Sunteți pe pagina 1din 44

REVISTA ȘCOLII DE ARTE ȘI MESERII JURILOVCA – NR.

9 – TOAMNA 2008

DUPĂ
DUP O PAUZĂ,
PAUZ ÎN CARE REVISTA
NOASTRĂ
NOASTR NU A APĂRUT
AP RUT,
RUT REVENIM CU
UN NUMĂR
NUM R DEDICAT TOAMNEI,
TOAMNEI
HRAMULUI BISERICII DIN JURILOVCA –
ACOPERĂMÂNTUL
ACOPER MÂNTUL MAICII DOMNULUI - ȘII
CU MULTE ALTE SUBIECTE
INTERESANTE
INTERESANTE.
NTE..

DIN SUMAR:
EDITORIALUL NUMĂRULUI : TELEVIZORUL –
PRIETEN SAU DUSMAN?
INTERVIU CU DOAMNA PROFESOARĂ DE
FIZICĂ-CHIMIE – CHIRU IULIA
ÎN VIZOR – EVENIMENTE SCOLARE 2008-2009
CREEZ DECI EXIST! – DIN REALIZĂRILE
Покров Пресвятой
ELEVILOR
Богородицы
SUBIECTUL NUMĂRULUI – MUZICA ÎN VIATA
NOASTRĂ
CALEIDOSCOP SCOLAR
MULTICULTURALITATE – ARTICOLE ÎN LIMBA
RUSĂ, FRANCEZĂ SI ENGLEZĂ
IMAGINI DIN ISTORIA STAROVERILOR
ISTORIA SATULUI VISINA
TIMP DE PAUZĂ – TOPURI, GLUME, PERLE
De ziua satului
POVESTEA DE FINAL – ZIUA SATULUI

-1-
EDITORIALUL NUMARULUI
TELEVIZORUL - PRIETEN SAU DUSMAN ?
„ Mulți copii se uită la televizor zi și noapte, uitând să-și facă temele pentru
școală. Ei nu procedează bine, pentru că dacă te uiți prea mult la televizor îți
poți strica vederea, din cauza oboselii sau a culorilor prea stridente. Prin asta
am realizat că televizorul ne este dușman. Însă el ne poate fi și prieten dacă
ne uităm la emisiuni educative, cel mult o oră. Așa că dragi copii și părinți vă
sfătuiesc să nu stați prea mult la televizor!”
PETRO CRISTINA – V
„ Din punctul meu de vedere televizorul poate fi considerat un prieten dar și
un dușman al copiilor. Televizorul poate dezlega unele taine, ajutându-ne să
culegem mai multe informații despre diferite lucruri. În același timp, acesta
poate fi considerat și periculos pentru copiii care pierd mult timp la desene
sau alte diferite emisiuni. În ultimul timp, la televizor, se arată tot mai multe
emisiuni și știri în care este prezentă violența și care influențează în mod
negativ comportamentul și modul de gândire al copiilor.”
VOICILĂ ALINA – VIII A
„ Deși știu că este dăunător trebuie să recunosc că mă uit des la televizor.
Este dăunător în mai multe privințe: 1. Privitul un timp prea îndelungat strică
ochii; 2. Fură din timpul acordat școlii.
Cu toate că majoritatea știu asta nu sunt dispuși să renunțe. Mulți părinți le
impun copiilor să nu mai vizioneze programele TV, dar nu cred că aceștia iau
în serios asta. Unii poate chiar se uită pe ascuns.
Într-adevăr sunt și programe educative, dar foarte puține.”

VOINEA ELIZA – VI A

„ PRO – Vizionatul unor filme sau documentare la TV poate fi benefic


deoarece poți viziona acțiunea petrecută, atunci când ai citit o carte înainte,
fiind mai ușor să înțelegi anumite idei. Documentarele te pot ajuta să
înțelegi mai bine ce se întâmplă în lumea înconjurătoare.
CONTRA – Nu este bine să petrecem tot timpul la televizor. S-ar putea să
devenim dependenți. Noi elevii, dacă de mici ne-am învățat cu televizorul,
nu vom mai avea timp pentru a învăța. Nu este bine să stăm peste o anumită
oră la televizor deoarece sunt unele programe nerecomandate pentru noi.”

LEONTE IOANA - VII

-2-
„ De când s-a inventat televizorul acesta a fost folosit ca sursă de informații
sau pentru divertisment. Cu trecerea timpului acesta a evoluat, apărând
diverse firme care se întrec între ele. În ziua de astăzi, posturile de
televiziune s-au înmulțit și, odată cu ele, au apărut nenumărate emisiuni și
filme pentru televiziune. Toate aceste lucruri au atras oamenii dând
dependență și ducând la vizionare în exces. Din această cauză au apărut
numeroase dezavantaje.
Acestea fiind spuse, totuși putem considera televizorul și un bun prieten.
Timpul liber îl putem acoperi uitându-ne la emisiunile și filmele preferate,
urmărind știrile aflăm tot ce se întâmplă în toate colțurile lumii sau putem
afla alte sugestii, opinii și idei, pe diferite teme, toate acestea fără a
exagera cu uitatul la televizor.”
MOCANU ALINA – VIII A

„ Oamenii cred că televizorul ne ajută să ne dezvoltăm memoria, gândirea


și altele. Dar, de fapt, televizorul este cel mai aspru dușman al nostru.
Majoritatea oamenilor petrec foarte mult timp în fața acestuia, pe când, ar
trebui maxim 2 ore.
Copiii care nu se uită la televizor sunt considerați tovarăși mai buni de
joacă, pe când, ceilalți încep să devină obezi, plictisiți și apar multe boli
grave, de care nu se poate scăpa atât de ușor. Decât să ne îmbolnăvim mai
bine ieșim afară și respirăm aerul proaspăt.
În prezent au apărut televizoarele cu plasmă, despre care se zice că nu ne
dăunează cu nimic, dar eu cred că fie cu plasmă, fie fără, televizorul tot
rămâne cel mai aprig dușman al nostru.”
PETRICĂ MĂDĂLINA – V
„ Televizorul ne este prieten deoarece ne dă informații despre vreme sau
știri, ce se mai întâmplă prin lume. Când ne plictisim ne uităm la un film
bun. Televizorul este prieten pentru toate vârstele. Ne poate fi și dușman
dacă stăm prea aproape de el și ne stricăm ochii. Pentru copii este
dușmanul principal. Ei pot învăța mișcări periculoase și, încercându-le se
pot răni sau îi pot răni pe alții.”
PROCOP IZABELA – VI B

-3-
PROFIL - INTERVIU
CU DOAMNA PROFESOARA DE CHIMIE

REPORTERUL: Bună ziua și bun venit la Ș.A.M. Jurilovca!


V-aș ruga să vă prezentați personal și profesional.
D-NA PROFESOARĂ: Mă numesc Chiru Iulia și sunt profesoară de
fizică-chimie din anul 2002, an în care am
absolvit Facultatea de Științe, din cadrul
Universității „Dunărea de Jos”, din Galați,
Specializarea Fizică-Chimie.
REPORTERUL: Suntem onorați că sunteți profesoara noastră de chimie. De ce ați
ales această școală?
D-NA PROFESOARĂ: Pot spune mai mult că școala m-a ales pe mine. M-am mutat
de curând în zonă, despre care nu știam aproape nimic până-
n luna martie a acestui an. Însă sunt convinsă că alegerea nu
este întâmplătoare.
REPORTERUL: Care este părerea dumneavoastră despre cadrele didactice? Dar
despre elevii școlii noastre?
D-NA PROFESOARĂ: Am descoperit un colectiv de cadre didactice care pun foarte
mult suflet în tot ceea ce fac și acesta cred că este lucrul cel
mai important. Numai cu suflet și dăruire poți învinge
problemele școlii de astăzi. Pe elevi i-am găsit atenți,
deschiși, cooperanți, curioși și îmi doresc ca aceste calități să
fie susținute și de foarte multe cunoștințe științifice.
REPORTERUL: Ce așteptări aveți de la elevii dumneavoastră?
D-NA PROFESOARĂ: Îmi doresc ca toți elevii mei să încerce să se autodepășească,
să nu se mulțumească cu puțin, să facă în fiecare zi ceva util,
atât pentru ei cât și pentru ceilalți.
REPORTERUL: Ce hobby-uri aveți?
D-NA PROFESOARĂ: Nu pot spune că am anumite hobby-uri. Îmi place să citesc, în
special poezie, dar în ultima vreme parcă nu mai am timp.
REPORTERUL: Care ar fi principala calitate și principalul defect al tinerilor din ziua
de astăzi?
D-NA PROFESOARĂ: Calitate - entuziasmul. Defect – Majoritatea tinerilor din ziua
de astăzi nu știu să-și aleagă valorile și modelele. Cred că
acest lucru se datorează și mediatizării accentuate a unor
astfel de „modele” gen maneliști, conducători de cluburi de
fotbal, așa-zise vedete și exemplele pot continua.
REPORTERUL: Ce i-ar putea atrage pe elevi la materia predată de dumneavoastră?
D-NA PROFESOARĂ: Chimia este o știință fantastică. Este știința care explică
lumea înconjurătoare, ne face să visăm, să evoluăm și să ne
dezvoltăm ca societate. Este știința viitorului și asta-i atrage
și-i incită mult pe elevi.

REPORTERUL: La final, un sfat pentru elevi.


D-NA PROFESOARĂ: Să fie cinstiți cu viața și cu ei înșiși, să
fie conștienți că nu se obține nimic
fără muncă.

REPORTER – FEODOT OTILIA – VIII B

-4-
ÎN VIZOR – INFORMAȚII ȘCOLARE

Deoarece revista a avut o pauza mai lunga va vom prezenta si unele


evenimente petrecute in anul scolar anterior:
 Anul acesta, in perioada februarie – septembrie, scoala noastra a
fost intr-un amplu program de reabilitatre, program finantat de
Guvernul Romaniei si a carui suma s-a ridicat la valoarea de cca
600 000 RON. Reabilitarea a fost aproape completa: pereti
retencuiti si varuiti, tavane noi, tabla noua pe acoperis, gresie pe
holuri, parchet laminat in clase, lambriuri, ferestre tip termopan,
usi noi, grup sanitar modern, instalatie electrica noua, instalatie
de incalzire noua, mobilier scolar nou. Suma de 8000 RON a
reprezentat contributia Primariei Jurilovca pentru marmura de pe
holul de intrare in scoala.
 Pe 15 ianuarie 2008 s-a desfasurat concursul, pe grupe de la
ciclul gimnazial, „De ziua lui Eminescu”, concurs ce a cuprins
prezentari ale biografiei scriitorului, recitari de poezie, prezentari
Power-Point. Concursul a fost organizat sub indrumarea d-nei
prof. de limba romana, Condrat Florentina.
 Pe 24 ianuarie s-a desfasurat, sub indrumarea prof. de istorie,
Sapca Valentin, concursul „Ziua Marii Uniri”, unde au participat 3
grupe formate din elevi ai claselor a VII-a.
 In luna martie, un grup de 10 elevi, insotiti de cadrele didactice
Onofrei Mariana, Stoenica Vasile si Gondrea Victor, au vizitat
laboratoarele fonetice multimedia a doua renumite licee tulcene,
Spiru Haret si Grigore Moisil, in cadrul proiectului „Limbajul
modern – un pas spre Europa”.

