Sunteți pe pagina 1din 42

REVISTA ȘCOLII DE ARTE ȘI MESERII JURILOVCA – NR.

10 – IARNA 2008-2009

DIN CUPRINS:
 E DI T OR I AL U L N UM AR U L U I – M AN C A R E A DE FAS T - F O OD
 I N T E RV I U C U D O AM N A P RO FE S O AR A D E E D. F I ZI C A
 I N VI Z OR - I N F ORM A T II S C O L AR E
 I M AGI N IL E VO RB E S C
 C RE E Z , DE C I E X IS T ! – DI N C RE AT I I L E E L E VI L OR
 C AL E I D OS C O P S C OL A R
 S U B I E C T UL N U M AR UL UI – SUN T E T I S UP E RS T I T I O SI ?
 D E L A P AS A - C ASL A L A V I S IN A ( C ON T I N U A RE DI N N R. 9 )
 M U LT IC U LT U R A LI T AT E – FR AN C E Z A, E N G L E Z A, R US A
 T I MP DE P AUZ A – U M OR , T O PU RI , DI V E R SE
 P O V E ST E A DE FI N AL – C AL AT OR IE I N M O L D OV A SI
I ST O RI C U L R E L AT I I LO R RO M AN O - RU SE

LA MULTI ANI 2009!


Colaj grupa mijlocie – Grădinița Jurilovca Colaj grupa mare – Grădinița Jurilovca

1
EDITORIALUL NUMĂRULUI – MÂNCAREA DE FAST-FOOD

”Fast-food-urile, mâncăruri nesănătoase, pe care totuși le consumăm.


Deși conțin o groază de calorii, grăsimi și fel de fel de sosuri, care nu fac
bine organismului, oamenilor le plac. De ce? Cel mai bun motiv ar fi lipsa
de timp. E mai rapid să-ți cumperi o pizza, un hamburger, decât să gătești
ceva acasă. În plus, produsele fast-food sunt destul de ieftine, disponibile
în orice moment al zilei și foarte delicioase. Dar să ne gândim mai bine!
Aceste produse nu oferă substanțe nutritive, sunt doar niște mâncăruri
gustoase, dar nesănătoase.
E bine că la sate nu prea întâlnești restaurante cu acest specific, ceea ce
e un lucru bun pentru noi, însă la oraș dai de astfel de chioșcuri la tot
pasul, iar persoanele, de la copii la bătrâni, au început să consume astfel
de produse tot mai des, devenind chiar dependente de ele.
Un rol important în alimentația copiilor îl au și părinții. Aceștia trebuie
să supravegheze modul în care se hrănesc și să-i educe în așa fel încât să
înțeleagă diferența dintre un preparat care le poate dăuna și unul
sănătos. Așa că, gândiți-vă la toate aceste aspecte înainte să consumați
astfel de produse. Sănătatea dumneavoastră este pusă în joc!”
VASILE EMILIA – VIII B
”La întrebarea - Cât de sănătoasă e mâncarea de fast-food? aș putea
răspunde cu ”sigur că nu este”, acesta fiind un lucru știut.
Fast-food-ul s-ar putea traduce prin ”mănânc pentru a spune că am
mâncat”. Deși cunosc pericolele, toți mănâncă pentru că nu trebuie ei să
gătească, este la un preț convenabil și, trebuie să recunoaștem, este
foarte bună la gust. Problema este că după câțiva ani se ajunge la boli sau
chiar la deces și atunci unii se întreabă – ”De ce a murit că era perfect
sănătos și tânăr?”.
Fără să vă dați seama puteți deveni dependenți. Lipsa de timp și de chef
de făcut mâncare poate duce la exces și, fără să vă dați seama, un
hamburger mic și niște cartofi prăjiți, a doua zi încă o porție și tot așa.
Totuși pentru oamenii ocupați este o economisire de timp!
VOINEA ELIZA – VI A
”În secolul vitezei, când omul modern este în goană după bani și succes,
fast-food-ul constituie cel mai bun mod de a te hrăni, deoarece timpul se
scurge îngrozitor de repede.

2
Din ce în ce mai multe persoane sunt fanii acestor produse, sunt
delicioase și relativ ieftine. Însă din această cauză obezitatea a crescut
la nivel mondial îngrozitor, deoarece produsele de tip fast-food nu sunt
echilibrate din punct de vedere nutrițional și, în consecință sunt
nesănătoase pe termen lung, dacă sunt consumate în mod regulat.”
CONDRAT ANDREI – VII
”Mâncărurile fast-food vin de la cuvintele englezești ”fast” care
înseamnă ”repede” și ”food” care înseamnă ”mâncare” , traducându-se
prin ”mâncare rapidă”.
AVANTAJELE mâncării fast-food sunt că nu trebuie să gătim, ci luăm
direct de la magazin sau restaurant. Dând un ban în plus totuși ne
săturăm cu ele.
DEZAVANTAJELE sunt că mâncarea fast-food conține multe E-uri.
Putem să ne îmbolnăvim de niște boli numite cancer, leucemie, iar
aceste boli nu prea se tratează așa de ușor. Ficatul va fi mâncat pe
jumătate, iar în ziua de azi nu prea se mai fac transplanturi pentru că nu
mai sunt așa de mulți donatori.”
EFTEI ANTONINA – VI B
”Mâncărurile gen fast-food nu sunt sănătoase. Nu au vitamine și
proteine pentru energie. De la carnea grasă în exces ne crește grăsimea
din sânge, adică colesterolul.
Noi le mâncăm deoarece conțin E-uri, coloranți ș.a. Toate la un loc au
un gust bun și plăcut, dar nu știm cât de mult ne dăunează sănătății.
Mâncărurile fast-food sunt: shaorma, cartofii prăjiți, chebap-ul,
hamburgerii, etc. Nu ar trebui să consumăm aceste produse, în acest
timp păstrându-ne sănătatea. Noi trebuie să mâncăm alimente gătite de
mama pentru că sunt de o mie de ori mai sănătoase.”
CHIRIȚĂ GEORGIANA – V

”Fast-food-ul reprezintă noul nostru tip de alimentație, pe care noi îl


considerăm gustos și rapid. Adolescenții, dar și oamenii adulți, preferă
un hamburger și niște chips-uri în loc de o mâncare caldă. Acest lucru
se datorează lipsei de timp și a grabei.
Chiar dacă noi nu ne dăm seama, din cauza acestui tip de alimentație
apar diferite simptome ce duc la deteriorarea stării noastre de sănătate.
Pentru ca acest lucru să nu se întâmple ar trebui ca numărul reclamelor
care apar la televizor să se reducă, cât și alte lucruri ce influențează

3
negativ persoanele privind consumul acestor alimente.
Fast-food-urile nu sunt mâncăruri sănătoase, pe care noi oamenii
trebuie să încercăm să le evităm, dar și să-i facem pe alții să înțeleagă
acest lucru. Mulți dintre aceștia acum suferă din cauza cartofilor prăjiți și
a băuturilor carbogazoase, care odată au fost preferatele lor.
Cum spune și proverbul ”Graba strică treaba” și totuși unii dintre noi
nu băgăm de seamă.”
GHINCU MĂDĂLINA – VIII A
”Mâncarea fast-food este gustoasă, te ispitește, este la prețuri
convenabile și nu îți dă dureri de cap ca să gătești. Mâncând la aceste
fast-food-uri uităm de sănătatea noastră. Putem lua foarte mult în
greutate, putem avea probleme cu inima, tensiunea și multe alte
complicații la care nici nu ne așteptăm. Fast-food-ul este o mâncare
nesănătoasă și săracă în valori nutriționale, dar bogată în grăsimi, zahăr
și de aceea nu este un candidat pentru o sănătate mai bună.
În general burgerii și alte mâncăruri de acest gen arată foarte atrăgător
datorită coloranților. Acest gen de mâncare conține și foarte multe E-uri.
Riscurile la care ne expunem consumând des mâncare nesănătoasă,
săracă în vitamine, însă bogată în grăsimi, zahăr includ boli grave
precum: obezitate, probleme dentare, diabet, dar și boli de inimă.
Doar noi putem decide ce facem cu trupul nostru!”
EFTEI IULA – VIII B
”Fast-food-urile au venit în sprijinul oamenilor care sunt puși tot
timpul pe alergătură, adică pentru cei cu un timp foarte prețios. Este
foarte comod și simplu să mergi în drum spre școală, serviciu sau când
ajungi târziu acasă să-ți iei un pachet, o cină de la fast-food-uri.
Aceste preparate au scutit oamenii de timpul petrecut în bucătărie, atât
prin prezentarea lor frumoasă, cât și prin gustul lor bun.
Dar deseori ne întrebăm, oare aceasta este o alimentație sănătoasă, pe
care am vrea s-o avem? Studiile arată că tot mai mulți copii sunt obezi și
că diabetul s-a instalat de timpuriu în rândul copiilor.
Ar trebui să fim conștienți că sănătatea este lucrul cel mai de preț, iar
una dintre căi o reprezintă o alimentație sănătoasă, bogată în proteine și
vitamine.
Nu facem altceva decât să-i îmbogățim pe alții cu riscul sănătății
noastre.
MALAI DINA-CORA - V

4
PROFIL – INTERVIU CU DOAMNA PROFESOARA DE ED. FIZICA

REPORTERUL: Bună ziua! Ne pare bine că avem ocazia să aflăm mai multe
despre o doamnă profesoară pe care o admirăm atât de mult. Pentru cei care
nu știu ați putea să le oferiți o prezentare sumară a dumneavoastră?
D-NA PROFESOARĂ: Mă numesc Ivanov Victorița am 40 de ani, m-am născut și
am copilărit în satul Sălcioara, locul în care am învățat din clasa I până-n clasa a
VII-a, clasa a VIII-a mi-am continuat-o la Școala nr. 3 Tulcea, apoi liceul la
Colegiul ”Henri Coandă” – pe atunci Liceul Industrial nr. 2 Tulcea, specialitatea
operator chimist - și Facultatea de Educație Fizică și Sport, din cadrul
Universității ”Dunărea de Jos” Galați.

REPORTERUL: Cu ce gânduri și vise v-ați început cariera de cadru didactic?


