Sunteți pe pagina 1din 33

Revistg lunar; de informare tehnic5 $3 $tiintificz, schimb de experieng gi opinii editatl de Asociatia Cresciitorilor de Albine din Romdnia

Ing. ELISE1 TARTA (redactor @en, PETRE MIHAI BACANU, SORIN BODOLEA (redactor de rubric&),

I
I

&; :

Anul LXXV
Nr. 8
august 1991
,

, L A SERBAN, TRAIAN VOLCINSCHI.

bio,.

$&RJA,M~~T~Ain~A~~;
ing.

REDACTIA $1 ADMINISTRATIA

CUPRINS
1

2
6

Nicolae NICOLAIDE : Pregitirea familiilor de albine pentru iernare Elisei TARTA : F5r5 albine nu ne descurcam ... Cela MELIAN : Cronica privatizgrii - Alchimia mierii

COMlTETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA. Str. Iulius Fucik nr. 17, Bucure$ti, sect. 2 Cod. 70231 Tel. 11.47.50 (b Cont vir. 4506014 B.A.I.A. filiala municipiului Bucuragti.

1
j

i
a

Aurel CHIRULESCU : Calificarea apicultorula gi preggtirea coloniilor pentru valorificarea culesurilor Ion CIRNU, Ana-Maria ROMAN : Criterii $i g elemente de bazii pentru elaborarea prognozei la culesul d e manil Filofteia POPESCU : Cercetsri privind realiza13 rea supozitoarelor cu propolis Miprosept gtefan STINGACIU : Apiterapia $i presopunc16 tura in sprijinul s b 5 t g t i i dumneavoastr5 Traian VOLCINSCHI : PrisScZriea - pagini 17 din apicultura bucovinean5 a anului 1853 . Aurel PAPADOPOL : Pentru un muzeu a1 api19 culturii in Rominia (I) Emilia gi Marin POPESCU-DICULESCU : Mgr23 turii d e arhiv5 asupra albingritului P Oltenia n N. NICOLAESCU, G. STOINESCU : IntepStu26 rile albinelor (11) *** P o ~ t a redactiei 27 DOCUMENTAR APICOL 29

,,

FURTIgAGUL
fntre fnsrrglrfle nesimpatfce ale albinef, pe ltngd ltpsa simtdmintulut milei $i a1 ospitalftdtii, mat este $i ldcomia. dlbina este din fire foarte lacomd $i cu cit are nyt mult cu aHt ti creFte ldcomio. Pentru o ptcdturd do m t d f$t pune tn rise viato $t dacdl-'a reugit sd fure, Endatd s e fntoarce cu alte tovardpe, gata sd tnceapd lUptU. Acesta e , frii;li$agul, f n u r n cdruia a-au ,vdzut nimtcite stupfp lntregf prtmdvara ~i toamna. ? dar mat ales toamna, cfnd tn naturd n u este nectar, cdct vara, cind este hrand din belgug. 41bfna f$t vede de lUcrU La fnceput albina atacd stupii fdrd de matcd, acegtia neapdrtndu-se, apoi ttece la cellaltt 8t se fncepe u n rdzboi grozav fntre toate alblnele. In aceastd furie nici nu pot1 sd t e apropif de albtne, cdcl te fnteapd. Stupul atacat tine piept inamiCUlUi $i se apdrd, pfnd ce acestuia 1-a reusit sil-t omoare matca. Atuncf se predd $2-$i card mierea $i albinele birute, care a u mat rdmas in viatd, in stupul biruitor. (N. R. : Ce grozdvte I I !) Fragment din ,,Albin&ritul, autor Alecsandru Popa, Fagaras, 1954.

I
. ->
a
8

-* :

C o p e r t a I : Albinele sfnt aliate statornice $1 leale ale agrlcultorilor, legum~cultorilor @i pomicultorilor. Un reprezentant, specialist de marca a1 acestora din urmti, ne-a declarat In convorbirea publicati la pag. 2 din acest numar ca cei din statiunea de Cercetare $1 Productie Pomlcola d~n Volnegti, jud. Dimbovita nu s e descurcau in aWst an far& albme. Concluzia este cB imaginea pomilor fructiferi incarcat1 de roade nu este de conceput fara prezenta harnlcelor albine (foto Vaslle CANTEA).

co p e r t a

IV : Ingrijirea phrulul const~tuie intr-o societate civilizata un oblcel curent. Combinatul apicol a1 asoclaliei noastre produce o lotiune cu lhpti$or de matca ~i polen, mult apreciath de cel care o f010seSc. Prin aplicarea acestet lotiuni podoaba capilara a fernellor $1 b5rbatilor cl~tiga f n suplete, strlluclre, conferind fizionomiei 0 Personalitate d1stlnct8. (foto Constantin DINA).

Pe agenda priorit5tllor[ f i e c ~ r e lstupine

PREGATIREA FAMllllLOR DE ALBlNE PENTRU IERNARE


ing. Nicolae NICOLAIDE

In perioada premergatoare ierngrii, pe ling5 modifidrile privind sc5derea numarului d e albine, se inregistreazg $i .o serie d e modific5x-i fiziologice in organismul acestora. Asffel in organismul albinelor incepe preg5tirea pentru iernare prin dezvoltarea unor depozite d e proteine $i grhimi, denumite popular corpi g r q i . Datorit5 acestor rezerve, se asigur5 hrgnirea m5tcii $i a primului puiet ap5rut in sezonul urmfitor. Albinele ce nu au depozitat in organismul lor rezervele necesare $i care vor fi nevoite pentru mentinerea propriei vieti s 5 consume din proteinele de constituire a celulelor, vor muri in marea lor majoritate in cursul iernii, nu vor putea hriini corespunz5tor matca $i puietul timpuriu, ajungind in final familii slabe, incapabile de a valorifica in bune conditiuni culesurile timpurii 'de nect a r din anul urmiitor. Astfel, putem opina c5 sezonul apicol incepe cu pregstirea corespunziitoare a farniliilor d e albine pentru iernare. Trebuie mentionat c5 rezervele din corpul gras se depun ca urmare a consumului d e polen, acesta urmEnd s5 fie consumat de c5tre albinele care ierneaz5, deci cele care se vor n q t e incepind cu luna august. 0 alt5 latur5 important5 in preg5tirea organismului albinelor pentru iernare este $i prevenirea uzurii acestora. I n acest scop in cazul complet5rii rezervelor d e hran5 cu sirop de zahgr, trebuiesc folosite la prelucrarea $i invertirea acestuia, albinele b5trine din cursul verii, h r h i r i l e respective urmind s5 se fac5 timpuriu, deci la inceputul lunii august, dup5 care se va trece la hr5niri stimulente de toamn5 in scopul obtinerii unui num5r cit mai mare d e albine tinere $i a1 caror organism nu este uzat. De aceea in conditiile @rii noastre, perioada de preg5tire pentru iernare incepe odat5 cu incheierea culesurilor abundente .de nectar, cind albinele incep s5 izgoneasc5 trintorii din stupi $i mfitcile Psi reduc activitatea de ouat. De modul cum sint ingrijite familiile d e albine in aceast5 perioad5 depinde in mare rnasux-5 iernarea acestora f l r 5 pierderi $i dezvoltarea bun5 in sezonul urm5tor. h acest scop, familiile d e albine trebuie s 5 dispun5 pentru hran5 d e cantitstile necesare de miere $i p5stur5 de calitate,

s5 fie puternice $i cu cit mai multe albine tinere, iar mgtcile sg fie tiiere $i prolifice. Revizia familiilor d e albine dup5 cules se executg la scurt timp dup5 recoltarea fagurilor cu rniere $i a r e ca scop stabilirea stBrii fieckei familii d e albine in vederea ierngrii. Cu ocazia reviziei se ridic5 fagurii care a u servit la depozitarea nectarului, se stabilevte prezenta $i calitatea mgtcilor, puterea famlliei, existents $i cantitatea rezervelor de hran5 pentru iernat $i modul de organizare a cuibului. Fagurii necorespunzfitori vor fi d e asemenea sco$i din cuib, fiind l5sati nurnai fagurii de culoare inchisg, acaperiti de albine in care se g g s e ~ t epuiet $i rezerva d e hran5. Fagurii cu miere putin5 se trec dup5 diafragmg spre a fi goliti d e albine $i a stimula familiile in perioadele cu lips5 de cules. h cazul prezentei unor faguri cu miere d e mans, aceqtia se vor scoate din cuiburi $i inlocui cu miere floral5 de calitate sau in lips5 se va completa hrana prin hriiniri d e completare cu sirop de zah5r. Pentru continuarea activitatii de ouat a m5tcilor, familiile d e albine au nevoie de un cules de intretinere d e nectar $i polen, sau, in lips%, se va recurge la hr5nirea stirnulent5 de toamns a acestora. Totodat5 se vor lua m&uri pentru asigurarea temperaturii necesare crgterii puietului prin reducerea fagurilor din stup la numfirul de faguri bine ocupati de albine. Cuibul se va organiza la peretele expus la soare, fiind protejat cu diafragme despartitoare $i materiale izolatoare. A$a cum am ar&tat, completarea rezervelor de hrana in cazul lipsei fagurilor cu miere de calitate trebuie f5cut5 la inceputul lunii august. Siropul de zahgr folosit se prepar5 in ,proportie de 2 : 1. Unii apicultori recornand5 in vederea prevenirii cristalizsrii, ad5ugarea de acid ctiric in proportie de 1 g la fiecare litru d e sirop. Siropul se administreaz5 in portii mari de 3-5 kg, in raport de puterea familiei d e albine spre a-1 lua din hr5nitor. f n conditiile t5rii noastre nu trebuie s5 lipsease5 din rezervele nici unei stupini polenul natural in cantitate de 1-2 kg pentru fiecare familie d e albine. Cel mai
(continuare in p a g .
12)

Convorbiri esenf iale

FARA ALBINE NU NE DESCURCAM.. .


ne-a declarat d-l dr. Aurel BRAGAU, director al Stajiunii de Cercetare $1 Productie Pomicolli din Voine~ti,jud. Dimbovija

mu c :

\ \

'

c- - - ZC. -CCC - I

cititorii nortri a u lost informati in perioada 12-14 iunie 1991 l a Tirgoviqte s-a desfggurat cei de-a1 XI-lea Sim~ozionNational de Istorie gi Retrologie Agrarl a RomSniel Cu acest prilej dl. dr. Aurel Bri%g&u,care indeplinea gi gi funetia de pregedinte a l uneia dintre cele 8 sectii ale simpozionului, a acceptat ca in timpul unei pauze dintre douii sesiuni s l avem convarbirea pe care o publi( ciim in continuare :

\ \ \

- Stimate d-le director vd rog sd prezentati pe scurt stafiunea pe care o conducefi referindu-vd la modul de organizare g i principalele directii d e cercetare. - Unitatea noastrH de cercetare $i producfie pomicol5 este organizata pe structura laboratoarelor specializate pe anumite directii de cercetare specifice domeniului. Astfel avem un laborator d e genetic& $i ameliorare unde lucreaz5 o whip5 de cercet5tod (amelioratorul, protectionistul, colegul de la biotehnie $i cel d e la inmultire), exist5 apoi un laborator d e agrotehnic5 pomicoli ; unul d e protectie a plantelor, altul d e inmultire a pomilor $i laboratorul de biochimie. A$a cum spuneam se lucreazi in echip5, avem in total 10 cercet5tori (cadre cu studii superimre). Pentru cercetare avem destinatg o suprafat5 de 38 ha unde sint amplasate cimpurile de hibrizi, colecfia national5 de meri, cdturile de concurs, o serie d e loturi demonstrative unde se incearcg substante utilizate in combaterea bolilor ~i d5un5torilor, tehnologii noi d e cultur5. Notati c5 intreaga suprafat5 a unitiitii se constituie ca un lot experimental intrucit toate rezultatele din cercetare sint introduse in loturile de productie care insumeazg 400 ha de livezi $i pepiniere.
Care sfnt tezultatele cele mai promifdtoare obtinute Zn statiune ? Pot s& v5 spun c5 in cadrul statiunil noastre este infiintatg o ferm5 numai cu Soiuri pomicole rezistente la principalele boli in special rapan $i secundar f5inare. Ferma are 8 ha aici fiind cultivate in primul rind soiurile obtinute la noi Pionier. Generos si Voinea. citiva hibrizi de $i' ca' martori soiul asemenea rezistenti american Prima $i soiul de origine fran-

cezs Florina. Precizez


este un unicat in tar5

c5 aceast5 ferm5 $i chiar pe plan

mondial. Precizati cele rnai Importante realizdri ale stafiunii, urmare a activitdtii de cercetare din ultimii ani. - In ~ r i m u lrind trebuie mentionate ca rezultate- deosebite noile creatii .rezistente la boli si dsunitori dintre care am amintit soiurile ' de mar P'ionier, Generos $i Voinea, apoi o serie intreag5 de hibrizi de m5r, serie care num&r& peste 70 de noi selectii hibride din care, f urmgtorii ani, n dou5-trei sau poate chiar mai multe vor deveni soiuri noi rezistente la boli $i d5ungtori. De asemenea, la specia p5r se lucreazk intens tot pentru rezistent5 spor i a fat& de bolile $i dEiun5torii specifici $i avem deja pnimele rewltate concretizate in dou5 elite pe care le-am botezat Euras $i Maria Roman rezistente la r a p h $i alte boli care afecteaz5 p5rul. Din grupa de hibrizi - geste 20 - sint citiva d e perspectiv5 datoritg productiilor mari pe care le asigurg $i capacititii de rezistent5 l a Psyla pyri. Avem hibrizi rezistenti chiar la arsura bacterian5 care nu a fost semnalatg la noi in tar5 dar care in Europa occidental5 creeazi mari probleme produc&to~i~lor de pere. Avem rezultate deosebite $i la alte specii pentru c5 noi E secunder lucr5m $i cu alte specii ca n d e pild5 prunul, cirevul, vi~inul. La prun avem deja realiz5ri deosebite a$ putea s5 vB. amintesc soiul de prun Record, un soi deosebit de valoros cu fructe mari de 80 grame greutate medielfruct. Colega noastri care se ocupg de ameliomrea prunului a obtinut prin mutagenez5 in urma unor iradieri o mutant5 cu fructe in greutate de crica 120 g.

