai mare parte din populatia de rame. Biohumusul obtinut este uscat, cernut si ambalat in saci din polietilena sau este administrat in stare bruta pe campuri. Pe parcursul a 6 luni, cat dureaza procesul de prelucrare, substratul trebuie permanent stropit. Stropirea trebuie efectuata dimineata sau seara, cand diferenta de temperaturi nu este mare. In perioada calda a anului (din martie pana in octombrie) in sectoarele sau lojele noi hrana suplimentara se adauga regulat, o data la 2 saptamani, prima administrare a ei fiind efectuata la o luna dupa plasarea ramelor. In perioada rece a anului, sectoarele, lojele sau gramezile de deseuri organice in care se afla veirmicultura se acopera cu paie, rogojini sau panza de sac. Dintr-o tona de deseuri organice pe parcursul a 6 luni se pot obtine 500-600 kg de biohumus. In conditiile climaterice din Moldova tehnologia viermicultivarii poate fi practicata la aer liber si formarea sectoarelor noi poate fi efectuata de doua ori, in lunile aprilie si octombrie. Scopul principal al viermicultivarii este prelucrarea completa a deseurilor organice, obtinerea biohumusului si ameliorarea situatiei ecologice. In calitate de directie auxiliara este obtinerea adaosului proteic pentru ratia de hrana a animalelor. Asadar, tehnologia propusa poate fi aplicata in orice tip de gospodarii (ferma, gospodarii particulare si de fermieri), nu necesita cheltuieli mari si poate fi organizata in aer liber."

Rmele bogia solului Tuesday, 19 July 2005 Dup cum susin specialitii n domeniu, anual n Republica Moldova se pierd 600 mii tone de humus, solurile cu deficit de humus constituind circa 40% din suprafaa terenurilor agricole. Exist riscul ca n urmtoarele decenii coninutul humusului s scad n medie cu 10-25%, ceea ce va afecta substanial calitile fizice i microbiodiversitatea solurilor, cauznd pierderi irecuperabile n agricultur. Cu toate c exist diverse strategii i planuri naionale de soluionare a acestei probleme, puini le cunosc i le implementeaz. Motivul ar fi c nu toi fermierii de rnd au acces la ele sau i pot permite s utilizeze metodele i tehnologiile descrise, acestea fiind adesea costisitoare. Deci, ce ar putea ntreprinde agricultorii n asemenea condiii pentru a menine fertilitatea pmnturilor lor? Unul din rspunsurile la aceast ntrebare este ct se poate de simplu cultivarea viermilor

(rmelor). De altfel, cu ct mai multe rme snt n soluri, cu att acestea snt mai sntoase, spun btrnii de la sate. Specialitii n domeniu susin c viermicultivarea este o modalitate eficient de obinere a biohumusului i implicit de mbuntire a calitii solurilor. Despre metoda n cauz ne va relata Larisa Cremeneac, colaborator al Institutului Naional pentru Zootehnie i Medicin Veterinar. n ce const v iermicultivarea? Ea este o metod biologic de prelucrare a deeurilor organice cu ajutorul rmelor, bazndu-se pe capacitatea celor din urm de a folosi n calitate de hran diverse deeuri organice provenite din agricultur, industria lemnului i cea alimentar, de la abatoare, precum i deeuri menajere, transformndu-le ulterior n ngrminte organice foarte preioase, cum ar fi de exemplu biohumusul, biocompostul . a. Pe parcursul a 6 luni, dintr-o ton de deeuri organice se pot obine 500-600 kg de biohumus. Avantajele principale ale acestei metode constau n faptul c tehnologiile propuse nu necesit cheltuieli mari, pot fi aplicate n orice tip de gospodrii, iar n condiiile climaterice ale Republicii Moldova viermicultivarea poate fi practicat n aer liber. Potrivit unor ecologiti, actualmente n Republica Moldova se acumuleaz anual peste 30 mln. de tone de deeuri organice. Un rol aparte n contextul dat le revine deeurilor acumulate n zona rural, deoarece ele conin multe substane organice extrem de preioase pentru agricultur. O pondere mare n volumul acestor deeuri o au cele animaliere. Din lipsa de mijloace pentru evacuarea lor, stenii le depoziteaz n ogrzile proprii, contribuind astfel la poluarea apelor freatice i a solurilor cu compui ai azotului (nitrii, nitrai, nitozoamine i amoniac), bacterii patogene i alte toxine. n acest sens, viermicultivarea este o soluie, poate un pic neateptat pentru unii, ns foarte binevenit, mai ales pentru acei ce vor s practice agricultura ecologic. De la ce s ncepem? n calitate de transformator al deeurilor organice n biohumus servete rma, Hibridul rou de California, care folosete n procesul de nutriie diverse genuri de deeuri organice ce au trecut etapele procesului de fermentare. Durata perioadei de fermentare depinde de tipurile dejeciilor folosite drept substrat nutritiv pentru rme. Astfel, fermentarea dejeciilor vitelor mari cornute dureaz 5-7 luni, ale cailor 5-6 luni, ale ovinelor 3-4 luni, ale porcinelor 10-11 luni i ale psrilor 14-16 luni. Dejeciile iepurilor pot fi folosite n calitate de substrat nutritiv imediat dup colectare, fiind supuse stropirii abundente, n cazul n care conin o cantitate sporit de urin. Un substrat excelent pentru rme este cel care conine celuloz. n calitate de celuloz pot servi paiele, reziduurile vegetale i rumeguul de lemn (cu excepia celui obinut din lemnul speciilor de conifere). Aceste adaosuri snt amestecate cu dejecii n proporie de 1 la 3, ulterior fiind supuse procesului de fermentare n vederea reglrii nivelului de aciditate activ i a coninutului de azot amoniacal. Activitatea vital a rmelor este asigurat de anumite condiii ale substratului nutritiv, principalele dintre ele fiind temperatura, aciditatea, umiditatea i cantitatea azotului amoniacal. Temperatura optim pentru prelucrarea normala a substratului nutritiv de ctre rme este de 20-25 grade cldur. Devierile eseniale de la aceast temperatur influeneaz negativ att asupra funciilor reproductive ale rmelor, ct i asupra gradului de prelucrare a deeurilor organice. O importan deosebit pentru activitatea rmelor l are nivelul de umiditate a substratului nutritiv, care trebuie sa constituie 70-80% (adic, atunci cnd se strnge n pumn, apa s curg printre degete). Scderea acestui nivel conduce la reducerea greutii corporale i a eficienei de prelucrare a substratului. La condiiile descrise mai sus se adaug i meninerea aciditii active, care trebuie sa

