Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
10 – IARNA 2008-2009
DIN CUPRINS:
E DI T OR I AL U L N UM AR U L U I – M AN C A R E A DE FAS T - F O OD
I N T E RV I U C U D O AM N A P RO FE S O AR A D E E D. F I ZI C A
I N VI Z OR - I N F ORM A T II S C O L AR E
I M AGI N IL E VO RB E S C
C RE E Z , DE C I E X IS T ! – DI N C RE AT I I L E E L E VI L OR
C AL E I D OS C O P S C OL A R
S U B I E C T UL N U M AR UL UI – SUN T E T I S UP E RS T I T I O SI ?
D E L A P AS A - C ASL A L A V I S IN A ( C ON T I N U A RE DI N N R. 9 )
M U LT IC U LT U R A LI T AT E – FR AN C E Z A, E N G L E Z A, R US A
T I MP DE P AUZ A – U M OR , T O PU RI , DI V E R SE
P O V E ST E A DE FI N AL – C AL AT OR IE I N M O L D OV A SI
I ST O RI C U L R E L AT I I LO R RO M AN O - RU SE
1
EDITORIALUL NUMĂRULUI – MÂNCAREA DE FAST-FOOD
2
Din ce în ce mai multe persoane sunt fanii acestor produse, sunt
delicioase și relativ ieftine. Însă din această cauză obezitatea a crescut
la nivel mondial îngrozitor, deoarece produsele de tip fast-food nu sunt
echilibrate din punct de vedere nutrițional și, în consecință sunt
nesănătoase pe termen lung, dacă sunt consumate în mod regulat.”
CONDRAT ANDREI – VII
”Mâncărurile fast-food vin de la cuvintele englezești ”fast” care
înseamnă ”repede” și ”food” care înseamnă ”mâncare” , traducându-se
prin ”mâncare rapidă”.
AVANTAJELE mâncării fast-food sunt că nu trebuie să gătim, ci luăm
direct de la magazin sau restaurant. Dând un ban în plus totuși ne
săturăm cu ele.
DEZAVANTAJELE sunt că mâncarea fast-food conține multe E-uri.
Putem să ne îmbolnăvim de niște boli numite cancer, leucemie, iar
aceste boli nu prea se tratează așa de ușor. Ficatul va fi mâncat pe
jumătate, iar în ziua de azi nu prea se mai fac transplanturi pentru că nu
mai sunt așa de mulți donatori.”
EFTEI ANTONINA – VI B
”Mâncărurile gen fast-food nu sunt sănătoase. Nu au vitamine și
proteine pentru energie. De la carnea grasă în exces ne crește grăsimea
din sânge, adică colesterolul.
Noi le mâncăm deoarece conțin E-uri, coloranți ș.a. Toate la un loc au
un gust bun și plăcut, dar nu știm cât de mult ne dăunează sănătății.
Mâncărurile fast-food sunt: shaorma, cartofii prăjiți, chebap-ul,
hamburgerii, etc. Nu ar trebui să consumăm aceste produse, în acest
timp păstrându-ne sănătatea. Noi trebuie să mâncăm alimente gătite de
mama pentru că sunt de o mie de ori mai sănătoase.”
CHIRIȚĂ GEORGIANA – V
3
negativ persoanele privind consumul acestor alimente.
Fast-food-urile nu sunt mâncăruri sănătoase, pe care noi oamenii
trebuie să încercăm să le evităm, dar și să-i facem pe alții să înțeleagă
acest lucru. Mulți dintre aceștia acum suferă din cauza cartofilor prăjiți și
a băuturilor carbogazoase, care odată au fost preferatele lor.
Cum spune și proverbul ”Graba strică treaba” și totuși unii dintre noi
nu băgăm de seamă.”
GHINCU MĂDĂLINA – VIII A
”Mâncarea fast-food este gustoasă, te ispitește, este la prețuri
convenabile și nu îți dă dureri de cap ca să gătești. Mâncând la aceste
fast-food-uri uităm de sănătatea noastră. Putem lua foarte mult în
greutate, putem avea probleme cu inima, tensiunea și multe alte
complicații la care nici nu ne așteptăm. Fast-food-ul este o mâncare
nesănătoasă și săracă în valori nutriționale, dar bogată în grăsimi, zahăr
și de aceea nu este un candidat pentru o sănătate mai bună.
În general burgerii și alte mâncăruri de acest gen arată foarte atrăgător
datorită coloranților. Acest gen de mâncare conține și foarte multe E-uri.
Riscurile la care ne expunem consumând des mâncare nesănătoasă,
săracă în vitamine, însă bogată în grăsimi, zahăr includ boli grave
precum: obezitate, probleme dentare, diabet, dar și boli de inimă.
Doar noi putem decide ce facem cu trupul nostru!”
EFTEI IULA – VIII B
”Fast-food-urile au venit în sprijinul oamenilor care sunt puși tot
timpul pe alergătură, adică pentru cei cu un timp foarte prețios. Este
foarte comod și simplu să mergi în drum spre școală, serviciu sau când
ajungi târziu acasă să-ți iei un pachet, o cină de la fast-food-uri.
Aceste preparate au scutit oamenii de timpul petrecut în bucătărie, atât
prin prezentarea lor frumoasă, cât și prin gustul lor bun.
Dar deseori ne întrebăm, oare aceasta este o alimentație sănătoasă, pe
care am vrea s-o avem? Studiile arată că tot mai mulți copii sunt obezi și
că diabetul s-a instalat de timpuriu în rândul copiilor.
Ar trebui să fim conștienți că sănătatea este lucrul cel mai de preț, iar
una dintre căi o reprezintă o alimentație sănătoasă, bogată în proteine și
vitamine.
Nu facem altceva decât să-i îmbogățim pe alții cu riscul sănătății
noastre.