- Este foarte interesant ce mi-ati spus trimZ acum. As urea sd-mi rdswundeti la o intrebare de actualitate : ce hferiti' dumneavoastrd womicultorilor ~articulari existenti g i celbr care sint -convim cd vor apare In zona dumneavoastrd de influent6 dupd aplicarea prevederilor Legit funciare constituindu-se ca proprietari ai unor livezi sau ai unor ferme pomicole rezultate In urma unor asocieri ? - A$a c u m cunoasteti noi avem o pepinier5 proprie i n care se reg5sesc toate noutritile care sint inmultite ca material s5ditor rezultat din culturile de concurs la care au ,,participat6' peste 1500 de soiuri. A m reu$it s5 stabilim materialul sortimental cel rnai adecvat zonei noastre $i oricine v a apela la noi pentru a-$i infiinta o livadri poate avea garantia certl c5 soiurile pe care le cumplrri sint de foarte bun5 calitate.
Puteti pune la dispozitie cumpdrdtottlor $i tehnologiile de cultur6 ? - Desigur c l putem oferi celor interesati tehnologia cea rnai avansat5, acordrim la cerere $i asistent5 tehnic5.

- Aceastd afirmatle este valabilti $i pentru soiurile m vechi ca de exemplu i lonathan .? - Fste valabill pentru toate soiurile pe care le cunoa$tem. Polenizarea incruci$atg este foarte, foarte bun5. - Deci a m notat cd polenizarea incruci~atdentomofild are efecte bune in sensul obtinerii unor productii de fructe la hectar cu peste mai m r i comparativ cu situatiile In care lipsesc insectele ce viziteazii florile in cdutarea nectarului p i polenului. Asist6m in u l t i m perioadii la o diminuare treptatd a entomofaunei spontane polenizatoare datoritd intensiviz6rii agriculturii gi pomiculturii adicd in principal din cauza unor tratamente chimice fitosanitare pentru combaterea buruienilor ca gi bolilor gi ddundtorilor plantelor. Agricultura $i pomicultura intensivd mai inseamnd $i lucrarea solului pe toate suprafetele astfel cd se reduc, se restring sau chiar dispar suprafetele intelenite i n care insectele trdiesc g i se fnmultesc. f n atari conditdi considerati cd rolul albinei ca agent polenizator dirijat cregte $i dobindegte o important6 major6 ? - Categoric ! Este u n rol foarte, foarte imporbant. $i a$ vrea s5 exemplific aceast 5 afirmatie chiar cu o situatie pe care am Intilnit-o i n acest an. f n perioada de inflorire a pomilor i n zona noastr5 (ca de altfel P toata tars) a plouat foarte mult, n a fost vint puternic $i din aceastZi cauz5 n u s-a putut realiza polenizarea liber5 pe cale natural5 $i ca o concluzie a noastrg pentru perimetrele unde a m folosit la polenizare u n n u m l r rnai mare de familii de albine (2-3 stupi pe hectarul de livadri) avem o productie normall de fructe legate. Cu toate conditiile meteorologice nefavorabide intr-o or5, dou5 sau trei d e ferestre de vreme bung albinele au zburat, au cules nectar $i polen $i au asigurat astfel polenizarea sau rnai bine zis polenizarea incruci$at5 de care vorbearn rnai inaiate. Albina zboarl de la pom la pom, d e la soi la soi n u alege u n pom anume a$a c5 i$i indeplinevte foarte bine ralul de agent polenizator. Flr5 albine nu n e descurcam nici sub aspectul lucrlrilor d e cercetare vtiintific5 dar nici sub aspectul productiilor de fructe pe care - nu-i a$a ? - avem obligatia s l le realizlim. - Cam ce spor cantftativ de fructe se obtine la hectar prin polenizarea unei livezi intensive de meri ? - h t r - u n an normal cind existi5 asigurate albinele polenizatoare s ~ o r dla hectar este de cel putin 20% din -productia initial&.

- Tehnologiile g i asistenta tehnicd se pldtesc ? - P e n t m sfaturi $i asistent5 tehnic5 - dacri v o m avea conditii financiare favorabile - n u v o m percepe taxe a$a c u m a m procedat $i pin5 acum. Intentionam s5 populariz5m gratuit rezultatele cercetgrii pentru c5 se $tie bine c5 o idee o realizare n u este valoroas5 decit in mlsura P n care ea se multivlic5 de cit rnai multe ori rrispind,indu-se p-e o arie de favorabilitate maxims. Ar f i si p5cat ca o stagnare d e 3-4 sau chiar 5 ' a G a difuzlrii i n productie a rezultatelor cercetririi s l conduc5 la efeote economice extrem de nefavorabile. Nu se poate obtine progres i n pomicultur5, ca de altfel i n orice domeniu, far5 cercetare. A$a c5 sintem hotlriti cel putin pentru o perioad5 de timp s5 promovrim, s5 d i f u z l m i n productie rezultatele cercetiirii pentru productia de fructe de mas5. Este obligatorie polenizarea Oncrucigatd entomofild (cu insecte) la soiurile rnai vechi sau mat noi de mdr ? - f n primd rind vreau s5 v 5 spun c5 exist5 soiuri cum este de exemplu soiul Mutus - u n soi triploid - a1 c5rui polen propriu asigur5 polenizarea. Deci este obligatoriu ca allturi sau i n vecin5tatea ecestui soi sri fie cultivate $i alte soiuri care s l asigure polenizarea $i deci fructifiearea. Notati c5 i n general polenizarea i n m c i $ a t i la toate soiurile d e mar asigur5 u n spor cantitativ de recolt5 (fructe) d e peste 200/,3.
-~
~

Si calitatea fructelor ?

- Polenizarea

cu albinele influenteazd

- Intr-o m5surg micPl da. Calitatea recoltei este direct legat5 de tehnologia de cultur5 $i inc&rc&tura fructelor pe pom. In anii in care n u sint asigurate conditii pentru polenizare aportul albinei i n sporul productiei de fructe dep%$e$te 50c u m au fost conditiile acestui an. 60,b Pot sa a f i r m c5 dacii noi n e apropiem de productiile planificate i n livezile noastre de m5r $i de p5r aportul principal a fost cel a1 harnicei albine.
apreciere o faceti numai pentru mcir $i pcir ? - Nu ! Este vorba $i de alte specii.

r5m urmgtoarele servicii : transportul stupilor de la vatra permanent2 i n livezile noastre apoi, dup5 incheierea ciclului de polenizare din livad5, transportul stupilor la alt cules - salcim, tei - sau acolo unde vrea stuparul $i le d 5 m $i o s u m s d e bani stabilit5 de regul5 la intelegere. A,nul trecut apicultorii au r5mas chiar surprinvi cind i-am chemat s5 le d 5 m banii. A u spus : ,,Dar de ce ? Doar ne-ati transportat stupii, albinele noastre au cules putin5 miere, familiile s-au dezvoltat frumos".

- Aceastd

- De unde aveti albinele cu care realizati polenizarea ? Sau altfel spus i n ce mod albina Egi manifest6 atunci ~ 2 n d e necesar rolul de aliat statornic $i de nddejde i n eforturile dumneavoastrci de a ridica nivelul productiilor de fructe ? - f n unitatea noastr5 exist5 $i o f e r n 5 zootehnic5 i n care pe ling5 alte specii crestem $i intretinem 200 de familii de albine. Pentru a putea asigura polenizarea cu albine a intregii suprafete apelam $i la stupii unor apicultori particulari. Vreau sii precizez cB n u ar trebui s5 existe in Romjnia livad5 sau ferm5 pomicol3 far5 u n pavilion apicol, adicii 1 sau 2 stupi pentru fiecare hectar de Livad5 $i la aceste famili'i de albine s5 n u li se prevada plan de miere $i alte produse. Planu1 s5 cuprind5 prevederea de a asigura polenizarea dirijat5 $i natural5. Toate cheltuielile ocazionate de intretinerea familiilor de albine trebuie suportate de specia respectiv5 fie c5 este vorba de m5r, pgr, vi$in sau prun.
- In unele tciri chiar dintre cele foste socialiste principiul acesta se aplicd qi cred cii ar trebui sci-1 preludm $i m . i Ba mui mult, in S.U.A. exist6 muri firme specializate in polenizarea cu albine a livezilor mai ales. Unele nici n u au efective de stupi $i fac oficiul de dispecerat, de mediere a relafiilor dintre apicultori $i fermierii cultivatori n u numai de specii pornicole dar $i de alte specii vegetale la care polenizarea cu albine se constituie ca o miisurd agrotehnicti obligatorie. I n PoIonia a m intilnit o stiuatie interesantci. 0 mare fermd apicold de 5 000 familii de albine era profilatd cu prioritate pe activitatea de polenizare intr-o zond destul de intinsti. Ferma era rentabild sub aspectul venituri101- realizate din plata polenizcirii... - Noi practicsm plata polenizsrii de doi ani. Apicultorilor individuali le asigu-

- Cam ce sum6 afi prevlizut pentru plata polenizcirii ? - Pentru stupii proprii a m prevkzut 300 lei pe familia de albine. Deci fermierii care au profitat de prezenta albinelor in livad5 i n perioada infiortiului au plBtit 300 lei pentru fiecare stup. Iar stuparilor particulari le-am pl5tit cite 1015 000 lei pe stupin5 i n functie de numiirul de familii de albine. In general stupinele cuprindeau 60-100 familii de albine.
- Suma aceasta s-a pldtit pentru tot anul sau la o singurd actiune de polenizare ? - Pentru cele citeva zile cit stupii au fost i n livad5. - Existd incd mari necazuri legate de tratamentele fitosanitare cu substante chimice. Se inregistreazd cazuri regretabile de intoxicatii cronice sau acute ori chiar moartea unor efective destul de i m portante. Speciali$tii din cercetarea $tiintificd apicold apreciazci cd anual se pierd 100.000 familii de albine din cauza intoxicatiilor. Ce credeti cd ar trebui fdcut pentru ca sd existe o protecfie reald a albinelor impotriva intoxicatiilor ? - fn ce ne privevte pe noi pomicultorii i n nici u n caz tratamentele menite combaterii bolilor $i d3un5torilor n u trebuie efectuate i n perioada infloririi pomilor fructiferi. Dac5 totu$i situatia impune u n tratament urgent acesta n u se v a face decit cu insecticide selective care n u afecteaz5 albinele.

- Acum a$ vrea sd ridic o problem6 d e perspectivd care totodatii are $i caracter de actualitate : i n conditiile Bn care apar $i vor apare mereu mai multi pomicultori particulari cu livezi dispersate pe m r i zone, tratamentele fitosanitare n u trebuie ldsate la voia intimpldrii. Mii refer la data executcirii lor $i necesitatea de a se proceda la o efectuare sd zic grupatd, gtiut fiind cd albina are o razd 'economicd de zbor de 3 km deci suprafafa pe care

ea poate intilni substunta toxic5 este foart e mare. Deci se impune ca tratamentele sci se facci corelat sau grupat, simultan E n t i m p $i spatiu. - Tratamentele fitosanitare se efectuea7A sau ar trebui s5 se efectueze i n conformiUte cu reglement5rile legale care au fost elaborate cu mai multi ani i n urm5 $i care ar trebui reactualizate. Comunicarea asupra datei efectu5rii tratamentelor fitosanitare se face de c5tre centrele teritoriale prin buletinul de avertizare care ajunge $i la prim5rii iar cadrele de specialivti de la Camerele agricole sau ocolurile agricole ( c u m se numesc acum aceste or'ganisme) au obligatia s5 inqtiinteze pe apicultori c5 i n perioada respectiv5 se execut5 u n tratament fitosanitar cu anumite produse deci este necesar s5 se ia mgsuri de protejare a albinelor.

iul de grajd. Ingr&Zimintele organice in doze mai mari pot compensa pe cele chimice. Evident rezultatele n u sint atit de spectaculoase ca i n cazul combingrii ingr5$iimintelor chimice cu cele organice. S-a v5zut c5 o cantitate de 20-30 tone de mranit5 bine descompusl la hectarul de livad5 poate acoperi necesarul de element e fertilizante pentru pomi. Legat de combaterea nepoluant5 a bolilor $i d5un&torilor, viitorul v a f i cel care rezult5 din aspectele r e i e ~ i t e din riispunsul la intrebarea anterioar5.