constituie 7-8 uniti. Devierea ei cu o unitate de la gradul optim nu provoac schimbri eseniale, ns sporirea cu 5-6 uniti i lipsa aeraiei cauzeaz micorarea numrului indivizilor tineri i a greutii corporale la rmele mature. Pentru a regla nivelul aciditii active a substratului nutritiv, se recomand ca n poriunile cu mediu acid s se adauge cret sau var, iar n cele bazice sol cu aciditatea mrita sau turb. Cantitatea azotului amoniacal, dup ce s-a terminat procesul de fermentare, trebuie s oscileze ntre 4 i 17 mg/kg. Tehnologia viermicultivrii nu este un proces complicat, dac se ndeplinesc condiiile expuse mai sus. Procesul ncepe cu pregtirea substratului nutritiv care poate fi alctuit din dejeciile fermentate ale animalelor. Cele care nu au fost supuse fermentrii (cu excepia celor de iepure) nu pot fi folosite. Dup fermentare substratul nutritiv este supus analizelor chimice. Dac aceasta nu este posibil, atunci, pentru a determina calitatea lui, se aplic aanumitul test 50 de rme, care const n urmtoarele: ntr-o lad se introduc 3-5 kg de substrat nutritiv, n care se plaseaz 50 de rme mature. Dac dup 24 de ore toate rmele snt vii i active, atunci substratul nutritiv poate fi folosit pentru viermicultivare. n caz contrar, pregtirea lui trebuie continuat pn ce rmele nu vor mai prsi mediul de trai. A doua etap a tehnologiei viermicultivrii este formarea lojelor i sectoarelor n care se plaseaz substratul nutritiv. Pentru gospodriile mari se recomand ca dimensiunile sectoarelor s fie de 1 m lime i 50 m lungime, n care grosimea substratului nutritiv trebuie s fie de 25-35 cm (vara) i 35-45 cm (iarna). Sectoarele se mpart n loje, fiecare dintre acestea avnd 1 m lime i 2 m lungime. Astfel, un sector este alctuit din 25 de loje. Sectoarele pot fi situate la suprafaa solului, pe suprafee asfaltate puin nclinate, sau pe suprafee de pe care a fost nlturat stratul afnat. De asemenea, sectoarele se pot situa n anuri betonate cu adncimea de 40-50 cm, avnd aceleai dimensiuni. nainte de plasarea substratul nutritiv pe fundul sectorului se aterne un strat de 5 cm de paie. n gospodriile mici (particulare sau de fermieri) se practic grmezile de dejecii fermentate (gunoi de grajd, bligar) cu limea de 1 m, iar lungimea de 2 i mai muli metri. Grosimea substratului nutritiv nu trebuie s depeasc 50 cm. ntr-o loj trebuie s fie plasat pn la o ton de substrat nutritiv. Alegerea locului pentru viermicultivare joac un rol important n procesul de prelucrare a deeurilor organice. El trebuie s fie situat ntr-o zon accesibil pentru folosirea deeurilor organice i s fie puin nclinat pentru a da posibilitate apei de a se scurge n timpul stropitului i a ploilor abundente. Daca testul 50 de rme a avut rezultate pozitive, atunci n substratul nutritiv se plaseaz rmele. nainte de plasarea rmelor, substratul se stropete abundent. Plasarea rmelor se efectueaz ziua, deoarece sub influena luminii ele se ascund repede n substrat. Pe parcursul procesului tehnologic de prelucrare a deeurilor organice trebuie neaprat respectate cerinele expuse mai sus. Dac ntr-o loja au fost plasate 30-100 de mii de indivizi, atunci procesul de prelucrare dureaz 6 luni. n acest rstimp substratul trebuie permanent stropit. Stropirea trebuie efectuat dimineaa sau seara, cnd diferena de temperaturi nu este mare. n perioada cald a anului (martie - octombrie), n sectoarele sau lojele noi hrana suplimentara se adaug regulat, o data la 2 sptmni, prima administrare a ei fiind efectuat la o lun dup plasarea rmelor. n perioada rece a anului, sectoarele, lojele sau grmezile de deeuri organice n care se afl viermicultura se acoper cu paie, rogojini sau pnz de sac. Dup prelucrarea complet a substratului nutritiv, este necesar amplasarea rmelor n loje noi. Acest proces decurge astfel: timp de 14 zile nu se d hran suplimentar, dup care de-a lungul lojei (sectorului) se adaug substratul nutritiv pe centru. Rmele se concentreaz n acest substrat nutritiv i se

nltur mpreun cu el, plasndu-se n alte loje (grmezi) cu substrat nutritiv. Aceast operaie se repet de 3-4 ori pn cnd este nlturat cea mai mare parte din populaia de rme. Biohumusul obinut este uscat, cernut i ambalat n saci de polietilen sau este administrat n stare brut pe cmpuri. Materialul a fost pregtit pe baza surselor aflate pe adresa electronic http://www.iatp.md/agroplus/5.htm

Ce este vermicultura?
Vermicultura = cresterea rmelor. Scopul vermiculturii este acela de a crete numarul rmelor pentru a fi valorificate ca produs. Rmele pot fi folosite in operaii de vermicompostare, pentru hrana animalelor / psrilor i pentru pescuit. n vermicultur se urmrete meninerea densitii populaiei de rme la un nivel relativ sczut pentru ca rata de reproducere sa fie optima. Oamenii au inceput sa creasca rame de secole, pentru imbunatatirea calitatii solului. Calitatea solului creste prin descompunerea materiei organice in compost bogat in nutrienti. De asemenea ramele realizeaza aerisirea solului, lsnd n urm compost si de aceea unii fermieri adaug direct rmele in sol. Cresterea rmelor pentru utilizarea in vermicompostare, este cea mai rspandit aplicaie a vermiculturii. Pescarii cumpra rme pentru pescuit, sau pentru a incepe sa si le creasca singuri n cutii. De asemenea sunt oameni care sunt interesati in practicarea vermiculturii acasa, in camere bine aerisite utilizand cutii speciale pentru cresterea ramelor.