D-NA PROFESOARĂ: De când eram la școală i-am admirat pe profesorii mei de educație
fizică și sport: Antemir Constantin, Anghelescu Carmen, Voronici Cornel și antrenorul de la
CSM Tulcea Voronici Dumitru. Visam la această profesie dar n-am crezut niciodată că orice
vis poate să devină realitate.
Cariera de cadru didactic mi-am început-o după ce am terminat liceul. L-am suplinit la
Școala Jurilovca, 3 luni, pe domnul profesor Belov Petro (1988), pe atunci era director
profesorul Turcu Neculae. La Școala Sălcioara am suplinit pe catedra de învățător și pe cea
de profesor (director profesor Antemir Constantin, mai târziu Sulugiuc Mircea) și la Școala
Vișina (director profesor Ghincu Mircea)
Într-un final trebuia să mă decid asupra carierei mele didactice, dar ținând cont că în urmă
cu ceva timp am trecut printr-o experiență neplăcută – în urma nașterii fiului meu 3 luni de
zile am fost imobilizată la pat – numai prin mișcare am reușit să-mi revin și totodată să mă
întrețin. La 31 de ani m-am înscris la Facultatea de Educație Fizică și Sport din Galați, forma
IDD, desfășurându-mi în același timp activitatea la catedră ca suplinitor la Școala Sălcioara
și mai târziu la Școala Jurilovca.
A fost o perioadă dificilă pentru mine, dar numai rezultatele obținute de elevii pregătiți de
mine la fazele județene (locul III și mențiune la gimnastică aerobică în 2001 și locul I în
2002, 2003 și 2004) și cele naționale ( eleva Cocoloș Mihaela la tetratlon) m-au încurajat și
m-au determinat să fac față atât situațiilor dificile din activitatea didactică, cât și celor
familiale.

REPORTERUL: Care ar fi fost următoarea opțiune, dacă nu profesoară? De ce?


D-NA PROFESOARĂ: Laborant chimist. Mi-a plăcut foarte mult chimia, mai ales chimia
organică – reacțiile chimice ale hidrocarburilor, etc.

5
REPORTERUL: Care sunt cele mai importante performanțe pe care le-ați obținut până acum în
cadrul SAM Jurilovca?
D-NA PROFESOARĂ: Locul I la gimnastică aerobică în 2004; Locul I cu formația de dansuri
moderne în 2007; Locul I la Festivalul de colinde Leru’i Ler în 2005 ; Locul II la același festival în
2007 și 2008; Locul II echipa de handbal fete în 2007 și 2008; Locul II echipa de handbal băieți în
2008; Locul I la cros în 2007 prin Mihailov Florian; Locul II la cros în 2006 prin Grigoraș Frunza;
Locul II la tetratlon în 2007 prin Mihailov Florian.

REPORTERUL: Dacă Zâna cea Bună ar fi dispusă ca în acest moment să vă îndeplinească 3


dorințe, care ar fi acelea?
D-NA PROFESOARĂ: 1. Sănătate; 2. Satisfacții profesionale; 3. Să mă urmeze la catedră un fost
elev sau fostă elevă.

REPORTERUL: Ce părere aveți despre obezitatea care începe să domine populația și cum credeți
că ar putea fi corectat acest factor negativ?
D-NA PROFESOARĂ: Numai prin mișcare și o alimentație corespunzătoare, prin practicarea
exercițiului fizic în toate domeniile de activitate. Printr-un autocontrol permanent vom putea
împiedica acest factor negativ asupra organismului și implicit a stării de sănătate a populației.

REPORTERUL: Care sunt hobby-urile dumneavoastră?


D-NA PROFESOARĂ: Muzica, dansul, patinajul artistic.

REPORTERUL: Ce apreciați în această lume? Dar ce nu?


D-NA PROFESOARĂ: Apreciez tot ce este frumos, sinceritatea, corectitudinea. Nu apreciez
minciuna, răutatea, ipocrizia.

REPORTERUL: Aveți vreun motto după care vă ghidați?


D-NA PROFESOARĂ: Ai câștigat continuă, ai pierdut continuă.

REPORTERUL: Iar în final, un sfat pentru elevi?


D-NA PROFESOARĂ: Să fie cuminți, să învețe, să-i asculte pe părinți, pe dascăli, să se bucure de
copilărie că drumurile vieții nu știu ce le oferă.

Reporter – Feodot Otilia – VIII B

6
IN VIZOR – INFORMATII SCOLARE
 In perioada 31 oct.-
oct.-2 nov. s-s-a desfasurat o excursie de documentare in zona
Valea Prahovei-
Prahovei-Brasov-
Brasov-Bran, organizata de d- d-na inv. Nicanov Glafira si dl.
prof. Sapca Valentin, cu elevi din ciclu primar si gimnazial.
 Pe data de 29 noiembrie a avut loc competitia sportiva ”Cupa 1 Decembrie”,
organizata de d-
d-na prof. de educatie fizica si sport Ivanov Victorita. Au
participat scolile: Baia, Ceamurlia de Jos, Jurilovca, Salcioara si Topolog. Au
avut loc meciuri de: fotbal
fotbal redus baieti-
baieti-ciclul primar (castigatoare echipa
scolii Ceamurlia de Jos); fotbal redus baieti-
baieti-ciclul gimnazial (castigatoare
echipa scolii Baia); handbal fete (castigatoare echipa scolii Topolog) si
handbal baieti (castigatoare echipa scolii Jurilovca).
 Pe 1 Decembrie, de Ziua Nationala a Romaniei, a avut loc spectacolul ”1
Decembrie-
Decembrie-Ziua Marii Uniri”, in cadrul caruia s- s-a desfasurat si concursul
”Traditii Interetnice”. Evenimentul a fost organizat de dl. prof. de istorie
Sapca Valentin, cu sprijinul altor
altor cadre didactice. Un frumos program
artistic l-
l-a prezentat prichindeii grupei mari de la Gradinita Jurilovca,
condusi de d-
d-na educ. Petcu Valerica. Castigatorii concursului au fost:
echipa clasei VI B-
B-locul I; echipa clasei VI A-
A-locul II; echipa clasei VIII B-B-
locul III.
 Tot pe 1 Decembrie elevii ciclului primar au sustinut momente artistice
dedicate acestui eveniment, sub indrumarea doamnelor invatatoare.
 In perioada 5-
5-7 decembrie o parte a grupului ”Cibis”, alaturi de grupul
artistic ”Reabinuska” al Comunitatii Rusilor-
Rusilor-Lipoveni din loc. Jurilovca, a
participat la Brasov la Festivalul de Cultura Traditionala, Spiritualitate si
Multiculturalism ”Radacini Fest”. Grupul este condus de d- d-na educ. Zait
Paula si a obtinut, alaturi de grupul comunitatii, premiul
premiul I la sectiunea
”Ansambluri de muzica si dans a minoritatilor nationale din Romania”.
VIII-
 Pe 13 decembrie a avut loc, la Casa de Cultura Babadag, a VIII -a editie a
Festivalului de datini si obiceiuri populare ”Leru’i
”Leru Ler”. Grupul scolii
noastre a fost coordonat
coordonat de d- d-na prof. de educatie fizica Ivanov Victorita si
a obtinut premiul II. Grupul de dansatori al scolii a participat in afara
concursului si a primit un premiu special. Grupul scolii Salcioara a obtinut
la acest festival locul III.
 Pe 18 decembrie elevi
elevi de la ciclul gimnazial, coordonati de dl. prof. de
geografie Stoenica Vasile si cu sprijinul doamnelor educatoare de la
Gradinita Jurilovca, au participat la actiunea ”Dar din dar”. Aceasta a
presupus stabilirea unei punti de legatura intre elevii scoscolii
lii si copiii de la
gradinita prin oferirea de cadouri din partea celor mari catre cei mici.

7
 Pe 21 decembrie, la sediul PAPI Jurilovca, cu sprijinul managerului RECL
Condrat Paul si al administratorului RECL Cozma Catalin, a avut loc
festivitatea de premiere
premiere ”e-
”e-Vacanta” 2008. Posibilitatea acestei premieri
s-a datorat ocuparii de catre scoala noastra a locului II pe tara, din 74 de
scoli participante la acest proiect-
proiect-concurs. Evenimentul propriu-
propriu-zis a
avut loc la inceputul lunii noiembrie, la Poiana Brasov,
Brasov, la acesta
participand dl. prof. Stoenica Vasile, coordonatorul proiectului. Premierea
a fost posibila datorita sprijinului oferit de Consiliul Local Jurilovca si
de firma Intel Romania. Pe langa copii au primit diplome si bunicile unor
elevi, care au oferit
oferit materiale pentru proiect – fotografii vechi, cantece,
poezii, proverbe, povesti in limba rusa.
 Pe 23 decembrie un grup de elevi de la ciclul primar, coordonati de
doamnele invatatoare Macar Ana si Nicanov Glafira, au mers cu colindul la
Consiliul Local
Local Jurilovca si la agenti economici din localitate.
 Pe 7 ianuarie 2009, de Craciunul rusilor-
rusilor-lipoveni, un grup de elevi ce fac
religia pe rit vechi, condusi de d-
d-na. prof. de religie Zait Paula, au mers cu
colindul, pastrand traditia vechilor colinde lipovenesti.
lipovenesti.
 Pe 10 ianuarie s-
s-a desfasurat faza judeteana a Olimpiadei de limba si
literatura romana. De la scoala noastra au participat, sub indrumarea
doamnei prof. de limba romana Condrat Florentina, elevii: Feodot Otilia-
Otilia-
VIII B, Vasile Emilia-
Emilia-VIII B si Voicila
Voicila Alina-
Alina-VIII A. Toti trei au obtinut
rezultate foarte bune: Vasile Emilia-
Emilia-locul III, Feodot Otilia-
Otilia-locul V si
Voicila Alina-
Alina-locul VIII.
 In data de 14 ianuarie, de Anul Nou pe stil vechi, grupurile ”Cibis” si
”Malas”, conduse de d-d-na educatoare Zait Paula,
Paula, au participat la un
festival al traditiilor de iarna organizat la Palatul Copiilor Tulcea, de
catre ISJ Tulcea.
 Pe 15 ianuarie, cu ocazia implinirii a 159 de ani de la nasterea marelui poet
Mihai Eminescu, a avut loc un spectacol omagial. Au participat elevi de la
clasele V-
V-VIII, sub indrumarea doamnei prof. de limba romana Condrat
Florentina.
 Pe 17 ianuarie a avut loc faza judeteana a Olimpiadei de limba materna-
materna-
rusa. Sub indrumarea domnului profesor de limba materna Gondrea Victor
au participat elevi de la clasele a VII-
VII-a (Buric Emanuel, Silai Diana) si a
VIII-
VIII-a (Eftei Iulia, Isacov Andreea, Vidinei George, Voicila Alina)