- Dar de multe ori perioada de avertizare inscrisd i n buletine este de 8-15 zile. Ce sii facci bietul apicultor ? Sci tin6 stupii Enchisi u n t i m p atit de indelungat nu este posibil. Atunci ? - Pentru zona noastr5 perioadele de avertizare sint scurte, de 2-4 zile. Deci exist5 conditii pentru a proteja albinele iar durata tratamentelor se situeaz5 i n general intr-un interval de t i m p care precede cu 10-15 zile perioada de inflorire. - Exist6 vreo perspectivci ca lupta aceasta impotriva bolilor $i diiunritorilor s-o desfd~urcimcu alte mijloace sii le zic e m netoxice ? - Desigur c5 exist5 modalit5ti de combatere care s n u aib5 caracterul toxic pe H care-1 posed5 substankle chimice, pesticidele mai ales. f n primul rind noi a v e m soiuri rezistente de exemplu la rap5n $i f5inare despre care v - a m spus. A m reu$it ca d e la 18-20 de tratamente pe a n s5 n e limitam la 4-5 tratamente. Dac5 v r e m s5 creHm $i s5 extindem soiurile rezistente la unele insecte (ca d e exemplu soiurile d e p5r rezistente la Psylla pyri) se v a reduce mult gradd de poluare a livezilor $i num5rul d e tratamente. Apoi exists a$a numita combatere integrat5 a bolilor $i d5unltorilor. Aceasta inseamn5 utilizarea mijloacelor biologice, mijloace agrotehnice $i 4n ultima instant5 se utilizeaz5 produsele clasice. Credeti cii v o m putea ajunge s5 a v e m fructe $i legume produse f c i ~ c i nici un #el de chimicale (nici substante fitosanitare $i nici ingrci$ciminte chimice) a$a c u m a m viizut E unele magazine ,,naturisted din n strdiniitate ? - Exist5 o asemenea perspectivl. Tn ~ o m i c u l t n r 5 se m a t e renunta c o m ~ l e tla ?ngr5$5mintele -chimice utilizind ingr5$-ntele naturale ca de exernplu guno-

- Vci rog &-mi spuneti dacci aveti relatii cu Filiala A.C.A. a judewlui Dimbovita ? - Exist5 intre Statiune $i Filiala judetean5 o bun5 colaborare. Apicultorii care deservesc stupii nostri au fost scolarizati gratuit i n cadrul cursurilor organizate de filial%. Mierea pe care o o b v n e m o pred 5 m prin sistemul de achizitii tot la filial&. - Ce ati riispunde unui apicultor care ar veni acum la dumneavoastrci $i v-at spune : ,,Domnule di-rectot, uite eu W e a u ca i n primcivara anului viitor sci vin la dumneavoastrci fn livadci, f n ferma pomicolci. Ce pretindeti de la mine ?" - Nu a m decit o singur5 pretentie : S 5 veniti i n mod sigur i n perioada pe care o convenim impreun5, cu familii de albine cit mai multe, puternice $i siin5toase. ad5uga : veniti $i v 5 garantez c5 n u veti avea probleme cu transportul sau cu altel e pentru c5 noi lu5m m5suri din timp. Desigur v o m negocia $i plata actiunii d e polenizare. A e m tot interesul ca s5 cigtig5m deopotriv5 atit noi pomicultorii cit $i apicultorii. Bineinteles vor c i ~ t i g a $i familiile de albine care se vor dezvolta accelerat ca urmare a participgrii la un cules timpuriu de nectar $i polen. C u cel putin 3-4 zile inainte de a veni i n livad5 cu stupii noi v o m fncheia tratamentele fitosanitare cu precizarea c5 intodeauna, mai ales la ultimul tratament, folosim substante de combatere a bolilor $i d5un5torilor selective pentru albine.

- I n speranta cd amplificarea bunei colaboriiri a dumneavoastrci cu apicultorii va deveni i n anul ce vine u n fapt real i n folosul ambelor p i t t i vci multumesc $i vci urez s5 obtineti la recoltare productii de fructe mai mari decft cele inscrise i n rubricile fi$elot programelor de cercetare. Asta blneinteles cu ajutorul minunatelor insecte care sint albinele care s-au dovedit aliate de luidejde ale pomicultorilw.

A consemuat E TARTA .

DIN PRESA CENTRAL&

CRONICA PRIVATIZARII
ALCHIMIA MIERII
Cela MELIAN

,,lncercam un sentiment de disperare. Iqisem la pensie de doi ani $i vroiam s5 fac ceva util, o activitate de care ~5 nu mg ru$inez, nu-mi ~ 5 t e zr ~ ~ m e l$i e profesia, dar nu m5 pricepeam decit la ... avioane". La numZmul 7, pe strada Xenopol din Bucure~ti, Entr-o c h 5 r u t g cit un dormitor de bloc, functioneazg unul dintre cele rnai atrggatoare magazine deschise de vreun intreprinzator, ce-$i anunt5, printr-o firm5 discretli, profilul : SRL ,,ALBINA1'. OdatB pragul trecut, vocul e simtitor. Rafturi cu sute de borcane ,,ciudate", vase mai mari sau mai mici de diferite forme $i culori, sticlute etichetate modern, carti, articole de artizanat, dulciuri de casH, obiecte ,mister~oase" ambalate rafinat $i multe recipiente puse in valoare de lumini insinuant distribuite, toate acestea, sau aproape toate confinind produse ce au L baz5, ca element comun, mierea de ala bine. Pe drept cuvint, ai sentimentul c5 te afli intr-o c5m5rut5 a miracolelor prin care te poart5, cu pricepere, amabilitate qi mult5 bun5-cuviint5, initiatorul acestei ,,miniintreprinderiU, domnul Andrei FloMlU.

sfnt atit de mari fat6 de altele fncft nu-mi pot reprima curiozitatea. - Mi-am propus, $i rgmin consecvent acestor principii, s5 nu compromit ideea de ~rivatizare.s5 nu m5 fac de ris si s& prezint produse de cea mai bun5 mlitate, accesibile venitului oric5rui cetZitean.

magazine in ideea de a se imboggti. Putini fac un lucru util din pasiune. M5 btrebati despreci~tig rncg inainte de iulie ? 1990, de cind functioneazil firma $i pin5 acum, am investit peste 250 000 lei pentru reparatii, amenajari, dotgri $i altele. Cel rnai mare beneficiu 1-am avut P luna n rnai a acestui an, respectiv 14 000 lei.

- A$adar, nu ciptigul vd intereseazd? - Cei rnai multi intreprinzgtori de~chid

poliflor5, miere cu adaosuri de polen, produse energizante biologic active apilarnil $i 15pti$or de mat& -, polen, cearg, propolis, produse farmaceutice $i cosmetice, literaturk de specialitate, toat5 gama de utilaje apicole etc., etc.

- Ce gamd de produse desfaceti ? - Miere de nectar $i de man5 mono

$i

*
.

profesie aveti, domnule Floroiu ? . . . Sint pilot de linie $i am lucrat la TAROM ping in rnai 1989. tor ?

- Ce

- Cum

afi devenit din aviator apicul-

- Cite din produsele de aici sint preparate d e dumneavoastrd ? 99 la sut5 dintre ele le preggtesc eu in laborator. Pentru mare parte din aotivibate sint ajutat de soacr5, de sotia mea, ei de cei doi b5ieti ai novtri.

fntimplare. Doream s s muncesc dar nu-mi era indiferent ce $i, mai ales, cum. Un vechi apicultor mi-a sugerat ideea. Am studiat aproape Vase luni apoi, cumpilrind citiva stupi, crqteam albinele cu cartea in min5. Pin5 l-am cunoscut pe domnul Nicolae IJieviu, unul dintre cei rnai buni apicultcuri $i autori de cgrti despre apiterapie. Acest minunat om nu m-a lasat s5 gresesc $i nu-mi permite s5 grevesc, m& indeamn5 permanent s5 inv5t si sg fiu onest. adic5 s5 r5min consecv&t propriilor mile principii. $titi, cind e vorba despre afaceri $f, mi ales ale intreprinzdtorilor, principiile

- Printr-o

- Ce calitdti trebuie sd aibd un intreprinziitor ? - S5 se respecte pe sine $i rnai ales pe cei pentru care vrea s5 fie util. Se poate de aceea imi permit ca, prin intermediul ziarului dumneavoastr5, sB trag un semnal de alarm5 pentru situatia disperats in care se afl5 membrii Asociatiei Cresc5torilor de Albine, din cauza extrem de multor piedici ce le intimpinh in desffqurarea acestei amvitati de mare $i renumit5 traditie. - Vd multumesc, domnule Floroiu $i eu si toti beneficiarii vrincipiilor dumneavoast'rd.
A r t i ~ lapgrut in cotidianul wVIITORUL. ROMANESC" nr. 56, joi, 13 innle 1991

mai bine sd nu le afldm. In ceca ce privegte acest magazin, insd, deosebirile

OPINII

Calificarea apicultorului si pregtitirea coloniilor pentru valorificarea eulesurilor


Aurel CHIRULESCU

Dezvoltarea coloniilor d e albine reprezint2i o form5 d e adaptare l a cmditiile de clim5 $i cules. Du'p5 o evolutie l e n s , determinat5 de conditiile instabile ale primgverii, volurnrnul maxim a1 populatiei s e realizeazil E intervalul iunie-iulie, cind n flora spontan5 a oferit in regiunea fgrii noastre culesnl principal gi d e lung5 durat5. In toarnn5, reducerea surselor de nectar a impus colonillor o diminuare drastic& a papulatiei pentru a se reduce consumul rezervelor d e hran5. E l i d n a r e a trintorilor $i blocarea activit5tii m5tcii sint manifestari ale acestei tendinte d e prevedere. Conditiile dimatice n u s-au schimbat, dar agricultura a fgcut s5 disparii flora spontan5 ca sum& principal5 de cules. I n prezent salcimul, ce infloreste In mai, floarea-soarelui $i teiul in luna iulie sint cele dou5 culesuri princlpale d e mare intensitate dar de scurt5 duratg. Din diagrama evolutiei naturale (. .) a coloniilor se constat5 c5, forma lor d e a d a p h r e nu mai corespunde cu actualele perioade de cules. Deoarece fenomenul u avut un caracter general. in rile cu traditie apicol5 efectivele coloniilor de albine s-au diminuat, iar la noi a determinat disparitia aProaPe total5 a apiculturii f5rgne$ti, mai ales dup5 inlocuirea florii-soarelui autohtone, ce oferea un cules de lungg duratA cu soiuri mai productive dar cu o secretie redusg de nectar $i de scurt5 duratg. In astfel d e imprejur5ri cind pentru valorificarea celor dou5 culesuri de la care trebuie s5 obtinem rezervele d e hrang ale coloniei $i o productie marfg, dispunem in cele mai favorabile conditii de numai 20-25 zile, s-a impus necesitatea utilizarii unor noi metode de exploatare. Aceasta s-a realizat datoria stupului modern care ne-a permis o b s w a r e a orfaniz5rii activit5tii albinelor intr-o colonie, posibilit5file $i limitele ei $i in f u n a i e de acestea s5-i corectiim c m u l dezvolt5rii. Principala dificultate ce st5 in calea acestei realidri, constZi din caracterul functional a1 coloniilor noastre de a-$i reduce efectivele in toamn5, avind drept consecintg o iernare in conditii grele. In prim5var5, oricite ingrijiri am acorda unor