Ce este vermicompostarea?
Procesul prin care rmele sunt utilizate pentru a transforma materialele organice (n general deeuri) intr-un material asemntor humusului, numit vermicompost. Scopul este de a procesa materialul organic, ct mai repede i ct mai eficient. Pentru aceastea, se urmrete meninerea densitii populaiei de rme la un nivel maxim. Cea mai utilizat rma pentru vermicompost este Eisenia Fetida. Poate fi crescut n medii cu temperaturi ntre 0 si 35 grade Celsius. Coconii de eisenia Foetida rmn viabili i dup ce stau ingheai cteva sptmni.

Ferma de rame
Ferma de rame este un sistem in care ramele sunt utilizate pentru vermicultura sau vermicompostare. Exista 2 tipuri de sisteme utilizate de fermieri pe scara larga:lot si flux continuu

Sistemele "lot" sunt acelea in care substratul si hrana sunt amestecate, se adauga ramele si se lasa pana procesul de prelucare este complet. Sistemele "flux continuu" sunt acelea in care se aseaza un strat de asternut (bedding) , se adauga ramele si apoi regulat starturi de hrana si asternut (bedding) Sistemele "lot" se aplica fie in parcele pe sol fie in cutii/lazi normale Sistemele "flux continuu" se aplica fie in parcele pe sol fie in cutii/lazi/incinte speciale

Ramele si mediul
Despre cat de importante sunt ramele, marele naturalist Charles Darwin dupa ce le-a studiat cu atentie a spus: ... poate fi pus in discutie daca exista un alt animal care sa fi jucat un rol atat de important in istoria lumii ca aceste creaturi modest organizate. Foarte important la rame este faptul ca amesteca solul realizand tunele prin care pot circula aerul si apa necesare dezvoltarii plantelor si microorganismelor. Un studiu a aratat ca in fiecare an pe o suprafata de 0,4 hectare de teren mediu cultivat, intre 7200 si 13500 kg de sol trec prin intestinele ramelor si ajunge la suprafata solului. Acest lucru trebuie apreciat deoarece, resturile lasate de rame, numite compost, sunt foarte bogate in nitrogen, calciu, magneziu si fosfor, si toate sunt nutrienti importanti pentru sanatatea si prosperitatea ecosistemelor. PROBLEME CU RAMELE NON-NATIVE Atunci cand specii de rame non-native sunt introduse in ecosisteme, ele pot provoca mari probleme. Spre exemplu in Canada in zona Marilor Lacuri, din cele 20 de specii de rame, 18 au fost aduse din Europa. Cu 10.000 de ani in urma, in era glaciara majoritatea speciilor de rame au disparut in aceasta regiune. De atunci padurile au evoluat fara rame. Acum ramele au revenit in principal datorita pescarilor. Ca orice specie invasiva ramele au inceput sa se extinda si sa consume stratul de frunze asternut la suprafata solului, afectand astfel celelalte vietuitoare si plante care traiesc datorita acestui strat. Nu toate speciile de rame sunt distructive. Din aproximativ 5000 de specii pe glob, doar aproximativ 16 specii provoaca pagube reale. Una dintre ele este Lumbricus terrestris, o specie populara in activitatea de pescuit, care masoara 15-20 cm.

Ce mannc rmele?
In general ramele sunt mari mancatori. In conditii ideale ramele pot consuma zilnic o cantitate de hrana cat greutatea corpului lor. In mod normal ele consuma jumatate din grautatea lor zilnic. Ramele mananca aproape orice este organic (care este de origine vegetala sau animala) dar au si preferinte. Spre exemplu Eisenia fetida prefera balegarul ovinelor si bovinelor, de aceea este cunoscuta si ca rama de balegar. Eisenia fetida, cea mai raspandita specie utilizata in

ferme, este hranita de fermieri cu : balegar (de cal, oi, vaci, porci, iepuri, gaini), deseuri de carton /hartie, frunze uscate, legume, resturi vegetale.

Rmele si pescuitul
Ramele nu sunt doar buni compostori. Ele mai sunt utilizate si ca hrana pentru pesti si pasari. In lumea pescuitului specia cea mai raspandita este Lumbricus rubellus. Aceasta specie poate fi pastrata in frigider sau in cutii la temperatura camerei timp de cateva saptamani. Eisenia fetida este mai putin utilizata pentru pescuit decat Lumbricus rubellus datorita circumferintei mai mici si lungimii mai scurte, dar este ideala pentru pastrav si alti pesti de dimensiuni mici - medii. Eisenia fetida are si avantaje fata de celelalte specii: - tolereaza temperaturi intre 0 si 40 grade celsius putand fi utilizata in toate anotimpurile fara refrigerare - traieste mai mult in apa decat celelalte specii, miscanduse si atragand pestii

Cresterea ramelor acasa


O crescatorie de rame acasa nu necesita multa mentenanta, dar este nevoie de cateva cunostinte si practica. Aveti nevoie de o cutie, material pentru asternut, hrana si rame. Cutia poate fi de plastic sau lemn. Dati cel putin 12 gauri de 2,5 cm diametru in fundul cutiei pentru scurgerea apei, sau puteti folosi o cutie care are in loc de fund o plasa cu gauri de 5-10 mm. Daca folositi o astfel de cutie atunci mai faceti rost de 2 la fel si cand s-a umplut una asezati alta deasupra. Cand s-a umplut si ultima cutie o goliti pe cea de jos si o puneti deasupra. In acest fel aveti un sistem in flux continuu, mult mai productiv si mai usor de intretinut. Astenutul este un strat de material care trebuie sa retina apa si sa fie rarefiat pentru a permite circulatia aerului. Un asternut foarte bun se poate face din bucati/fasii mici de carton sau hartie de imprimanta. Aseaza asternutul pe fundul cutiei intr-un strat de 5 cm. Adauga un strat de pamant de gradina. Uda bine stratul format (umiditate 80%). Adauga ramele aproximativ 2 kg/mp. Cea mai utilizata specie pentru vermicompost este Eisenia Foetida. Hraneste ramele in fiecare zi sau de 2-3 ori pe sapatama cu produse de origine vegetala: resturi de legume, fructe, paine, spaghete, coji de oua, etc.

Rosii, lungi, subtiri, cu niste dungi galbene, aproape insesizabile, pe spate. Ceea ce nu este insa deloc insesizabil - ba, dimpotriva, te trasneste pe loc - este mirosul ramelor de balegar.