RUBRICĂ REALIZATĂ DE COLECTIVUL REDACTIONAL AL REVISTEI

8
IMAGINILE VORBESC

Elevii SAM Jurilovca in M-ții Bucegi

Elevii SAM Jurilovca in M-ții Bucegi

Elevii SAM Jurilovca la Cabana Babele Cupa 1 Decembrie – handbal fete

Cupa 1 Decembrie – fotbal băieți gimnaziu Cupa 1 Decembrie – handbal băieți

9
Spectacolul de 1 Decembrie – Ziua Unirii Spectacolul de 1 Decembrie – Ziua Unirii

Spectacolul de 1 Decembrie – turcii Spectacolul de 1 Decembrie – rușii-lipoveni

Spectacolul de 1 Decembrie – aromânii Spectacolul de 1 Decembrie – rromii

Spectacolul de 1 Decembrie – grecii Spectacolul de 1 Decembrie – Grupa mare

10
Grupurile ”Cibis” și ”Reabinușka” la Rădăcini Fest Grupurile ”Cibis” și ”Reabinușka” la Rădăcini Fest

Grupul artistic al școlii la Leru’i Ler 2008 Grupul artistic al școlii la Leru’i Ler 2008

Activitatea ”Dar din dar” la grupa mică Activitatea ”Dar din dar” la grupa pregătitoare

Activitatea ”Dar din dar” la grupa mare Crăciunul pe stil vechi la grupa pregătitoare

11
Festivitatea de premiere ”e-Vacanță” 2008 Festivitatea de premiere ”e-Vacanță” 2008

La colindat de Crăciunul pe stil vechi Ziua Mihai Eminescu la SAM Jurilovca

Ziua Mihai Eminescu la SAM Jurilovca

Ziua Mihai Eminescu la SAM Jurilovca

Sărbătoarea Crăciunului la Școala Vișina Sărbătoarea Crăciunului la Școala Vișina

12
LINISTE, SE LUCREAZA ! ACTIVITATI DE IARNA LA GRADINITA JURILOVCA

Grupa mică Grupa mijlocie

Grupa mare Grupa pregătitoare

Grupa mică Grupa mijlocie

Grupa mare Grupa pregătitoare

13
Premiul II la Leru’i Ler 2008 Premiul special la Leru’i Ler 2008

Grupul ”e-Vacanță” 2008

Premiul II la proiectul ”e-Vacanță” 2008

CREEZ, DECI EXIST !


SECTIUNEA LITERATURA
TIMP NECRUȚĂTOR
Privesc ceasul vechi de pe perete, cu
AI SPERAT… mâhnire…
Ai sperat să zbori, O, tu, timp necruțător!
Ca o pasăre pe cerul înstelat, Număr în gând clipele de fericire
Dar ți-a fost teamă ca apoi Tic-tac … se-aude ușor.
să nu te prăbușești. N-ai mai sperat… De câte ori n-am dat vina pe el
Ai sperat să iubești, Și nu ne-am dorit să se oprească puțin
Să-ți întâlnești prințul mult așteptat, măcar?
Dar ți-a fost teamă să nu găsești Dar el va fi mereu acolo, mereu la fel
14 Tic-tac … sunet amar.
dezamăgirea. N-ai mai sperat…
VASILE EMILIA – VIII B VASILE EMILIA – VIII B
VISUL…

Lui Mihai Eminescu

LINIȘTE În adâncul codrului,


La marginea lacului,
Pe miriște În fiecare seară
Este foarte multă liniște. El vine și așteaptă
Nimeni nu țipă, nimeni nu zboară O floare fermecată,
Parcă nimic nu se-ntâmplă-afară. O preafrumoasă fată.
Eu nu înțeleg În mijlocul serii,
Și nici nu pot să dezleg În visul tăcerii
Acest mister, A văzut un înger nins,
Care-i mare ca turnul Eiffel. De Dumnezeu trimis.
Am înțeles O arătare nemaiîntâlnită,
Asta se întâmplă des, Doar pentru el menită.
Când vine iarna
Poate-a fost o poveste
Și dispare larma.
Cu fata ce-o iubește …
Cât va dura oare? Dar când a privit o stea,
Când va fi soare? Ce tare strălucea,
La primăvară, A văzut-o pe ea…
Când flori or s-apară! Pe adorata sa.
PETRICĂ MĂDĂLINA - V Deodată a tresărit
Și la realitate a venit.
Lăsând lumea visului
Și tainele paradisului,
Rămase cu codrul lui
Și cu singurătatea-i.

CLIM ALEXANDRA – VIII A


ZĂPADA VOICILĂ ALINA – VIII A

Zăpada este minunată,


Cu mult sclipici pe ea
Și ne aduce bucurie
La toţi ce ne jucăm cu ea.

Zăpada este minunată,


Ca de altfel și iarna.
Zăpada este mereu albă,
Ca și bulgării ce vor ieși din ea.

CONDRAT EVA - V

15
NOAPTEA DIN TINE
Se lasă noaptea peste ziu-amorțită,
Se-nchid petale de floare-ncolțită,
MI-E DOR DE VIAȚĂ! Surâde luna pe cerul zglobiu,
Iar lampa trădează abisul pustiu.
Mi-e dor și de tine,
În cuiburi se-ascund copiii zburdând,
Mi-e dor și de viață;
Se-ntunecă odaia pustie,
Un pic de fericire,
Iar lumea adoarme visând,
O mică speranță. Stele se sting din lumină furând.
M-am înecat cu durerea Departe se-aud dobitoace,
Ce-a spulberat plăcerea. Ce tulbur-o tăcere nebună.
Sunt prea obosită Se-nchid porți de lumină,
Să mai simt chiar vremea. Iar ziua-ți devine străină.
Poate să fie iarnă, Grămezi de minciuni îți încurcă
Poate să fie vară, drumul,
Un suflet eu am ș-acesta emană Încerci să pășești cu timpul,
Un anotimp, o singură toamnă. Să cunoști misterul comun,
Cu noaptea ascunsă în tine.
Simt că totu-i veștejit
Și totuși am un viitor de privit, MOCANU ALINA – VIII B
Dar parcă înflorește o stea
Pe bolta cerească … este a mea!

Îmi șoptește să nu mă dobor


Cu propria-mi forță niciodată, MIHAI EMINESCU
Că totul va avea un final fericit, Mihai Eminescu, poet român,
De fapt, începutul de altădată. Azi, de ziua ta,
Eu voi recita
FEODOT OTILIA – VIII B Poezia mea.

Mihai Eminescu, a fost, este și


va fi o stea,
Care poezii și proze scria.
Pe noi toți ne face să trăim
Bucuria, bucuriilor de a fi.

Primăvara când va veni


Cerul mare va străluci,
De Mihai Eminescu ne va
aminti.
Mihai Eminescu a fost, este și
va fi,
În inimile noastre va trăi.

PROCOP IZABELA – VI B
16
LEGENDA NATURII
Era o vreme când Natura – iarba, pomii și celelalte plante – era foarte supărată pe Ninsoare.
Aceasta o îngheța, o distrugea. De aceea plantele au hotărât să se lupte cu Ninsoarea.
Regele naturii, Bradul a trimis o pasăre să-i dea de știre regelui Fulg că va urma o luptă. Mica
pasăre a avut mult de zburat, deoarece regele se afla pe cel mai îndepărtat nor.
Auzind acestea, regele Fulg s-a hotărât să ceară întăriri:
- Dragă Vântule, uite, plantele îmi declară război. Numai cu ajutorul tău le pot învinge.
- Da, sigur că te ajut! Și așa plantele mi-au reproșat că le scutur frunzele, a răspuns Vântul.
Bradul nu a stat mult pe gânduri. I s-a adresat Soarelui:
- Soare, dragul nostru prieten, dă-ne și nouă două raze de-ale tale, să învingem Ninsoarea!
- Nu vă ajut! Nu-i de ajuns că vă dau zilnic raze ca să creșteți? Ce mai vreți? Plecați până nu vă
ard!
Natura nu mai avea ce face. Singurul posibil aliat – Soarele – refuzase s-o ajute.
Lupta începe! Ninsoarea îngheață imediat toate plantele, cu excepția Bradului. Biata Natură nu
poate să învingă ninsoarea și vântul doar cu câțiva spini.
Razele priveau îngrozite de sus. Ar fi vrut să ajute, dar se temeau de pedeapsa Soarelui. O rază
mai îndrăzneață scăpă, dar nu avu putere prea mare asupra Ninsorii.
- Ce se întâmplă? Soare, cum îndrăznești? Nu ești în stare să-ți ții razele? Ha, ha, ha …
Vântul se amuza pe seama Soarelui, spunându-i că e slab. Atunci, Soarele se înfurie. Își adună
toate razele și le trimite împotriva Vântului și a Ninsorii, topind astfel toată zăpada și gheața.
Când Natura a văzut că Ninsoarea e formată din apă, nu din gheață, iar propriul ei chip reflectat
în apă, s-a îndrăgostit pe loc. Așa s-a format Ploaia, iar aceasta s-a îndrăgostit de Natură și
invers. De aceea, când nu plouă, Natura moare de dorul Ploii.
Din iubirea Naturii și a Ploii, se naște Curcubeul, un copil de foc și apă.
Să știți că atunci când ninge și bate vântul este o nouă luptă, dar imediat apare Soarele și lupta
se termină.
VOINEA ELIZA – VI A

SECTIUNEA DESEN&COLAJ
Vasiloancă Mihai – prof. desen
- Prometeu

Bucur Răzvan – I - Anotimpurile


17
Chiriță Carmen – VII - Peisaj Chiriță Georgiana – V – La țară

Feodot Otilia – VIII B – Pastel de toamnă

Condrat Eva – V – Chipul toamnei

Iștoan Georgeta – VIII B – În pădure

Eftei Antonina – VI B – Mozaic floral


18
Vasile Emilia – VIII B – Veronica Micle

Meahcai Paula – V – Floarea

Popa Oxana – I – Jocuri de iarnă

Petro Cristina – V – Adolescență

Chiriță Georgiana – V – Sănătate Meahcai Paula – V – Pe lac

19
Stoean Mihai – I – Sub brad

Vasile Emilia – VIII B – Blaxy Girls

Vasile Emilia – VIII B – Fată în apus

Petrică Mădălina – V - Magicianul

Chiriță Georgiana – V – Cabana din pădure

Tudorache Ionela – V – Vază cu flori


20
PICTURA PE STICLA – CLASA a IV-
IV-a

21
DESENE SI COLAJE DE IARNA - GRADINITA
GRADINITA JURILOVCA
Grupa mijlocie

Grupa mare Grupa mijlocie Grupa mijlocie

Grupa mare Grupa mare

Grupa pregătitoare

Grupa pregătitoare Grupa pregătitoare

Grupa mijlocie

Grupa mare

Grupa pregătitoare

22
SUBIECTUL NUMARULUI – CREDETI IN SUPERSTITII?

”Da cred în superstiții chiar dacă nu sunt


adevărate unele dintre ele. De fiecare
dată când îmi trece o pisică neagră calea,
aproape întotdeauna am ghinion, dar nu
de fiecare dată.” (PERIȚ ANCA – VIII A)