MALAI DINA-CORA - V
4
PROFIL – INTERVIU CU DOAMNA PROFESOARA DE ED. FIZICA
REPORTERUL: Bună ziua! Ne pare bine că avem ocazia să aflăm mai multe
despre o doamnă profesoară pe care o admirăm atât de mult. Pentru cei care
nu știu ați putea să le oferiți o prezentare sumară a dumneavoastră?
D-NA PROFESOARĂ: Mă numesc Ivanov Victorița am 40 de ani, m-am născut și
am copilărit în satul Sălcioara, locul în care am învățat din clasa I până-n clasa a
VII-a, clasa a VIII-a mi-am continuat-o la Școala nr. 3 Tulcea, apoi liceul la
Colegiul ”Henri Coandă” – pe atunci Liceul Industrial nr. 2 Tulcea, specialitatea
operator chimist - și Facultatea de Educație Fizică și Sport, din cadrul
Universității ”Dunărea de Jos” Galați.
5
REPORTERUL: Care sunt cele mai importante performanțe pe care le-ați obținut până acum în
cadrul SAM Jurilovca?
D-NA PROFESOARĂ: Locul I la gimnastică aerobică în 2004; Locul I cu formația de dansuri
moderne în 2007; Locul I la Festivalul de colinde Leru’i Ler în 2005 ; Locul II la același festival în
2007 și 2008; Locul II echipa de handbal fete în 2007 și 2008; Locul II echipa de handbal băieți în
2008; Locul I la cros în 2007 prin Mihailov Florian; Locul II la cros în 2006 prin Grigoraș Frunza;
Locul II la tetratlon în 2007 prin Mihailov Florian.
REPORTERUL: Ce părere aveți despre obezitatea care începe să domine populația și cum credeți
că ar putea fi corectat acest factor negativ?
D-NA PROFESOARĂ: Numai prin mișcare și o alimentație corespunzătoare, prin practicarea
exercițiului fizic în toate domeniile de activitate. Printr-un autocontrol permanent vom putea
împiedica acest factor negativ asupra organismului și implicit a stării de sănătate a populației.
6
IN VIZOR – INFORMATII SCOLARE
In perioada 31 oct.-
oct.-2 nov. s-s-a desfasurat o excursie de documentare in zona
Valea Prahovei-
Prahovei-Brasov-
Brasov-Bran, organizata de d- d-na inv. Nicanov Glafira si dl.
prof. Sapca Valentin, cu elevi din ciclu primar si gimnazial.
Pe data de 29 noiembrie a avut loc competitia sportiva ”Cupa 1 Decembrie”,
organizata de d-
d-na prof. de educatie fizica si sport Ivanov Victorita. Au
participat scolile: Baia, Ceamurlia de Jos, Jurilovca, Salcioara si Topolog. Au
avut loc meciuri de: fotbal
fotbal redus baieti-
baieti-ciclul primar (castigatoare echipa
scolii Ceamurlia de Jos); fotbal redus baieti-
baieti-ciclul gimnazial (castigatoare
echipa scolii Baia); handbal fete (castigatoare echipa scolii Topolog) si
handbal baieti (castigatoare echipa scolii Jurilovca).
Pe 1 Decembrie, de Ziua Nationala a Romaniei, a avut loc spectacolul ”1
Decembrie-
Decembrie-Ziua Marii Uniri”, in cadrul caruia s- s-a desfasurat si concursul
”Traditii Interetnice”. Evenimentul a fost organizat de dl. prof. de istorie
Sapca Valentin, cu sprijinul altor
altor cadre didactice. Un frumos program
artistic l-
l-a prezentat prichindeii grupei mari de la Gradinita Jurilovca,
condusi de d-
d-na educ. Petcu Valerica. Castigatorii concursului au fost:
echipa clasei VI B-
B-locul I; echipa clasei VI A-
A-locul II; echipa clasei VIII B-B-
locul III.
Tot pe 1 Decembrie elevii ciclului primar au sustinut momente artistice
dedicate acestui eveniment, sub indrumarea doamnelor invatatoare.
In perioada 5-
5-7 decembrie o parte a grupului ”Cibis”, alaturi de grupul
artistic ”Reabinuska” al Comunitatii Rusilor-
Rusilor-Lipoveni din loc. Jurilovca, a
participat la Brasov la Festivalul de Cultura Traditionala, Spiritualitate si
Multiculturalism ”Radacini Fest”. Grupul este condus de d- d-na educ. Zait
Paula si a obtinut, alaturi de grupul comunitatii, premiul
premiul I la sectiunea
”Ansambluri de muzica si dans a minoritatilor nationale din Romania”.
VIII-
Pe 13 decembrie a avut loc, la Casa de Cultura Babadag, a VIII -a editie a
Festivalului de datini si obiceiuri populare ”Leru’i
”Leru Ler”. Grupul scolii
noastre a fost coordonat
coordonat de d- d-na prof. de educatie fizica Ivanov Victorita si
a obtinut premiul II. Grupul de dansatori al scolii a participat in afara
concursului si a primit un premiu special. Grupul scolii Salcioara a obtinut
la acest festival locul III.
Pe 18 decembrie elevi
elevi de la ciclul gimnazial, coordonati de dl. prof. de
geografie Stoenica Vasile si cu sprijinul doamnelor educatoare de la
Gradinita Jurilovca, au participat la actiunea ”Dar din dar”. Aceasta a
presupus stabilirea unei punti de legatura intre elevii scoscolii
lii si copiii de la
gradinita prin oferirea de cadouri din partea celor mari catre cei mici.