-5-
 Tot in luna martie s-a desfasurat si activitatea de constientizare a
elevilor privind pericolele mancarii nesanatoase „Mancarea de
fast-food”, activitate organizata de d-l. prof. Sapca Valentin, cu
participarea d-nei asistent comunitar, Radu Valentina.
 La sfarsitul lunii martie, la SAM Jurilovca, s-a desfasurat „Crosul
Primaverii”, activitate organizata de d-na prof. de educatie fizica,
Ivanov Victorita, cu sprijinul Primariei Jurilovca. Au participat
cca 130 de elevi de ciclu gimnazial de la scolile Jurilovca,
Salcioara, Sarichioi, Baia, Lunca, Ceamurlia de Jos. Competitia s-
a desfasurat pe categorii de varsta, pe lungimile de 1000 si 1500
de metri. De la scoala noastra castigatori au fost Mihailov Florian
(VIII) – locul I si Procop Damian (VIII) – locul III.
 Pe 9 martie, in Sala Polivalenta Tulcea, s-a desfasurat o parte din
intrecerile Olimpiadei Nationale a Sportului Scolar. La competitia
de handbal a participat si scoala noastra, ocupand locul II la
handbal-fete si locul III la handbal-baieti. Echipele au fost conduse
de d-na prof. Ivanov Victorita.
 In luna aprilie un grup de 5 elevi (Arhip Cristina, Castan Roxana,
Feodot Otilia, Vasile Emilia, Voicila Alina), sub coordonarea d-nei
prof. de limba romana, Condrat Florentina, au participat la
Olimpiada de Limba si literatura romana, faza pe judet. Eleva
Feodot Otilia a obtinut locul II, iar eleva Vasile Emilia a obtinut
mentiune.
 Luna aprilie a fost una plina pentru olimpiadele scolare. Elevii
scolii noastre au mai participat la faza locala a Olimpiadei de
Biologie (Feodot Otilia, Isacov Andreea, Vasile Emilia, Voicila
Alina), sub indrumarea domnisoarei prof. Avram Luminita.
 Tot in aceasta luna s-a desfasurat faza judeteana a Olimpiadei de
limba materna-rusa, unde au participat elevii: Eftei Iulia, Feodot
Otilia, Isacov Andreea, Vasile Emilia, Vidinei George si Voicila
Alina. La faza nationala, desfasurata la Constanta, au participat

-6-
elevele Feodot Otilia si Isacov Andreea. Grupul a fost coordonat
de d-l. prof. Gondrea Victor.
 Pe 6 aprilie, pe stadionul „Delta” din Tulcea, s-a desfasurat o
competitie de tetratlon, unde elevii Mihailov Florian (Jurilovca)
si Draganschi Lenuta (Salcioara) au obtinut locul II, respectiv IV.
 Pe 18 aprilie, cu ocazia Zilei Pamantului, elevii claselor a VII-a,
sub indrumarea dirigintilor Avram Luminita si Stoenica Vasile, au
organizat o actiune de ecologizare in zona centrala a satului si
constientizarea cetatenilor privind depozitatrea deseurilor.
 Pe 10 mai s-a desfasurat, in Sala de Festivitati a Palatului
Copiilor Tulcea, festivitatea de premiere a Concursului de
talente literare „Tinere condeie”. Scoala noastra a participat, la
sectiunea poezie, cu creatiile mai multor copii, premii obtinand
elevele Vasile Emilia – locul III si Feodot Otilia – mentiune.
Grupul a fost indrumat de d-na prof. Condrat Florentina.
 Pe 20 mai a avut loc activitatea „Avantajele si dezavantajele
televizorului”, organizata cu elevi din ciclul gimnazial de catre d-
na prof. Onofrei Mariana si d-l. prof. Sapca Valentin.
 In data de 31 mai grupul „Malâs” (Prichindel), format din copii
de la Gradinita Jurilovca si condus de d-na educatoare Zait
Paula, a obtinut Premiul de Popularitate la Festivalul „Suntem
fii ai acestui Pamant”, Tulcea 2008.
 Pe 5 iunie, acelasi grup „Malâs”a participat la Olimpiada
Nationala a Sportului Scolar, unde a obtinut locul I la sectiunea
Dans popular, faza judeteana.
 Imediat dupa inceperea vacantei de vara, in perioada 21-26 iunie,
un grup de 14 elevi impreuna cu d-l. profesor de geografie,
Stoenica Vasile, au participat la o excursie in zona montana si
subcarpatica a judetelor Arges si Valcea, unde au fost vizitate
mai multe obiective: Curtea de Arges, cetatea Poienari,
Transfagarasanul, lacul Balea, orasul Horezu, pestera Muierilor.

-7-
 In vacanta de vara o parte dintre elevii scolii noastre au participat
la a III-a editie a proiectului e-Vacanta 2008, organizat in cadrul
Proiectului Economia Bazata pe Cunoastere de MCTI si MECT.
Grupul a fost coordonat de d-l. prof. Stoenica Vasile, dar au
participat si alte cadre didactice: Condrat Florentina, Zait Paula. La
atingerea majoritatii activitatilor propuse a contribuit si personalul
RECL Jurilovca, reprezentat de manager Condrat Paul si
administrator IT Cozma Catalin.
 In luna iulie eleva Isacov Andreea (VIII B) a participat, cu sprijinul
CRLR si al Abasadei Rusiei , la o tabara de aprofundare a limbii
ruse, organizata la Moscova. Au participat elevi din 33 de tari.
 Pe 7 septembrie grupurile artistice „Malâs” si „Cibis”, conduse de
d-na Zait Paula, au participat la Festivalul Interetnic pentru Copii si
Tineret, Braila 2008.
 Pe 26 septembrie, cu ocazia Zilei Europene a Limbilor, s-a organizat
o activitate specifica cu elevi din clasele V-VIII. Activitatea a fost
coordonata de cadrele didactice Onofrei Mariana, Condrat
Florentina si Stoenica Vasile si a presupus citirea unui referat
despre importanta limbilor moderne, recitari de poezii si texte in
limbile franceza si engleza, cantece si jocuri in aceste limbi.
 Pe 4 octombrie, la Tulcea, s-a desfasurat Crosul Toamnei. La
acesta au participat 15 copii din ciclurile primar si gimnazial.
 Tot pe 4 octombrie elevele Vasile Emilia si Feodot Otilia, in urma
rezultatelor bune obtinute la Olimpiada de Limba si Literatura
Romana, au participat la un centru de excelenta, organizat la
Tulcea. Pe 1 noiembrie vor participa la o a II-a intalnire, unde vor
fi citite si comentate lucrari ale elevilor de gimnaziu.
 In data de 14 octombrie, cu ocazia hramului bisericii si a Zilei
Satului Jurilovca, grupurile „Malâs”, „Cibis” si Grupul de dansuri
tematice al scolii au sustinut un amplu program artistic in centrul
satului (cititi povestea de final).

-8-
 Pe 23 octombrie, cu ocazia Zilei Armatei, s-a desfasurat o activitate
specifica organizata de doamnele invatatoare si d-l. prof. de istorie,
Sapca Valaentin. Au participat cu referate, cantece, poezii elevii de
la clasele I-IV si a VIII-a B.
 Din 20 octombrie, sub conducerea d-nei de educatie fizica, Ivanov
Victorita, se desfasoara Cercul Olimpic „Vasile Dâba”. Acesta are
loc la sala de sport a scolii si consta din dezbateri, activitati
sportive, organizarea unui panou dedicat campionului olimpic Vasile
Dâba, originar din Jurilovca.
 Incepand cu luna octombrie d-l profesor Sapca Valentin organizeaza
3 cercuri: de muzica, de sah si de literatura, in fiecare duminica
intre orele 12 si 18. Participare deschisa.
 Pe 25 octombrie s-a desfasurat actiunea „Dialog Interetnic” –
Cunoasterea obiceiurilor aromanilor din zona Ceamurlia de Sus-
Stejaru. Au participat profesori de istorie si elevi de la scolile
Ceamurlia de Sus, Stejaru, Neatârnarea si Jurilovca (clasa a VI-a A
si d-l prof. Sapca Valentin).
 Pe 31 octombrie, de Ziua Marii Negre, a avut loc activitatea „Marea
Neagra-Mereu albastra”, organizata de d-na prof. de chimie Chiru
Iulia cu elevii claselor a VIII-a.
 In perioada 31 oct.-2 nov. s-a desfasurat o excursie de documentare
pe Valea Prahovei-Brasov-Bran, organizata de d-na inv. Nicanov
Galafira si d-l. prof. Sapca Valentin cu elevi din ciclu primar si
gimnazial.
 Pe 27 noiembrie se va desfasura „Cupa 1 Decembrie”, cu intreceri de
fotbal intre scolile de la nivel de centru.
 In perioada 5-7 decembrie o parte a grupului „Cibis” va participa la
Brasov, la Festivalul „Radacini Fest”.
 Tot in perioada sarbatorilor de iarna elevii scolii noastre vor
participa la festivalul de Colinde si Datini „Leru’i Ler” Babadag.
 Urmeaza a se da in folosinta un modern laborator AEL.