Si daca o casoleta cu 100 de rame miroase asa, imaginati-va cum trebuie sa fie aerul intr-o ferma de rame. aIntr-adevar, mirosul e partea cea mai grea de suportat in afacerea cu rame", ne confirma primele impresii olfactive Petru Diaconita, ieseanul care i-a convins pe cei de la Registrul Comertului ca aproducator de rame" e o meserie in toata puterea cuvantului. De profesie chimist, angajat ca portar la filiala din Iasi a Academiei Romane, pasionat iremediabil de pescuit si crescator asemiprofesionist" de rame. Aceasta este cartea de vizita a lui Petru Diaconita, din Iasi, un afacerist cel putin ciudat. Unic pana acum in Romania, desi, pe Internet, ofertele de la profesori in ale afermelor de rame" se insiruie la un singur clic. aMi-am luat si eu teapa cu ofertele astea pe Internet. Iti vand un curs din care nu afli mare lucru. Oricum, nu e suficient pentru a te apuca de o asemenea afacere", ne spune Petru. De ce crescator asemiprofesionist"? aCa sa aiba rame, orice pescar poate pune o roaba de balega de cal intr-o rasadnita de 3 mp, sa ude pana cand fermenteaza si sa puna niste rame. Varianta cu adevarat profesionista, insa, presupune hale industriale, clocitoare din plastic, asa cum am vazut eu in Olanda sau in Ungaria, unde din cresterea ramelor se scot milioane de euro", ne explica Petru. Este ceea ce incearca ieseanul sa faca din afacerea inceputa cu doi ani in urma, cand, in comuna Baia din Suceava, barbatul a acolonizat" 3.000 de metri patrati cu rame de balegar. La un metru cub de compost, obtine 10.000 de rame, iar o casoleta cu 100 de rame se vinde cu 3 lei, fara TVA. aIn acest moment, sunt bucuros ca imi asigur inca un salariu pe luna din afacerea cu rame. Dar potentialul este urias. Vreau sa-mi extind afacerea printr-un proiect cu fonduri de la Uniunea Europeana, dar lucrurile merg destul de greu, din pricina birocratiei". Cine are nevoie de rame? Pescarii, fireste. Iar la ramele rosii de balegar trag o multime de pesti apasnici", de la caras si crap pana la rosioara si biban. Iar asta nu e singura calitate a ramelor neplacut mirositoare. Pamantul curatat de ele este perfect pentru culturi de legume.

aPamantul de la rame contine 14% humus, in conditiile in care humusul din cel mai fertil sol este in proportie de numai 3,5%", ne lamureste ieseanul, proprietarul unei afaceri pe cat de urat mirositoare, pe atat de ecologica si de profitabila. Cum se cresc ramele? Pentru cei 3.000 m2 cat masoara ferma lui Petru Diaconita, barbatul cumpara de la satenii din Baia balega de cal in valoare de 70 de milioane de lei vechi pe an. Se pune balegarul in rasadnite si se uda pana la saturatie. Se lasa pana fermenteaza, se aduga ramele si se mentine o umiditate crescuta in rasadnita. Iarna, ramele hiberneaza. Primavara, depun coconi, iar ramele noi ajung la maturitate sexuala in 6 luni. In fiecare saptamana se face recoltarea, iar ramele nu trebuie tinute la o temperatura mai mare de 25 de grade Celsius, pentru ca se degradeaza foarte repede.

Bani din rme


de Claudia Buaga | 12 mai 2008

Mna dreapt a afaceristului Petru Diaconia este mama sa, specialist n legumicultur Petru Diaconia este unul dintre cei mai nfocai pescari din ar. ns, la fel ca i ali pescari de ora. Petru avea mereu aceeai problem - nu gsea momeal vie n magazinele de specialitate i nici particulari care s se dea n vnt dup creterea rmelor. Cnd stai la bloc e destul de greu s faci rost de rme pentru pescuit. Unde s le gseti, c peste tot e beton, iar puinii particulari la care gseai, nu aveau marf de calitate, spune pescarul. Aa c Petru a decis s pun capt crizei de pe pia i a nfiinat n zon, n urm cu doi ani, prima ferm pentru creterea rmelor. Dispunea de toate ingredientele necesare unei afaceri din care s scoat i profit. Muli, chiar i prietenii apropiai, s-au amuzat la nceput de idee i nu-i ddeau nicio ans de reuit. Cel mai greu a fost s le explice funcionarilor de la Registrul Comerului n ce const afacerea sa. Angajaii de acolo au fost n mare dificultate cnd au trebuit s-mi legalizeze ferma. n 2006, atunci cnd am depus actele, n nomenclatorul Clasificrii activitilor din economia naional nu exista niciun cod pe baza cruia s-mi elibereze avizul de funcionare.

A crescut vznd cu ochii Dup btlia ctigat cu autoritile, Petru Diaconia, absolvent al Facultii de Chimie, a realizat c pn i rmele au nevoie de condiii speciale pentru a crete. Aa c s-a pus serios cu burta pe carte, ghidat din umbr de o prieten de familie care studia Biologia. Materia prim care favorizeaz creterea i nmulirea rmelor este blegarul. Numai cu cel de cal obii rezultatele ateptate. Aa c am decis s deschidem ferma la ar, la prinii mei. Acetia aveau pmntul, iar vecinii m puteau ajuta cu ngrmntul natural. Plus c mama mea este o adevrat specialist n a face rsadnie, acolo unde rmele se simt ca n pensiune. n urm cu doi ani, ferma de rme a lui Petru Diaconia se ntindea pe civa metri ptrai i servea doar prietenilor i pescarilor amatori. Acum msoar peste 3.000 mp, iar numrul cererilor pentru rme este din ce n ce mai mare. Pn i fermierul a fost surprins de amploarea pe care a luat-o afacerea sa. n aceast primvar am ajuns la 3000 mp de platforme pentru rme. Cu toate acestea, producia pe care am obinut-o, de peste o ton jumtate, nu asigur necesarul de pe pia. Am fost obligai, din pcate, s refuzm o cerere din strintate pentru c nu putem produce mai mult, mrturisete Petru Diaconia.

Se roag s fie soare Perioadele favorabile dezvoltrii afacerii sunt cele clduroase, pentru c atunci pescarii i ncerc norocul pe malul apelor. Am studiat deja prognoza meteo pe lunile urmtoare i cred c vom avea foarte multe cereri, pentru c urmeaz dou luni de secet. Petru Diaconia este singurul din ar care se ocup cu creterea rmelor, marfa sa gsindu-se n mai toate magazinele pescreti. Nu mi mai permit s lucrez cu particularii. Avem cereri foarte mari din toat ara, mai ales c numai noi oferim materie prim pescarilor. Mai nou, nu doar rmele au trezit interesul partenerilor si de afaceri. Zeci de legumicultori i proprietari de florrii i cer ieeanului pmnt curat de rme. Este unul dintre cele mai hrnitoare, humusul face minuni n sere. Avem deja ncheiate contracte cu zeci de florrii din zon.