7
Pe 21 decembrie, la sediul PAPI Jurilovca, cu sprijinul managerului RECL
Condrat Paul si al administratorului RECL Cozma Catalin, a avut loc
festivitatea de premiere
premiere ”e-
”e-Vacanta” 2008. Posibilitatea acestei premieri
s-a datorat ocuparii de catre scoala noastra a locului II pe tara, din 74 de
scoli participante la acest proiect-
proiect-concurs. Evenimentul propriu-
propriu-zis a
avut loc la inceputul lunii noiembrie, la Poiana Brasov,
Brasov, la acesta
participand dl. prof. Stoenica Vasile, coordonatorul proiectului. Premierea
a fost posibila datorita sprijinului oferit de Consiliul Local Jurilovca si
de firma Intel Romania. Pe langa copii au primit diplome si bunicile unor
elevi, care au oferit
oferit materiale pentru proiect – fotografii vechi, cantece,
poezii, proverbe, povesti in limba rusa.
Pe 23 decembrie un grup de elevi de la ciclul primar, coordonati de
doamnele invatatoare Macar Ana si Nicanov Glafira, au mers cu colindul la
Consiliul Local
Local Jurilovca si la agenti economici din localitate.
Pe 7 ianuarie 2009, de Craciunul rusilor-
rusilor-lipoveni, un grup de elevi ce fac
religia pe rit vechi, condusi de d-
d-na. prof. de religie Zait Paula, au mers cu
colindul, pastrand traditia vechilor colinde lipovenesti.
lipovenesti.
Pe 10 ianuarie s-
s-a desfasurat faza judeteana a Olimpiadei de limba si
literatura romana. De la scoala noastra au participat, sub indrumarea
doamnei prof. de limba romana Condrat Florentina, elevii: Feodot Otilia-
Otilia-
VIII B, Vasile Emilia-
Emilia-VIII B si Voicila
Voicila Alina-
Alina-VIII A. Toti trei au obtinut
rezultate foarte bune: Vasile Emilia-
Emilia-locul III, Feodot Otilia-
Otilia-locul V si
Voicila Alina-
Alina-locul VIII.
In data de 14 ianuarie, de Anul Nou pe stil vechi, grupurile ”Cibis” si
”Malas”, conduse de d-d-na educatoare Zait Paula,
Paula, au participat la un
festival al traditiilor de iarna organizat la Palatul Copiilor Tulcea, de
catre ISJ Tulcea.
Pe 15 ianuarie, cu ocazia implinirii a 159 de ani de la nasterea marelui poet
Mihai Eminescu, a avut loc un spectacol omagial. Au participat elevi de la
clasele V-
V-VIII, sub indrumarea doamnei prof. de limba romana Condrat
Florentina.
Pe 17 ianuarie a avut loc faza judeteana a Olimpiadei de limba materna-
materna-
rusa. Sub indrumarea domnului profesor de limba materna Gondrea Victor
au participat elevi de la clasele a VII-
VII-a (Buric Emanuel, Silai Diana) si a
VIII-
VIII-a (Eftei Iulia, Isacov Andreea, Vidinei George, Voicila Alina)
8
IMAGINILE VORBESC
9
Spectacolul de 1 Decembrie – Ziua Unirii Spectacolul de 1 Decembrie – Ziua Unirii
10
Grupurile ”Cibis” și ”Reabinușka” la Rădăcini Fest Grupurile ”Cibis” și ”Reabinușka” la Rădăcini Fest
Grupul artistic al școlii la Leru’i Ler 2008 Grupul artistic al școlii la Leru’i Ler 2008
Activitatea ”Dar din dar” la grupa mică Activitatea ”Dar din dar” la grupa pregătitoare
Activitatea ”Dar din dar” la grupa mare Crăciunul pe stil vechi la grupa pregătitoare
11
Festivitatea de premiere ”e-Vacanță” 2008 Festivitatea de premiere ”e-Vacanță” 2008
12
LINISTE, SE LUCREAZA ! ACTIVITATI DE IARNA LA GRADINITA JURILOVCA
13
Premiul II la Leru’i Ler 2008 Premiul special la Leru’i Ler 2008
CONDRAT EVA - V
15
NOAPTEA DIN TINE
Se lasă noaptea peste ziu-amorțită,
Se-nchid petale de floare-ncolțită,
MI-E DOR DE VIAȚĂ! Surâde luna pe cerul zglobiu,
Iar lampa trădează abisul pustiu.
Mi-e dor și de tine,
În cuiburi se-ascund copiii zburdând,
Mi-e dor și de viață;
Se-ntunecă odaia pustie,
Un pic de fericire,
Iar lumea adoarme visând,
O mică speranță. Stele se sting din lumină furând.
M-am înecat cu durerea Departe se-aud dobitoace,
Ce-a spulberat plăcerea. Ce tulbur-o tăcere nebună.
Sunt prea obosită Se-nchid porți de lumină,
Să mai simt chiar vremea. Iar ziua-ți devine străină.
Poate să fie iarnă, Grămezi de minciuni îți încurcă
Poate să fie vară, drumul,
Un suflet eu am ș-acesta emană Încerci să pășești cu timpul,
Un anotimp, o singură toamnă. Să cunoști misterul comun,
Cu noaptea ascunsă în tine.
Simt că totu-i veștejit
Și totuși am un viitor de privit, MOCANU ALINA – VIII B
Dar parcă înflorește o stea
Pe bolta cerească … este a mea!
PROCOP IZABELA – VI B
16
LEGENDA NATURII
Era o vreme când Natura – iarba, pomii și celelalte plante – era foarte supărată pe Ninsoare.
Aceasta o îngheța, o distrugea. De aceea plantele au hotărât să se lupte cu Ninsoarea.
Regele naturii, Bradul a trimis o pasăre să-i dea de știre regelui Fulg că va urma o luptă. Mica
pasăre a avut mult de zburat, deoarece regele se afla pe cel mai îndepărtat nor.