Colectivul
redacțional

-9-
IMAGINILE VORBESC
Școala Jurilovca reabilitată În vizită la liceele tulcene – Spiru Haret

Activitatea „Avantajele și dezavantajele TV” 22 aprilie – Ziua Pământului la Jurilovca

22 aprilie – Ziua Pământului la Jurilovca Gr. „Malâș” la Fest. Suntem fii ai acestui Pământ

- 10 -
Grupul „Malâș” la Olimpiada Sportului Școlar În excursie la Mănăstirea Curtea de Argeș

În excursie la cetatea Poienari – Argeș Pe Transfăgărășan

La lacul glaciar Bâlea – Munții Făgăraș Activitatea „Marea Neagră-Mereu albastră”

- 11 -
La cetatea Târgoviștei La Mănăstirea Cozia

În Cheile Oltețului La Peștera Muierilor

La e-Vacanța 2008 – Jurilovca în 1001 imagini La e-Vacanța 2008 – Inaugurare Lut Adobe

- 12 -
e-Vacanța 2008 – În vizită la pictorul de icoane
Nichita Rufin e-Vacanța 2008 – Poveștile bunicilor

e-Vacanța 2008 – Desene pe monitor Eleva Isacov Andreea în tabăra de la Moscova

Grupurile „Malâș” și „Cibis” la Brăila Ziua Europeană a Limbilor

- 13 -
De Ziua satului Jurilovca cu grupurile „Malâș” și „Cibis”

Diploma grupului „Malâș” la fest. de la Brăila Locul I „Malâș” la Olimpiada Sportului Școlar

Mențiune Feodot Otilia la Tinere Condeie Locul II Feodot Otilia la Olimpiada de română

- 14 -
Premiul II Vasile Emilia la Tinere Condeie Mențiune Vasile Emilia la Olimpiada de română

Locul II Mihailov Florian la Tetratlon-rural Locul III la handbal-băieți la Olimp. Sportului Școlar

Locul II la handbal-fete la Olimp. Sportului Școlar

Diploma de participare Isacov Andreea la


Tabăra de perfecționare a limbii ruse de la Moscova

- 15 -
CREEZ, DECI EXIST !
SECTIUNEA LITERATURA
LITERATURA
MIRACOL
lui Mihai Eminescu

Îngerul meu, miracolul nostru,


MIHAI EMINESCU
De mult în cer ai înălţat.
Poetul preţios al ţării noastre, Lacrimi, dureri tu ai lăsat,
Cel care-a privit dincolo de astre, Spune-mi de ce! De ce-ai plecat?
Oferindu-ne poeziile sale, nemuritoare,
Făcându-ne să trăim o adâncă visare. Orele trec, zilele zboară,
Încet, încet Luceafărul coboară
Alături de el am descoperit minunile naturii,
La banca din acele timpuri
Frumuseţea lacului şi a lunii.
Păduri întregi am cutreierat Spre Cătălin şi Cătălina singuri.
Şi la luceferi am visat.
Dac-aş putea cu-n sărut de gheaţă
Sub umbra bătrânului tei am stat Să-ţi mai ofer încă o viaţă,
Şi susurul izvorului am ascultat. Ți-aş dărui fiinţa mea
Nimeni nu-l va-ntrece-n măiestrie, Doar pentru a te vedea.
El fiind cel mai bun în poezie!
Să ştii, că doar tu Mihaile,
Prin operele sale ne-a trezit imaginaţia
De aceea noi îi iubim creaţia! Ai încărcat o-mulţime de file
În cultura noastră primul loc i-l vom păstra Cu dăruire şi multă-iubire
Şi niciodată nu-l vom uita! Pentru întreaga omenire.

VASILE EMILIA – VIII B FEODOT OTILIA – VIII B

TOAMNA

O frunza cade,
O alta a cazut
Si inca mi de frunze vor mai cadea.
O toamna vine,
O alta a trecut,
Iar ani se duc rand pe rand
Ca pasarile-n vant.

LUCACI ANDREEA – VI B

- 16 -
O LUME MINUNATĂ ANOTIMPUL VARA ŞI O COPILĂ

O lume minunată Vară este


Cu basme şi fantezii, Soarele străluceşte,
Fluturi, păsări mii. Păsările ciripesc
O lume fericită Şi pe mine mă-nveselesc.
Cu frumoasa adormită,
Cu Pinochio, din poveşti, E caniculă-afară
Vezi că-ţi aminteşti? Şi e tare cald prin ţară.
Cu prinţesa cea frumoasă, La plajă n-ai cum să te duci
De către prinţ aleasă.
Căci o insolaţie o s-apuci.
Şi iarăşi fantezii,
Floricele mii şi mii.
Colacul mie mi s-a spart,
Toate acestea
Salteaua mi s-a dezumflat.
Doar pentru copii.
Mă cam plictisesc în casă
Şi citesc câte-o carte mai groasă.
VOINEA ELIZA – VI A
Copii pe strada mea nu sunt
Şi afară nu e vânt;
Să mă plimb pe undeva?
Nu cred c-aş face asta!
E TOAMNĂ
Singură şi plictisită
Sunt acum struguri și mere, Stau în casa pustiită;
Dar nu mai sunt rândunele. De copii sunt alungată
Multe flori sunt veștejite, Şi de părinţi răsfăţată.
Frunzele-s îngălbenite,
Iar pomii rămân goi, PROCOP IZABELA – VI B
S-a dus vara de la noi!
Păsărelele-au plecat,
Frunzele s-au scuturat,
Vântul suflă și ne zice:
- Uite vine iarna rece!
Cu zăpadă și cu ploi
Să ne pregătim și noi!

PROCOP IZABELA – VI B FRUCTE DE TOAMNĂ

În panere împletite
Stau acum rânduite:
Mere roșii, pere dulci,
Gutui galbene și nuci.
Toamna le-a adus în dar
Celor care nu-n zadar
Au trudit întreaga vară,
De cu zori și până-n seară.

LARION ALEXANDRA - IV
- 17 -
DEZAMĂGIRE
MAGIA NOPŢII

Nu credeam c-aşa va fi.


Soarele răpus se retrage sângerând,
Eu visând, iar tu iubind
Umbrele se lasă uşor,
Ore întregi, noapte şi zi.
Liniştea funebră se simte, acaparând
Eu zburând, tu suferind.
Satul scufundat în somn.
Nu ştiam ce-i dragostea,
Mândra Doamnă îşi coase cu fir argintiu
O adiere sau o stea…
Rochia preţioasă, cu care
Nebunia mă orbea,
Acoperă întreg ţinutul viu,
Sufletu-mi încătuşa.
Cufundându-l într-o adâncă visare.
Te vedeam în colţ plângând,
Vântul se joacă cu firavele crengi,
Nu simţeam durerea ta.
Scoţând ţipete-nfricoşătoare.
Mă priveai uşor râzând
Fetiţa-şi termină povestea cu prinţi şi cu regi
Ruptă ţi-era inima!
Lăsând imaginaţia să-i zboare.
Ochii să ţi-i întâlnesc
Spre noi tărâmuri, noi trăiri
Evitam minţind lejer;
Se-ndreaptă ea de zor.
Nu spuneam că te iubesc
Noi speranţe, noi amăgiri
Orgoliul să nu-l rănesc.
Îi cuprind sufletul uşor.
Te apropiai, iar te depărtai,
Străzile pustii te cheamă, te resping.
Nu ştiai cum voi reacţiona.
Numai strigoii le mai cutreieră,
Voi spune da, sau voi pleca,
Doar suliţele soarelui îi mai înving.
Ca de-obicei în lumea mea.
Se pare că va sosi o nouă eră!
Timpul trecea, tu te schimbai
Ziua se lasă tot mai mult aşteptată.
Privirea ta mă ocolea…
Noaptea se prelungeşte.
Ochi-ţi fugeau pe-un drum străin,
Nicio rază de soare nu se-arată.
Pe-o altă fată urmăreai.
Tensiunea din suflete creşte.
De mână strâns tu o ţineai
Să fie acesta sfârşitul cu-adevărat?
Şi vorbe scumpe îi şopteai.
Ar fi sfâşietor, sinistru, crud!
Lacrimile-mi nu le vedeai,
Însă de după dealuri zâmbeşte Soarele mult
Erai sedus de-un colţ de rai.
aşteptat,
Aducând o nouă zi, o nouă viaţă, un nou
În acea zi eu am aflat
început.
Cum e să simţi durerea.
Ca un pumnal înfipt în suflet,
VASILE EMILIA – VIII B Dar dulce-i amintirea!

Şi mă gândesc din când în când


Ce-a fost în mintea mea?
Eram nebună, sigur spun!
Sau asta e iubirea?

FEODOT OTILIA – VIII B

- 18 -
PHOENIX

A fost odată un mic, foarte mic extraterestru. El, de asemenea, trăia pe o planetă foarte mică. Putea să-i
facă înconjurul în două minute. Pe acea planetă, neobservată de nimeni, erau doar extraterestrul, Phoenix,
căţeluşul lui, casa şi grădina. Micuţul avea două mari pasiuni: uitatul la televizor şi dormitul. Fără televizor nu
putea trăi.
Într-o zi, un satelit lovi antena televizorului şi acesta nu a mai mers. Ce să facă? Ce să facă? Şi-a luat racheta
lui, făcută dintr-o cutie de cola, şi, împreună cu căţelul, a pornit spre Terra. A aterizat într-o junglă cu plante
imense pentru el, care se dovediră a fi grădina unui pământean. O umbră arătă că se îndreaptă o fiară spre ei,
care începu să latre. Cei doi fugiră repede în casa pământeanului. Priveau uimiţi la pereţii imenşi din fiecare
cameră. Phoenix a intrat într-o cameră unde televizorul era aprins. Datorită mărimii acestuia se simţea ca la
cinema. Cum nu avea cinema pe planeta lui sigur auzise de la televizor. Cineva tot schimba programele.
Micuţul Phoenix strigă furios:
- Dă la desene animate!!!
Omul se uită ciudat la el.
- Tu…tu…cine eşti? Chiar şti să vorbeşti?
- Dap!
Cu timpul, cei doi se împrieteniră. Aveau şi ceva în comun – uitatul la televizor. Dar, într-o zi aceiaşi
problemă pentru Phoenix – nu mai merge televizorul. Dezastru!
- Nu te îngrijora! Se repară imediat, zise omul.
Acesta se sui pe acoperiş să mişte antena spre semnal. Mai întreba din când în când:
- Se vede?
- Nu.
- Acum?
- Nu, nu!...O, ba da!
O doamnă tocmai spunea la ştiri: „ - A fost descoperită o planetă foarte mică în apropierea Terrei. Aceasta a
fost, din nefericire, distrusă de un satelit.”
- Vezi! Dacă mai rămâneam acolo? spuse Phoenix către pământean.
Cei doi… Ba nu! Cei patru – şi cu căţeluşii – au rămas împreună!
VOINEA ELIZA – VI A

CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND E TOAMNĂ ?


TOAMNA
Încet, pe neobservate,
Vântul anceput a bate.
Vara trece, toamna vine,
Ziua este iar micuţă,
Vântul bate tot mai tare,
Iar puiul de vrăbiuţă
Cad grămezi de frunze moarte
Zboară ca părinţii lui –
Pe pământ, legănate.
Nu mai e deloc un pui!
Fructe dulci și bine coapte
Cine intră în livadă
Le culegem din belșug,
Bogăţie o să vadă.
Facem gemuri și compoturi
Struguri copţi apar în vie
Pentru iarna lungă.
Pe sub frunza arămie.
În scutecele de pănuși
VASILE PAULA - IV
Porumbul poartă păpuși.