astfel de colonii. ele nu reusesc s5 se dezvolte pentru valorificarea cblesului d e l a salcim. Deoarece sl5birea coloniilor se wroduce in toarnn5, este necesar sii acor&m o atentie deosebitii utilizilrii P aceast2i pen rioad5 a metodelor prin care s5 inlELtur5rn acest fenomen negativ. Preggtirea coloniilor pentru cules Encepe in toamnH o dat5 cu incheierea lui. Dup5 extragerea mierii d e la floarea-soarelui, f luna august, trebuie s5 oomplet5m n rezervele d e hran5, ca s 5 e v i e m uzura albinelor tinere, ce vor ierna $i s5 stimul5m ouatul m5tcii. Coloniile nu reactionea& satisf&cfitor l a aceste h r b i r i , este bine s5 le unificgm cu roiurile formate in var5. Prin aceasta ritmul activitatii albinelor gi ouatul mitcilor tinere cregte. In cuibul unor astfel d e colonii vom constata existents ramelor cu puiet in lunile septembrie $i octombrie. Asigurarea in stuping a nucleelor necesare efectuBrii acestor operavi, poate fi realizat.5 intr-o penoad5 critics, aceea dintre culesul de la salcim $i cel de la floarea-soarelui. Luna iunie prezinta o seeam5 de conditii nefavorabile pentru apicultur5 : csldura excesiv5, lipsa de cules $i aglomerarea populatiei intr-un spatiu restrins, ce au drept consecinfe incetarea activiatii in stup, intreruperea ouatului mgtcii, aparitia b5rbilor la u r d i n i ~$i roitul. Ca S5 mia m sl5birea coloniilor $i diminuarea Productivit5tii lor la culesul de la floarea-soarelui, proteja~ea stupilor de soare, ventilarea lor, tgierea botcilor, nu sint sufic~ente. Dup5 extragerea mierii d e la salcim este necesar s5 descongestionsm stupii, scotind ramele cu albine $i puiet c5p5cit cu care s5 formam roiuri puternice cu botci sau m5tci cresc'ute $i s5 intArim coloniile mai putin dezvoltate. Prin utilizarea excesului de alibine in conditiile acestui go1 d e cules mentinem dezvoltarea normal5 a cobniilor $i o vom corecta in toamn5. Conditiile in care ierneazs coloniile puternice sint cunoscute. Este ins5 necesar sZi atragem atenfia c5, E primlvarg nici n acestea nu pot ajunge l a o dezvoltare satisfscstoare pin5 la fnflorirea salcimului fBr5 interventiile noastre. Lucrfirile de prim5var5, recomandate in manualele d e

apiculturg, sint eficiente numai pentru astfel de colonii. Dintre acestea o important5 pentru caracterul lor d e stimulare o a u ,,zborul de cur5tireU $i ,,spargerea cuibului" . Zborul de curstire are loc adesea chiar in luna februarie. Dacg sintem preg5titi sa-1 stimulfim, el se efectueazg cu intensitate determinind crevterea ritmului activit5tii albinelor $i ouatului m5tcii chiar din aceasti lun5. Spargerea cuibului, utilizat.5 cu prudent5, in funcfie de conditiile climatice constituie un stimulent mai eficient decit largirea lui, prin care incerchm s5 ci$tigSm aceast5 adev5rat.h curs5 de vitez5 pin5 la inflorirea salcimului. Valorificarea culesurilor de mare intensitate $i de scurt2 durat2 poate fi obtinut5 ,numai de coloniile puternice. Realizarea lor trebuie s5 constituie o preocupare permanenfa, deorece cauzele ce le pot periclita dezvoltarea actioneaz5 din exterior sau din interior in tot cursul anului. Dezvoltarea fiinfelor se realizeazs prin asigurarea conditiilor lor d e via@. Pentru albine acestea sint in principal hrana $! caldura. Dezvoltarea coloniei nu poate fl obtinuti numai prin asigurarea acestora. Aceastg constatare a determinat caracterul specific $i complex a1 metodelor de exoloatare in apicultur5. Activitatea albinelor intr-un stup s e desf i ~ o a r 8numai intr-o form5 organizak5,la care particips direct sau indirect intreaga populatie. Cind conditiile externe s e modif icii, colonia reactioneazs modificindu-$i organizarea. Aceasta se efectueaz5 printr-o modificare a diviziunii muncii, in care comportamentul $i activitatea albinelor $i mstcii sint dirijate in functie de noile imprejursri. Ghemul de iernare este un exemplu evident a1 unui astfel d e proces. Adaptabilitatea este o functie a coloniei. Dezvoltarea ei, find o form5 de adaptare, este de asemenea un fenomen de organizare. Pentru stimularea lui este necesar s5 asiguriim nu numai conditiile ,,de viath" ale albinelor, dar $i pe acelea :,de organizare" a coloniei necesare efectuarll acestui proces. Deaarece existents biologics a albinelor este posibil5 numai intr-o forms organizats, conditiile lor de v i a p sint de natur5 biologic5 $i socials. Asigurarea lor necesit.5 metode specifice. Dificultatea const5 in faptul cii, pe cind conditiile biologice ramin aceleavi in orice perioad5, cele de organizare se modifies. De aceea apicultorul trebuie s5 cunoasc5 reactiile coloniei, s5 le observe, s5 le analizeze, eficienta, s5 le stimuleze $i s5 intervin5 in organizarea sa pentru a produce modific5rile necesare atunci cind colonia nu le p a t e realiza far5 ajutorul nostru.

Prin astfel d e interventii putem accelera sau corecta cursul dezvolt2rii coloniilor, s5 le ajutAm in perioadele nefavorabile $i s5 dirij5m functionarea albinelor in anumite activiati productive : largirea $i spargerea cuibului de prim5var8, unficarea coloniilor insuficient dezvoltate in ajunul culesului, asigurarea spatiilor de strinsur5 pentru a evita blocarea ouatului matcii, introducerea in cuib a ramelor clgditoare, orfanizarea $i organizarea coloniei pentru productia de miitci $i 15pti$or, descongestionarea stupilor $i formarea roilor in iunie, concentrarea materialului biologic in toamns, aranjarea corect5 a rezervelor de hran5 pentru functionarea normal5 a ghemului, stimularea zborului de curfitire $i in cazul accidentArii m5tcii. Realizarea productiei in apicultur5 nu mai poate f i lisat5 doar pe seama conditiilor actuale de clim5 $i cules. Ea depinde de asigurarea conditiilor d e intretinere, ca $i in zootehnie, dar gi de intarventiile naastre in organizarea coloniei, care fiind ,,de o mare complexitate, o cunoqtem dar nu destul de bine" (J. Louveaux - ,,Albinele $i cre$terea lor" - capitolul ,,Viata social5 a albinelor") deoarece acest proces in care comportamentul $i activitatea acestor ,,fiinte sociale" sint dirijate, nu a fost cercetat. De aceea preg5tirea profesional5 in apicultura ce se obfine in functie de cunostintele referitoare la cre$ter& albinelor bi aplicarea lor corect.5, presupune o experient5 Pndelungat5 in decursul cgreia, prin observatii, incerc5ri $i gre~eli, c5ut5m s l intelegem mecanismul function5rii coloniei, in care trebuie s2 intervenim. Diversificarea $i eficienta metodelor noastre d e exploatare necesit.5 o abordare stiintific5 a proceselor biologice $i a celor sociale ce se produc intr-o colonie, deoarece ele sint implicate in dezvoltarea $i functionarea ei. Realizgrile atit d e diferite obfinute Pn acelea~i conditii d e c5tre apicultori, sPnt consecintele experientei. Publicatiile noastre d e specialitate acord5 o deosebis important5 schimbului de experient5, care 2.5 ne ofere c u n o ~ t i n k l etehnologice necesare calific5rii noastre, prin care s5 preg5tim colonii cu o inalt5 productivitate.

Vom avea i n acest an miere de psdure?

Criterii ~i elemente de baza pentru elaborarea prognozei la culesu! de mana


Dr. ing. I. CIRNU $i Dr. ing. Ana Maria ROMAN Originea manei. Sub denumirea de man5 sau roui d e miere se intelege acea subst a t 5 dulce, limpede $i viscoas5 ce se afl5 in m u m i t e perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau tulpinile plantelor. Mana poate fi de origine animal& cind este produs5 prin intermediul unor insecte produc5toare d e man&, sau de origine vegetalg, cind este secretat5 direct de plante. Pentru apiculturil, prezina o important5 deosebiti mana d e origine animals, care provine din secretiile anumitor insecte, ce se hr5nesc cu seva plantelor. Acestea asimileaz5 o p a r k din seva introdus5 in organism. in special proteinele $i o mare parte din apg, eliminind substantele zaharoase sub formi d e man&. Mierea provenit5 din man5 s e rnai numegte sau rnai bine zis a r e denumirea coomercial5 d e miere de p5dure. mincipalii produc&tori de man& $i plantele Im gazd&. In general, toate speciile forestiere pot deveni intr-o anumitri perioadfi zi sezonului activ plante gazdi pentru producitorii d e man5. Nu toate speciile ins5 prezintg important5 economic5, fie datorit5 productiilor mici de man5 pe care le asig u d ca plante gazd5, fie datoritri suprafetelor relativ restrinse pe care le ocup5 pe teritoriu. Cele mai importante specii forestiere din punct de vedere a1 productiei $i calitiitii manei, in conditiile d e flor5 $i faun& din tara noastri, sint : molidul $i bradul din zona coniferelor $i stejarul, fagul, teiul, artarul. salcia, plopul $. a. in zona p5durilor de foioase. In tara noastrH conditiile de clim5 $i vegebtie sint in general favorabile dezvoltsrii unei faune $i flore bogate $i variate, intilnindu-se $i numeroase specii de produc5tori de man5. Importanta economico-apicol5 a acestora difer5 ins5 d e la o zon5 la alta $i d e la un masiv la altul in raport cu condi&iile de vegetatie $i de microclimat ce le caracterizeaz5 Principalele insecte produc5toare de man5 se g r u p e a in dou5 m a r i familii, bine diferentiate intre ele, atit din punct de vedere morfologic cit $i fiziologic : Familia Lecanidae $i Familia Lachnidae. Lecanidae (femelele) prezint5 form5 de mugurqi sau d e coacilze de munte la speciile din zona coniferelor $i form5 de farfurioar5 cu f a b E jos la speciile din zona n psdurilor de foioase. Inmultirea lecanidelor are loc in general pe cale sexuatii iar in unele cazuri prin partenogenezg (fgri fecundare). Masculii sint aripati $i lpsiti d e aparat bucal iar femelele sint f a i l aripi, cu corp maale ~i tegument chitinos ; a u picioarele rudimentare iar aparatul bucal este stiliform, specializat pentru intepat $i supt. In evolutia postembrionarii se diferentiazi trei stadii : larva primar5 care apare din ou, larva secundar5 $i femela.

9 Larva primar5 constituie elementul principal de r5sphdire a insectelor. Poafe forma colonii pe dosul frunzelor sau colonii sedentare pe scoarta ramurilor. 0 parte din larvele primare sint luate de vPnt si transportate pe alti anbori unde formeazH noi colonii. Durata studiului primar variaz5 in raport cu specia $i conditiile climatice intre 20 $i 70 d e zile.
.Larva secundars apare in urma n5pirlirii larvei primare. Acest proces se produce pe parcursul lunii septembrie, in functie de evolutia curenti a vremii Tinerele larve secundare migreaz5 de pa fmnze pe ramuri, la baza mugurilor, sub solzi sau E cr5p5turile scoartei, o parte n c5zind in frunzar. In perioada hibern5rii larvele i$i infig aparatul bucal in tesuturile plantei pentru a avea stabilitate $i r5min astfel fixate pin5 la inceputul prim& verii, cind o da% cu pornirea in vegetatie a plantei gazdii, acestea incep s6 se hr5neascfi intens. Dup5 ngpirlirea larvelor secundare, o parte se transform5 in femele iar alt5 parte mult mai mic5, in masculi.