Auzind acestea, regele Fulg s-a hotărât să ceară întăriri:
- Dragă Vântule, uite, plantele îmi declară război. Numai cu ajutorul tău le pot învinge.
- Da, sigur că te ajut! Și așa plantele mi-au reproșat că le scutur frunzele, a răspuns Vântul.
Bradul nu a stat mult pe gânduri. I s-a adresat Soarelui:
- Soare, dragul nostru prieten, dă-ne și nouă două raze de-ale tale, să învingem Ninsoarea!
- Nu vă ajut! Nu-i de ajuns că vă dau zilnic raze ca să creșteți? Ce mai vreți? Plecați până nu vă
ard!
Natura nu mai avea ce face. Singurul posibil aliat – Soarele – refuzase s-o ajute.
Lupta începe! Ninsoarea îngheață imediat toate plantele, cu excepția Bradului. Biata Natură nu
poate să învingă ninsoarea și vântul doar cu câțiva spini.
Razele priveau îngrozite de sus. Ar fi vrut să ajute, dar se temeau de pedeapsa Soarelui. O rază
mai îndrăzneață scăpă, dar nu avu putere prea mare asupra Ninsorii.
- Ce se întâmplă? Soare, cum îndrăznești? Nu ești în stare să-ți ții razele? Ha, ha, ha …
Vântul se amuza pe seama Soarelui, spunându-i că e slab. Atunci, Soarele se înfurie. Își adună
toate razele și le trimite împotriva Vântului și a Ninsorii, topind astfel toată zăpada și gheața.
Când Natura a văzut că Ninsoarea e formată din apă, nu din gheață, iar propriul ei chip reflectat
în apă, s-a îndrăgostit pe loc. Așa s-a format Ploaia, iar aceasta s-a îndrăgostit de Natură și
invers. De aceea, când nu plouă, Natura moare de dorul Ploii.
Din iubirea Naturii și a Ploii, se naște Curcubeul, un copil de foc și apă.
Să știți că atunci când ninge și bate vântul este o nouă luptă, dar imediat apare Soarele și lupta
se termină.
VOINEA ELIZA – VI A
SECTIUNEA DESEN&COLAJ
Vasiloancă Mihai – prof. desen
- Prometeu
19
Stoean Mihai – I – Sub brad
21
DESENE SI COLAJE DE IARNA - GRADINITA
GRADINITA JURILOVCA
Grupa mijlocie
Grupa pregătitoare
Grupa mijlocie
Grupa mare
Grupa pregătitoare
22
SUBIECTUL NUMARULUI – CREDETI IN SUPERSTITII?
”Nu aș crede, pentru că părerea mea e ”Nu mai cred în așa ceva, pentru că
că nu se adeveresc. Dar acum 3 ani, aceste superstiții sunt niște invenții ale
când a trecut o pisică neagră prin fața unor oameni din popor și nu ale unor
mea am avut o zi foarte proastă. oameni de știință, care au studiat
Oricum nu cred și știu că poate atunci a concret aceste evenimente. Când eram
fost o coincidență. Nu sunt mic nu plecam la școală dacă nu
superstițioasă și nici nu voi fi, chiar călcam cu piciorul drept pe prag,
dacă alții sunt.” (MALAI DINA – V) deoarece consideram că voi avea o zi
bună. Când uit un lucru acasă consider
”Cred în tot felul de superstiții chiar că nu-mi va merge bine în acea zi.”
dacă știu că unele nu sunt adevărate, (prof. ȘAPCĂ VALENTIN – istorie)
De exemplu, dacă-ți trece o pisică
neagră calea trebuie să faci 3 pași ”Nu prea cred, doar în unele. Cred în
înapoi, dacă nu, vei avea ghinion, însă pisica neagră, în unele vise, capacul de
dacă ai o pisică neagră acasă sau dacă la canalizări.” (EFTEI ANTONINA – VI B)
se îndreaptă una spre tine vei avea
”Sinceră să fiu niciodată nu am crezut.
noroc. Sunt foarte multe superstiții de
Deși eu nu cred, alții cred în ele și tot
care țin seama: nu mă întorc niciodată
timpul le este frică să nu dea ghinionul
din drum, îmi citesc deseori horoscopul,
peste ei. Deci, în concluzie, aceste
dacă mă mănâncă palma dreaptă
minciuni pot influența viața omului.”
înseamnă că voi primi bani, etc. De
(PETRO CRISTINA – V)
asemenea consider că ziua de 13, mai
ales dacă-i într-o marți, aduce ghinion.” ”Nu sunt superstițioasă deoarece cred
(VASLE EMILIA – VIII B) că noi înșine suntem creatorii
propriului nostru destin. Consider că
”Nu sunt o fire superstițioasă, însă când
nici nu este bine să credem în anumite
vine vorba despre superstițiile cu morți
superstiții deoarece ne pot influența în
mi se face frică. De obicei mă amuză
luarea deciziilor.” (prof. CHIRU IULIA –
faptul că anumite persoane se sperie
chimie)
din cauza aceasta. Niciodată nu țin cont
de pisici negre sau alte lucruri. În ceea
ce privește spargerea oglinzii cred că
acest lucru aduce noroc.” (GHINCU 24
MĂDĂLINA – VIII A)
”Eu cred în superstiții pentru că mi s-a întâmplat.
Odată mergeam pe drum și o pisică mi-a tăiat
calea. George mi-a spus să mă dau 3 pași înapoi,
eu n-am crezut și nu m-am dat 3 pași înapoi, apoi
am avut ghinion. Am primit o minge-n față.”