- 19 - LARION ALEXANDRA - IV
SECTIUNEA DESEN – COLAJ

Căprescu
Georgiana – VI A
Drumul spre casă

Condrat Eva – V – În livadă Chiriță Georgiana – V


Copacul toamna

Feodot Alina – III


Vaza cu flori

Halca Ana – V – Icoană

Foma Daniela – VI A – Peisaj deltaic

- 20 -
Lebit Camelia – VI A – Prințesa toamnei Lucaci Andreea – VI B – Livada toamna

Mocanu Alina – VIII B – Flori de toamnă Petrică Mădălina – V – Biserica satului

Silai Andreea – III – E toamnă! Petro Cristina – V - Pastel

- 21 -
Zaiț Alexandra – IV – La biserică Varona Daniela – VI A – În livadă

Vasile Emilia – VIII B – Chris Brown Silai Andreea – III – Peisaj acvatic

Mocanu Alina – VIII B - Flori

Petrică Mădălina – V – Toamna în livadă

- 22 -
Vasile Emilia – VIII B – Fergie Bucur Răzvan – Gr. Mare – Pescari pe baltă

Popov Andreea – Gr. Mare – Barcă pe lac

Cuzmin Sergiu – Gr. Mare – Copii la joacă

Mocanu Eliza – Gr. Mare – Frumoasa fetiță roz

Colaj din frunze de toamnă – clasa a III-a

- 23 -
SUBIECTUL NUMARULUI
- MUZICA IN VIATA NOASTRA –

I1 – Pentru că mă înveselește, mă
distrează.
I2 – Nu am calculat cât timp, dar
ascult ceva.
I1 – De ce ne place muzica? I3 – Hip-hop, rap, dance, rusească …
I2 – Cât timp ascultăm muzică? IZOTOV EMILIA – VI A
I3 – Genurile de muzică preferate?
I1 – Îmi place muzica deoarece mă
face să mă simt mai bine uneori. O
ascult când sunt tristă, când sunt
I1 – Deoarece este fericită, deoarece prin ea îmi dau
relaxantă. seama de multe lucruri uneori.
I2 – Cca 3 ore. I2 – Păi mereu ascult, numai la ore și
I3 – Pop, ușoară, Hip-hop. când dorm nu ascult.
CONDRAT ANDREI – VII I3 – Hip-hop, rap, R&B.
CAMENEȚCHI BIANCA – VIII A

I1 – În timpul liber, ascultând muzică, mă relaxez. / I2 – Maxim 2


ore deoarece muzica mă pasionează. / I3 – Dance.
MALAI DINA – V
I1 – Imi alină suferinţa sau mă distrează, depinde. / I2 – Depinde
de stare, n-am conometrat. / I3 – Hip-hop, rap, dance … acestea
mă distrează.
ALISTARH OXANA – VI A
I1 – Nu știu, mă reprezintă. / I2 – Cât pot … 2-3 ore seara. / I3 –
Rap.
IOVESCU OCTAVIAN – VIII A

- 24 -
I1 – Atunci când ascult muzică mă relaxez și în acelaș timp uit de griji.
I2 – De regulă cam o oră. / I3 – Îmi plac genurile Hip-hop, Rock și
muzica ușoară, pentru că atunci când le ascult îmi vine să dansez.
PROTOPOPESCU GABRIELA – VI B
I1 – Deoarece mă relaxează, mă înveselește când sunt mai tristă. / I2
– Depinde de cât timp liber am. În cursul săptămânii, fiind ocupată cu
școala, ascult foarte puţină, în week-end însă, ascult și 1 oră, două. /
I3 – Prefer mai toate genurile de muzică, înafară de manele,
deoarece mi se par de prost gust și înafară de populară, deoarece nu
mi se pare potrivită vârstei mele.
VASILE EMILIA – VIII B
I1 – Îmi place muzica deoarece mă relaxează. / I2 – De obicei o oră pe
zi. / I3 – Mie îmi plac manelele, pentru că maneliștii cântă din suflet.
CONDRAT EVA - V

I1 – Îmi place muzica deoarece prin ea mă pot exprima, dar în


acelaș timp și calma în caz că sunt stresată. / I2 – Majoritatea zilei,
numai când nu sunt la școală nu ascult. / I3 – Mai toate genurile,
înafară de populară, deoarece fiecare gen îmi transmite o stare
diferită și o gândire nouă.
ISACOV ANDREEA – VIII B
I1 – Îmi place muzica pentru că vreau să fiu cântăreaţă. / I2 –
Ascult muzică până mă plictisesc. / I3 – Genul este Hip-hop.
DANILOV ALINA – V
I1 – Pentru că ne place și ne simţim bine. / I2 – În timpul liber, când
venim de la școală. / I3 – Îmi plac genurile hip-hop, dance, rock,
ușoară.
EFTEI ANTONINA – VI B

- 25 -
I1 – Mă face happy, când ascult muzică mă simt în al 9-lea cer! / I2
– Când sunt tristă cam 2 ore că atât îmi ia ca să fiu din nou happy,
iar când sunt veselă cam tot timpul în care nu am altceva de făcut.
I3 – Hip-hop, rusească, dance, deoarece mă regăsesc în ele și sunt
cool.
VOINEA ELIZA – VI A
I1 – Atunci când ascult muzică trăiesc ce reiese din versuri și
melodie. / I2 – Uneori îmi acord toată ziua, alteori doar cîteva ore,
depinde cât de ocupată sunt în acea zi. / I3 – Nu am un gen anume
preferat , depinde de starea de spirit pe care o am. Cel mai des
ascult dance, pop, hip-hop si reggaeton.
MOCANU ALINA – VIII B

I1 – Îmi place deoarece atunci când sunt mai supărată ea mă


înveselește. / I2 – Aprox. 2 ore pe zi. / I3 – Ascult si-mi place muzica
clasică pentru că îmi place cum sună.
MANGEA IULIA – V
I1 – Sincer, fără ea nu aș putea trăi și fără ea nu ar mai fi distracţie.
Este ca un medicament când ai nervi. / I2 – Atunci când am timp cca
1 oră, două. / I3 – Hip-hop deoarece aceste cântece ne vorbesc
despre probleme, latino deoarece „pune lumea în mișcare”
EFTEI IULIA – VIII B
I1 – Îmi place muzica deoarece mă reprezintă oarecum. În fiecare
stare de-a mea ascult un alt tip de muzică și fie mă liniștește, fie îmi
dă o doză de energie. / I2 – Când am timp ascult cam o oră-două pe
zi. / I3 – Prefer genurile R&B, hip-hop si rap pentru că mă
energizează, dar sunt și excepţii când ascult muzică latino,
reggaeton, etc.
FEODOT OTILIA – VIII B

- 26 -
I1 – Ascult muzică bună, în
special muzica la care înţeleg
I1 – Îmi place muzica deoarece
versurile. Mai sunt melodii
mă relaxaează, mă bine
vechi, a unor formaţii precum
dispune. / I2 – Aproape tot
Beatles, Abba, la care nu
timpul liber. / I3 – Mai multe
urmăresc versurile ci melodia.
genuri, dar în special hip-hop și
Din versuri aflu din experienţa
rap pentru că mă reprezintă.
unor oameni, despre poveștile
CAȘTAN ALEXANDRU – VIII B
lor, despre sentimentele pe
care le are o persoană faţă de
I1 – Pentru că ne relaxează, ne
iubitul/a sa.
ridică moralul, uneori ne
I2 – În fiecare zi ascult muzică în
liniștește, dar de cele mai
timpul unor activităţi pe care le
multe ori ne distrează. / I2 –
desfășor. Nu îmi place doar să
Depinde. Dacă ne place o
ascult muzică ci și cânt la
melodie mai mult putem s-o
acordeon, din voce. Sunt
ascultăm de mai multe ori.
implicat la școală într-un cerc
I3 – Hip-hop, dance, muzică
de muzică.
ușoară.
I3 – Îmi plac rock-ul lent, pop-
TRIFONOV CRISTINA – VI B
rock-ul din România și
cântăreţii din generaţia mai
I1 – Pentru că e frumoasă,
veche.
distractivă și când ascultăm
Prof. ȘAPCĂ VALENTIN
muzică și cântăm ne face să ne
simţim ca niște vedete. / I2 –
Ascult 1-2 ore pe săptămână
sau din când în când. / I3 –
Dance, hip-hop, rock, latino,
rusești, reggaeton.
LUCACI ANDREEA – VI B

Rubrică realizată de: Meahcai Paula-V; Halca Ana-V;


Cernadârcă Daniela-V; Căprescu Georgiana-VI A;
Voinea Eliza-VI A; Procop Izabela-VI B; Lucaci
Andreea-VI B; Condrat Andrei-VII; Camenețchi
Bianca-VIII A; Vasile Emilia-VIII B.

- 27 -
CALEIDOSCOP SCOLAR

LITERATURA – Lucian Blaga


• În anul 1895, pe data de 9 mai, se naste Lucian
Blaga în comuna Lancram, din fostul judet
Alba, regiunea Hunedoara, fiind fiu al preotului
Izidor Blaga si al Anei Moga.
• În 1902, la 1 septembrie, Lucian Blaga este
înscris în clasa I-a primara la scoala germana
din Sebes, iar în 1906 absolvă clasele primare
și este înscris la liceul Șaguna, din Brașov.
• La doi ani după moartea tatălui său, în
1910 apar primele poezi ale lui Lucian Amurg de toamnă
Blaga, în Tribuna de la Arad.
• În 1914 își ia bacalaureatul, debutează în Din vârf de munţi amurgul suflă
filozofie cu însemnări și se înscrie la cu buze roşii
Facultatea de Teologie din Sibiu. în spuza unor nori
• În 1917 absolvă facultatea și se înscrie la
şi-atâta
Facultatea de Filozofie din Viena.
jăraticul ascuns
• În 1920 își ia doctoratul, se căsătorește și
sub valul lor subţire de cenuşă.
se stabilește la Cluj.
• Între 1924-1925 colaborează cu
principalele reviste, iar în perioada 1926- O rază
1927 este atașat de presă la Varșovia și la ce vine goană din apus
Berna. Apar primele volume de poezie. şi-adună aripile şi se lasă tremurând
• În 1936 devine membru al Academiei pe-o frunză:
Române. dar prea e grea povara -
• Între 1938-1948 e profesor pe catedra de şi frunza cade.
filosofia culturii, special creată pentru el, la
Universitatea din Cluj. O, sufletul!
• În 1943 înființează, la Sibiu, revista de Să mi-l ascund mai bine-n piept
filozofie Saeculum.
şi mai adânc,
• În 1946 apare Trilogia valorilor.
să nu-l ajungă nici o rază de lumină:
• În 1961, la 6 mai, se stinge din viață, la o
s-ar prăbuşi.
clinică din Cluj.
• Volume de poezii: Poemele luminii (1919,
debut), Pașii profetului (1921), În marea E toamnă.
trecere (1924), Lauda somnului (1929), La
cumpăna apelor (1933), La curțile dorului
(1938), Nebănuitele trepte (1943), Poezii
(1962).