Rmele n cifre Petru Diaconia a investit, pn acum, peste 100 de milioane de lei vechi n afacerea sa cu rme. Stenii i vnd cu 300.000 de lei crua cu blegar de cal, necesar ca materie prim. Numai n aceast primvar, pentru cei 3000 mp de platforme, a avut nevoie de 200 de crue. La aceast sum se mai adaug cheltuielile pentru fertilizatori, sistemul de irigaie, enzime. ns profitul este de aproape 10 milioane de lei vechi n fiecare lun, doar din comerul cu rme prin magazinele pescreti, fr a lua n considerare ctigul care se obine din comercializarea humusului rezultat. Dezavantajul este c banii pe care i nvestete anul acesta, se vor ntoarce n buzunarul afaceristului abia n anul urmtor. Petele trage bine doar la rmele btrne, de peste un an.

VIDEO/ Cresterea ramelor "Hibrid rosu de California", o afacere simpla, dar si o necesitate
de Ionut Baias HotNews.ro Smbt, 28 februarie 2009, 5:29 Science - Stiintele vietii

Lumbricultura Foto: Captura Youtube.com

Industrializarea si urbanizarea intensiva produc degradarea unor importante suprafete de sol, si prin aceasta eliminarea unor importante cantitati de organisme din sol. Aceasta incetineste sau chiar impiedica descompunerea deseurilor organice. In ecosistemul natural al solului ramele au un rol multiplu si foarte important in producerea humusului, care este componenta structurala de baza a pamantului. De cantitatea acestuia (humusului) depinde viteza de descompunere a materiei organice si prin urmare, productia organica a ecosistemului. Humusul produs de rame este cel mai bun ingrasamant oraganic cunoscut pana in prezent, ideal pentru producatorii de hrana Bio, horticultura, silvicultura, legumicultura , inlocuind atat ingrasamintele organice precum si pe cele chimice. Prin traversarea organismului deseurile organice sunt descompuse in componente elementare pe care planta le poate absorbi direct, deoarece este alcatuit din compusi organici si bacterii care ajuta la descompunerea solului. Aalizele efectuate la compania olandeza CBB-Bio Consult asupra unei probe oarecare, arata urmatoarele componente: continut de materii organice 44% azot 1,73% Phosfor 1,42% Potasiu 1,44% Calciu 6,74% Magneziu 0,98% Fier 1,21% Ph = 7,1 Umiditate 58,52%. Humusul obtinut de la ramele de o calitate medie contine de 11 ori mai mult potasiu, de 3 ori mai mult Magneziu, de 7 ori mai mult fosfor si de 5 ori mai mult nitriti fata de gunoiul de grajd! In general, o tona de humus este de 5 ori mai eficace decat o tona de gunoi de grajd, iar pentru obtinerea unei tone de humus se utilizeaza 1,5 t de gunoi de grajd (ramele asimileaza 40% si 60% elimina) . Plecand de la studierea ramei autohtone, printr-o selectie amanuntita, cercetatorii americani au obtinut rama denumita Hibrid rosu de California (Californian red worm) cu un inalt grad de reproducere si capabile sa descompuna intr-un mod eficace toate resturile (deseurile) organice (chiar si unele sintetice). Acest hibrid are si alte caracteristici superioare ramei comune: este mai rezistent la oscilatii de temperatura, are o viata de 3-4 ori mai lunga, habitatul mult mai redus (ex: 100.000 de exemplare de rame pe o suprafata de 2 mp si la o adancime de numai 25 cm), reproductia de 3 ori mai mare.

Avantaje. Utilizari. Importanta ramelor in protejarea mediului inconjurator poate fi majora in conditiile actuale in care depozitarea deseurilor este din ce in ce mai costisitoare. Pornind de la faptul ca fiecare individ lasa zilnic cca 800gr deseuri solide, asta inseamna ca intr-un oras de 100.000 de locuitori se arunca cca 80t de gunoi din care 55% este de provenienta anorganica si 45% deseuri organice. Aceasta cantitate de 36 t de deseuri organice se poate procesa intr-o zi de catre 36 mil de rame care ocupa o suprafata de numai 720 mp. In urma procesarii se produc 7.700 t de humus pe an care poate fi utilizat apoi in parcuri, zone verzi, helestee etc. Pretul unei astfel de procesari este la 25% din pretul clasic al arderii. Unul din avantajele importante ale cresterii ramelor este si imbogatirea solului prin introducerea acestora in pamant pe terenuri degradate, iazuri de decantare etc. S-a constatat ca 1.000 de rame produc 600gr de humus pe zi pe mp. Hibridul rosu de California se foloseste intensiv pentru pescuitul sportiv, reprezinta o hrana extraordinara pentru pasarile de casa (care ajung foarte rar la proteinele naturale pe care le contin ramele) si se foloseste cu mare succes pentru intretinerea oricarui tip de gazon (din parcuri si stadioane). Importanta sa in agricultura este majora, produsele crescand mult mai repede, mai mari si mai sanatoase. Din rame se obtine faina proteica de cea mai buna calitate care se foloseste ca adaos in toate concentratele ce se administreaza animalelor. Hibridul rosu de California, politica de stat in SUA si Japonia Datorita avantajelor pe care cresterea ramelor le aduce agriculturii, padurilor si in general mediului inconjurator, Guvernul SUA a format un fond de dezvoltare al acestei activitati prin care subventioneaza Lumbricultura cu 40% mijloace nerambursabile si 60% cu dobanda de numai 4,5%. De asemenea pentru stimularea cresterii padurilor, Agentia de impadurire a achizitionat de 1 mil $ rame pe care le-a imprastiat prin paduri. Aceste doua actiuni ale Guvernului SUA au stimulat activitatea de crestere a ramelor, insa piata nici in ziua de astazi nu este saturata deoarece acestea se cauta din ce in ce mai mult; descoperindu-se insusiri tot mai noi ale acestora. Spre exemplu Japonia, a cumparat o cantitate enorma de rame, respective 125 tone (1 rama=1 gram), dupa care Guvernul SUA a impus un embargo la exportul acestora. Japonia, prin achizitionarea acestei cantitati enorme de rame a rezolvat in intregime problema deseurilor de celuloza care poluau mediul inconjurator. Se estimeaza ca industria nipona de celuloza si hartie cheltuia circa 250 mil $ pentru ecologizare. Astazi chiar are si avantaje materiale, deoarece ramele transforma deseurile de celuloza in humus, acesta reprezentand un ingrasamant de inalta calitate. Din pacate, in Romania lumbricultura este aproape inexistenta, doar doi-trei mici importatori si crescatori abordand aceasta activitate simpla, dar extrem de importanta. De implicarea autoritatilor nici nu poate fi vorba. Producerea humusului