(COLESNICOV ROBERT – V)
”Pentru a ne exprima în privința
superstițiilor trebuie să știm ce ”Da, cred puțin în superstiții, deoarece am avut
sunt de fapt și anume ”Concepție de-a lungul vieții vise și întâmplări ciudate. De
sau practică ce are la bază exemplu, am visat că ceva rău se va întâmpla la
ignoranța, teama de necunoscut, școală, adică iau o notă proastă și după câteva zile
credința în magie sau noroc sau o s-a și întâmplat. Dacă totul mi se pare perfect și
concepție falsă despre sunt fericit mai multe zile sau săptămâni, mai
cauzalitate”. Cu toate acestea târziu mi se întâmplă lucruri rele și mă întristez.
superstițiile rămân înrădăcinate în Când sunt foarte darnic și le fac cinste prietenilor
temerile care există în toată sau colegilor, mai târziu primesc mai mult fără să-
lumea, dar fără ca oamenii să-și mi dau seama prea bine.” (VIDINEI GEORGE – VIII
dea seama cât de periculoase pot A)
fi. Eu sunt de părere că oamenii
slabi cred în noroc, iar cei tari în ”Sunt superstițioasă doar când văd o pisică
cauză și efect.” (ȚARĂLUNGĂ neagră care îmi trece calea sau când mă împiedic
NAOMI – VII) cu stângul, ori când merg cu prietenele și trebuie
să-mi schimb locul. Cam atât!” (EFTEI IULIA –VIII
B)
”Nu sunt foarte superstițioasă, dar uneori când , de exemplu, văd o pisică neagră fac
doi pași înapoi, sau în unele cazuri bat în lemn (parcă sunt nebună!).” (LUCACI DIANA –
VIII B)
”Da, cred în superstiții și sunt superstițioasă. De fiecare dată când visez ceva urât am
ghinion, sau când îmi trece o pisică neagră calea, sau când visez porumbei albi
înseamnă că mă întâlnesc cu persoana dorită.” (LUCHICI LUMINIȚA – VIII A )
”Da. Dacă te mătură cineva peste picioare nu te mai măriți/însori. Dacă spargi oglinda
ai 7 ani ghinion.” (HONDREA MĂDĂLINA – VI A)
În anul 1886, 21 martie s-a născut la București George, cel de-al doilea copil al soților Ion
și Paraschiva Topârceanu.
Mai târziu, în anul 1893, începe să învețe la o școală mărginașă din București.
În 1898 este înscris la liceul „Matei Basarab” din București și în 1901 este transferat la liceul
„Sfântul Sava”.
Între anii 1905-1907 publică versuri sentimental-epigonice în revistele „Duminica”, „Revista
noastră”, „Revista ilustrată”, etc.
În 1906 termină liceul și se înscrie la Facultatea de drept, pe care nu o termină.
Între anii 1907-1910 publică mai mute poezii, colaborând cu mai multe reviste precum „Viața
literară și artistică”, „Viața românească”. În 1909 se înscrie la Facultatea de litere din
București.
În 1911 se mută la Iași, devenind secretarul revistei „Viața românească” și publicând poezie,
proză, cronici teatrale.
În 1912 se căsătorește cu Victoria Iuga, an în care i se naște fiul pe nume Gheorghe.
În anii 1912-1913 redactează revista „Teatru”. În 1913 ia parte la Războiul balcanic.
În 1916 apar primele volume ale lui Topârceanu: Balade vesele și Parodii originale.
În 1919 redactează, împreună cu Mihail Sadoveanu, revista „Însemnări literare”.
În 1920 apare volumul Balade vesele și triste.
În 1926 George Topârceanu devine laureat al Premiului național de poezie. La 7 mai este
numit director al Teatrului național din Chișinău.
În 1930 este numit inspector general teatral pentru Moldova.
În 1936 este ales membru corespondent al Academiei Române. Îi apare volumul Pirin-
Planina.
În 1937, 7 mai moare la Iași, răpus de cancer la ficat.
26
NOAPTE DE IARNĂ Şi din valul de zăpadă,
Ca o mută arătare
de George Topârceanu Legănându-se pe stradă,
Cad din cer mărgăritare Un drumeț ciudat răsare...
Pe oraşul adormit... Vine cu popasuri multe,
Face-n calea lui mătănii.
Plopii, umbre solitare Câte-odată stă s-asculte
În văzduhul neclintit, Clopoțeii de la sănii.
Visători ca amorezii Alteori uimit tresare,
Stau de veghe la fereastră, Dă din mâini şoptind grăbit -
Şi pe marmura zăpezii Parcă spune-o taină mare
Culcă umbra lor albastră. Unui soț închipuit...
Ca o umbră din poveste
Iarna!... Iarna tristă-mbracă Se strecoară-ncet, şi iar
Streşinile somnoroase, Stă deodată fără veste
Pune văl de promoroacă Rezemat de-un felinar.
Peste pomi şi peste case.
Scoate-o lume ca din basme Fața lui se lămureşte, -
În lumini de felinare - Pare-nduioşat acum...
Umple noaptea de fantasme Visător şi lung priveşte
Neclintite şi bizare. Casele de peste drum:
Din ogeacul de cărbune Poartă mică... pomi în floare...
Face albă colonadă O fereastră luminată...
Şi pe trunchiuri negre pune Streşini albe de ninsoare...
Capiteluri de zăpadă, Toate-i par ca altădată!
Iar prin crengile cochete
Flori de marmură anină, - Şi păreri de rău trecute
O ghirlandă de buchete Cad pe inima-i trudită,
Care tremură-n lumină. Ca un stol de păsări mute
Reci podoabe-n ramuri goale Pe-o grădină părăsită:
Plouă fără să le scuturi, "Bulgăraş de gheață rece,
Ici, risipă de petale, Iarna vine, vara trece
Colo, roi uşor de fluturi... Şi n-am cu cine-mi petrece...
Bulgăraş topit în foc,
Dacă n-am avut noroc!