- 28 -
ISTORIE – Razboiul de Independenta
Războiul de Independență dintre anii 1877-1878 a fost un pas important al României spre
unificarea deplină. România s-a folosit de lupta dintre Imperiul Otoman şi Imperiul Rus pentru a-
şi declara independenţa faţă de cele două mari puteri (puterea suzerană era Imperiul Otoman iar
puterea protectoare era Imperiul Țarist) şi a deveni un actor important în Balcani.
În 1866 prințul german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat Domn pentru a
asigura sprijinul german pentru obţinerea independenţei. În 1877 Carol a condus forţele armate
române într-un război de independenţă plin de succes, ulterior fiind încoronat Rege al României
în 1881. Mai mult, din cauza atitudinii politice ameninţătoare a Imperiului Otoman, sprijinul
României a trebuit acordat în cel mai mare secret. Între altele menţionăm că Înalta Poartă
refuzase statului român dreptul de a bate monedă, de a acorda decoraţii şi dreptul de a se numi
“România” şi din cauza faptului că acesta permitea înarmarea şi organizarea cetelor de bulgari şi
sârbi pe teritoriul său.
În a doua jumătate a anului 1876, pe măsură ce relaţiile dintre Imperiul Rus şi Imperiul
Otoman s-au deteriorat, prevestind izbucnirea războiului, guvernul român a apreciat că era
imperios necesar să se ajungă la o înţelegere cu cel dintâi.
La 9 mai Adunarea Deputaților a votat actul Independenței, iar a doua zi, la 10 mai 1877, aceasta a
fost proclamată prin sancţionarea de către domnitor şi promulgarea în Monitorul Oficial. Proclamarea
independenţei era expresia voinţei tuturor românilor, dar în capitalele europene gestul României a fost
privit diferit în funcţie de interesele particulare ale respectivelor state. Se încheia o etapă istorică, dar
trebuia parcursă o alta, aceea a obţinerii recunoaşterii independenţei pe câmpul de luptă pentru a putea
fi impusă Porţii Otomane, singura cale de urmat în situaţia dată.
Războiul ruso-otoman a început în primăvara anului 1877 şi s-a desfăşurat pe 2 fronturi: unul în Balcani
şi altul în Caucaz. Alături de armatele ruse a luptat armata română, la solicitarea expresă a Curţii de la
Sankt-Petersburg, dar şi sârbi, muntenegreni şi bulgari, organizaţi în trupe de voluntari pe teritoriul
României. Principalele operaţiuni s-au desfăşurat în Balcani.
Pe 6-7 august 1877, ca urmare a telegramei marelui duce Nicolae către Principele Carol I în care solicita
ajutorul românesc, are loc intrarea efectivă în luptă a armatei române. Trei divizii româneşti au participat
la a treia bătălie a Plevnei, până la capitularea ei, ceea ce a însemnat o importantă jertfă pentru ţara
noastră.
România a participat la război cu o armată de 58700 oameni şi 190 de tunuri moderne. Pierderile de
vieţi omeneşti s-au ridicat la peste 10000 persoane.

- 29 -
GEOGRAFIE – Vulcanii
Vulcanul este o formaţie geologică de formă conică formată prin erupţia lavelor, cenuşelor, şi gazelor
dintr-un focar cu topituri magmatice situate în adâncime.
Un vulcan se formează prin ridicarea scoarţei alcătuind "conul vulcanului", sub presiunea gazelor şi
magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafaţă printr-un crater (deschidere cu forme si
diametre diferite).
Fenomenul ieşirii magmei la suprafaţă este denumit erupție şi are loc acolo unde scoarţa terestră
opune cea mai mică rezistenţă. Acest punct de rezistenţă redusă este reprezentat de crăpăturile din
scoarţă sau de limitele dintre plăcile tectonice continentale (ex. vulcani din Indonezia, din Cercul de foc
al Pacificului), sau vulcani din Islanda.
Erupția vulcanului este însoţită de cutremure de pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lavă (vâscozitatea ei diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care se
solidifica prin răcire.
Erupţiile vulcanice sunt de două feluri:
• erupția efuzivă este o erupţie vulcanică silenţioasă, care scoate la suprafaţă lava bazaltică cu
viteză mică;
• erupție explozivă este o erupţie puternică a unui vulcan care aruncă în aer materia pe distanţe
uriaşe; lava e săracă în silicat; poate fi foarte periculoasă pentru locuitorii aflaţi în apropiere de
locul erupţiei.
Coşul reprezintă hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. În timpul perioadelor de
linişte şi după stingerea vulcanului, în coş rămân
lave sau piroclastite consolidate; ele pot fi puse în evidenţă numai prin eroziunea conului.
Craterul reprezintă prelungirea externă prin care se termină coşul; are de obicei forma de pâlnie.
Conul este edificiul propriu-zis, clădit din lava revărsată şi din alte materiale rezultate în timpul
exploziei vulcanice; reprezintă o formă de acumulare, a cărei morfologie depinde de tipul activităţii
vulcanice şi apoi de evoluţia subaeriană a eroziunii.
Clasificarea vulcanilor:
1. După perioada de formare:
- vulcani tineri
- vulcani bătrâni
2. După activitate:
- vulcani activi, care continuă să erupă
- vulcani stinşi, a căror activitate a încetat cu milenii în urmă.

- 30 -
BIOLOGIE – Trandafirii si iepurii
O legendă grecească spune că trandafirul ar fi fost destinat să fie, încă de la naștere,
cea mai frumoasă floare. Zeiţa florilor, Chloris, a creat trandafirul din trupul unei nimfe
moarte, foarte dragă ei, și a vrut ca noua floare să nu aibă pereche pe lume.. De aceea, i-
a convocat pe ceilalţi zei ca fiecare să-i dăruiască câte ceva din atributele lor. Dyonysos i-
a dăruit parfumul ameţitor; cele 3 Graţii i-au dat strălucirea, veselia și farmecul; Zephyr ,
vântul de primăvară, a dat la o parte norii pentru ca Apollo să lumineze și să-l
înflorească. La urmă, Ares, zeul războiului, i-a dat în dar spinii, pentru ca floarea să-și
poată apăra frumuseţea.
Trandafirul, ca floare a dragostei, trebuia să fie asociată Afroditei. Unele povești spun
că trandafirul a apărut odată cu zeiţa frumuseţii, din spuma mării, înconjurând-o ca o
ghirlandă.
Alte legende spun că trandafirul s-ar fi născut dintr-un surâs a lui Cupidon, iar spinii ar
fi, de fapt, săgeţi metamorfozate ale zeuilui-copil.
Trandafirul ca simbol. Această floare delicată este considerată a fi cel mai expresiv
simbol al iubirii, exprimând toate posibilele nuanţe pe care le poate lua sentimentul de
dragoste: pasiune, suferinţă, gelozie, etc.
Demult, în Italia, trandafirul era floarea cererilor în căsătorie. Îndrăgostitul presară în
faţa casei iubitei sale petale de flori, iar dacă a doua zi erau măturate, atunci declaraţia
era respinsă; dacă însă petalele se găseau tot acolo, nu mai rămânea decât să hotărască
ziua logodnei.
Trandafirul în istorie. Acesta este menţionat pentru prima dată într-o însemnare
sumeriană străveche. Textul spune că un mic număr de arbuști a fost adus de de regele
akkadian, Gargon, dintr-o expediţie militară.
Responsabil cu aducerea trandafirului în Europa se pare că este Alexandru cel Mare.

Iepurele este un reprezentatnt al familiei Leporidae, al ordinului


Logomorfa. Iepurii sunt animale nocturne, majoritatea trăind în câmpii
deschise și stepe.
Caracteristici generale. Un iepure poate ajunge la 3-6 kg în greutate, în
funcție de sex și rasă. Poate trăi până la 7 ani. Temperatura medie a corpului
este de 39⁰ C. Au urechi puternic vascularizate, cu până la 0,5 m lungime. Au
incisivi dezvoltați. Au 4 perechi de glande mamare. Au auzul foarte dezvoltat.
Iepurii se clasifică în 2 categorii: iepurii de câmp și iepurii de casă.
1. Iepurii de câmp. Lungimea corpului este de 48-52 cm la care se adaugă
coada de 8-9 cm. Greutatea este de 4kg, iar în unele cazuri poate ajunge şi
până la 6 kg. Culoarea blănii variază în funcție de loc şi anotimp, nuanța
generală fiind cenuşie-roşcată. Este răspândit din deltă până la munte. Se
hrănesc cu iarbă, morcovi, cereale iar iarna cu scoarța copacilor. Femela naşte
pui vii pe care îi hrăneşte cu lapte. Gestația este de 42-43 de zile.
2. Iepurii de casă. Dacă sunt crescuți în condiții adecvate pot trăi până la 7-
10 ani. Iepurele e un animal sociabil, deci e de preferat să trăiască cu semenii
săi. Pentru ai hrăni corect trebuie să cunoaștem două lucruri importante:
dinții lor cresc în permanență și trebuie săp se tocească prin masticație
continuă, iar sistemul digestiv are, de asemenea, o funcționalitate continuă.
Iepurele, deci, are nevoie de o alimentație abrazivă, săracă în energie și bogată
în fibre, care să-i permită o masticație îndelungată și un tranzit digestiv
mulțumitor.

- 31 -
FIZICA – Efectul de piramida
Orice forma geometrica bidimensionala sau tridimensionala modifica campurile existente in
apropierea lor. O pot face in sens pozitiv sau negativ. Piramida este una dintre formele geometrice,
usor de construit si cu efecte puternice. Energiile care pot fi implicate intr-un astfel de proces sunt
foarte mici in comparatie cu valorile cu care suntem obisnuiti di viata de zi cu zi,procesele
desfasurandu-se cu viteza mica si fiind foarte influentate de mediul inconjurator.Poti sa-ti construiesti
o piramida singur:dar trebuie sa fi sigur ca este construita la proportia si unghiul corect,care este
62,606 grade.
Cateva dintre efecte ar fi:mancarea tinuta in piramida va sta proaspata pentru un timp de doua sau
de trei ori mai mult decat mancarea neacoperita; aromele artificiale din mancare isi vor pierde
savoarea, dar aromele naturale se vor intensifica, ele devin mai putin aspre si acide; cand executam o
citire spectrografica a unui articol tratat, vom observa o schimbare in structura moleculara; piramida
va deshidrata si modifica lucrurile, dar nu va permite sa putrezeasca sau sa creasca mucegai.
Persoanele care locuiesc intr-o casa piramidala se simt pozitiv, reactionand imediat. Animalele de
casa de orice fel cresc puternice si sanatoase. Cele mai neobisnuite efecte pe care meditatorii le spun
ca li se intampla cand stau sub piramida sunt:un fel de stare de imponderabilitate; o distorsiune a
timpului cat si a vitezei si o incetinire.
Fiintele vii sunt atrase de piramide ca un magnet :declaratii din mai multe surse demonstreaza ca
animale de casa de tot felul cresc mai puternice si mai sanatoase sub, sau in piramidele cu laturile
deschise(neacoperite). Se observa ca pisicile si cainii raspund acestui unic mediu al energiei de forma
in diferite feluri armonioase.
Simboluri plasate pe laturile piramidei. Se produc o varietate de rezultate pozitive ale reactiilor ce
au loc. Piramida pune lucrurile inapoi pe drumul pe care ar trebui sa fie, le corecteaza, ea face
lucrurile mai perfecte. Piramida este in acelasi timp si transmitator si receptor de energie.