Surse folosite la documentare: Gajenje glista lumbricultura - de Milutin Mitrovic Poljoprivredni List (Revista Agriculturii-Serbia) site-ul www.redwormcomposting.com/

documentare postate pe youtube.com

O afacere inedit: un olandez crete rme n Bihor! [1]


nca din 1999, n comuna Cmpani din judeul Bihor a nceput s funcioneze o microferm de crescut rme! Afacerea aparine olandezului Kees Hymans i localnicei Rita Baicu. Olandezul este profesor de teatru, iar cu crescutul rmelor se ocup de peste 12 ani. Venind n Romnia, olandezul i-a transformat hobby-ul n afacere, gsind n absolventa de liceu agricol Rita Baicu un partener ideal. Anul trecut, cei doi ntreprinztori au mutat ferma Bioland, unic n ar n privina domeniului de activitate, la marginea oraului tei. Kees Hymans avea n Olanda o ferm de rme n care a investit iniial 15.000 DM pentru cumprarea rmelor, n condiiile n care avea terenul lui, cldirile i celelalte utiliti. A mai investit apoi 25.000 de mrci n utilaje i mainrii. Ferma din Olanda produce i acum circa 40 de metri cubi de pamnt pe an, pentru dou firme olandeze. Kees nu i-a extins afacerea pentru c a cunoscut-o pe Rita i acum jumtate din an i-o petrece n Romnia, la ferma de rme de aici. Am nceput cu un pat de 4x4 metri. Rmele le hrnim cu resturi vegetale, baleg, frunze, plante uscate, rumegu. Este foarte important s le dai ce le place, n primul rnd resturi vegetale, spune Rita Baicu. Cei doi ntreprinzatori vnd pmnt de flori i principalul produs al fermei, Vitavert - vermicompost, cum spun specialitii, adic un ngrmnt produs de rme. Vitavert este absolut natural i conine N, P, K, Ca, Mg, materie organic i, ceea ce este foarte important pentru plante, are ph-ul (gradul de aciditate) neutru ! Un plicule de Vitavert care conine 25 mililitri costa 5.000 de lei ! Specialitii spun c o floare tratat cu Vitavert are, timp de dou sptmni, toate substanele de care are nevoie. ntreprinztorii vnd punga de 5 litri cu pmnt de flori la preul modic de 25.000 de lei, adic 5.000 lei/ litru. Preul pmntului aproape c se dubleaz n florriile ordene, care l vnd cu circa 50.000 de lei punga. Cei doi ntreprinztori au avut intenia de a schimba punga n care ambaleaz acum pmntul cu un model de pung mat, inscripionat, dar cumprtorii s-au obinuit att de mult s vad produsul prin pung nct tiu de la prima vedere care provine de la Bioland. Asta din cauza unei inovaii plin de ingeniozitate, datorit creia pmntul de la ferma olandezului are un aspect aparte, ca un fel de perlue, i proprieti inedite. Rita i Kees amestec n pmntul pentru flori perlit, o pulbere vulcanic expandat. Aceasta d structur pmntului, iar cnd planta este udat perluele au proprietatea de a nmagazina apa, pe care o elibereaz treptat, n funcie de gradul de umidificare al solului. Cei doi snt mndri de inovaia lor, ca i de faptul c subvenioneaz economia naional i folosesc doar materiale produse n Romnia, neimportnd nimic. Rita i Kees au, pn acum, peste 30 de firme-clieni, florrii i benzinrii care vnd i pmnt de flori sau produse pentru grdinrit. Cererea fiind n continu cretere, suprafaa pe care lucreaz ferma a fost extins la civa zeci de metri ptrai i a fost necesar angajarea de muncitori. Pe lng florari i grdinari, ferma Bioland este asaltat de pescari, acetia vrnd s cumpere rme. Cei doi ntreprinztori spun c munca este destul, de dimineaa pna seara, pn ajungi s faci profit dintr-o astfel de afacere. Dar, dac te implici i ncerci s

nelegi comportamentul animalelor, satisfaciile snt mai mari. Patronii rmelor vor s-i avertizeze pe cei interesai de aceast afacere c n ultima vreme au aprut, venind n special din Ungaria, escroci care pretind sume foarte mari de bani pentru o microferm de rme la cheie. n realitate, acetia nu dispun de aa ceva i se mulumesc s dispar cu banii. Afacerea cu rme este extrem de interesant i profitabil, cu condiia s nvei de la cresctori avizai i s poi face o scurt practic ntr-o ferm cum e cea de la tei. Rita i Kees spun ca i-au recuperat investiia (aproape 50.000 de mrci germane) n mai puin de un an de zile, iar acum obin i profit, dar nu au vrut s dezvluie ct se poate ctiga dintr-o astfel de afacere i nici ce producie se obine zilnic. Pentru ei, afacerea este oricum dublat de pasiune. Am vrea s se neleag c aceasta nu este o afacere obinuit. Rmele, considerate de unii banale, fac mult bine oamenilor: n primul rnd ne scap de resturile menajere organice, n al doilea rnd ne dau un ngrmnt care, fiind absolut natural, d un echilibru florilor. Rmele nu snt doar pentru nfipt n acul unei undie, eu mi imaginez c snt muncitorii mei, care lucreaz pentru mine... Atta vreme ct eu am grij ca salariaii s primeasc tot ce le trebuie, mncare, aer, ngrijire, ei fac toate lucrurile bune despre care v-am vorbit... n curnd, cei doi ntreprinztori vor lansa pe pia un nou produs, Worm-Kid. Acesta va fi o microcresctorie de rme ntr-o ldi. Cumprtorii de Worm-Kid vor avea permanent ngrminte i pmnt de flori pentru plantele lor, produse de rme. n viitor, odat cu dezvoltarea fermei Bioland, cei doi vor produce i pentru export. Deocamdat fac vizite dese n strintate, pentru a testa piaa de acolo, pentru c snt siguri c vor fi primii romni care vor exporta... rme i pmnt. Not: Mircea STROE Autor : loreb@kappa.ro Data publicrii: 08 Iul 2003 - 10:45