Dacă n-am avut noroc..."
Glasul, înecat, se curmă.
Omul, şovăind în stradă,
Pleacă iar, lăsând în urmă
Pete negre pe zăpadă.
27
MATEMATICA – EUCLID
Timp de secole, geometria lui Euclid a fost prima unealtă
matematică, esențială pentru înțelegerea lumii fizice. Ea este predată
în şcolile elementare, dar simplitatea numeroaselor ei axiome poate fi
înşelătoare.
Euclid a fost un matematician grec, care a trăit și a predat în
Alexandria, în Egipt. Despre viața lui Euclid nu se ştie practic nimic,
cu excepția faptului că a trăit spre sfârşitul Epocii Elenistice, fiind cu o
generație mai tânăr decât Aristotel, dar contemporan cu Arhimede.
După toate probabilitățile, a urmat cursurile Academiei înființate de
Platon cu un secol mai înainte, devenită cea mai importantă şcoală de
matematică a epocii.
„Elementele”, alcătuite din 13 cărți, conțin o sinteză a muncii
înaintaşilor, cu referiri speciale la teoremele lui Pitagora şi Eudoxos.
Într-un stil admirabil de concis, primele şase cărți stabilesc teoremele
geometriei plane.
Însemnătatea geometriei lui Euclid pentru lumea fizică, aşa cum a
rezultat din evoluția culturii occidentale, este extraordinară şi
incalculabilă. Incontestabil, reprezintă fundamentul ingineriei şi
proiectelor din Occident - să ne gândim la toate construcțiile
monumentale ridicate până în zilele noastre. De asemenea, ea stă la
baza ipotezelor fundamentale ale fizicii: de pildă, aceea că linia
dreaptă este cel mai scurt drum între două puncte.
Euclid a murit în jurul anului 270 î.Hr. Dintr-o descriere a
personalității lui care ne-a parvenit peste secole reiese că era un om
corect, modest şi un savant riguros. Dar nenumăratele legiuni de copii
obligați să se lupte cu teoremele lui Euclid l-au văzut cu alți ochi, iar
unii dintre ei s-au răzbunat.
FIZICA – LUPA
O lupă este un instrument optic format dintr-o lentilă convergentă sau
dintr-un ansamblu convergent de lentile, fixate într-o montură, care,
aşezat în fața unui obiect, dă o imagine mărită a acestuia, permițând
examinarea unor obiecte de foarte mici dimensiuni.
O lupă uzuală are o distanță focală de circa 25 cm, corespunzând unei
puteri optice de 4 dioptrii. Grosismentul (mărirea aparentă a dimensiunilor
unui obiect cu ajutorul unor instrumente optice) unei astfel de lupe este de
"2×". Grosismentul unei lupe de ceasornicar sau de bijutier ajunge până la
valoarea de "10×".
28
La formarea imaginii prin lupă a obiectului vizionat, acesta trebuie
poziționat între centrul optic și focarul obiect.
Prima intenție de mărire a unui obiect a apărut acum aproape 2000 de
ani în urmă . Vechile documente grecești și romane descriu cum un vas de
sticlă umplut cu apa poate fi folosit pentru a mări obiecte.
O lentilă simplă, cu distanța focală mică, folosită ca lupă, este afectată
puternic de aberații (de sfericitate, cromatice, etc.), care limitează puterea
ei și reduc mult din calitățile imaginii.
De aceea lupele cu convergență mare sunt de fapt sisteme de lentile
fixate într-o montură metalică, corectate pentru majoritatea aberațiilor.
29
Este cunoscută şi utilizată din timpul Egiptului antic fiind folosită la
prepararea mumiilor, ca şi mai târziu la fabricarea sticlei. Azi este
foarte mult utilizata în industrie, de exemplu în anul 1997 au fost
produse 39 milioane tone de sodă pe glob.
Soda este utilizată în: industria sticlei, industria chimică, industria
producerii detergenților şi dezinfectanților, industria metalurgică,
industria hârtiei.
Istorie – Troia
Troia este un oraş legendar, locul unde s-a desfăşurat Războiul
Troian, aşa cum este descris în Ciclul războaielor troiene, în special în
Iliada, unul dintre cele două poeme epice atribuite lui Homer.
Astăzi, este numele unui sit arheologic, localizarea tradițională a
Troiei homerice, la Hisarlîk în Anatolia, aproape de coastă, în nord-
vestul Turciei, la sud-vest de strâmtoarea Dardanele.
În anii 1870 arheologul german Heinrich Schliemann a făcut
săpături în zonă. Alte cercetări au adus la iveală existența a mai multe
oraşe, construite succesiv unul peste altul.
Povestea troienilor îşi are originea în mituri şi legende. Troia este
prezentată în legende ca făcând parte din cultura greacă de oraşe-
state. Ea era renumită pentru bogățiile sale, obținute de pe urma
comerțului maritim cu occidentul şi orientul, pentru hainele luxoase,
producția de fier şi zidurile defensive masive.
Familia regală troiană îi are la origine pe Electra şi Zeus, părinții
lui Dardanus. Dardanus, fondatorul legendar al Troiei, care, în
conformitate cu miturile greceşti era originar din Arcadia, însă în
conformitate cu tradițiile romane provenea din Italia, a ajuns în Asia
Mică din insula Samothrace, unde l-a întâlnit pe Teucrus. Dardanus s-
a căsătorit cu una din fiicele lui Teucrus, şi a fondat Dardania.
Cu o generație înainte de Războiul Troian, Heracles a cucerit Troia
şi l-a ucis pe Laomedon şi pe fiii săi, cu excepția tânărului Priam.
Priam a devenit mai târziu rege. În timpul domniei sale, grecii
micenieni au invadat şi au cucerit Troia în timpul Războiului Troian.