9 Adultul. In ultimul stadiu de evolutie, shdiul de adult a1 insectelor, femelele sint nearipate $i prezint5 o culoare g5lbuie. Acest stadiu marcheaz5 inceputul producerii manei, moment care determing $ i intensificarea activitiitii furnicilor d e padure. In aceastii perioadii, in timp ce masculii stau fixati pe frunze, femelelese hrinesc activ $i secret5 treptat tot rnai multii man&. Este a doua faz5 de dezvoltare a femelelor, caracterizat5 prin culoarea roqietic5 a testelor $i in acela$i timp

printr-9 crestme simtitoare a productiei de man& In faza urmstoare, paralel cu crevterea in volum a femelelor gi culoarea lor se schimb5 devenind vivinie. Este momentul cind femelele ajung la maturitatea sexual& $i devin apte pentru imperechere. In aceastii etapri productia de man5 atinge punctul culminant. In p5durile d e conifere, paralel cu dezvoltarea femelelor are loc in apropiere, pe acele de molid $i brad, maturizarea masculilor care i$i fac aparitia de sub testele lor ceroase, gata pentru imperechere Masculii se deplaseaz5 cu u$urint& fiind aripati, iar dup5 imperechere mor, neavind nici o contributie direct5 la productia de man5. Femelele imperecheate se dubleaz5 in dimensiuni ajungind la dezvoltarea maximi, ceea ce marcheaz5 d e fapt ultimul stadiu de crqtere a1 lecanidelor. Paralel cu maturizarea oualor formate in sacii ovigeni, productia de man5 scade simtitor. iar culaarea fernelelor devine treptat brun5 $i apoi brun inchis, odatii cu moartea lor. Ecloziunea larvelor are loc in functie de mersul vremii din iunie pin5 in septembrie. De$i prezintg numai o generatie pe an, lecanidele au t o t q i o capacitate d e inmultire uimitoare deoarece o sislgur5 fernel& depune de la 2000 la 4000 de ous, din care eclozioneaz5 peste 9O0/0 larve.

foarte intens $f colonia l a unele specii d e producgtori poate ajunge l a peste 10.000 indivizi in acest stadiu prooductia de man5 atinge punctul culminant iar recoltele d e miere ce se realizeazri pot depB$i zilnic 4 -5 kglfamilia de albine. Elaborarea prognozei la culesul de man&. Prognoza la culesul de man5 in zona forestier5 se efectueaz3 atit pentru d u r a t i lung%,coonsiderind un interval de 4-6 luni, cit gi pentru scurti durat5, pe un interval de 2-3 s5ptZimini. Un element d e baz5 pentru elaboomrea prognozelor la culesul de man5 in zona forestiers il constituie informafiile agrometeorologice qecifice. Conditiile curente ale vremii exerdt#i o influenth hotadtoare atit asupra aparitiei gi dezvoltarii produc&torilor d e man5 cit gi asupra activiatii albinelor $i producfiei de miere. Brognoza de lung5 d u r a a este conditib natZi in primul rind d e evolutia timpului de la sfiqitul verii $i din toamna anului precedent. Dacg E perioada august-noiemn brie vremea este calda $i cu pericipitatii moderate, vegetatia se dezvolu normal $i respectiv plantele gazd5 pot s5-$i acumuleze suficiente substante d e rezerv5 in muguri (viitoarele rnl5dite). Aceste condipi constituie in acelasi timo si cele mai bune premize pentru ecioziunea; dezvoltarea +I riis~indirea tinerelor larve de lecanide, precum $i pentru n a ~ t e r e a unei generatii sexuLachnidele, spre deosebire d e lecanide, ate puternice la lachnide $i ca atare, o deau form5 tipica de insecte (piiduche). Cupunere masivH de ,,ou5 d e iarn5" iri laarea acestora este diferit5 in raport cu specia $i virsta. L a adulti se intflne~te tooamm respectivi, ceea ce asigur5 o bunii dezvoltare a coloniilor viitoare l a produfrecvent culoarea cenu$ie, bruins, brunc5torii d e man5. rogcatii, cafenie, neagr5 sau verzuie functie Dimpotriv5. toamnele reci cu ploi to$i de mediu. Puietul prezina in general rentiale de lung5 duratA $i z5padg timpurie aceleavi culori dar de nuanfe mai deschise, constituie conditii nefavorabile pentru 1-5sdeosebindu-se cu uqurint5 $i prin milrime. pindirea qi Pnmultirea produc5torilor de Lachnidele prezintii mai multe generatii m n 5 . Astfel, larvele de lecanidb sint pe an, variind intre 2 $i 5, iar in conditii smulse $i spalate (Enecate) de pe ramun. ecologice optime se pot inregistra la unele h c f ~inainte de a se fi fixat $i ascuns sub specii chiar 6 pin5 la 8 generatii pe an. solzii mugurilor in vederea iernirii, iar Acestea sint in majoritate partenogenetice miitcile de lachnide. care se afl5 in curs vivipare. adica femelele mature nasc puii vii direct, far5 imperechere $i acevtiasint de imperechere sau d e depunere a ou5lor numai femele. Toamna apare generatia de iarng, sint dislocate $i distruse d e frig sexuat5 (femele $i masculi) care asiguri $i ap5 inc5 inainte de a-$i termina ouatul. depunerea ou5lor de iarn5. Aqadar lachniIn aceste conditii perspectivele d e cules pentru sezonul urm5tor sint micvorate iar dele ierneaz5 sub form5 de ou5 depusepe frunze (ace), rarnuri tinere, l5stari sau prin~ a n s e l epentru obtinerea unor recolte botre c6p5turile scoartei gate de miere sfnt reduse. In prim5var5, in functie d e pragul bioloUn alt element ce trebuie inregistrat In gic a1 fiecsrei specii, apare prima genecadrul observatiilor pentru prognoza d e ratie de fondatoare (mgtci), care se hr5nesc lung5 duratii este prezenta $i frecventa intens cu seva bogat6 in substante nutrid5un&torilor (pr5dgtorilor) $i a parazitilcr. In special pentru perioada de s f i r ~ i tvative, pentru a da n q t e r e l a prima generatie de fiice surori. continuindu-se astfel r5-toamn5, cel mai aprig d5unator este viespea. Insectele producstoare de mans. ciclul biologic. Dup5 2-3 generatii, colonia devine puternic5, iar productia de man5 ca $i mana insgqi, constituie hrana prefecreqte simtitor, ceea ce atrage albinele rat5 a viespilor ceea ce determin5 uneori o $i alte insecte la cules. In conditii metecinmultire puternic5 a lor in aceste locuri. rologice favorabile, ritmul d e inmultire este Dupa observatiile unui apicultor cu expe-

rientli, pe vetrele unde existg focare mari de viespi, incit zumzetul acestora s5 concureze cu cel a1 albinelor, recoltele de miere d e man5 sint sensibil mai mici decit cele unde frecventa viespilor este mai redusa. Totodati, prin faptul c5 decimeaz5 zilnic insemnate cantitA\i de lame $i adulti de produc5tori de man&, atacul calamitant a1 viespilor se rkisfringe sensibil gi asupra viitoarei recolte de miere. Numararea in cursul toamnei a ouHlor d e iarn5 la lachnide $i a larvelor la lecanide pe arbore sau pe metrul liniar de ramur5 poate fi utilizat.5 de asemenea in aprecierea perspectivelor de cules pentru s e m u l apicol urmritor. P e ling5 acestea, un alt element deosebit de important pentru prognoza de lung& durat& il constituie prezenta coloniilor d e furnici $i respectiv circulatia furnicilor pe arbori. Cu cit densitatea coloniilor de furnici este mai mare pe unitatea d e suprafat& cu atit perspectivele pentru o recolt5 bun5 de miere de man5 sint mai mari. I n acest caz, trebuie s& se inregistreze densitatea coloniilor de furnici pe unitatea de suprafat& h cadrul prognozei pe termen scurt - prognoza de scurtd duratd - identificarea produc5torilor de manti din zona coniferelor trebuie sti se efectueze cu 1 pinti la 3 s&ptiimini inaintea culesului. Astfel, pentru lecanida mare, care in condiQile agrometeorologice ale unei desprim&v&r&ri,,normaleu, in anumite masive incepe s& secrete man6 in j u r d datei de 25 mai, primele c o n t r d e $i investigatii pe teren trebuie s5 se efectueze intre 1 gi 5 mai, cind se pot observa pe rcimurele mici, ghemotoace albe-argintii de mar&, care tr5deaza prezenta larvelor secundare. Intre 20 ~i 30 mai apar vizibil adulti care 6i-au facut intre timp aparitia de sub solzii mugurilor. MBrimea femclelor adulte in acest stadiu este de circa 1-2 mm gi prezimtri o culoare deschis5 (culoarea pielii). Este stadiul inceputului activ de secretie care corespunde fenologic cu faza d e inmugurire a molidului $i a stejarului sau a altor specii de foioase. In continuar e stadiile de dezvoltare a lecanid~lor $i variatiile de culoare sc succed conform celor ar5tate la biologia acestora. Cu ocazia fiecgrui control pe teren, se EnregistreazB odat9 cu prezenta $i densitatea tinerelor colonii de lecanide (num5r adulti pe metrul liniar) $i frecventa furnicilor pe arborii de conifere $i de foioase. De asemenea, se stabilevte $i stadiul d e secretie a manei deoarece este nerentabil sg se efectueze deplasarea la stupHrit pastoral in momentul in care stadiul biologic de secretie a manei se apropie d e sfirqit. In vederea elaborlirii prognozei de scurtg durat5 la culesul de man% din zona fo-

restierg, paralel cu aceste date, trebuie cunoscut5 $i prognoza meteorologic& de scurt5 durat5 pentru zona respectivti. Referitor la actiunea vremii in perioada d e secretie a manei, concluziile apicultorilor fruntwi reliefeazti, pe baza constatirilor efectuate in teren, urmgtoarele : - culesul de man& are perspective sigure atunci cind in perioada secretiei vremea se mentine ciilduroasti $i in general constant5 $i liniqtitli ; - vintul are un efect d3untitor. impiedicind pe de o parte zborul albinelor, iar pe de alt.5 parte prin uscarea manei de pe frunze $i ramuri, aceasta devine inaccesibil5 culesului - ploile abundente de durata, u r m a k de rgceli, influenteazg negativ atit pmductia de man5 cit $i intensitatea culesului ; - intensitaka culesului d e man& c r g t e in raport cu amplitudinea dintre ternperaturile inregistrate in timpul noptii $i cele din timpul zilei. 0 amplitudine medie de 12OC $ umiditate atmosferica de 70/0 o i constituie conditii optime pentru culesulde man& In cazul lachnidelor, controlul arboretelor de molid $i stejar se e f e c t u e u in cursul lunilor aprilie-mail urm5rindu-se sH se identifice adultii pe ramurile tinere. Identificarea acestora este mult u$uratZi ins5 d e circulatia intens& a furnicilor pe arborii respectivi $i de asemenea de prezenta h cules a diferitilor d5ungtori (viespi, vipere, etc.). De asemenea $i la lachnide, hotaritor pentru dezvoltarea $i hmultirea lor este evolutia timpului. Ploile de duratii, fnsotite de r5celi si furtuni. distrue: si ineacB matcile proaspit eclozionate, pericli'tind astfel $i inmultirea tinerelor generatii. Dimpotriv5. o vreme caldli, linGtit5, cu p'kecipitatii moderate, favorizeaza inmultirea coloniilor de lachnide, creiindu-se asffel conditii bune wentru culesul de man&. in cercetjrile mai v&hi efectuate la fosta Statiune Central& de Awiculturh si ~ericicultur5precum $i mai recent in cadrul Institutului de Cercetare gi Productie pentru Apiculturg a1 Asociatiei Cresc5torilor d e Albine, a rezultat c5 m u a l se produc in toate regiunile forestiere insemnate cantitati de mans, care in conditii favorabile asigurki culesuri sustinute d e productie, ce se soldeaz5 frecvent cu recolte bune de miere de man5. Astfel. in anii favorabili, recoltele d e miere de man5 dep5gesc la culesul de salcie 20 kglfamiliade albine in Cimpia Dun5rii. fiind necesar sH se efectueze cite 2-3 extractii in decurs de trei s8ptcimini. De asemenea, la mana din pgdurile de stejar, fag, tei, plop se reallzeaz5 anual sau periodic. la 2-3 ani. recolte insemnate de miere de man&. care hregistreazg 10-15 kglfamilia d e albine. In zona coniferelor, in anii favorabili. se obtin frecvent recolte bogate de miere de

11

man& (miere d e brad), ce pot dep5gi 2030 kglfamilia d e albine. Din cele de mai sus reiese importantasi ponderea economic5 a manei ca surs5 meliferri $i in special a manei din zona coniferelor, a crirei calitate superioar5 este unanim recunoscutS pe plan mondial Valorificarea rational6 a acestei rezerve melifere importante din regiunea forestiers a devenit ast5zi cu atit mai actual&, cu i.it in unele zone apicole posibilitiijile de praceicare a stup6ritului pastoral se restring treptat, prin intensivizarea masurilor agrotehnice $i in special prin extinderea pe suprafek tot mai rnari a tratamentelor chimice pentru combaterea daun5torilor culturilor agricole. Eficienta economic5 a stuplritului pastoral la culesul de man5 se mlrevte considerabil dac5 acest cules coincide sau alterneazg $i cu unele culesuri de nectar $i polen furnizate de plantele melifere spontane din zona respectiv5. Tofodat.2 suprapunerea culesului de man5 cu cel de nectar $i polen prezinta nu numai important5 pentru sporirea recoltei de miere ci $i sub raportul dezvoltiirii coreSpunzfitoare a familiilor de albine care d ~ s punind $i de polen, hran5 proteic5, au con* I l B l m . m m m m H U I # R D I I I I I I I I I I I m I I I I I l I m I I I m m m B

ditii bune pentru o cregtere normal& a puletului, prevenindu-se astfel uzura $i SIBbirea familiilor de albine, ca In cazul unui cules pur de mans. Acest material constituie un ghid pentru colectiveie filialelor A.C.A., in vederea orientirii $i dirij5rii in fiecare an a stupgritului ~ a s t o r a l .functie de ~roductivitatea resursklor melifere 'din fiecare judet ~i de conditiile agrometeorologice curente.
BIBLJOGRAF~IE