”Nu, dar câteodată sunt unii care mă


îndeamnă să cred, deoarece se întâmplă ”Da. Cred în vise, pisica neagră – dacă îți
să obțin rezultate proaste și dacă este pe taie calea trebuie să faci trei pași înapoi
data de 13 atunci cred.” (CHIRIȚĂ și să te închini.” (PROCOP IZABELA – VI B)
CARMEN – VII)
”Da. Dacă mănânci când înveți sau scrii
”Nu prea țin cont de superstiții. Totuși nu îți pierzi mintea.” (VARONA DANIELA – VI
mă întorc din drum, chiar dacă … uit A)
testele elevilor acasă.” (prof. ONOFREI
MARIANA – lb. franceză) ”Nu cred în superstiții pentru că sunt
niște prostii. Înainte credeam, dar acum
am crescut și nu mai cred. Nu cred
pentru că trăiesc realitatea așa cum este
ea.” (MEAHCAI PAULA – V)
”Sincer, eu nu sunt deloc superstițioasă
și chiar nu îmi doresc să fiu, însă ”La baza tuturor superstițiilor stă
câteodată mă mai trezesc citindu-mi ignoranța, necunoașterea faptelor.
horoscopul, sau dacă se întâmplă să mă Adevărata știință și Biblia ne ajută să
împiedic cu stângul mi se pare că voi scăpăm de superstiții.” (prof. CRASOVSKI
avea ghinion. De asemenea, în grupurile SIMION – lb. română)
noastre de prieteni mai glumim uneori
spunând că atunci când ne mănâncă
nasul vom primi bătaie, etc.” (FEODOT
OTILIA – VIII B) ”Da. Dacă mănânci din cratiță nu te
”Niciodată nu am crezut în superstiții și mai însori/măriți.” (COTLEANU FLORIN
nici nu voi crede. Unii cred că dacă trece – VI A)
pisica neagră o să ai ghinion sau dacă ”Nu prea cred eu în superstiții și nu-mi
spargi oglinda, la fel. Mie mi se par niște place să spun dinainte ce se va
prosti mari. Cine crede în superstiții îi întâmpla. Fazele cu pisicile și alte
este tot timpul frică de ceea ce s-ar chestii sunt așa de răspândite încât,
putea întâmpla. Mie îmi place să fiu mulți atunci când o pisică le trece calea
optimistă și să nu cred în superstiții.” spun că vor avea ghinion. Altele dau
(HALCA ANA –V) vina pe faptul că au trecut pe sub o
”Din păcate, da. Cred în vise, mai puțin scară ori că au spart o oglindă pentru
în alte semne.” (prof. CONDRAT tot ce li se întâmplă. Eu zic că totul
FLORENTINA – lb. română și engleză) 23 este datorită subconștientului și de
cum ne simțim în acea zi.” (VOICILĂ
ALINA – VIII A)
”Nu cred în superstiții, cred decât în Dumnezeu. Dacă aș crede tot
ce se spune nu cred că ar mai fi existat Pământul. Sunt unii
oameni care au darul de la Dumnezeu să-ți ghicească, dar nu ca
mulți alții care spun vrăjeli de adormit copiii.” (STOEAN ALIN – VII)

”Nu cred în asemenea prostii. Să creadă cine-o vrea în superstiții


că eu nu cred. Dacă-ți vine în cale o pisică neagră trebuie să faci 7
pași înapoi. Ce penibil!” (DANILOV ALINA –V)

”Superstițiile sunt baliverne. În ele cred doar oamenii ”slabi”.


Pisicile negre aduc liniște în casă, să fie clar!” (prof. BELOV PETRO
– matematică)

”Nu aș crede, pentru că părerea mea e ”Nu mai cred în așa ceva, pentru că
că nu se adeveresc. Dar acum 3 ani, aceste superstiții sunt niște invenții ale
când a trecut o pisică neagră prin fața unor oameni din popor și nu ale unor
mea am avut o zi foarte proastă. oameni de știință, care au studiat
Oricum nu cred și știu că poate atunci a concret aceste evenimente. Când eram
fost o coincidență. Nu sunt mic nu plecam la școală dacă nu
superstițioasă și nici nu voi fi, chiar călcam cu piciorul drept pe prag,
dacă alții sunt.” (MALAI DINA – V) deoarece consideram că voi avea o zi
bună. Când uit un lucru acasă consider
”Cred în tot felul de superstiții chiar că nu-mi va merge bine în acea zi.”
dacă știu că unele nu sunt adevărate, (prof. ȘAPCĂ VALENTIN – istorie)
De exemplu, dacă-ți trece o pisică
neagră calea trebuie să faci 3 pași ”Nu prea cred, doar în unele. Cred în
înapoi, dacă nu, vei avea ghinion, însă pisica neagră, în unele vise, capacul de
dacă ai o pisică neagră acasă sau dacă la canalizări.” (EFTEI ANTONINA – VI B)
se îndreaptă una spre tine vei avea
”Sinceră să fiu niciodată nu am crezut.
noroc. Sunt foarte multe superstiții de
Deși eu nu cred, alții cred în ele și tot
care țin seama: nu mă întorc niciodată
timpul le este frică să nu dea ghinionul
din drum, îmi citesc deseori horoscopul,
peste ei. Deci, în concluzie, aceste
dacă mă mănâncă palma dreaptă
minciuni pot influența viața omului.”
înseamnă că voi primi bani, etc. De
(PETRO CRISTINA – V)
asemenea consider că ziua de 13, mai
ales dacă-i într-o marți, aduce ghinion.” ”Nu sunt superstițioasă deoarece cred
(VASLE EMILIA – VIII B) că noi înșine suntem creatorii
propriului nostru destin. Consider că
”Nu sunt o fire superstițioasă, însă când
nici nu este bine să credem în anumite
vine vorba despre superstițiile cu morți
superstiții deoarece ne pot influența în
mi se face frică. De obicei mă amuză
luarea deciziilor.” (prof. CHIRU IULIA –
faptul că anumite persoane se sperie
chimie)
din cauza aceasta. Niciodată nu țin cont
de pisici negre sau alte lucruri. În ceea
ce privește spargerea oglinzii cred că
acest lucru aduce noroc.” (GHINCU 24
MĂDĂLINA – VIII A)
”Eu cred în superstiții pentru că mi s-a întâmplat.
Odată mergeam pe drum și o pisică mi-a tăiat
calea. George mi-a spus să mă dau 3 pași înapoi,
eu n-am crezut și nu m-am dat 3 pași înapoi, apoi
am avut ghinion. Am primit o minge-n față.”
(COLESNICOV ROBERT – V)
”Pentru a ne exprima în privința
superstițiilor trebuie să știm ce ”Da, cred puțin în superstiții, deoarece am avut
sunt de fapt și anume ”Concepție de-a lungul vieții vise și întâmplări ciudate. De
sau practică ce are la bază exemplu, am visat că ceva rău se va întâmpla la
ignoranța, teama de necunoscut, școală, adică iau o notă proastă și după câteva zile
credința în magie sau noroc sau o s-a și întâmplat. Dacă totul mi se pare perfect și
concepție falsă despre sunt fericit mai multe zile sau săptămâni, mai
cauzalitate”. Cu toate acestea târziu mi se întâmplă lucruri rele și mă întristez.
superstițiile rămân înrădăcinate în Când sunt foarte darnic și le fac cinste prietenilor
temerile care există în toată sau colegilor, mai târziu primesc mai mult fără să-
lumea, dar fără ca oamenii să-și mi dau seama prea bine.” (VIDINEI GEORGE – VIII
dea seama cât de periculoase pot A)
fi. Eu sunt de părere că oamenii
slabi cred în noroc, iar cei tari în ”Sunt superstițioasă doar când văd o pisică
cauză și efect.” (ȚARĂLUNGĂ neagră care îmi trece calea sau când mă împiedic
NAOMI – VII) cu stângul, ori când merg cu prietenele și trebuie
să-mi schimb locul. Cam atât!” (EFTEI IULIA –VIII
B)

”Cred în intuiție, care se bazează pe o bună pregătire și care nu face abstracție de


moralitate și bun simț. Intuiția ne conduce ne conduce de multe ori cu scopul de a ști
când să ne implicăm și când poate nu. O consider o calitate și mai puțin un
defect,depinde de rezultatul final pe care-l obținem apelând la ea.” (prof. GONDREA
VICTOR – lb. maternă-rusă)

”Nu sunt foarte superstițioasă, dar uneori când , de exemplu, văd o pisică neagră fac
doi pași înapoi, sau în unele cazuri bat în lemn (parcă sunt nebună!).” (LUCACI DIANA –
VIII B)

”Da, cred în superstiții și sunt superstițioasă. De fiecare dată când visez ceva urât am
ghinion, sau când îmi trece o pisică neagră calea, sau când visez porumbei albi
înseamnă că mă întâlnesc cu persoana dorită.” (LUCHICI LUMINIȚA – VIII A )

”Da. Dacă te mătură cineva peste picioare nu te mai măriți/însori. Dacă spargi oglinda
ai 7 ani ghinion.” (HONDREA MĂDĂLINA – VI A)

RUBRICĂ REALIZATĂ DE: Petro Cristina-V,


Petrică Mădălina-V, Meahcai Paula-V,
Condrat Eva-V; Foma Daniela-VI A, Varona 25
Daniela-VI A; Trifonov Cristina-VI B; Leonte
Ioana-VII; Voicilă Alina-VIII A; Feodot Otilia-
VIII B
CALE
CALEID
LEIDOS
IDOSCOP
OSCOP SCOL
SCOLAR
OLAR