Conform legendei, cauza războiului a fost răpirea frumoasei regine
spartane Elena de către printul troian Paris. După 10 ani de asediu,
un mijloc ingenios folosit de greci, pentru a pătrunde în cetatea Troiei
și de a o cucerii, este oferirea în dar a unui cal uriaș, din lemn, în
interiorul căruia se ascundeau soldați greci, celebrul Cal troian.
Printre cei mai cunoscuţi troieni se numără: Dardanus (fondatorul
Troiei), Laomedon, Ganimede, Priam, Paris, Hector, Teucrus,
Antigona, Memnon si Aeneas.
31
GEOGRAFIE – HIMALAYA
Himalaya este cel mai înalt sistem muntos de pe Pământ,
situat în Asia Centrală între câmpia Indo-Gangetică (la sud) şi
Podişul Tibet (la nord).
Sunt munţi tineri, formați în orogeneza alpină. Versanții
sudici sunt alcătuiți din conglomerate şi gresii, iar cei nordici din
gnaisuri, granite, şisturi cristaline şi filite.
Sunt munții cei mai înalți din lume prin vârful Everest.
Au luat naştere prin ciocnirea plăcii tectonice indiene cu
placa asiatică a podişului Tibet, fiind munți de încrețire şi prin
suprafața şi înălțimea lor mare, fiind acoperiți tot timpul anului
cu zăpadă.
Formarea acestor munți a fost în perioada terţiară în urmă cu
milioane de ani. S-a constatat că şi-n în zilele noastre munții se
ridică, cu toate că suferă o eroziune intensă.
Aici se întâlnesc munţi de peste 8000 m înălțime ca: Everest
(8.848 m), K2 (8.611 m), Kangchenjunga (8.586 m), Makalu
(8.462 m), Lhotse (8.516 m), Cho Oyu (8.201 m), Manaslu (8.156
m), Dhaulagiri (8.167 m), Nanga Parbat (8.125 m), Annapurna
(8.091 m).
Himalaya, partea muntoasă şi de podiş, este regiunea de unde
izvorăsc fluviile cele mai mari din sudul Asiei ca: Huang He
(Fluviul Galben), Yang Tse (Fluviul Albastru), Irrawaddy, Mekong,
Indus, Gange și Brahmaputra.
ASTRONOMIE – METEORITII
Meteoriţii sunt bucăţi de diverse dimensiuni de fier şi rocă
rezultate în urma coliziunii dintre asteroizi. De asemenea, ei s-
au putut forma şi în urma dezintegrării cometelor în
fragmente. Fenomenul luminos provocat de căderea prin
atmosferă a unui corp solid de dimensiuni mici se numeşte
meteor.
Mare parte din cei 22.000 de meteoriți găsiți pe Pământ sunt
resturi din centura de asteroizi. Doar 18 din ei se pare ca provin
de pe Lună, şi numai 14 de pe Marte. Unii ar putea să provină din
comete.
Cele mai probabile locuri unde pot fi găsiți meteoriți sunt cele
deschise, cum sunt câmpurile de gheață şi deşerturile, unde nu au
fost îngropați de sedimente sau roci, acoperiți de vegetație sau
îngropați sub construcții.
32
Mulți meteoriți cad spre Pământ, dar majoritatea ard din
cauza frecării cu aerul încă înainte să atingă Pământul, în
momentul intrării lor în straturile înalte ale atmosferei. Există
însă şi cazuri în care meteoriți mari şi chiar gigantici au lovit
serios Pământul.
Cel mai mare meteorit care a lovit Pământul în epoca modernă
este cel căzut la 30 iunie 1908 la nord de râul Tunguska, deci
acum 100 de ani, în Siberia centrală - în taiga. Explozia a doborât
copaci numeroşi, distrugând păduri cu o suprafață de circa 2.000
km2. Evenimentul Tunguska nu este încă elucidat, de exemplu
încă nu s-au găsit resturi din meteorit, şi nici urmele unui crater.
Din fericire zona este aproape pustie, dar o asemenea explozie ar
putea distruge în întregime chiar şi un oraş de mărimea
Bucureştiului. Actualmente este cercetat micul lac Ceco din
apropierea epicentrului exploziei, care ar putea să fi luat naştere
chiar în craterul căutat.
În anii comunismului (1968) denumirea localității s-a schimbat în Vișina, probabil datorită
faptului că în sat sunt mulți vișini.
Astăzi, în Vișina locuitorii se ocupă tot cu agricultura și creșterea animalelor, dar mulți tineri
merg în alte orașe, la serviciu, sau chiar în alte țări.
Căminul a fost construit în anii 58-60 și renovat în 2000. După 1990 s-a modernizat biserica și
școala. În curtea școlii s-a construit o troiță, încă neterminată. În 2008 s-a reparat șoseaua
principală și s-a pus borduri și trotuare. Casele oamenilor s-au modernizat.
De sărbători copiii încă merg cu colindul. Femeile se mai îmbracă bulgărește de sărbătorile de
iarnă și de Babânden (Ziua Babei), sărbătoare bulgărească pe care femeile o mai țin.
La casa lui Constantin Paraschiva (61 ani) s-a deschis un muzeu de artă populară.
În raza satului își desfășoară activitatea 5 magazine mixte, o agenție poștală și o frizerie.
Biserica a fost renovată și împodobită cu mobilier nou, icoane și cărți de slujbă, în timpul
preotului Friptu-Stănescu Antonel.
Copiii satului merg la Școala cu clasele I-IV și Grădinița Vișina. Îi îndrumă pe aripile cărților
doamnele învățătoare Feodot Svetlana și Cernadârcă Claudia, iar cei mici sunt îndrumați de
educatoarea Petcu Viviana-Arabela.