CfRNU I. Mierea de mami (mierea de pddure), A.C.A., Biblioteca Apfcultorului 9. Editura APIMONDIA. Bucuresti GALLIOT M., SECLY R., PAYEN D. Meteorologle, climatologie et apicultuAcademie dJApiculture de France re. nr. 8, 1984. CfRNU I. - Despre originea nectarului $i a manei, Apicultura en Romdnia, nr. 2. CfRNU I., TEXE I. - Calendarul anual a1 producdtorilor de m i plantele m, gazdd ~i productivftatea, Apicultura Z n Rom&nia, nr. 6, 1989.
1989. 1971.

mmmmmmmmmmmmmmmammmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm

PREGATIEWA, FAMILIILOR DE ALBINE PENTRU IERNARE

(contlnuare din pug. I)

simplu procedeu de aprovizionare cu polen este d e a se pune la rezervA fagurii cu p6stulr5 Sn sezonul cind cuiburile sint blocate cu acest produs. De asemenea, poate fi utilizat cu succes $i polenul natural recoltat cu ajutorul colectoarelor de polen. Rezervele de hran5 se consider5 suficiente dac5 pentru fiecare interval de alputin 1,5-2 kg miere, bine exist5 cel Completarea se face pin5 la 10 kg rezesve pentru 1 kg de albin5. Se va avea in vedere ca rezervele de zah5r s5 fie in proportie de circa 50(!*0fat5 de rezervele cu miere. Este cunoscut faptul c5 o familie de albine puternicg are ncvoie de o rezerv5 de h r a n l pentru iernare de 16-18 kg miere c5pFicit5 in faguri $i 2 faguri cu p5sturB. f n general hrsnirea pentru Completarea rezervelor de hran5 se face in trei Situatii : cind familia de albine nu i-a asigurat rezervele de hran5 necesare iernarii ; - cind nu exist5 miere de rezervl in feguri Pentru inlocuirea mierii de man5 constatat5 in cuib ; cfnd din diferite motive se face inlocuirea partial5 sau total5 a rezervelor de hrang. De retinut este d e asemenea faptul c5 E n cazul hrhnirilor d e completare a rezervelor de hranit, indiferent c5 se folosegte in acest scop mierea lichidg sau siropul d e

zahtir, nu se vor folosi $i adaosuri d e diferite substante proteice ca in cazul hrhnirilor stimulente, deoarece excesul acestora in timpul iernjrii poate duce la imbolnzviri. Dup5 completarea rezervelor de hranh necesare ierngrii, in prima decad5 a lunii august, se trece la hrhnirea stirnulent5 d e toamn5. H r h i r i l e stimulente de toamnil a familiilor de albine se aseam5n5 cu hr5nirile stimulente de prim5vara. Pentru hr5nire se poate folosi amestecul de miere $i plstur5, sirop de miere sau de zah5r cu drojdie de bere intlctivata (511,,,) zqhi3r tos uscat etc. Ilrlinirea se poate efectua in portii de 200-300 g la fiecare 2 zile sau in portii de 0,5-1 kg la intervale de 4-5 zile. Concentratia cea mai uzitatl a siropului este de 1 : 1 iar in cazul mierii de 1 : 2, folosindu-se pentru dizolvare ap5 fierbinte (a nu se fierbe pe foc). f n cazul hr6nirii stimulente prin desc5pBcirea fagurilor cu miere avezati dupil diafragmg, se recornand5 descapacirea la interval de 3-4 zile a unei suprafete d e 2-3 dm2 fagure cu miere ciip5citl. Hr6nirea stirnulent5 de toamnii inceteazit in general spre sfiqitul lunii septembrie, astfel ca ultimele albine eclozionate sil poatil iegi la zbor h a i n k ca familia s 5 fie obligatii & string5 in ghem din se i cauza timpului rece.

APITERAPIA

- dornenlu l n care Romanla detlne orlorltatl rnondlal'e

Cercettiri privind realirarea supozitoarelor cu propolis - MI;Orosept


Farm. Filofteia POPESCU Cercetgtor fjtiinfific principal in I C P A ....
p I l l l l I l l l l l l l l l l l l I I l I l I m

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 W 1 1 I m I I I I I ~

cale rectal5 a un procent ii nat inAdministrarea pemedicamentoase,medicamentelor, cuprinde de avantaje insemcadrul terapiei intrucit prezint5 o serie dintre ! care cel mai important este ocolirea in mare masur5 a barierii hepatice gi in ace-

I I

la@ timp difuzarea rapid5 a principiilor active in organism. Farmacopeea RomBn5, Q_ ed. XI admite ca baze pentru supozitoare, in functie de proprietgtile substantelor active $i de scopul urngrit, excipienti liposolubili (unt de cacao, griisimi semisinb ! tetice neutre) sau excipienti hidrosolubili (mass de gelatin5 sau glicerins, polietilenglicoli). fn ultima vreme. se folosesc ca materii prime uleiuri vegetale a c L o r con1 i sistentg*este m&rit& prin saturarea acizilor g r p i nesaturati cu hidrogen, obtinindu-se uleiurile hidrogenate avind calitatea de a fi mai putin autooxidabili (ulei de ! arahide hidrogenat, etc.). I Pe plan international literatura de specialitate cuprinde numeroase cercetgri i privind posibilitatea realiZSrii de supozitoare cu diferite subs tan^ psihotro~e,urmririndu-se in primul rind alegerea unor excipienti ca baze de supozitoare care sg 1 asigure stabilirea ~i eliberarea substantelor active din formula respectivi. P e plan i national nu se realizeazri nici prin microproductie $i nici industrial supozitoare Cu j propolis.

i !

I I

i 1

I I

'

- ll~llllllllllmlllll~~m~m~~ L
Material $i metod5

.I

1 1 m 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I I l l I 1 1 .

Directiile principale de studiu propuse au fost : - Stabilirea formulei de realizare a supozitoarelor cu propolis prin metoda topire, turnare. - Stabilirea tehnologiei de obtinere a acestora. - Verificarea calitiitii produsului realizat prin metode fizico-chimice, in acord cu prevederile normativelor in vigoare pentru aceastii form5 farmaceuticii. I n acest scop, prin utilizarea unui procedeu farmaco-galenic, am elaborat o form u E farmaceutic5 tinind cont atit de proprietiitile fizico-chimice ale substantelor active din propolis cit $i de cele ale substantelor awiliare, factori ce exercit5 o influent; decisivi asupra stabilitiitii produsului $i a actiunii sale terapeutice. Experiment5rile de laborator s-au axat pe o serie de formule, urmsrindu-se toti parametrii impuvi de regulile galenice ce trebuiesc respectate pentru obtinerea de supozitoare. Formula asupra cireia ne-am fixat $i conform c5reia am realizat produsul respectiv este complex5 continind, pe ling5

extract moale de propolis, un amestec de macrogoli $i glicerins ca excipienti. Metoda de preparare folosit5 a fost aceea prin topire a excipientului, incorporarea substantei active, u r r n a s de turnarea masei omogenizate in stare semitopit5 in matrite speciale de supozitoare. Pentru a avea certitudinea calit5Gi produsului realizat $i pentru a obtine informatii corecte cu privire la asocierile efectuate, am urmgrit in primul rind calitatea materiei prime (propolisul) $i a excipientilor utilizati. Substantele ce constituie formula, au corespuns prevederilor F. R. ed. IX sau normelor de calitate ale acestora. In ceea ce privevte baza de supozitoare, am stabilit o formul5 de bazii care s5 inlocuiasc5 untul de cacao-materie prim5 deficitari - dar s5 intruneasc5 toate calit5tile acestuia (inert din punct de vedere fizico-chimic, lipsit de toxicitate). calit5tii care s5 asigure stabilitatea supozitoarelor in lucru. Cunoscind calit5tile untului d e cacao $i utilizindu-1 pe acesta drept martor, s-a luat in studiu o b a g constituit5 dintr-un amestec de polietilenglicoli (MacrogoLi (PEG 4000 fPEG 400), Pntr-un anumit procent.

suastanta Macrogol 400 Macrogol 4000

Aspect lichid mas3 onetoas5

Proprietatile organoleptice, flzice $1 chimice Punct de Viscozitate Culoare solidfflcare fn CP no 25 incolor alb5
4 ; +8

hidroxil 267-395 25-32

Indice

$53 ; $56

8&116 (substant5 ca atare) 90-200 (sol. 50/o g/g)

Citeva din proprietZtile organoleptice, fizice $i chimice ale polietilenglicolilor sint oglindite in tabelul nr. 1. Dintre parametrii fizico-chimici fnscrigi in normativele d e calitate, s-au urm5rit cu precgdere pararnetrii responsabili de reugita efectuHrii probelor tehnologice $i a produselor conditionate, comparativ cu untul de cacao. Determin5rile farmcologice au demonstrat o bun5 tolerant5 a excipientului luat in lucru, comparativ cu aceea a untului de cacao. S-a trecut la verificarea fizicochimicg a acestora in timp. In acest scop au fost efectuate determin5rile sernnificative ca : determinarea punctului de topire, determinarea punctului de picurare, timpul de deformare ~i rezistenw la supere, determinarea continutului in substant5 activ5 (flavonoizi totali exprimati in quercetol, etc.). Pentru a-$i atinge scopul supozitoarele trebuie s& se topeasc5 la temperatura corpului, d e aceea urmiirirea punctu-

lui de topire reprezintg unul din obiectivele importante la aprecierile calitaHi lor. Deterrninarea punctului de topire s-a efectuat conform prevederilor F.R. ed. IX Fag. 751. Din datele obtinute in urma determingrilor cantitative efectuate pe formulele de supozitoare cu propolis, rezult5 compatibilitatea dintre baza de supozitoare constituitfi din amestecul de macrogoli propus& $i principiile active din propolis (flavonoizii), care se ggsesc in produsul finit In proportie de 95-105/o. Deterrningrile s-au efectuat in paralel pe formule cu aceleqi concentratii in substante active, dar avind ca excipient untul de cacao. Datele experimentale au avut un c m p o r tament aserniintitor intre bazele d e swpozitoare folosite comparativ deci putem afirma c& baas de supozitoare propus5 se preteaz5 la prelucrarea prin metoda d e topire $i turnare. Rezultatele analitice obtinute sint inscrise in tabelul nr. 2. Tabel nr. 2

Conditii tehnice
Nr
crt..

Caracteristici Aspect Culoare Miros Timp de deformare minute min. Comportare la dizolare min. max. p H - ~ l 10/o SO. Reactii d e identificare Continut in flavonoizi totali exprim. in quercetol g/supoz. Greutate medie g/sugoz. Termen de valabilitate

Conditii de administrare Supozitoare de form3 cilindroconic5 cu suprafat3 netedg, prezentind in sectiune aspect omogen brun r q c a t pin3 l a brun-inchis caracteristic aromat
3-4

Rezultate conf. prev. brun-inchis caracteristic aromat 5-6 minute 30 minute

minute

33-5 conf. prev. N. I. min. 0.01

3,7 conf. prev. N I .. 0,020 g/supozit

10.

1 an

Pentru urm5rirep stabilitA@i fizico-chimice, supozitoarele realizate a u fost verificate analitic l a intervale de timp, dovedind o mentinere a componentelor active timp de un an. Produsul respeciv denumit Miprosept supozitoare, este destinat a fi a p l i a t extern in dif erite afectiuni inflamatorii, erozive antihemomidale.

Concluzii
1. Studiile tehndogice $i verificgrile calitative fizico-chimice efectuate asupra supozitoarelor cu propolis, demonstreazi c i ~ c e s t e ase pot realiza cu bune rezultate folosind ca excipient un amestec d e polietilenglicoli (PEG 400 PEG 4000) asociat cu glicerinri. 2. Inlocuirea untului de cacao cu excipientul amintit permite utilizarea cu bune rezultate a metodei topire, turnare. 3. Produsul realizat experimental a fost omologat de Ministerul Sin&tAtii, deci acesta poate fi realizat in seGia d e microproductie din cadrul I.C.P.A.

IONESCU STOIAN P., SAVOPOL E., Medicamente inGEORQESCU E. jectabile gi colire. Edit. Medicaldi, Bucureqti, 1970. IONESCU STOIAN P., SAVOPOL V. Extracte vegetate farmaceutice vegetale. Edit. Medicald, Bucure$ti, 1977. OTELEANU D., STANESCU V. PrepaT T U medicamentelor in fartnacle. Edit. Ue Medicald, Bucuregti, 1960. PALO$ ELENA, POPESCU FILOFTEIA Date privind determinarea calitdtfvd $ i cantitativd a flavonoizilor din propolisul autohton. Apicultura tn Romania,

Nt. 4, 1981.
STANCIU N., MARASOIU GH., CRUCEANU I. Probleme de practicd farmaceuticd. Ed. Medicald, Bucuregti, 1964. STANCIU N., MARASOIU GH., CRUCEANU I. - Probleme de practicd farmaceuticii. Ed. Medicald, Bumregti, 1970. STANESCU V., SAVOPOL E. Substante auxiliare farmaceutice. Ed. Medical&, Bucurepti, 1969. *** Propolisul. Edit. APIMONDIA, Bucuregti, 1975. *** Farmacopeea romdnd. Edifia a VIII-a. Edit. Medicald, Bucure~ti,1975. *** Farmacopeea romand. Editia a IX-a. Edit. Medicald, Bucuregti, 1977.