LITERATURA – GEORGE TOPARCEANU

În anul 1886, 21 martie s-a născut la București George, cel de-al doilea copil al soților Ion
și Paraschiva Topârceanu.
Mai târziu, în anul 1893, începe să învețe la o școală mărginașă din București.
În 1898 este înscris la liceul „Matei Basarab” din București și în 1901 este transferat la liceul
„Sfântul Sava”.
Între anii 1905-1907 publică versuri sentimental-epigonice în revistele „Duminica”, „Revista
noastră”, „Revista ilustrată”, etc.
În 1906 termină liceul și se înscrie la Facultatea de drept, pe care nu o termină.
Între anii 1907-1910 publică mai mute poezii, colaborând cu mai multe reviste precum „Viața
literară și artistică”, „Viața românească”. În 1909 se înscrie la Facultatea de litere din
București.
În 1911 se mută la Iași, devenind secretarul revistei „Viața românească” și publicând poezie,
proză, cronici teatrale.
În 1912 se căsătorește cu Victoria Iuga, an în care i se naște fiul pe nume Gheorghe.
În anii 1912-1913 redactează revista „Teatru”. În 1913 ia parte la Războiul balcanic.
În 1916 apar primele volume ale lui Topârceanu: Balade vesele și Parodii originale.
În 1919 redactează, împreună cu Mihail Sadoveanu, revista „Însemnări literare”.
În 1920 apare volumul Balade vesele și triste.
În 1926 George Topârceanu devine laureat al Premiului național de poezie. La 7 mai este
numit director al Teatrului național din Chișinău.
În 1930 este numit inspector general teatral pentru Moldova.
În 1936 este ales membru corespondent al Academiei Române. Îi apare volumul Pirin-
Planina.
În 1937, 7 mai moare la Iași, răpus de cancer la ficat.

26
NOAPTE DE IARNĂ Şi din valul de zăpadă,
Ca o mută arătare
de George Topârceanu Legănându-se pe stradă,
Cad din cer mărgăritare Un drumeț ciudat răsare...
Pe oraşul adormit... Vine cu popasuri multe,
Face-n calea lui mătănii.
Plopii, umbre solitare Câte-odată stă s-asculte
În văzduhul neclintit, Clopoțeii de la sănii.
Visători ca amorezii Alteori uimit tresare,
Stau de veghe la fereastră, Dă din mâini şoptind grăbit -
Şi pe marmura zăpezii Parcă spune-o taină mare
Culcă umbra lor albastră. Unui soț închipuit...
Ca o umbră din poveste
Iarna!... Iarna tristă-mbracă Se strecoară-ncet, şi iar
Streşinile somnoroase, Stă deodată fără veste
Pune văl de promoroacă Rezemat de-un felinar.
Peste pomi şi peste case.
Scoate-o lume ca din basme Fața lui se lămureşte, -
În lumini de felinare - Pare-nduioşat acum...
Umple noaptea de fantasme Visător şi lung priveşte
Neclintite şi bizare. Casele de peste drum:
Din ogeacul de cărbune Poartă mică... pomi în floare...
Face albă colonadă O fereastră luminată...
Şi pe trunchiuri negre pune Streşini albe de ninsoare...
Capiteluri de zăpadă, Toate-i par ca altădată!
Iar prin crengile cochete
Flori de marmură anină, - Şi păreri de rău trecute
O ghirlandă de buchete Cad pe inima-i trudită,
Care tremură-n lumină. Ca un stol de păsări mute
Reci podoabe-n ramuri goale Pe-o grădină părăsită:
Plouă fără să le scuturi, "Bulgăraş de gheață rece,
Ici, risipă de petale, Iarna vine, vara trece
Colo, roi uşor de fluturi... Şi n-am cu cine-mi petrece...
Bulgăraş topit în foc,
Dacă n-am avut noroc!
Dacă n-am avut noroc..."
Glasul, înecat, se curmă.
Omul, şovăind în stradă,
Pleacă iar, lăsând în urmă
Pete negre pe zăpadă.

27
MATEMATICA – EUCLID
Timp de secole, geometria lui Euclid a fost prima unealtă
matematică, esențială pentru înțelegerea lumii fizice. Ea este predată
în şcolile elementare, dar simplitatea numeroaselor ei axiome poate fi
înşelătoare.
Euclid a fost un matematician grec, care a trăit și a predat în
Alexandria, în Egipt. Despre viața lui Euclid nu se ştie practic nimic,
cu excepția faptului că a trăit spre sfârşitul Epocii Elenistice, fiind cu o
generație mai tânăr decât Aristotel, dar contemporan cu Arhimede.
După toate probabilitățile, a urmat cursurile Academiei înființate de
Platon cu un secol mai înainte, devenită cea mai importantă şcoală de
matematică a epocii.
„Elementele”, alcătuite din 13 cărți, conțin o sinteză a muncii
înaintaşilor, cu referiri speciale la teoremele lui Pitagora şi Eudoxos.
Într-un stil admirabil de concis, primele şase cărți stabilesc teoremele
geometriei plane.
Însemnătatea geometriei lui Euclid pentru lumea fizică, aşa cum a
rezultat din evoluția culturii occidentale, este extraordinară şi
incalculabilă. Incontestabil, reprezintă fundamentul ingineriei şi
proiectelor din Occident - să ne gândim la toate construcțiile
monumentale ridicate până în zilele noastre. De asemenea, ea stă la
baza ipotezelor fundamentale ale fizicii: de pildă, aceea că linia
dreaptă este cel mai scurt drum între două puncte.
Euclid a murit în jurul anului 270 î.Hr. Dintr-o descriere a
personalității lui care ne-a parvenit peste secole reiese că era un om
corect, modest şi un savant riguros. Dar nenumăratele legiuni de copii
obligați să se lupte cu teoremele lui Euclid l-au văzut cu alți ochi, iar
unii dintre ei s-au răzbunat.

FIZICA – LUPA
O lupă este un instrument optic format dintr-o lentilă convergentă sau
dintr-un ansamblu convergent de lentile, fixate într-o montură, care,
aşezat în fața unui obiect, dă o imagine mărită a acestuia, permițând
examinarea unor obiecte de foarte mici dimensiuni.
O lupă uzuală are o distanță focală de circa 25 cm, corespunzând unei
puteri optice de 4 dioptrii. Grosismentul (mărirea aparentă a dimensiunilor
unui obiect cu ajutorul unor instrumente optice) unei astfel de lupe este de
"2×". Grosismentul unei lupe de ceasornicar sau de bijutier ajunge până la
valoarea de "10×".
28
La formarea imaginii prin lupă a obiectului vizionat, acesta trebuie
poziționat între centrul optic și focarul obiect.
Prima intenție de mărire a unui obiect a apărut acum aproape 2000 de
ani în urmă . Vechile documente grecești și romane descriu cum un vas de
sticlă umplut cu apa poate fi folosit pentru a mări obiecte.
O lentilă simplă, cu distanța focală mică, folosită ca lupă, este afectată
puternic de aberații (de sfericitate, cromatice, etc.), care limitează puterea
ei și reduc mult din calitățile imaginii.
De aceea lupele cu convergență mare sunt de fapt sisteme de lentile
fixate într-o montură metalică, corectate pentru majoritatea aberațiilor.

Chimie – cuprul si soda


CUPRUL (numit şi aramă) este un element din tabelul periodic
având simbolul Cu şi numărul atomic 29.
Cuprul este un metal de culoare roşcată, foarte bun conducător
de electricitate (locul II) şi căldură.
Cuprul a fost folosit de oameni din cele mai vechi timpuri, arheologii
descoperind obiecte din acest metal datând din 8700 î.Hr. A fost unul
din primele metale folosite, deoarece cantități mici din el apar în
unele locuri în stare liberă. Principalele minereuri ale cuprului
sunt: calcozina (sulfura de cupru), calcopirita sau (fero-sulfura de
cupru), cupritul (oxidul cupros) şi malachitul și azuritul (ambele
forme ale carbonatului basic de cupru).
Cuprul, care are o puritate de peste 99%, este folosit la fabricarea
conductelor de gaz şi apă, a materialelor pentru acoperişuri, a
ustensilelor şi a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un
bun conducător de căldură, se utilizează la boilere şi alte dispozitive
ce implică transferul de căldură, sau folie de cupru (simplu strat) sau
două (dublu strat).
Originea numelui: din cuvântul latinesc cyprium (după insula Cipru).

Carbonatul de sodiu (Na2CO3), cunoscut şi sub denumirea de sodă sau sodă


de rufe, este sarea de sodiu a acidului carbonic. Forma anhidră are un
puternic caracter higroscopic, motiv pentru care, în natură, carbonatul de sodiu
se găseşte cel mai frecvent sub formă de hidraţi, ca, de exemplu: heptahidratul
cristalin care, prin fenomenul de eflorescență, pierde din apa de cristalizare,
transformându-se într-o pulbere albă; monohidratul, cu puternic gust alcalin.
În trecut se obținea prin extracție din cenuşa unor plante cu conținut bogat în
sodă. În prezent poate fi produsă sintetic, în cantităţi mari, din sarea de
bucătărie, prin procedeul Solvay.
Ca sare a unui acid slab, are o reacţie intensă efervescentă (cu formare de
bioxid de carbon) cu acizii tari. In aer absoarbe apa (este higroscop) şi bioxidul
de carbon.

29
Este cunoscută şi utilizată din timpul Egiptului antic fiind folosită la
prepararea mumiilor, ca şi mai târziu la fabricarea sticlei. Azi este
foarte mult utilizata în industrie, de exemplu în anul 1997 au fost
produse 39 milioane tone de sodă pe glob.
Soda este utilizată în: industria sticlei, industria chimică, industria
producerii detergenților şi dezinfectanților, industria metalurgică,
industria hârtiei.

Biologie – garoafele si balenele


Originară din Eurasia, garoafa este o plantă perenă care înflorește pe tot
parcursul anului. Cultura garoafelor se menține de la unu până la doi ani. O
plantă este capabilă să producă de la 10-20 de flori pe an. Garoafele se
înmultesc prin seminte sau prin butași.
Semănatul se poate realiza în lunile decembrie și februarie în funcție de
condițiile atmosferice. Dacă cultivarea garoafelor se va întârzia atunci și
înflorirea acestora va fi întârziată. Garoafele înfloresc la aproximativ cinci
luni după ce a fost pusă sămânța în pământ sau a fost plantat butașul.
Garoafa este iubitoare de lumină și îi sunt favorabile zilele lungi.
Garoafele pot avea înăltimea de 45-60 cm și diametrul florii de 38-45
mm. Perioada de înflorire este primăvara târziu-vara.
Au frunzele ascuțite, lanceolate, de culoare gri-verziu, așezate de-a lungul
tulpinii și care se întorc ușor spre în afară. Florile pot fi parfumate, simple
sau duble, de mai multe culori. Există mulți hibrizi care nu au parfum, dar au
o varietate mare de culori.
Sunt plante perfecte pentru grădină, dar și ca flori tăiate. Dacă sunt îngrijite
corespunzător rezistă în glastre chiar și o lună. Sunt importante flori
comerciale, chiar dacă începând din anii 90 au pierdut teren în fața altor
flori.