CHIMIE – Metalele pretioase


Aurul, argintul și platina se găsesc în stare pură sau în combinaţii chimice, iar
frumuseţea , raritatea și stabilitatea lor chimică le face foarte valoroase.
Aurul este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul Au şi numărul
atomic 79. Aurul este elementul cunoscut din cele mai vechi timpuri. Fiind răspândit
în stare nativă în natură, el se putea obţine uşor în cantităţi mici. Se crede ca aurul a
fost descoperit înaintea cuprului. Cules sub forma unor bucăţi strălucitoare din
nisipurile râurilor şi din depunerile aluvionare, aurul a fost dintotdeauna un metal de
ornament, apreciat pentru luciul său galben, dar mai ales pentru stabilitatea sa faţă
de agenţii corozivi. Uşor de prelucrat, prin ciocănire, el lua forma diverselor …

- 32 -
… obiecte de podoabă sau de cult cunoscute în antichitate.
Aurul pur (care este întotdeauna galben) este prea moale pentru folosirea sa ca
bijuterie. Metalele care se folosesc în amestec cu aurul, pentru a-l întări, pot
modifica culoarea acestuia, rezultând astfel un aur de diferite nuanţe de galben,
alb şi roşu. Acest amestec determină numărul de carate al aurului. Este unul din
cele mai dense metale.
Argintul este un element chimic.In tabelul periodic are simbolul Ag şi numărul
atomic 47.
Este un metal alb, strălucitor, şi, după cum îi spune şi numele, argintiu. În
tăietură proaspătă, are o culoare uşor gălbuie. Face parte, împreună cu aurul,
platina, paladiul, iridiul din categoria metalelor preţioase. Este moale, maleabil şi
ductil, fiind metalul cu cea mai mare conductibilitate electrică şi termică.
Se oxidează cu uşurinţă în aer, formând oxizi, şi, de asemenea, în prezenţa
sulfului, cu care formează sulfuri.
Platina este un element chimic din grupa metalelor platinice, aflat în poziţia 78
în tabelul periodic al elementelor. Are simbolul Pt.
Este considerată un metal preţios fiind folosită la confecţionarea bijuteriilor. Este
un element ce face parte din grupa metalelor platinice împreună cu paladiu (cel
mai scump metal fiind de aproximativ 1,5 ori mai scump decât aurul).
Este un metal maleabil şi ductil, bun conducător termic şi electric. Prin expunerea
la aer, se acoperă cu un strat subţire şi toxic de carbonat bazic de cupru de
culoare verde.

EDUCATIE TEHNOLOGICA – Satelitii


Conceptul de satelit de comunicaţii a fost prima dată utilizat de britanicul Arthur
C.Clarke in 1945. Doisprezece ani mai târziu, la 4 octombrie 1957, a fost lansat
primul satelit artificial al Pamântului –Sputnik I. Acest satelit avea greutatea de 83,6
kg, iar orbita sa eliptică avea perigeul de 228 km si apogeul de 947 km.
Satelitul era echipat pentru a realiza măsuratori de temperatură, presiune si
concentrație de electroni.
Telecomunicaţiile spaţiale bazate pe utilizarea sateliților artificiali automați au
cunoscut cunoscut o dezvoltare, răspândire şi utilitate excepționale. Bineînțeles, şi
dezvoltarea celorlalte categorii de mijloace de comunicații (telefonul, radioul,
televiziunea) au contribuit mult la evoluția omenirii, dar limitările specifice
referitoare la distanțele posibile de legătură au condus la construirea unor instalații
greoaie şi costisitoare cum sunt cablurile submarine şi rețelele de relee răspândite pe
suprafața Pământului. Dar şi aceste instalații şi-au dovedit ineficiența datorită a doua
cauze principale: timpul relativ mare pentru stabilirea legaturilor, capacitatea de
transmitere limitata in raport cu nevoile mereu crescânde.
Teletransmisia cu ajutorul sateliților artificiali a eliminat aceste limitări şi
strangulări în circulația informațiilor, permițând efectuarea schimbului de
comunicări verbale sau scrise, precum si transmiterea imaginilorde televiziune în
orice punct al globului şi într-un ritm compatibil cel puțin cu nevoile actuale ale
societății.
În anul 1960, S.U.A., au lansat un reflector pasiv, balonul ECHO, pe o orbită
circulară la 1600 km deasupra Pământului, iar in 1962 satelitul TELSTAR-1 care a
permis realizarea legăturilor telefonice, facsimil şi de televiziune (alb-negru şi color)
între Europa şi S.U.A.
În 1963 a fost lansat satelitul SYNCON care a marcat cel de-al doilea progres …
- 33 -
… major în tehnologia sateliților. Acesta a fost primul satelit plasat pe o orbită geostaționară la
36000 km deasupra ecuatorului. În acest caz au fost necesare transmițatoare mai puternice şi
antene cu câstig mai ridicat deoarece semnalele parcurg o distanță mai mare şi ajung de peste 100
de ori mai slabe decât ar veni de la un satelit de orbită joasă. De asemenea, apare problema
intârzierilor şi ecourilor. Pentru aceasta s-au utilizat supresoare de ecou , comutatoare
acționate de voce care taie semnalul de retur. Factorul de întârziere este în general tolerabil.
Din 1965 au fost lansați peste 100 de sateliți de comunicații şi tendința este în creștere. Sateliții s-
au utilizat pentru comunicații internaționale (INTELSAT are peste 140 de țari membre), naționale,
militare şi maritime.
De asemenea, au fost dezvoltați sateliți experimentali pentru înaltă tehnologie şi pentru scopuri
speciale.

MATEMATICA – Thales din Milet


Thales din Milet (c. 635 î.Hr. – c. 543 î.Hr.) a fost un filozof grec presocratic
care a contribuit la dezvoltarea matematicii, astronomiei, filozofiei. Este
considerat părintele ştiinţelor.
Herodot, primul autor care-l menţionează pe Thales, afirmă că strămoşii lui
Thales erau fenicieni, dar Diogenes Laertios adaugă că cei mai mulţi scriitori îl
prezintă ca aparţinând unei vechi familii milesiene. Numele tatălui său era
Examyes, nume obişnuit pentru un cetăţean milesian, iar mama purta numele
grecesc de Cleobulina. Thales a murit la o vârstă înaintată în timpul unor
manifestări sportive din cauza unor călduri excesive. Deşi nici una dintre
scrierile lui nu a fost găsită, cunoaştem munca sa din scrierile altora.
În domeniu matematicii, Thales a adus geometria în Grecia, familiarizându-
se cu ea în timpul călătoriilor sale în Egipt şi dezvoltând-o ulterior. Teoremele
geometrice elaborate de el au constituit temelia matematicii greceşti.
Thales a demonstrat că:
- un cerc este împărţit în două părţi egale de diametru ;
- unghiurile bazei unui triunghi isoscel sunt egale;
- unghiurile opuse la vârf sunt egale;
- un triunghi este determinat dacă sunt date o latură şi unghiurile adiacente ei;
- unghiul înscris într-un semicerc este unghi drept.
Atribuirea primelor patru teoreme lui Thales provine de la Proclos, care se
baza pe o afirmaţie a lui Eudemos.
Cea de-a cincea teoremă este citată din Diogenes din Pamphila din secolul I.
Teorema patru este asociată cu realizarea practică a măsurării distanţei
dintre vasele de pe mare.
Teorema lui Thales: Hieronymus din Rhodos ne povesteşte cum a măsurat Thales piramidele din
Egipt folosind umbrele (a determinat momentul zilei în care umbra noastră
este egală cu înălţimea).
Diogenius Laertius, în cartea "Vieţile şi opiniile marilor filozofi" ne spune că
"Thales a fost primul care a determinat cursa soarelui de la un solstiţiu la
celălalt şi a declarat că mărimea soarelui ar fi a 720–a parte
din cercul solar, şi mărimea lunii ar fi aceeaşi fracţie din cercul lunar. Se spune
că el a descoperit cele patru anotimpuri ale anului şi l-a împărţit în 365 de zile".

- 34 -
EDUCATIE FIZICA – Jocul de tenis
Tenisul de câmp este un sport jucat fie între doi jucători (simplu), fie între
două echipe a câte doi jucători (dublu). Jucătorii folosesc o rachetă pe bază de
racordaj pentru a lovi o minge de cauciuc acoperită cu pâslă peste fileu,
mingea trebuind să ajungă în terenul adversarului.
Originar din Anglia, la sfârşitul secolului al XIX-lea, tenisul s-a răspândit mai
întâi în lumea engleză, în special la persoanele bogate din clasele superioare.
Tenisul este acum un sport olimpic şi este jucat indiferent de bani, de
vârstă, în multe ţări de pe glob. În mod remarcabil, în afara adoptării
sistemului "tie-break", regulile sale au rămas neschimbate din 1890.
Tenisul ca sport modern are două origini. Între anii 1859 şi 1865, Harry Gem
şi prietenul său Augurio Perera au dezvoltat un joc care combina elemente de
rackets şi jocul spaniol pelota. În 1874, împreună cu doi doctori de la
Warneford Hospital, au fondat primul club de tenis din lume pentru a juca
pelota pe gazonul din spatele hotelului Manor House.
În decembrie 1873, Walter Clopton Wingfield a inventat un joc similar,
pentru amuzamentul invitaţilor săi la o petrecere în grădina de pe
proprietatea sa de la Nantclwyd, în Llanelidan, Wales. Jocul său avea la
bază vechiul sport de tenis în sală, Jeu de paume.
Turnee profesioniste:
1. În circuitul profesionist de tenis sunt patru turnee de Grand Slam:
Australian Open, French Open, Wimbledon şi US Open.
2. Circuitul Masters Series cuprinde nouă turnee anuale, care se vor reduce la
opt din 2009. În prezent turneele se desfăşoară în Europa şi America de Nord
şi sunt organizate de ATP (Asociaţia Tenismenilor Profesionişti).