BIBLIOGRAFIE DOBRESCU D. - Farmacoterapia, Ed. Medicalii;( Bucure$ti, 1981.

ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE LA TIBCO '91


Dupa o intrerupere de 11 ani, la finele lunii mai, TIrgul International de Bunuri de Consum TIBCO '91 - $i-a deschis portile. Timp de opt zile, peste 600 de firm e din Romlnia'$i alte 24 de state (in premier3 Indonezia) au prezentat o variatg gamii d e produse : d e la jucgrii, textile, cosmetice pfn5 l a automobile de lux, tipografii, ma$ini gi utilaje toate avind incorporate tehnologii inalte d e fabricafie. Intre cei 500 d e expozanti din Romlnia multi aflati in colaborare sau asociere cu parteneri striiini - s-a numtirat pi Asociatia Cresc5torilor de Albine. P e cei 15 m. p. ai standului rezervat apiculturii romAne$ti (expozant unic in domeniu !) a u fost expuse, alsturi d e o serie d e scule $i utilaje specifice stupiiritului - o garnii largg de produse ,,consumabile" : diferite sortimente de miere d e albine, polen, cear5 $i faguri artificiali, produse energovitalizante precum $i ultimele creaoi In domeniul dedicamentelor $i cosmeticelor realizate pe bazA d e miere, polen, cearii, Igpti$or d e matci, apilarnil. De$i modest ca suprafat&, conlparativ cu ceilaQi expozanti standul asociatiei noastre s-a bucurat chiar d e la deschidere de afluenta a numerovi vizitatori. Produsele oferite spre cumpgrar e a u cunoscut o unanimti apreciere, fgcindu-se deseori auzita dorinta ca acestea sg poata fi procurate mai uvor din cPt mai m u l t , unitgti comerciale din tar&.

loan NEGREA

Apiterapia s presopunctura i
-

mentelor 's-au inmultit enorm d e mult in ultimii ani, in intreaga lume, orice rnedic, oricit de con$tiincios a r fi, neputind face fafa la aceastfi avalanth informationala ; apiterapia gi presopunctura se pot aplica aproape oriunde in mijlocul naturii dr. Stefan STINGACIU sau acasa, In mijloacele de transport sau specialist in acupuncturii in excursii. nefiind obligatoriu ca pacienSectorul de apiterapie a I.C.PA. I tul sa fie s u p u s la crunte c a m e rin internhri ,,strict necesare'. in spit& cosfisitoare ; fncepem cu acest material stimati citiarnbele metode pot f i aplicate cu utori, un serial d e articole menit a va pune $urint5 dupg 0 minima instruire efectuatii la dispozitie o t rnai multe cunogtinte utile E in consult cu specialiqtii. pentru mentinerea gi imbunBt5tirea perAtunci cind situatia o cere, cu atentie manent.5 a st5rii de sfinatate. Dorind un deosebitii, metodele clasice (medicamendialog cit rnai strins, aateptrirn opiniile, toase) $i cele naturiste se pot imbina ; sugestiile $i cererile dumneavoastr8. este preferabil, ins&, ca ele sa se eieciueze totugi separat ; renuntarea la medicatia clasid se face - atentie ! numai cu aviApiterapia $i presopunctura fac parte zul medicului curant, treptat $i nurnai dintre acele metode de tratament care, acu avizul medicului curant, treptat $i nuvindu-$i originea in negura vremurilor, au rnai dac5 starea generala a organismului din ce in ce rnai mare ,,prizA" la publieste in evident.5 imbun5taGre. cul suferind d e diverse afectiuni de la baApiterapia i$i bazeaza eficienta pe rcnalul guturai pin5 la cardiopatiile ischemediile obtinute din acele minunate promice. duse ale stupului numite miere, propolis, cum se explics un asernenea succes ? 15pti$or de matcs, venin de albine, apilarRgspunsurile sint multiple. Iatri numai nil, cear5, pastur5 ... Natura a investit E n citeva dintre ele : aceste adev5rate minuni ale vietii cele rnai atit apiterapia cit qi presopunctura au perfecte $i rnai fine mecanisme biologice. trecut ,.proba asprii a timpului" ; intreDe ce asta ? Pentru ca mama Natura $tie bati orice medic dac5 cunoaste mai mult cii d e stup depinde sSn5tatea a zeci d e mii de 5 medicamente clasice (de sintezg) care de vietuitoare, fie ele plante, animale sau $i-au dovedit utilitatea pe o perioad5 rnai oameni. Iatg de ce apicultorii sint blagosmare de.. . 25 de ani ; v5 asigur cri il loviti cu o via@ lung5, armonioasri $i veti pune in dificultate pentru cg, in meplin5 de satisfactii cu adevsrat iniIlt5toare. dicina acestui sfirvit de secol, medicamenPresopunctura, metod5 extrem de simtele se schimb5 rnai abitir ca moda. . . ; PIP, este in prezent folosit5 d e rnai mult dacs; apiterapia sau presopunctura a r de un sfert din populatia lurnii, ce-i drept f i fast ineiiciente, ele ar f i dispiirut d e l a in marea lor majoritate orientali : chinezi, japonezi, vietnamezi, coreeni etc. fn ulsine, q a cum s-a intimplat cu ace1 mult timii ani Ens5, ea este utilizat.5 din ce in lriudat medicament Thalidomin5, care, la ce rnai mult $i de occidentali. Astfel, ascurt tiunp dup5 reclama intens5 care i se fgcea, a dus la aparitia d e monvtri ; mericanii, francezii, canadienii, germaapiterapia 9i presopunctnra actioneanii, italienii au mii de specialivti E acest n domeniu, iar publicul larg, din ce in ce zii sprijinind natura $i nu obosind-0, inhibind-o, a$a cum fac majoritatea medicamai bine informat, accept5 cu rnai mare mentelor din ziua de azi ; ugurintg terapiile blinde, naturiste. Mecanismele prin care presopunctura incele douh metode stimuleazs;, tonificg sau calmeazs mecanismele interne, fiziolotervine benefic asupra organismului uman au inceput s5 fie clarificate in ultimele gice, ale organisrnului ; respect5 primul g i decenii, cu ajutorul stiintelor moderne. Acel rnai important principiu hipocratic : primum non nocere ! adicri in traducere , cestea au evidentiat faptul cri la nivelul pielii exist5 mici zone de 1-2 mm2 care extins5 : 6rice medic care iG respect5 paau propriet5fi diferite d e ale tegumentului cientii, a$a cum ii cere d e fapt profesiuinconjurritor. Dintre acestea enumefim : nea nobili pe care $i-a ales-o, trebuie ca. rezistentg electric5 sc5zut.5, potential bioinainte de a prescrie orice tratament, s5 electric crescut, sensibilitate spontan5 sau fie atent ca nu cumva s5-i faca rnai r l u la ap5rare crescut5, fibre nervoase $i c a inocentului pacient care nu $tie ce-1 poate pilare rnai numeroase etc. Datorit5 acestor Wtepta.. . ; citi oare, ins& dintre medicii propriesti, prin stimularea punctelor bionwtri, rnai au rBbdarea de a studia conactive se poate influenta functionarea tutraindicatiile sau reactiile adverse ale meturor organelor din corp. Cum anume se dicarnentelor ? Putini ! De ce a s t a ? Penface aceast.5 stimulare vom vedea, ins5, tru cg acele lucrriri de ,,farmacovigilent5" in numerele viitoare. care descriu efectele nocive ale rnedica-

- pagini din apicultura bucovineanii a anului

PRISACARIEA

1853 -

r.,

fntr-o lucrare tipiiritd sub f o r m unui almanah, intitulatii ,,Calendariu pentru Bucovina pe anul 1853", scris E limba rom8nri cu n litere chirilice apare u n capit01 compact de apiculturd intitulat ,,Calendariu de petrecerea" - Prisiicariea. f n cele cinci pagini compacte de apiculturd apar numeToase sfaturi practice pentru prisdcari referitoare la cele patru anotimpuri ale anului pline de continut d i n care majoritatea sfnt valabile $i azi. C u toate cd articolul n u este semnat se o b s e ~ v d cii este scris de u n b u n practicfan apicol cars menfioneazii din primele rinduri : ,,Fiind iubitoriu de ramul acesta a gospoddriei impdrtd$esc cititorilur calendariului oare care bd-

gdri d e seamd -despre prisdcdrie". Ardtind E contin nuare cd locul $i spatiul nu-i permit siL dezvolte problemele legate de we$terea albinelor el prezintd citeva sfaturi privind aceast i indeletnicire cure ,,ne aduce mult folos cu pufinii osteneald". Referindu-se la principalele lucrdri de primavard el pecizeazC : Tractarea albinelor i n timpul primdiverii este foarte cumpdnitoare pentru cd de la dinsa atirnii dupre aceia bundtatea $i folosul lor". 0 prim6 recomandare se refer6 la importanfa $i necesitatea efectucirii zborului de curdtire a familiilor de albine primdvara c8t mai timpuriu in care sens mentioneazd : ,,Primdvara

mai Entdiu se cere ca a l b i .nele cit mai de curind sci se sloboadd afard". Dupd ce aratii necesitatea folosirii zilelor cdlduroase d i n luna martie, reconaandii inldturarea omiitului (zdpezii) din jurul stupilor pentru ca albinele obosite din perioada de iernare care ies la zborul de curdtire sci nu se aseze pe ziipadii .$i sd nu Znghete. f n continuare el precizeazii importanfa acestui zbor a s t f e l : ,,Ziua slobozirii este pentru albine foarte importantii, pentru c6 intru aceastii zi se de$art6 de sciirna, care au striits in ele prin Entreaga iarnd, $i decare cautd sd se ufureze". Se aratii apoi cii i n aceastai perioadd apicultorul trebuie sd fie atent cd ... ,,acuma se poate mai le e c u n o a ~ t e lipsa miitQ ciz . Referindu-se la lucriirile de primdvard infdfigeazii necesitatea unificdrii fantiliilor orfane, curdtirii stupilor $i mentinerii unei igiene corespunzdtoare in. care scop mentioneazd ,,tiierea sau retezarea fagurilor ... ,,La aceastii operatie sd se taie numai fagurile cele mucide, cele necurate, $i cele. care f i n numai de chileufele trintorilor. Dupd aceia sd se $teargd stupul din lduntru cu pfnzdturd curatii, ca n u cumva sii se afle in crdpiiturile stupului necurdtenti, pdianjeni sau viermi". Referindu-se i n continuare la necesitatea completdrii rezervelor de hranii, la importanta stimuldrilor de primdvard atrage atentia $i asupra mdsurilor de prevenire a furti$agului mentionind ... ,,Primdvara n u este

17

de prisos a da hrand g i a-

celor stupi care n-au lipsd ale dtnsa, fiindcd prin acela rnai ugor se animeazd {indeamnri n.n.) albinele la Lucru g i putina acea cheltuiald ne bucurd cu u n timpuriu roi. La hrdnire s6 wu ddm prilej altor albine a rdpi mierea. Spre acest s o p sd hrdnim albinele mastre noaptea ear6 urdiaaigele a tine inguste". Trednd apoi la princdpaaele lucrdri de vard menfioneazd cd i n aceastd perioadd ,,este timpul roirii $i d d foarte mult de lucruU. Pentm a obtine roi timpurii stupul trebuie sd fie puiternic ,,trebuie sd aibd el numeroase albine g i sd fie grasl'. Autorul mentioneazd cd ,,sint multi economi care doresc ca stupii lor sd roiascd cit rnai mult ins& aceasta nu este bine". Se recomandd cel mult trei rot h t r - o vard bun6 g i dacd vara n u este favorabild cel mult doi roi, recomandind unirea roilor sau returnarea fiecdruia la stupul din care a iepit. El precizeazd cd ... ,,roful cel dintiiu este mai totdeauna cel rnai bun g i se numegte primariu, iegit cu dinsul matca cea veche g i roditoare. Toti roii care dupre cel intdilea es se numesc secundariu. De roiegte u n roiu i n vara cea dintdiu se numepte paroiu" despre care mentioneazd ci5 au mdtci sfrguincioase p i recomndd sd fie pzutiw. Znteresante d n t cunoptznfele qi recomanddrile fdcute cu privire la crepterea g i introducerea mdtcilor. Astfel la stupii care nu au matcd se recomndd sii se taie dintr-un gtiubei care urea sd roiascd doold sau trei ,,chiliute (botd pline E n care se afld clocitura de matcd p i care, fdrd vcitdmare, sd fie legate pe u n beti$07 rnai scurt d e d t lungimea stupului g i care se ageazii induntrul stupului astfel ca chiliutele sd ajungd intre albine. Dupd citeva zile se scoate beti$orul pe care se vor afla