Balenele aparțin ordinului cetaceelor, care sunt mamifere


marine, cu sânge cald. Spre deosebire de mamiferele terestre,
balenele s-au adaptat mediului acvatic. Astfel, pentru a nu
pierde foarte multă căldură în apa rece, ele și-au mărit
dimensiunile și și-au dezvoltat un strat protector de grăsime,
care poate avea până la 50 cm grosime.
În ciuda dimensiunilor mari, balenele nu consumă multă
hrană, datorită economiei de energie. Se hrănesc cu plancton,
krili și pești. Pentru a se putea hrăni cu plancton, balenele au
fost înzestrate în cursul evoluției cu niște formațiuni numite
fanoane. Acestea se termină cu niște prelungiri în formă de
perie, care au rol de sită. Din tonele de apă introduse în gură,
ele rețin doar planctonul. Fanoanele au la origine cutele
planșeului bucal, nu dinții.
30
Balenele nasc o data la 2-3 ani. În timpul nașterii, balena mamă
este înconjurată de câteva „moașe“, care vor ajuta nou-născutul sa se
mențină la suprafață pentru a respira.
Balenele sunt printre cele mai mari animale de pe pământ, una
dintre ele, balena albastră, fiind chiar cel mai mare animal al tuturor
vremurilor. Sunt animale blânde, inteligente, au în medie 26 de metri
și o greutate corporală de 150 de tone.
Alte specii de balene sunt: balena gri, balena cu cocoașă, balena
arctică, ș.a.

Istorie – Troia
Troia este un oraş legendar, locul unde s-a desfăşurat Războiul
Troian, aşa cum este descris în Ciclul războaielor troiene, în special în
Iliada, unul dintre cele două poeme epice atribuite lui Homer.
Astăzi, este numele unui sit arheologic, localizarea tradițională a
Troiei homerice, la Hisarlîk în Anatolia, aproape de coastă, în nord-
vestul Turciei, la sud-vest de strâmtoarea Dardanele.
În anii 1870 arheologul german Heinrich Schliemann a făcut
săpături în zonă. Alte cercetări au adus la iveală existența a mai multe
oraşe, construite succesiv unul peste altul.
Povestea troienilor îşi are originea în mituri şi legende. Troia este
prezentată în legende ca făcând parte din cultura greacă de oraşe-
state. Ea era renumită pentru bogățiile sale, obținute de pe urma
comerțului maritim cu occidentul şi orientul, pentru hainele luxoase,
producția de fier şi zidurile defensive masive.
Familia regală troiană îi are la origine pe Electra şi Zeus, părinții
lui Dardanus. Dardanus, fondatorul legendar al Troiei, care, în
conformitate cu miturile greceşti era originar din Arcadia, însă în
conformitate cu tradițiile romane provenea din Italia, a ajuns în Asia
Mică din insula Samothrace, unde l-a întâlnit pe Teucrus. Dardanus s-
a căsătorit cu una din fiicele lui Teucrus, şi a fondat Dardania.
Cu o generație înainte de Războiul Troian, Heracles a cucerit Troia
şi l-a ucis pe Laomedon şi pe fiii săi, cu excepția tânărului Priam.
Priam a devenit mai târziu rege. În timpul domniei sale, grecii
micenieni au invadat şi au cucerit Troia în timpul Războiului Troian.
Conform legendei, cauza războiului a fost răpirea frumoasei regine
spartane Elena de către printul troian Paris. După 10 ani de asediu,
un mijloc ingenios folosit de greci, pentru a pătrunde în cetatea Troiei
și de a o cucerii, este oferirea în dar a unui cal uriaș, din lemn, în
interiorul căruia se ascundeau soldați greci, celebrul Cal troian.
Printre cei mai cunoscuţi troieni se numără: Dardanus (fondatorul
Troiei), Laomedon, Ganimede, Priam, Paris, Hector, Teucrus,
Antigona, Memnon si Aeneas.

31
GEOGRAFIE – HIMALAYA
Himalaya este cel mai înalt sistem muntos de pe Pământ,
situat în Asia Centrală între câmpia Indo-Gangetică (la sud) şi
Podişul Tibet (la nord).
Sunt munţi tineri, formați în orogeneza alpină. Versanții
sudici sunt alcătuiți din conglomerate şi gresii, iar cei nordici din
gnaisuri, granite, şisturi cristaline şi filite.
Sunt munții cei mai înalți din lume prin vârful Everest.
Au luat naştere prin ciocnirea plăcii tectonice indiene cu
placa asiatică a podişului Tibet, fiind munți de încrețire şi prin
suprafața şi înălțimea lor mare, fiind acoperiți tot timpul anului
cu zăpadă.
Formarea acestor munți a fost în perioada terţiară în urmă cu
milioane de ani. S-a constatat că şi-n în zilele noastre munții se
ridică, cu toate că suferă o eroziune intensă.
Aici se întâlnesc munţi de peste 8000 m înălțime ca: Everest
(8.848 m), K2 (8.611 m), Kangchenjunga (8.586 m), Makalu
(8.462 m), Lhotse (8.516 m), Cho Oyu (8.201 m), Manaslu (8.156
m), Dhaulagiri (8.167 m), Nanga Parbat (8.125 m), Annapurna
(8.091 m).
Himalaya, partea muntoasă şi de podiş, este regiunea de unde
izvorăsc fluviile cele mai mari din sudul Asiei ca: Huang He
(Fluviul Galben), Yang Tse (Fluviul Albastru), Irrawaddy, Mekong,
Indus, Gange și Brahmaputra.

ASTRONOMIE – METEORITII
Meteoriţii sunt bucăţi de diverse dimensiuni de fier şi rocă
rezultate în urma coliziunii dintre asteroizi. De asemenea, ei s-
au putut forma şi în urma dezintegrării cometelor în
fragmente. Fenomenul luminos provocat de căderea prin
atmosferă a unui corp solid de dimensiuni mici se numeşte
meteor.
Mare parte din cei 22.000 de meteoriți găsiți pe Pământ sunt
resturi din centura de asteroizi. Doar 18 din ei se pare ca provin
de pe Lună, şi numai 14 de pe Marte. Unii ar putea să provină din
comete.
Cele mai probabile locuri unde pot fi găsiți meteoriți sunt cele
deschise, cum sunt câmpurile de gheață şi deşerturile, unde nu au
fost îngropați de sedimente sau roci, acoperiți de vegetație sau
îngropați sub construcții.
32
Mulți meteoriți cad spre Pământ, dar majoritatea ard din
cauza frecării cu aerul încă înainte să atingă Pământul, în
momentul intrării lor în straturile înalte ale atmosferei. Există
însă şi cazuri în care meteoriți mari şi chiar gigantici au lovit
serios Pământul.
Cel mai mare meteorit care a lovit Pământul în epoca modernă
este cel căzut la 30 iunie 1908 la nord de râul Tunguska, deci
acum 100 de ani, în Siberia centrală - în taiga. Explozia a doborât
copaci numeroşi, distrugând păduri cu o suprafață de circa 2.000
km2. Evenimentul Tunguska nu este încă elucidat, de exemplu
încă nu s-au găsit resturi din meteorit, şi nici urmele unui crater.
Din fericire zona este aproape pustie, dar o asemenea explozie ar
putea distruge în întregime chiar şi un oraş de mărimea
Bucureştiului. Actualmente este cercetat micul lac Ceco din
apropierea epicentrului exploziei, care ar putea să fi luat naştere
chiar în craterul căutat.