SANATATE – Consumul de alcool


De cele mai multe ori consumarea de bauturi alcoolice nu cauzeaza probleme
dar consumarea lor peste limita poate fi daunatoare. Cel mai important este sa
stim sa delimitam pana unde merg beneficiile si unde intervin riscurile.
Conform unor studii barbatii nu ar trebui sa consume zilnic mai mult de 3-4
unitati de alcool iar femeile 2-3 ( o unitate de alcool reprezentand 10 ml de alcool
pur). Dupa un episod de consum excesiv de alcool, se recomanda abtinerea de la
consum cel putin 48 de ore pentru a permite organismului sa isi revina. Acestea
este doar o masura temporara iar cei care consuma frecvent bauturi alcoolice in
cantitati mari ar trebui sa apeleze la un ajutor profesionist.
Alcoolul incetineste functionalitatea sistemului nervos central; alcoolul
blocheaza o parte din mesajele care ar trebui sa ajunga la creier alterand astfel
perceptiile, emotiile, miscare, vederea si auzul persoanei.
In cantitati moderate alocoolul poate ajuta persoana sa fie mai relaxata si mai
putin anxioasa. In cantitati mai mari alcoolul provoaca modificari majore la
nivelul creierului astfel rezultand intoxicatia. Pesoanele care au abuzat de alcool
isi vor pierde concentrarea, abilitatea de a se exprima coerent sau de a-si …

- 35 -
… mentine echilibrul; vor si dezorientati si confuzi. In functie de persoana,
intoxicatia poate face consumatorul extrem de prietenos si vorbaret sau
foarte agresiv si nervos. Viteza de reactie este diminuata dramatic, motiv
pentru care este interzisa conducerea autovehiculelor dupa consumarea de
bauturi alcoolice.
Cand sunt consumate cantitati foarte mari de alcool intr-o perioada de
timp scurta poate rezulta intoxicatia cu alcool. Intoxicatia cu alcool este
exact ceea ce spune si denumirea sa: corpul devine intoxicat cu o cantitate
mult prea mare de alcool. Voma violenta este unul din primele semne ale
intoxicarii cu alcool; somnolenta extrema, inconstienta, dificultati in
respiratie, glicemie extrem de scazuta, palpitatii si chiar decesul sunt
rezultate ale intoxicarii cu alcool.

Rubrică realizată de întreg colectivul redacțional, folosind informații de pe următoarele site-uri:


www.wikipedia.org, www.poezie.ro, www.desprenatura.ro, www.zooland.ro, www.mik3s.trei.ro,
www.referat-e.ro, www.sfatulmedicului.ro .

MULTICULTURALITATE
RUBRICA IN LIMBILE FRANCEZA, ENGLEZA SI
MATERNA – RUSA

FRANCEZA – FRANÇAISE

LA TOUR EIFFEL

La tour Eiffel, initialement nommée tour de 300


mètres, est une tour de fer puddlé construite par
Gustave Eiffel et ses collaborateurs pour l'exposition
universelle de 1889. Situé à l'extrémité du Champ-de-
Mars, en bordure de la Seine, ce monument parisien,
symbole de la France et de sa capitale est le neuvième
site le plus visité du pays en 2006 et le premier
monument payant visité au monde avec 6,893 millions
de visiteurs en 2007.
D'une hauteur de 300 mètres à l'origine, prolongée
par la suite de nombreuses antennes culminant à 324
mètres, la tour Eiffel est restée le bâtiment le plus élevé
du monde pendant plus de 40 ans. Utilisée dans le
passé pour de nombreuses expériences scientifiques,
elle sert aujourd'hui d'émetteur de programmes
radiophoniques et télévisés.

- 36 -
L’AUTOMNE
LES VENDANGES
L’automme est arrivé,
C’est un bel automne doré . Le ciel est gris,
Mon oncle fait les vendanges, Les fruits sont tombés
Ma mère coupe les grappes, Et les arbres sont tristes.
Mon père foule le raisin,
Les enfants vont à’l école.
Et moi,
Ils ecrivent les devoirs.
Moi, je rammase les grains tomblés.
Les garçons jouent au football
PROCOP IZABELA – VI B Et les filles sont dans le couloir.

POPOV CRISTIAN – VIII B

L’AUTOMNE

L’automne est arrivé en vitesse dans notre pays avec ses amis : le cruel vent et la dense pluie . Les
arbres ont enlevé leur manteau et maintenant s’adapte à la merveilleuse saison .
Les portes de l’écoles s’ouvrent gentillement , et les enfants courent pour accueillir les professeurs
avec de belles et jeunes fleurs .
Les oiseaux noirs volent loin de notre territoire, et nous habituons de ne le pas écouter avec leurs
chansons, chaque matin.
Feuilles de diverses couleurs couvrent le sol trompé, et les hommes profitent de ce paysage superbe
qui maîtrise les régions .
L’automne est et seras ma saison préférée.
FEODOT OTILIA – VIII B

Rubrică realizată de: Feodot


Otilia-VIII B, Popov Cristian-VIII B,
Procop Izabela-VI B, Condrat
ENGLEZA – ENGLISH Andrei-VII, Leonte Ioana-VII, cu
sprijinul d-nei prof. de limba
franceză, Onofrei Mariana .

BIG BEN CLOCK AND TOWER


The Clock Tower of the Palace of Westminster houses the world's
largest four-faced, chiming clock in the second largest free-standing
clock tower in the world. The structure is situated at the north-eastern
end of the Houses of Parliament in Westminster, London. It is often
colloquially referred to as Big Ben, a nickname initially applied to the
main bell housed within the tower (formally known as the Great Bell),
but now in common use for the bell, clock and tower. The Clock Tower
has also been referred to as The Tower of Big Ben and, incorrectly, St
Stephen's Tower, which is actually the spired tower towards the
middle of the Palace and is also the main point of entry for attendees
of debates and committees.
It was announced on 9 April 2008 that a survey of 2000 people
found that the tower was the most popular landmark in the United
Kingdom.

- 37 -
THE BEATLES
The Beatles were a pop and rock band from Liverpool, England
formed in 1960. Primarily the band consisted of John Lennon (rhythm
guitar, vocals), Paul McCartney (bass guitar, vocals), George Harrison
(lead guitar, vocals) and Ringo Starr (drums, vocals). Throughout their
career, The Beatles are recognised for leading the mid-1960s musical
"British Invasion" into the United States. Although their initial musical
style was rooted in 1950s rock and roll and homegrown skiffle, the
group explored genres ranging from Tin Pan Alley to psychedelic rock.
Their clothes, styles, and statements made them trend-setters, while
their growing social awareness saw their influence extend into the
social and cultural revolutions of the 1960s. After the band broke up in
1970, all four members embarked upon solo careers.
The Beatles are one of the most commercially successful and
critically acclaimed bands in the history of popular music, selling over a
billion records internationally.In the United Kingdom, The Beatles
released more than 40 different singles, albums, and EPs that reached
number one, earning more number one albums (15) than any other
Rubrică realizată de: group in UK chart history.
Feodot Otilia-VIII B și Studio albums: Please Please Me, With The Beatles, A Hard Day's
Isacov Andreea-VIII B Night, Beatles for Sale, Help!, Rubber Soul, Revolver, Sgt. Pepper's
cu sprijinul prof. de Lonely Hearts Club Band, Magical Mystery Tour, The Beatles, Yellow
limba engleză, Submarine, Abbey Road, Let It Be.
Stoenică Vasile-Marcel

RUSA – РУССКИЙ ЯЗЬК


ПАКРОВ БОЖИЕЙ МАТЕРИ
ДЕНЬ ПРАЗДНОВАНИЯ – 1/14 ОКТЯБРЯ

Праздник Покрова Божией Матери установлен в


воспоминание видения св. Андреем Богоматери,
покрывающей своим омофором христион во Влахернском
храме во время осады Константинополя врагами в Х веке.
Св. Андрей подошел к своему ученику Епифанию и
спросил, видит ли он Царицу мира. „Вижу” – ответил он. И
когда смотрели, она, долго молилась, обливаясь слезами.
Потом она подошла к престолу и молилась за
православный народ; сняла со Своей главы покрывало и
распростерла его над всем стоящим. Город был спасен, и
русские очень чтят праздник Покрова, посвящая ему
многие храмы.
Существуют два варианта иконографии „Покрова Божией
Матери”: новгородский и московский (суздальский). В
суздальском изводе Богоматер Сама держит покров, в
новогородском – ангелы. В центре иконы фигура
Богородицы.

- 38 -
ЗАГАДКИ ПОКРОВ ПРЕСВЕТОЙ
1. Пришла без красок и кисти, БОГОРОДИЦЫ
А перекрасила все листья.
(o...................ь) Праздник П.П.Б. установлен в честь
2. Осенью питает, зимой согревает. явления Девы Марии во Влахернском
(д..................о) храме, в Константинополе, в Х веке. В
четвертой час ночи Светой Андрей
ПОСЛОВИЦЫ идущую по воздуху Пресвятую Деву.
1. Сентябрь – вечер года. Рядом с ией шествовали : Иоанн
2. В сентябре синица просит осень в Креститель и Иоанн Богослов. Она
гости. снела со Своей головы покров и
3. В октябре до обеда щсень, а после простерла над молящим.
обеда зима. Из всех сёл русских – липован
4. В октябре в одном часу и дохсдь и приезжают гости нам на этот великий
снег. праздник. Очень приятно, когда люди
5. Ноябрь – ворота зимы. ездят друг другу в гости, приглашают
6. В ноябре мужик с телегой прощается, друг друга в гости.
в сани забирается. Под звон колоколов приежает и
Пресветой Владыко – Флавифн, и
ЗАИЦ АЛЕКСАНДРА-IV
совершаст литургию.
Торжества окончились но радость
осталась в душе.
Rubrică realizată de: Feodot Otilia-VIII B și Zaiț
Alexandra-IV cu sprijinul profesoarei de religie ФЕОДОТ ОТИЛИА - VIII
rit vechi, Zaiț Paula.

IMAGINI DIN ISTORIA STAROVERILOR

Voivodul Meshcherinov distrugând rebeliunea Solovski


Arestarea Feodosiei Morozova de nikonieni - tablou de Mihail Grigoriev -
- tablou de Vasily Sorikov -

- 39 -
Preotul starover Pustosviat într-o dispută cu patriarhul
Joachim, pe probleme de credință – tablou de Vasili Perov
Lubok – tipăritură satirică din Rusia
secolului XVIII, în care un bărbier
încearcă să-i taie barba unui starover.