Cresterea ramelor Dr. biol. Petru Burian, 14.05.2007

Rama, indiferent de specie, a fost si este o momeala clasica in pescuitul recreativ - sportiv. Desi la ora actuala ramele pot fi cumparate de-a gata, pentru un pescar pasionat, care sta la curte, infiintarea unei crescatorii proprii insemna un real castig pe multiple planuri: economie de bani, rame disponibile la orice ora, reciclarea ecologica a deseurilor vegetale din gospodarie si nu in ultimul rand obtinerea unui subprodus respectiv pamant pentru flori (compost), care va fi mult apreciat de consoarte. Nu intentionez sa prezint o metoda ultra stiintifica, costisitoare si care necesita multa munca, cele descrise mai jos se bazeaza in mare parte pe experienta proprie, subsemnatul beneficiind de o astfel de crescatorie multi ani, cu rezultate uimitoare.

Ce crestem Este foarte important ca in crescatoria nostra sa inmultim specia Lumbricus rubellus, care este ruda apropiata cu rama de pamant (Lumbricus terestris). Numita de unii rama de litiera sau rama de frunzar ea este cunoscuta de pescarii vorbitori de engleza, sub diverse denumiri: Driftworm, Garden Worm, Angle Worm sau Leaf Worm; Unde o gasim, cum arata, ce avantaje are Lumbricus rubellus este un locuitor al solului si in special al frunzarului, la degradarea careia contribuie in mare masura. Asadar, intr-o zi frumoasa de primavara - vara, dupa o ploaie, facem o excursie intr-o padure de foioase unde vom cauta in stratul de frunze moarte de pe sol (litiera) si mai ales intre frunzele maronii, umede si lipite intre ele, un numar cat mai mare de rame. Daca vom cauta in zonele mai putin circulate, daca avem putin noroc si suntem atenti, pe un metru patrat putem gasi pana la 100 de exemplare. Le vom aduna fara a le indeparta de pe frunzele pe care le-am gasit si fara sa uitam sa adunam si 1 - 2 saci de frunzar din aceasi zona (sursa de hrana pentru inceput). Rama de frunzar seamana mult cu rama de pamant. Are un aspect lucios, de culoare purpurie sau rosu-maronie, pe partea ventrala culoarea fiind mai deschisa. Lungimea corpului este de 6 - 12 cm, cu o grosime medie de 4 - 6 mm. Apartine de viermii inelati si poseda o formatiune specifica perioadei de maturitate sexuala numita clitelum, care reprezinta o ingrosare tegumentara cu rol in reproducere (v. fig. 1 si 2). Aceasta formatiune are, impreuna cu alte caractere, un rol important in recunoasterea ei, deoarece indivizii speciei Lumbricus rubellus poseda clitelum numai pe partea dorsala a corpului. Daca se face o observatie la lupa, se constata ca ea se afla situata pe inelele 26-33, caracter propriu speciei respective.

Cresterea ei a fost studiata si perfectionata in scopul obtinerii compostului, in intreprinderile de bio-reciclare a deseurilor vegetale. Spre deosebire de rama comuna (de pamant) prezinta urmatoarele avantaje:

o o o o o o o o o o

traieste la suprafata solului, sau aproape de suprafata; este mai putin sensibila fata de lumina, datorita pigmentarii puternice; se hraneste predominant cu resturi vegetale in descompunere; devine matura reproductiv la aprox. 179 de zile; logevitatea variaza intre 682 - 719 zile; depune 79 - 106 coconi /an /individ; iarna hiberneaza in sol, in mici caverne globulare, la mica adancime (40 - 50 cm); primavara revine la suprafata in stratul de frunzar; daca are hrana suficienta nu migreaza; prin consumarea resturilor vegetale, genereaza un compost de culoare neagra-bruna, de buna calitate.

Din punct de vedere al pescarului sportiv, nu sunt de neglijat urmatoarele aspecte:


o o o o

tegumentul fiind relativ gros, sta bine pe carlig; rezista mult in apa, inclusiv in apa sarata, fiind viabila si la 3-4 grade celsius; nu are miros neplacut, iar prin intepare sau rupere, nu elimina acel lichid puternic mirositor caracteristic ramei de balegar; tinut in pamantul in care a crescut, poate fi pastrat in frigider sau la temperatura camerei, cateva saptamani.

Metoda de crestere Cautam in curte (gradina) un loc umbros si relativ ferit de curenti de aer (preferabil langa un zid, gard, etc.) unde construim din scanduri sau cu zidarie usoara (BCA) un tarc direct pe pamant. Dimensiunile sunt la alegere, dar recomandabil este un volum de aprox. 2 mc, cu o inaltime de 0,7 - 0,8 m. Spatiul rezultat se imparte transversal in doua, printr-un perete despartitor din scanduri distantate intre ele la 1 - 2 cm. Depozitam in unul dintre spatii frunzarul si ramele adunate in padure, dupa care udam usor crescatoria si totul este gata. Logica celor doua spatii este simpla: vom incepe cresterea ramelor in unul dintre ele, iar cand acesta se va umple cu compost (pamant organic) vom incepe depozitarea resturilor vegetale in spatiul alaturat, ramas gol. Ramele vor migra spre sursa de hrana iar compostul rezultat, poate fi utilizat in gradina. Prin utilizarea alternativa a celor doua spatii, crescatoria poate functiona un numar mare de ani. Ce vom face in continuare ? practic mai nimic. Vom avea doar grija ca in aceasta incinta sa depozitam toate resturile vegetale din gospodarie, provenite in cursul anului, respectiv: iarba cosita; frunzele si lastarii de vita de vie (daca nu a fost recent stropita cu pesticide); frunzele pomilor fructiferi, cazute toamna; toate frunzele si tulpinile legumelor etc. Dintre speciile de foioase sunt preferate in primele saptamani dupa moarte, frunzele de cires si de par, dintre speciile furajere trifoiul rosu, iar dintre resturile de legume, frunzele de ceapa. Numai frunzele de fag sunt consumate nedegradate, imediat dupa cadere. Atentie ! nu se vor depozita aici frunzele de nuc, tulpinile si frunzele de rosii si cartofi.