Un moment deosebit a fost în vara lui 2008, când am fost vizitați de o comisie de muzeologi și
oameni de cultură bulgari, din Dobrici. Aceștia au fost încântați că noi mai păstrăm portul
bulgăresc și alte obiecte tradiționale.
Babânden 2007
Muzeul popular de la
Constantin Paraschiva
36
MULTICULTURALITATE
ARTICOLE IN LIMBILE FRANCEZA,
FRANCEZA, ENGLEZA SI
MATERNA-
MATERNA-RUSA
LE LOUVRE
TIME OFF
ZAIT ALEXANDRA - IV
MY FREE TIME
In my free time I prefer to stay at home than to go out, watching TV, playing at my computer or
reading a book or a magazine.
When I go out I usually ride the bike with my friends or play basketball, or football with them.
Rarely I go at my friends houses and play some videogames together. Usually, when I go to play
football I wear larger and more elastic clothes, so I can move freely. In all other situations I wear
casual clothes that I like and feel comfortable in.
The last “party” I was, it was the Christmas party, held at my school, just before the Christmas
holiday. I remember that while all the girls were dancing and singing, all the boys were in the back
of the classroom, playing poker and blackjack. I know that we drank all the juice and ate all the
sweets and, just before the girls realizing that all the food and drink were gone, we left.
Rubrică realizată de: Popov Cristian – VIII B, Vasile Emilia-VIII B și Zaiț Alexandra-IV, cu sprijinul
profesorului de lb. engleză Stoenică Vasile-Marcel.
РАЖЕСТВО ХРИСТОВО
Я была рада кагда мы хадили христославить патаму што эты великий праздник для нас
всех русских-липовань.
Но мне пондравилыся што мы ходили по каждом домах где быди пригдашоныи и пели
ми “Христос Раждается”, и они были очени рада што мы прешли кним и проздравили их
семои праздником.
Toți elevii scriu cu asiduitate la lucrarea „Ce - Fi – fi – fiți bun, u – u – unde se află –
aș face dacă aș fi patron?”. Unul singur stă cu ă – ă – ă ș - ș - școala de – de – de bâl
mâinile la piept și meditează. – bâl – bâl bâlbâiți?
- Marinescule, tu nu scrii? - La ce vă mai trebuie? Observ că vă
- Nu, domnule profesor, aștept să-mi vină bâlbâiți foarte bine.
secretara.
1. Steaua București – 70
2. Dinamo București – 10
3. Rapid București, Razim Jurilovca,
Manchester United, FC Barcelona – 3
4. CFR Cluj – 2
5. AC Milan -1
41
TOP PERSONALITĂȚI/VEDETE TOP CĂRȚI
1. Amintiri din copilărie (Ion Creangă) – 15
1. Robert Pattinson – 9 2. Twilight (Stephanie Meyer) – 10
2. Britney Spears, Jim Carrey – 5 3. Poezii (Mihai Eminescu) – 7
3. Rihanna, Enrique Iglesias – 4 4. Singur pe lume (Hector Malot), Basme (Petre
4. Adela Popescu, Rafael Nadal – 3 Ispirescu), Enigma Otiliei (George Călinescu),
5. Jessica Alba, Christiano Ronaldo, Mirel Teatru (I.L. Caragiale), 20000 de leghe sub mări
Rădoi, Bruce Lee - 2 (Jules Verne) – 3
5. Legende populare (Alexandru Mitru),
Rubrică realizată de: Cernadârcă Legendele Olimpului (Alexandru Mitru), Din
Daniela-V, Halca Ana-V, Popovici lumea celor care nu cuvântă (Emil Gârleanu),
Cristian-V, Lebit Camelia-VI A, Căprescu Baltagul (Mihail Sadoveanu), Cocoșatul de la
Georgiana-VI A, Chiriță Carmen-VII, Notre Dame (Victor Hugo), Crăiasa Zăpezii (H.C.
Condrat Andrei-VII, Periț Anca-VIII A, Andersen), Când stăpânul nu-i acasă (Emil
Mocanu Alina-VIII B Gârleanu), Pe aripile vântului (Margaret Mitchel)
-2
COLECTIVUL REDACȚIONAL:
• CADRE DIDACTICE: Condrat Florentina, Feodot Svetlana, Ivan Mirela, Ivanov Victorița, Leah-Eric
Ana, Macar Ana, Nicanov Glafira, Onofrei Mariana, Petcu Valerica, Stoenică Vasile, Șapcă
Valentin, Vasiloancă Mihai, Zaiț Paula.
• ELEVI: Zaiț Alexandra-IV; Chiriță Georgiana-V, Malai Dina-V, Petrică Mădălina-V, Meahcai Paula-V,
Condrat Eva-V, Halca Ana-V, Popovici Cristian-V, Cernadârcă Daniela-V, Petro Cristina-V; Alistarh
Oxana-VI A, Foma Daniela-VI A, Varona Daniela-VI A, Căprescu Georgiana-VI A, Lebit Camelia-VI
A, Voinea Eliza-VI A; Eftei Antonina-VI B, Trifonov Cristina-VI B, Procop Izabela-VI B; Condrat
Andrei-VII, Leonte Ioana-VII, Chiriță Carmen-VII, Buric Emanuel-VII; Ghincu Mădălina-VIII A,
Voicilă Alina-VIII A, Periț Anca-VIII A, Vidinei George-VIII A, Clim Alexandra-VIII A; Vasile Emilia-
VIII B, Eftei Iulia-VIII B, Feodot Otilia-VIII B, Mocanu Alina-VIII B, Isacov Andreea-VIII B, Popov
Cristian-VIII B .
• COORDONATOR ȘI TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: prof. Stoenică Vasile-Marcel
42
DRAGOBETE ȘI MĂRȚIȘOR
FERICIT !