ED. TEHNOLOGICA – ENERGII ALTERNATIVE


1. Energia eoliană este o sursă de energie regenerabilă, generată
din puterea vântului. La sfârşitul anului 2006, capacitatea mondială a
generatoarelor eoliene era de 73904 MW, acestea producând ceva mai
mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică.
Deşi încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru
majoritatea țărilor, producția energiei eoliene a crescut practic de
cinci ori între 1999 şi 2006, ajungându-se ca, în unele țări, ponderea
energiei eoliene în consumul total de energie să fie semnificativ:
Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).
Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti nişte
turbine, care sunt capabile de a genera electricitate.
Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, şi turbine noi
de vânt se construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind sursa de
energie cu cea mai rapidă creştere în ultimii ani. Se crede că
potențialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci
ori mai multă energie decât este consumată acum.
2. Energia solară se referă la o sursă de energie reînnoibilă care
este direct produsă prin lumina şi radiaţia solară. Aceasta poate fi
folosită să: genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice);
genereze electricitate prin centrale electrice termale; genereze
electricitate prin turnuri solare; încălzească blocuri, direct;
încălzească blocuri, prin pompe de căldură; încălzească blocuri, prin
cuptoare solare.
Instalaţiile solare sunt de 2 tipuri: termice şi fotovoltaice.
* Instalaţiile termice ajută la economisirea gazului metan, în
proporție de circa 75% pe an.
* Instalaţiile fotovoltaice produc energie electrică gratis (cu
lumina soarelui).
33
SPORT – PATINAJUL ARTISTIC
Patinajul artistic este un sport de iarnă care constă în executarea
de piruete şi acrobaţii pe o suprafaţă acoperită de gheaţă.
Competițiile sunt atât individuale cât şi pe perechi.
Aspecte din istoria patinajului:
# Primele patine sunt construite din os de animal legate de picior cu
piele de animal.
# În secolul XIII osul este înlocuit cu lemnul.
# În secolul XVI olandezii au adus îmbunătățiri patinelor adăugând şi
metalul.
# 1882: La Viena, norvegianul Axel Paulsen a inventat săritura Axel (cu o
rotație şi jumătate).
# 1892: S-a înființat Federația Internațională de Patinaj
# 1904: La Melbourne, Australia se deschide primul patinoar.
# 1904: Femeile participă la competiții individuale la Davos, Elveția.
# 1908: Patinajul se află în rândul sporturilor olimpice de vară.
# 1909: La Stockholm, suedezul Ulrich Salchow inventează saltul care îi
poartă numele.
# 1910: La Berlin, germanul Werner Rittberger inventează saltul care îi
poartă numele.
# 1913: La Engelman, austriacul Alois Lutz inventează saltul care îi
poartă numele.
# La J.O. de la Chamonix din 1924, patinajul devine sport olimpic de
iarnă, cu probe individuale masculine şi feminine şi proba de perechi.
Dansul pe gheață a fost adăugat în rândul probelor olimpice în 1976, la
Innsbruck.
Probele patinajului artistic sunt în număr de patru:
* probele individuale, masculin şi feminin
* proba de perechi
* proba de dans
Probele individuale, masculine şi feminine
Concurenții sunt notați după două programe separate: programul scurt
şi programul liber.
Proba de perechi
În proba de perechi este esențială coordonarea partenerilor, în cadrul
elementelor efectuate.
Proba de dans
Spre deosebire de proba de perechi, în dansul pe gheață, importante
sunt ritmul, interpretarea muzicii şi precizia paşilor, partenerii
rămânând în contact pe toata durata evoluției.
În România, patinajul a început să fie practicat din a doua jumătate a
secolului al XIX-lea. La începutul secolului XX, Clujul devine centrul de
activitate al patinajului, locul unde se desfăşoară Campionatele
Naționale de Patinaj. În 1965, în Bucureşti s-a construit patinoarul
Floreasca.
34
SANATATE – EXCESUL DE SARE, ZAHAR SI GRASIMI
1. Excesul de sare este responsabil de cat mai multe decese in fiecare an. Principalul
vinovat se pare ca este nu numai consumul exagerat al sării pe care o folosește fiecare in
bucătărie atunci când gătește, dar si industria alimentara care pune prea multa sare in
mâncărurile semipreparate si alte produse.
In mod cert, sarea este cunoscuta ca un factor de risc la hipertensivi, dar se afla si la
originea a numeroase probleme de sănătate, in special la nou-născuți, persoane vârstnice
sau la supraponderali. Deși dezbaterile asupra efectelor negative ale excesului de sare in
alimentație sunt departe de a fi soluționate, se știe clar ca este necesar sa diminuăm
consumul de sare. Aceasta deoarece sarea contribuie la creșterea tensiunii arteriale la
unele persoane: atât la cei care suferă deja de aceasta afecțiune, cat si la cei predispuși.
Sarea este implicata si in aparitia altor boli cardiovasculare si a osteoporozei.
Carenta sodată se manifesta prin pierderi de cunoștință, crampe musculare, insomnie si
deshidratare. Anumite boli, in special cele renale, antrenează un dezechilibru al sodiului in
sânge si grave tulburări metabolice.
2. Excesul de zahăr va poate îmbătrâni si va poate scurta viața, potrivit unor noi studii pe
animale. In cadrul unei serii recente de experimente, sa descoperit ca șobolanii cărora li s-a
permis sa mănânce atâta zahar tos cat au vrut au înregistrat decese timpurii. Șobolanii
cărora li s-a permis doar 60% au trăit cu 35% mai mult decât cei care nu au avut restricții. O
explicație poate fi aceea ca șobolanii care au trăit mai mult au mâncat mult mai puține
calorii; reducerea caloriilor este cu sigurantă o metoda de a prelungi supravietuirea la
animale, dar asta nu a fost tot. Zahărul a avut un potențial letal mai mare, raportat la același
nivel caloric, decât carbohidrații de amidon, așa cum se găsesc aceasta in pâine si cereale, au
depășit cu 20% durata de viață a celor care au consumat zahar in exces.
Cercetătorii au tras concluzia ca excesul de zahar da naștere in cele din urma unor
substante chimice bogate in radicali liberi care dau peste cap proteinele si
accelerează procesul de îmbătrânire, conducând la boli si moarte prematură. Cercetătorii
spun ca aceleași modificări biochimice dăunătoare suferite de animalele de laborator au loc
si in cazul oamenilor.
3. Excesul de grăsimi este prima şi cea mai gravă greşeală de alimentație. Excesul de
grăsimi, mai ales de grăsimi saturate şi colesterol, este un factor major în creşterea
riscului faţă de bolile de inimă şi ale vaselor de sânge şi este asociat cu multiple forme
de cancer. Colesterolul şi grăsimile saturate provin din alimente de origine animală:
slănină, untură, unt, ouă, lapte, smântână, brânzeturi. Viscerele, carnea grasă, ouăle, conțin
cantități de colesterol care trec cu mult peste cele mai rezonabile limite admisibile.
Alimentația sănătoasă impune reducerea cantității de grăsimi şi asigurarea nevoilor,
preferențial din surse vegetale: uleiuri vegetale, nuci şi semințe oleaginoase. Oricum,
proporția de calorii obținute din grăsimi nu trebuie să depăşească 30% din totalul caloriilor
pe zi.

Rubrică realizată de colectivul redacțional


folosind informații de pe site-urile:
www.wikipedia.org, www.clopotel.ro,
35
www.romanianvoice.com,
www.profamilia.ro, www.sanatatea.com,
www.referat.ro, www.sfatulmedicului.ro
ISTAORIA SATULUI VISINA
DE LA PASA-
PASA-CÂS
CÂSLA LA VISINA
Continuare din nr.9

În anii comunismului (1968) denumirea localității s-a schimbat în Vișina, probabil datorită
faptului că în sat sunt mulți vișini.
Astăzi, în Vișina locuitorii se ocupă tot cu agricultura și creșterea animalelor, dar mulți tineri
merg în alte orașe, la serviciu, sau chiar în alte țări.
Căminul a fost construit în anii 58-60 și renovat în 2000. După 1990 s-a modernizat biserica și
școala. În curtea școlii s-a construit o troiță, încă neterminată. În 2008 s-a reparat șoseaua
principală și s-a pus borduri și trotuare. Casele oamenilor s-au modernizat.
De sărbători copiii încă merg cu colindul. Femeile se mai îmbracă bulgărește de sărbătorile de
iarnă și de Babânden (Ziua Babei), sărbătoare bulgărească pe care femeile o mai țin.
La casa lui Constantin Paraschiva (61 ani) s-a deschis un muzeu de artă populară.
În raza satului își desfășoară activitatea 5 magazine mixte, o agenție poștală și o frizerie.
Biserica a fost renovată și împodobită cu mobilier nou, icoane și cărți de slujbă, în timpul
preotului Friptu-Stănescu Antonel.
Copiii satului merg la Școala cu clasele I-IV și Grădinița Vișina. Îi îndrumă pe aripile cărților
doamnele învățătoare Feodot Svetlana și Cernadârcă Claudia, iar cei mici sunt îndrumați de
educatoarea Petcu Viviana-Arabela.
Un moment deosebit a fost în vara lui 2008, când am fost vizitați de o comisie de muzeologi și
oameni de cultură bulgari, din Dobrici. Aceștia au fost încântați că noi mai păstrăm portul
bulgăresc și alte obiecte tradiționale.

Din referatul „De la Pașa-Câsla la Vișina”, al elevei Friptu-Stănescu Teodora,


clasa a IV-a, sub îndrumarea doamnei învățătoare Feodot Svetlana.

Biserica și clopotnița bisericii Vișina

Babânden 2007

Muzeul popular de la
Constantin Paraschiva
36
MULTICULTURALITATE
ARTICOLE IN LIMBILE FRANCEZA,
FRANCEZA, ENGLEZA SI
MATERNA-
MATERNA-RUSA

LIMBA FRANCEZA – LANGUAGE FRANCAIS

LE LOUVRE

Le musée du Louvre est le plus grand musée parisien


par sa surface et l’un des plus importants du monde.
Musée depuis le 27 février 1793, le Louvre
comprenait jusqu’à tout dernièrement 35 000 m² de
surface d’exposition. Les derniers travaux déjà
achevés ou encore en cours, le feront atteindre les 60
000 m².
A l’entrée principale du musée s’élève actuellement
LE ROSSIGNOL une pyramide constituée de 612 losanges de verre.
Le Louvre est un musée complet qui regroupe des
Te voir quand il fait nuit, collections de sculptures antiques, égyptiennes,
Ton chant beau dans le bois grecques, romaines, étrusques et plus modernes, mais
Je voudrais chanter comme toi surtout des peintures de tous âges et de tous pays.
Mais, je suis une fille Parmi les pièces les plus célèbres du musée se
Et toi un oiseau, trouvent le Code d’Hammourabi, la Vénus de Milo, la
Ton gosier un trésor. Joconde de Leonard de Vinci et La Liberté guidant le
Je t’aime, mon rossignol. peuple d’Eugène Delacroix.
Les espaces d’accueil du Louvre sont vastes. Pendant
MOCANU ALINA – VIII B
la visite on peut se reposer, prendre un café à la
cafétéria.
HERCULANA Les galeries d’exposition du musée sont réparties
par pavillons. Dans chaque salle, on peut admirer des
« Craindre », je n’ai plus rien tableaux accrochés aux cimaises ou des statues sur
Parce que j’ai ma petite chienne des socles.
Elle est comme une vraie fille- Naturellement, les ouvres d’une grande valeur sont
Belle, coquette et très gentille. entourées de cordons de protection.
Herculana est son nom Le Louvre est le musée le plus visité au monde.
Et elle aime courir en dôme. VOICILA ALINA-VIII A&VIDINEI GEORGE-VIII A
Ses amis l’éloge lui font,
Mais elle est en autre monde.

C’est ma préférée chienne Rubrică realizată de: Feodot Otilia-VIII B,


Je l’aime et c’est certain. Mocanu Alina-VIII B, Vidinei George-VIII
37 A și Voicilă Alina-VIII A, cu sprijinul d-nei
FEODOT OTILIA – VIII B profesoare de lb. franceză Onofrei
Mariana
LIMBA ENGLEZA – ENGLISH LANGUAGE

TIME OFF

In Sunday evenings, like usually, I stay at home,


watching TV or doing my homework. It isn’t a very
agitated life. But today I received a phone call from
Nicole. She invited me at her birthday party. I
haven’t been at a birthday party since last year, so I
accepted with joy.
First of all, I went to buy a present for her and
some accessories for me, to look very beautiful and
IN THE GARDEN trendy. I chose my cute red dress and, with Aly, who
was invited too, I went to Nicole. I go almost
In the garden are everywhere with Aly, because she is my best friend.
Cows and ducks; Nicole was very glad to see us and she found my
In the garden are present very interesting – a make-up case always
Sheep and green grass. helps you to look and feel pretty.
The party was very beautiful. The food was
We see in the garden
delicious, especially that fancy cake, and the music
Children and my father,
was inviting you to dance.
My sister and my mother
There were a lot of people and we played funny
Plant flowers in the garden.
games like “The Mimicry” or “The kissing game”.
ZAIT ALEXANDRA - IV I think it was the most successful party and I really
enjoy it. I felt very well and I also made a lot of new
friends. That party banished all the weariness and
monotony from my life, even for a day.
Usually I like to stay at home and study, but
sometimes we need to do something different, and
that party was very welcome.