Dintre resturile menajere, pot fi adaugate cojile de legume, fructe, produsele cerealiere. Deosebit de utile sunt cojile de oua zdrobite sau macinate fin, ele constituind un important aport de calciu. Daca este foarte cald, sau nu a ploat de mult, vom uda periodic crescatoria avand grija ca surplusul de apa sa se scurga in sol sau prin peretii de scandura. n general este de preferat sa mentinem o usoara umiditate si o reactie neutra sau slab alcalina in crescatorie, deoarece daca solul devine acid ramele raman mult mai mici, iar in caz de uscaciune excesiva ele se retrag in sol. Trebuie stiute de semenea urmatoarele: Lumbricus rubellus rezista la temperaturi limita cuprinse intre 2 si 30 gr. celsius, temperatura optima fiind de 18 - 22 gr. Sub 10 grade adultii nu mai formeaza coconi iar ritmul de crestere a formelor tinere scade. Crescatoria se acopera cu o bucata de nailon de culoare inchisa sau un covor uzat, pentru a pastra umezeala, a tine mustele la distanta si sa impiedicam evadarea ramelor din noul lor mediu de viata. Acestea vor fi la inceput foarte active (mai ales noaptea), dupa acomodare insa se vor grupa in stratul cu umezala optima, unde se vor si inmulti. O aglomerare excesiva a ramelor intr-un spatiu restrans indica faptul ca ceva nu este in regula: prea multa umezeala, mediu prea uscat, prea acid, prea cald, prea rece, prea compactat sau lipsa de aer, in ultimele doua cazuri fiind necesara afanarea masei vegetale. Daca toate conditiile de viata sunt intrunite, ramele se vor inmulti din primavara pana in toamna. Desi sunt organisme hermafrodite, ramele se inmutesc exclusiv pe cale sexuata, prin alaturarea a doi indivizi si schimb reciproc de spermatozoizi. Dupa acuplare fiecare individ va secreta la nivelul clitelum-ului o substanta numita albumina, din care se va forma coconul. Acesta are forma rotunda, culoare alba, si contine cate 8 - 10 oua, din care dupa eclozare supravietuiesc de regula 3 - 4 exemplare. Pe durata maturarii oualor, in aprox. 3 saptamani (functie de temperatura), coconul se mareste si isi schimba culoarea, devenind galben, maro si rosu in ultima etapa, cand are marimea unui sambure de strugure. La eclozare ramele tinere au culoare alba cu nuante roz. Ramele au, in sol si in afara solului, numerosi dusmani naturali. Multe rame sunt mancate in sol de cartite, soareci, gandaci si larvele acestora, iar la suprafata solului cad adeseori prada pasarilor. Daca depozitam in crescatorie o cantitate mare de fructe stricate, riscam o inmultire excesiva a musculitei de otet (Drosophila melanogaster) care nu dauneaza ramelor, dar ne poate deranja prin numarul mare de indivizi. n acest caz putem folosi o capcana simpla, realizata dintr-o sticla de plastic, astfel: in zona de mijloc a sticlei, cu un cui subtire, incalzit, facem numeroase gauri; turnam in sticla suc de fructe, bere sau vin acrit, adaugam 2 picaturi de sapun lichid si inchidem sticla cu dopul sau. Gaurile vor fi suficient de mari pentru ca musculitele sa intre in sticla atrase de hrana, dar nu vor mai gasi calea de iesire, sfarsind inecate in lichidul din interior. Pentru a avea o crescatorie eficienta vreme indelungata, trebuie sa avem grija de doua aspecte: sa asiguram permanent sursa de hrana si sa nu extragem o cantitate excesiva de rame, periclitand astfel perpetuarea populatiei. ABC in pescuit

luni, 6 aprilie 2009


Cum se nmulesc rmele

Am cutat de m-am omort, pe internet, cum se nmulesc rmele. M-a apucat deodat setea de cunoatere. N-am gsit dect articole despre ferme (vermicultur). n limba romn. Despre nmulire nu se sufl un cuvnt, fiind un secret mpotriva concurenei neloiale. Am folosit toate cuvintele cheie pe care mi le-am imaginat, inclusiv copularea la rme, doar doar. La reproducerea rmelor mi-au iesit numai rame de tablouri. nsfrit, am gsit informaia n englez, englezii tia sunt nite gentlemani. Ce tiam eu: c rmele se divid n dou pe la inelul acela ngroat al lor i fiecare jumtate se reface i aa devin dou rme. Ce aflu: c o rm e dotat, iat ce numesc eu dotare, cu ambele organe sexuale i cu toate astea are nevoie de un partener pentru a se mperechea. E noroc chior pentru c rmele se ntalnesc pe bjbite. Nici nu aud, nici nu vd, nici nu se miros. Se detecteaz dup vibraii. Cnd se ntlnesc, se lipesc cu segmentele i inelele una de cealalt, se prind bine cu picioruele ca nite periori (deci se mbrieaz) i se rostogolesc ntr-o rn adoptnd poziia 69 dup care ncep activitatea febril. Activitatea febril ine vreo 2-3 ore bune. Le-a pus Dumnezeu mna-n cap de atta huzureal. Dup huzureal i dau drumul i o tulesc napoi n tunelurile lor ntunecoase. Sperma este depus i nmagazinat n sculei speciali. Urmeaz partea a doua. n partea a doua, rmele ncep s secrete un lichid care le acoper corpul n ntregime (bezn total) formnd un tub mucilaginos. Acesta alunec din cauza micrii de trre pe sub pmnt a rmei, ca o hus, spre captul opus direciei de naintare. Trece pe deasupra celor dou deschideri sexuale moment n care oule (din organul feminin) i sculeii cu sperm (colectai din organul masculin al partenerului) se desprind. Fertilizarea are loc n exteriorul corpului rmei, dar nuntrul tubului protector care, odat ajuns pe pmnt (sau mai corect n pmnt) se usuc i se micoreaz, formnd un nveli protector peste oule fecundate, devenind un cocon. Coconii sunt depozitai adanc n tuneluri, sub linia de ngheare a solului unde stau la clocit ntre 30 i 60 de zile. Coconii pot sta n pmnt ani nesfrii dac nu se ntrunesc toate condiiile necesare, despre care nu se dau detalii, cu oule nuntrul lor, pn s ias puiorii de rm afar. De fapt, puiorii nici nu vor iei, pentru c nu sunt n stare s sparg goacea. Goacea e dizolvat de nite bacterii speciale din sol, care vor deveni imediat prima surs de hran ale viermuilor. Cam asta e, n civa ani, rmele vor fi mature sexual i o iau iar de la capt. Acum m-am linitit. Am elucidat-o i pe asta