Patriarhul Nikon revizuind cărțile sfinte


- tablou de Aleksei Kivshenko -
Icoană cu conducătorul staroverilor
Protopopul Avvakum

Cazacul Stepan (Stenka) Razin pe Volga


- tablou de Boris Kustodiev -

Imagini www.wikipedia.org

- 40 -
ISTORIA SATULUI VISINA
DE LA PASACÂSLA LA VISINA
În vechime satul nostru se numea Pașacâșla, denumire turcească folosită pe timpul ocupației
otomane. Locuitorii satului sunt urmașii bulgarilor, mutați aici la începutul secolului XX. În aceste
părți ale Dobrogei s-au stabilit și români din Ardeal, ciobani cu turmele de oi. De exemplu bunicul
lui Petcu Sultana, 75 de ani, era din părțile Sibiului.
Fiind o comunitate mare de bulgari s-au contopit cu populația băștinașă și s-au format
numeroase familii mixte. Înainte de al II-lea război mondial, familii de bulgari din Vișina și din alte
sate din zonă au fost deportate în Bulgaria. Astfel, au fost despărțiți părinții de copii, frații și
surorile, unii au rămas în România și alții au fost trimiși în Bulgaria. După un timp unii s-au întors la
casele lor, alții s-au stabilit și au rămas în Bulgaria. Mulți oameni din Vișina au rude foarte
apropiate în Bulgaria. Astfel, se țineau obiceiurile și sărbătorile locale, dar și cele bulgărești.
În această zonă ocupația de bază a locuitorilor era agricultura și creșterea animalelor,
individual și apoi la C.A.P.
Casele erau construite din chirpici și acoperite cu stuf. Odăile erau mici, paturile erau și ele
mai mici decât cele de astăzi, deoarece în cameră trebuia să aibă loc și pătuțul copilului, lada de
zestre și războiul de țesut. Ca lumină foloseau felinar sau lampă cu gaz. Pâinea se cocea pe
vatră, în cuptor. Camerele erau împodobite cu preșuri și țoale țesute la război, cu diverse
modele bulgărești.
Oamenii purtau haine bulgărești țesute și lucrate în casă. Femeile aveau cămașă, rochie, iviță,
șorț, bluză și gear (ciumber) cu franjuri.
Copiii mergeau la școală până-n clasa a VII-a.
Duminica, după slujba religioasă, se organiza horă în sat.
Nunțile se făceau, de obicei, toamna după culesul viilor și țineau 3 zile, cu frumoase obiceiuri.
Toamna se organizau clăci, la diverși gospodari. De exemplu la bătut de turte, la porumb și alte
activități de toamnă.
De Crăciun și Anul Nou copiii mergeau cu colindatul și cu ceata. Ceata fiind un grup de băieți
mai mari care cântau colinde bulgărești.
Pe 8 ianuarie se sărbătorea Ziua Babei – Babânden – sau ziua moașei satului, adică toate
femeile căsătorite și care aveau copii mergeau la babă (moașă) cu un mic dar și îi mulțumeau că
le-a ajutat când au avut nevoie de ea. Această sărbătoare se mai ține și astăzi.
În postul Paștelui, în sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor se juca „Lăzărelul”, un dans la
care luau parte 7-8 fete mai mari și 2 fetițe, care se numeau Ducu și Pricuducu. Se îmbrăcau
bulgărește, mergeau din casă în casă și cântau și dansau bulgărește. Primeau ouă, bani,
bomboane, colăcei.
Atunci stabileau când fac „caloianu” și alegeau o „nașă”, aleasă dintre fetele mari. La Caloian
se adunau toate fetele. Îl găteau, îl puneau într-o cutie și îl plângeau și se rugau de ploaie, apoi îl
aruncau pe baltă.
„Paparuda”, alt obicei popular la care fetele se îmbrăcau cu ștevie verde și stropeau cu apă
gazdele pe unde colindau pentru ploaie. (va urma)

Familie de bulgari – 1954 – Familia Petcu


Extras din portofoliul la istorie,
„De la Pașacâșla la Vișina”, al
elevei Friptu-Stănescu Teodora,
clasa a IV-a, Școala Vișina,
îndrumată de înv. Feodot
Svetlana.

- 41 -
De sărbătoarea „Babânden” – Ziua Babei – anii’ 60
Familie de bulgari – anii’ 40
Părinții lui Constantin Paraschiva

La horă – anii’ 60 Familie din Vișina în vizită în Bulgaria

TIMP DE PAUZA
Un student intră la examen și, fără
discuţii, pune o sticlă de whiskey pe
GLUME, GLUME … masă. Examinatorul privește și
spune: „satisfăcător”. Studentul mai
scoate o cutie de ciocolată.
Examinatorul spune: „bine”.
- Câte ore dormi, Gigel?, întreabă Studentul mai pune deasupra un
medicul. stilou aurit, de firmă. Examinatorul
- 2-3 ore. spune: „excelent” și pune nota.
- După părerea mea e puţin. Studentul strânge tot de pe masă și
- Toate cele 6 ore, n-am curajul, spune: „Acum vă rog să mă scuzaţi,
spune Gigel. dar mai am de dat un examen…”
- 42 -
RUGĂCIUNEA ELEVULUI LEGILE ELEVULUI
1. Întotdeauna are drepatate;
Tatăl nostru din cancelarie 2. Nu copiază niciodată, consultă;
Dă-ne nouă astăzi pauze de 30 de minute. 3. Nu doarme în timpul orei, reflectează;
Precum în vacanţă așa și la școală 4. Nu vorbește la oră, schimbă impresii;
Și iartă-ne nouă orele chiulite, 5. Nu-și distrage atenţia, studiază anatomia
Precum iertăm și noi părinţilor noștri muștelor;
Că nu ne dau bani de patru ori pe zi. 6. Nu chiulește, e solicitat în alte părţi;
Dă-ne nouă note mia bune 7. Nu rămâne corigent, e lăsat corigent;
Și astăzi și mâine 8. Nu fumează, se stimulează;
Și-n vecii vecilor. AMIN! 9. Nu înjură, se descarcă;
10. Nu insultă profesorii, le amintește ceea ce
sunt;
Iţic si Ștrulă acasă la Rabi. Iţic îl întreabă pe Rabi: 11. Nu citește în timpul orei, se informează;
- Rabi, albul este culoare? Rabi se uită în Tora și 12. Nu distruge școala, o decorează;
zice: 13. Nu aruncă creta, studază legile gravitaţiei;
-La nuntă, mireasa se îmbracă în alb, deci albul 14. Nu râde în ore, e fericit.
este culoare.
Iţic îl întreabă din nou pe Rabi:
- Dar negrul, este culoare? Rabi se uită în Tora şi
zice: Culese de pe net de Buric Emanuel-VII
-La înmormântare, se poartă negrul, deci negrul
este culoare. Aflând acestea, Iţic se intoarce
către Ștrulă:
-Vezi mă, că televizorul pe care ţi-l vând este
color? (Tora=carte sfântă iudaică)

TOPURI, TOPURI …
TOP PARFUMURI
TOP POEŢI
TOP FILME/SERIALE 1. Avon-21
2. Christina Aguilera&Pur 1. Mihai Eminescu-66
1. Îngerașii-11 Blanca-6 2. George Coșbuc-5
2. Regina-10 3. Axe-4 3. Tudor Arghezi-3
3. Titanic-7 4. Celine Dion& C-Throu-3 4. Nichita Stănescu-2
4. Stăpânul inelelor-5 5. Fa, Adidas, J’adore, 5. George Topârceanu,
5. Dumnezeu pentru o zi-4 Beauty Face, Titan, Chanel, Vasile Alecsandri,
Solo, Today-Tomorrow- Lucian Blaga-1
Always-2

Rubrică realizată de: Marin Andreea-V, Chiriță Georgiana-V, Condrat Eva-V, Foma Daniela-VI A, Lebit
Camelia-VI A, Varona Daniela-VI A, Buric Emanuel-VII, Periț Anca-VIII A, Isacov Andreea-VIII B.

- 43 -
POVESTEA DE FINAL
POVESTEA ZILEI SATULUI JURILOVCA
Pe 14 octombrie, atunci când este și hramul bisericii din localitate „Acoperământul
Maicii Domnului”, au avut loc câteva evenimente cultural-artistice, care au implicat elevi și
cadre didactice din școala noastră: grupul „Malâș” al Grădiniţei Jurilovca (conducător d-na
educ. Zaiţ Paula), grupul „Cibis” al școlii Jurilovca (conducător d-na educ. Zaiţ Paula) și
grupul de dansuri tematice al școlii (conducător d-na prof. Ivanov Victoriţa).
Organizarea a fost posibilă cu ajutorul vice-primarului comunei Jurilovca, Malâhin
Policarp. Pe lângă copii au participat și grupurile artistice: „Juravcik” din Jurilovca și ,
invitaţi speciali, „Slavenka” din Slava Cercheză. Manifestările au început cu o defilare prin
centrul comunei – cântece și dansuri rusești – susţinută atât de copii cât şi de cei mari şi au
continuat cu un bogat program artistic pe terasa hotelului Albatros. Copiii trupelor „Malâș”
și „Cibis” au cântat şi dansat frumoase cântece ruseşti, iar trupa de dansuri tematice, pe
lângă un dans rusesc, a susţinut şi dansuri precum „Piraţii din Caraibe” și „Dans hip-hop”.
Prin implicarea domnilor Condrat Paul, manager RECL Jurilovca și Cozma Cătălin,
administrator IT, locuitorii satului au putut viziona în incinta PAPI, iar seara în aer liber, o
proiecţie video cu imagini din trecutul satului, biserica, Capul Doloşman şi cetatea
Argamum.
A consemnat prof. Stoenică Vasile-Marcel

COLECTIVUL REDACȚIONAL:
 CADRE DIDACTICE: Stoenică Vasile-Marcel, Zaiț Paula, Condrat
Florentina, Ivanov Victorița, Chiru Iulia, Șapcă Valentin, Manole
Lina, Nicanov Glafira, Feodot Svetlana. SUCCES LA
 ELEVI: Petro Cristina-V, Popovici Cristian-V, Petrică Mădălina-V, TEZELE CU
Meahcai Paula-V, Halca Ana-V, Cernadârcă Daniela-V, Marin
Andreea-V, Chiriță Georgiana-V, Condrat Eva-V, Voinea Eliza-VI SUBIECT UNIC !
A, Căprescu Georgiana-VI A, Foma Daniela-VI A, Varona Daniela-
VI A, Lebit Camelia-VI A, Procop Izabela-VI B, Lucaci Andreea-VI
B, Condrat Andrei-VII, Leonte Ioana-VII, Buric Emanuel-VII, SARBATORI
Voicilă Alina-VIII A, Camenețchi Bianca-VIII A, Periț Anca-VIII FERICITE !
A, Ghincu Mădălina-VIII A, Mocanu Alina-VIII B, Vasile Emilia-
VIII B, Isacov Andreea-VIII B, Feodot Otilia-VIII B.
 COORDONATOR ȘI TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: LA MULTI ANI !
prof. Stoenică Vasile-Marcel.

- 44 -