VASILE EMILIA – VIII B

A SNOWMAN IN MY DREAM - I go to skate. Do you want to skate?


- Yes, of course. But …
- Hallo!
- But what?
- Hallo! What is your name?
- My name is Silver Snow. - I’m naked. Do you want to dress me up?
- My name is Alexandra. - Sure.
… After five minutes …
- Ho do you do!
- Don’t move, Snow! Err…and the scarf.
- Ho do you do!
Are you ready?
- Err…
38
- Yes. Let’s go to the skating-rink!
- Sure.
Snow and I ride the sledge, skate and fight with
snowballs …
… Later …
- Get up, Alexandra! Alexandra! Get up, lazy girl!
- Where is Snow?
- Who is Snow?
- It is “A snowman in my dream”.

ZAIT ALEXANDRA - IV

MY FREE TIME

In my free time I prefer to stay at home than to go out, watching TV, playing at my computer or
reading a book or a magazine.
When I go out I usually ride the bike with my friends or play basketball, or football with them.
Rarely I go at my friends houses and play some videogames together. Usually, when I go to play
football I wear larger and more elastic clothes, so I can move freely. In all other situations I wear
casual clothes that I like and feel comfortable in.
The last “party” I was, it was the Christmas party, held at my school, just before the Christmas
holiday. I remember that while all the girls were dancing and singing, all the boys were in the back
of the classroom, playing poker and blackjack. I know that we drank all the juice and ate all the
sweets and, just before the girls realizing that all the food and drink were gone, we left.

POPOV CRISTIAN – VIII B

Rubrică realizată de: Popov Cristian – VIII B, Vasile Emilia-VIII B și Zaiț Alexandra-IV, cu sprijinul
profesorului de lb. engleză Stoenică Vasile-Marcel.

LIMBA RUSA - Русский язык

РАЖЕСТВО ХРИСТОВО

Я была рада кагда мы хадили христославить патаму што эты великий праздник для нас
всех русских-липовань.
Но мне пондравилыся што мы ходили по каждом домах где быди пригдашоныи и пели
ми “Христос Раждается”, и они были очени рада што мы прешли кним и проздравили их
семои праздником.

ИСАКОВ АНДРЕЕА – VIII Б


39
КРЕЩЕНИЕ
Гаспода Бога и Спаса нашего Исуса Христа 19 января

Богоявление-великий двунадесятый праздник, называется также: Крещение,


Водокрещами, Иорданью.
Он напоминает о поворотном моменте в земной жизни Исуса Христа-крещения в водах
Иордана. При этом событии быдо явление всех трёх пиц Божества: Отца - в виде голоса с
неба, Светого Духа - в виде голубя и Сына - в виде крестящегося Отца.
Крещение-день святочных паданий; об этом читаем в балладе “Светлана” русского поета-
ромаитика В.А. Жуковского:

Раз в крещенский вечерок Русских-липован колядки


Девушки гадали: “На поле, поле”
За ворота башмачок
сняв с ноди, бросали;

Снег пололи; под окном


Слушали; кормили

Счётным курицу зерном;


Ярый воск топили;

В чашу с чистою водой,


Серьги изумрудны;

Расстилали белый плат


и над чашей пели влад
Песенки под блюдны.

Aвтор - религия учитель ЗАИЦ ПАУЛА

Rubrică realizată de prof. religie


40 rit vechi Zaiț Paula și eleva Isacov
Andreea-VIII B
TIMP DE PAUZA
BANCURI Ora de dictare în clasa a IV-a. Mircea îi șoptește
colegului:
- Nu crezi că ar fi cazul să mai punem și vreo virgulă!?!

Profesorul: De ce mai întâi vedem


- Grozav! Aș vrea să zbor pe Lună în timpul fulgerul, apoi auzim tunetul?
tezelor! Elevul: Pentru că ochii se găsesc
- De ce? înaintea urechilor.
- Acolo orice materie este de 6 ori mai ușoară.

- Cred că notele pe care mi le-ai adus


Profesorul se străduiește să lămurească
elevilor proverbul „Drumul cel mai scurt e și cer o bătaie zdravănă, zice tatăl către
fiu.
cel mai bun”.
- Nu te sfătuiesc s-o faci, tăticule,
- Tata zice că nu-i așa! spune un elev.
profesorul nostru de matematică e
- Și ce meserie are tatăl tău?
campion la karate.
- Șofer de taxi!

Toți elevii scriu cu asiduitate la lucrarea „Ce - Fi – fi – fiți bun, u – u – unde se află –
aș face dacă aș fi patron?”. Unul singur stă cu ă – ă – ă ș - ș - școala de – de – de bâl
mâinile la piept și meditează. – bâl – bâl bâlbâiți?
- Marinescule, tu nu scrii? - La ce vă mai trebuie? Observ că vă
- Nu, domnule profesor, aștept să-mi vină bâlbâiți foarte bine.
secretara.

TOPURI, TOPURI TOP ECHIPE DE FOTBAL

1. Steaua București – 70
2. Dinamo București – 10
3. Rapid București, Razim Jurilovca,
Manchester United, FC Barcelona – 3
4. CFR Cluj – 2
5. AC Milan -1

41
TOP PERSONALITĂȚI/VEDETE TOP CĂRȚI
1. Amintiri din copilărie (Ion Creangă) – 15
1. Robert Pattinson – 9 2. Twilight (Stephanie Meyer) – 10
2. Britney Spears, Jim Carrey – 5 3. Poezii (Mihai Eminescu) – 7
3. Rihanna, Enrique Iglesias – 4 4. Singur pe lume (Hector Malot), Basme (Petre
4. Adela Popescu, Rafael Nadal – 3 Ispirescu), Enigma Otiliei (George Călinescu),
5. Jessica Alba, Christiano Ronaldo, Mirel Teatru (I.L. Caragiale), 20000 de leghe sub mări
Rădoi, Bruce Lee - 2 (Jules Verne) – 3
5. Legende populare (Alexandru Mitru),
Rubrică realizată de: Cernadârcă Legendele Olimpului (Alexandru Mitru), Din
Daniela-V, Halca Ana-V, Popovici lumea celor care nu cuvântă (Emil Gârleanu),
Cristian-V, Lebit Camelia-VI A, Căprescu Baltagul (Mihail Sadoveanu), Cocoșatul de la
Georgiana-VI A, Chiriță Carmen-VII, Notre Dame (Victor Hugo), Crăiasa Zăpezii (H.C.
Condrat Andrei-VII, Periț Anca-VIII A, Andersen), Când stăpânul nu-i acasă (Emil
Mocanu Alina-VIII B Gârleanu), Pe aripile vântului (Margaret Mitchel)
-2

POVESTEA DE FINAL – CALATORIE IN MOLDOVA


Unul dintre lucrurile frumoase care mi s-au întâmplat în ultima vreme a fost vizita mea in Moldova şi, în
special în capitala Moldovei şi capitala culturală a României, oraşul Iaşi. Unul dintre cel mai frumoase oraşe
vizitate de mine. Despre această vizită și despre cum am găsit oraşul în vizita mea aș vrea să vă spun câteva
lucruri dacă aveți răbdare şi vă aşezați puțin pe un scaun ca să vă odihniți după o zi de muncă.
Plecarea mea la Iaşi se datorează Comunității ruşilor-lipoveni din România, care au organizat la Iaşi, în luna
octombrie o acțiune dedicată împlinirii a 130 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România (
România independentă trebuie sa precizam ) și Rusia, deci a fost o dezbatere cu caracter istoric.
Până să ajung in Iaşi am plecat din Brăila pe drumul spre dulcele târg al ieşilor, pe drumul din apropiere de
Prut, ceea ce a fost o premieră pentru mine. Un drum interesant prin desele urcări şi coborâri prin satele pe
care nu le mai văzusem niciodată. O lume care mi sa părut că a rămas neschimbată de multe secole. Un
lucru nu mi-a plăcut pe acest drum. Desele maşini de poliție de frontieră , asta la granița cu o țară care are
multe in comun cu România. Și atunci a început să treacă prin fața ochilor mei un vis pe care îl doresc cât
mai repede împlinit - şi anume dispariția granițelor între România și Republica Moldova, aşa cum este
firesc. (va urma)
A consemnat – prof. istorie Șapcă Valentin

COLECTIVUL REDACȚIONAL:
• CADRE DIDACTICE: Condrat Florentina, Feodot Svetlana, Ivan Mirela, Ivanov Victorița, Leah-Eric
Ana, Macar Ana, Nicanov Glafira, Onofrei Mariana, Petcu Valerica, Stoenică Vasile, Șapcă
Valentin, Vasiloancă Mihai, Zaiț Paula.
• ELEVI: Zaiț Alexandra-IV; Chiriță Georgiana-V, Malai Dina-V, Petrică Mădălina-V, Meahcai Paula-V,
Condrat Eva-V, Halca Ana-V, Popovici Cristian-V, Cernadârcă Daniela-V, Petro Cristina-V; Alistarh
Oxana-VI A, Foma Daniela-VI A, Varona Daniela-VI A, Căprescu Georgiana-VI A, Lebit Camelia-VI
A, Voinea Eliza-VI A; Eftei Antonina-VI B, Trifonov Cristina-VI B, Procop Izabela-VI B; Condrat
Andrei-VII, Leonte Ioana-VII, Chiriță Carmen-VII, Buric Emanuel-VII; Ghincu Mădălina-VIII A,
Voicilă Alina-VIII A, Periț Anca-VIII A, Vidinei George-VIII A, Clim Alexandra-VIII A; Vasile Emilia-
VIII B, Eftei Iulia-VIII B, Feodot Otilia-VIII B, Mocanu Alina-VIII B, Isacov Andreea-VIII B, Popov
Cristian-VIII B .
• COORDONATOR ȘI TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: prof. Stoenică Vasile-Marcel
42
DRAGOBETE ȘI MĂRȚIȘOR
FERICIT !