chiliutele degarte $t mditcile I n incheierea prezentdrii iegite. 0 altd metodd reco- acestor semne autorul aratii mandatd este de a prinde o sugestiv faptul cci atunci matcd ce se inchide intr-o cind iese roiul ,,albinele se cugcii de sirmd g i se pune revarsd ca apa dintr-un vas i n mijlocul albinelor. Dupd dnd tragem afard cepulu. 24 ore matca se lasb; sloimi Referitor la rolul $ bod6 intre albinele care portanta trintorilor i n stup s-a deprins cu ea g i o vor autorul aratd existents unor hriini". prejudecdti gregite a unor Referitor la iegtrea $apicultori i care-pi pierd apoi prinderea roilor natu- timpul omorind trintorii, in rali se prezintd sugestiv jo- care scop meationeazd : cul roitului i n care ,,albinele ,,Fiinta trfntorilor este nustrdbat cerul in crucig g i rnai decit pentru albine de atuncea trebuie ldsat fn nevoie, parte la roire ca pace. Cind roiul se indreap- m u z i c a n ~ , parte spre a t i cdtre u n copac sau alt ajutora a incdlzi clocitura, obiect g i se agazd in forma ins& scopul lor cel de cdpede strugure apicultorul va tenie este cd ei fac matca lua gtiubeiul dinainte precare dupre aceia gdtit p i curat E care scu- roditoare, tuturor albinelor n fiintd turd deodatd roiul punin- dd fdrd care ar rdmine matgi du-1 cu gura in jos. Roiul ca stearpd g i in urmare ar se lasd pin6 seara la umbrd g i n u trebuie sd fie biitut trebui sd se piardd stupul". Dupd ce aratd sugestiv de razele soarelui. ,,Interesante sfnt g i cunogtinfele menirea trintorilor precireferitoare la semnele roi- zeazd cb; dupd trecerea petului pe care autorul le rioadei de roire pentru a cruta mierea consumtd de prezintd sintetic astfel : ,- dacii punfnd urechea trintori prisdcarii trebuie , la stup g i ascultind auzim 0 sd... ,,Entoarcti stupul sunecontenitd zbirniire intru flind putin f u m intre faguatit cd stupul a cutremura ri ca sd se retragd albinele p i atunci putem vedea se pare ; toatii clocitura trfntorilor dace se vdd fntr-un care se deosebegte de clocistup tdntori ; tura albinelor", recoman- dacd intorcind stupul dd apoi ,,sd retezdm ag i suflind putin f u m vedem ceastd clociturd pinii la la capdtul fagurilor lungd- chiliutele unde n u se afld rete p i drepte chiliute, aga trintorii #I cu bdgare de numitele chiliutele mdtcii, mm atunci putem ndddjdui la seamd sd n u v d t d aflii chiin care se cloun timp bun, grabnici roi; liutele albinelor". f n partea citura Semnele rnai grabnicii final6 se descrie modul roiri sint : cum trebuiesc agezati stupii fiinta clociturii pe pe vatrd la distant6 de unul doi pagi unwl de altul ca marginile fagurelui ; - incetarea lucrdrii fa- acegtia sd n u se ,,batdu. A m prezentat in dndurile gurilor la u n stup cu albine numeroase la u n timp de mai sus citeva recomanfavoritoriu g i cu o indestu- ddri tehnice apdrute acum latd hranii ; 138 de ani intr-o frumoasd limbd romffneascd de cdtre - grdmddirea albinelor la u n autor bucovinean care a urdinige afard ; rdmas amnim. Acestea re- cintarea mdtcii ; flectd nivelul dezvoltat al - putinii zburare la d m p cuno$ttntelor apicole la acea frumos p i la hranci bun&; vreme, cunogtinte pe care le egirea trintorilor inatn- consider perfect valabile $i te de miazdzi; astdzi. o neobignuitd zbimiiing. T VOLCINSCHI . re in stupu.

MUZEOLOGIE APICOLA

PEMTRU U I MUZEU A APlCULTURll ill ROM~WIA 1 (I)


biolog Aurel PAPADOPOL MOT0 : ,,Voi spune ceva cit de cit despre albine, fiindca eu a m b&at de seams 0% indeletnicirea albinilritului nu ae neplircutg g i poate 6 nici nu o $tie toat5 lumea. Lot cuitorii Wrii trag foarte mari foloase de pe urma lor ; toate cimpurile sint pline de flori dintre cele msi frumoase g i cele mai plgcute, iar pgdurile le dau necontenit hrang indestuliltoare ca s&-gi string& ceara gi mierea". (Dimitie Cantemir, 1673-1723, in Descrierea Moldovei, 1715). Apicultura (stup&-itul sau albinsritul) este o indeletnicire strgveche pe teritoriul t5rii noastre, care s-a practicat $i se practic5 d e l a cimpie p h 5 sus la munte. Ca orice indeletnicire cu caracter practic $i cu efece economice consistente, apicultura a cunoscut o efolutie deosebit de inkresant5. Aceasta cu atit mai mult cu CIL marea varietate a zonelor, a conditiilor natule corelate cu celelalte indeletniciri, diZerite de la un tinut la d t u l - $i-au pus amprenta sub multe aspecte $i asupra acestei ocupatii milenare. Apicultura a devenit, inc5 din vechime, o componen% economic5 important5 $i, in majoritatea zonelor foarte apreciaa $i sustin,u%. A$a cum a r a a in tratatul sgu ,,STUPARITUL" C. L. Hristea (1947), ed. 111-a (lucrare premiat& de Academia RomAn5 $i onorat& cu Medalia dk aur $i Diploma de onoare in Franta. care a merita sii fie reeditatii r pentru bogatele date ce le cuprinde, spre folosul apicultorilor) : ,,Cunoa$terea vietii albinelor tine de multg vreme, incit nici mintea omeneasd n-a insemnat, pe pietre ori a t mijloace de comunicare a celor le vechi, dovada unui inceput". ,,Istoricul Herodot a1 vechilor greci spune c5, albingritul pe vremea lui era una dintre cele mai bsnoase indeletniciri, iar num&rul stupilor cit gi a1 albinelor de prin finuturile noastre era atit de mare, GI nu puteai umbla de-a dreptul peste cimpii". (Herodot, supranumit Si ,,p&rintele istoriei" a triiit intre anii 4 8 4 4 2 0 inainte de Christos ; a fost un mare cgl5tor care a cuprins in fnsemngrile sale istorice toate evenimentele $i preocupgrile importante ale omenilor din vremea sa, de prin tinuturile pe care le-a str5b5tut). Toate aceste elemente $i conslderente de ordin practic, economic, traditional, care se inscriu in sferele istoriei, etnografiei, geografiei economice $i chiar in fo1clor.c~multe rezonantte in 11literaturg $i a r a , au dus l a consemnarea acestei indeletniciri in documentele istorice $i etnografice, nu numai din punct d e vedere al aportului strict economic, ci, $i cu privire la modurile de practicare, conditiile zonale, traditiile $i alte aspecte conexe. Deci se poate vorbi de o istorie a apiculturii in Romsnia, chiar dac5 mai sint foarte multe date E diferite docun mente (arheologice, istarice, etnografice, statistico-administrative, tratate gi alte lucriiri publicate sau in documente de arhiv5 din provinciile $i judetele tarii, unele chiar in muzeele cu profil etnografic), care n-au fost incii prelucrate $i intercalate intr-0 asemenea istorie (sau capitol de istorie) a apiculturii in Romsnia. Aceast.5 s c u m punere in temg va sugera. probabil, imagini diferite fn rindul apicultorilor din diferite zone $i de diferite virste. Va declanga reflectii $i ghduri care, de fapt, reprezint5 tocmai multitudinea de aspecte sub care poate $i trebuie s5 fie privia apicultura noastd in timp $i in spatiu. 0 asemenea indeletnicire sMveche, complicatii $i cu variatiile ei specifice teritoriale, merit5 un studiu amitnuntit istorico-etnografic, evolutiv, dar cu atit mai mult $i mai justificat merit5 sA dispun5 de un patrimoniu bogat, cit mai complet, nu numai din scrieri $i o bogat.5 ilustratie original&, ci $i unul concret, Tridimensional, de cultux-5 material5 cu intreaga aocumentatie $i ilustratie autenticii, cu materiale explicative $i demonstrative adecvate, adicii o expozitie permanent5 amplii, in final un MUZEU AL A(titulatura PICULTURII IN ROMANIA *mine de stabilit de c5tre organizatori). Nu am facut abstraeie de expozitia existent5 in cadrul Asociapei Cresc5torilor d e Albine din Romsnia. nici de altele wganizate, care constituie pretioase baze pentru un asemenea muzeu ; dup5 cum n-am f5cut abstractie nici de colectiile de piese din acest domeniu din diferite muzee etnografice, de asemenea surse importante de informare, documentare $i chiar dotare a unui viitor muzeu, s5-1 numim central sau national a1 apiculturii rom$ne$ti. In

acest sens este deosebit de semnificativ faptul d, in STATUTUL (proiect) a1 Asociatiei Cresciitorilor d e Albine din Rod n i a , cap. I, art. 4, lit. k, este menfionatA - intre altele - organizarea de expoziui, muzee apicole, simpozioane $i conferinte etc. Desigur cii, un MUZEU este o institutie, o sectie sau un compartiment cu caracter distinct, implicind o anumitii organizare. o dotake $i un program de functionare. Deci t r e b u ~ esa fie asigurat cu un personal competent minim necesar. Ca o definitie lapidark : lMUZEUL este institutia (sectia sau compartimentul) care se ocupi cu stringerea, studierea, conservarea, expunerea $i valorificarea sub multiple planuri a obiectelor care prezint2 un interes istoric, gtiintific, artistic etc., ca $i cl5direa care-1 adiposte$te. Dar pina la constituirea unui muzeu sint necesare o serie de actiuni $i activiati pregatitoare, din care mentionez - in acest context - pe cele rnai importante $i de bazb : a). Prima problem5 este aceea de adoptare a unei asemenea initiative $i de fundamentare a importantei ei, a oportunitstii $i a perspectiveior unei asemenea unit5ti culturalgtiintifce, cu caracter complex, istorico-etnografic, tehnico-instructiv $i educativ general. Avind in vedere multitudinea de muzee similare. pentru alte indeletniciri umane, vtiinfifice $i tehnice, a valorii lor indiscutabile pe linia evolutiei istorice a ~ t i i n t e i$i tehnicii rombne~ti, se justifica cu prisosintb, in acelagi context patrimonial $i documentar de mare valoare, pu; nerea l a indemina publicului larg a unul muzeu a1 apiculturii in tara noastrli. Nu rnai trebuie subliniatii utilitatea acestuia pentru apicultori. b). 0 a doua problem2 este aceea de constituire a unui grup de initiativs in cadrul Asociatiei Cresc5torilor de Albine, urmind un program de actiune, care sii cuprindii principalele etape de lucru, judicios intocmit de speciali~ti. fntr6 aceste actiuni $i activitiiti se numsrii adunarea unei documentatii bogate, din biblioteci, arhive $i d e pe teren, de la apicultorii experimentati, cu traditii indelungate in domeniul apiculturii, practicate de generatii in familiile lor-; depistarea $i inregistrarea unor piese $i documente autentice (stupi primitivi de diferite tipuri $i din diferite perioade $i zone, felurite instrumente $i accesorii specifice originale. pentru care se pot intocmi five analitice $i fotografii sau schite etc. c). Concomitent cu lucriirile enumerate rnai sus, sint necesare consemniiri de cit rnai multe date, metode, traditii locale din diferite zoneale wrii in transmiterea stupHritului d e la o generatie la alta de apicultori, completate cu fotografii ale unor pris5ci $i alte aspecte caracteristice ; felurite folosinte ale rnierii, cerii, polenului, propolisului, atit

pentru uzul casnic, cit $i pentru diferite leacuri (multe fiind deja cunoscute pentru unele zone). Pentru realizarea unor asemenea activititi documentare $i d e inventariere. In vederea cornplet5rii patrimoniului muzeistic apicol, o sarcin5 d e onoare a r putea reveni cercetAtorilor Institutului de cerceari apicole $i speciali$tilor din filialele judetene care sint familiarizati cu asemenea activiati $i fac curent deplas i r i de studii in diferite zone. Deci a r fi o activitate paraleli de mare importantii zonala $i nationals. fnceputurile multor muzee $i chiar realizarea integral5 a unora au apartinut unor oameni pnsionati, care s-au ddruit unor astfel d e opere, intrate apoi in patrimoniul cultural-naJional a1 tirii, legate d e numele celor ce le-au infkiptuit, cu multZ trudi ~i nu frird sacrificii. fn domeniul apicol, poate c i tocmai hgrnicia $i mbiestria micilor noastre albine ar putea constitui un exemplu $i un indemn in plus pentru o asemenea operi, care va rimine $i va deveni tot rnai amp15 $i mai folositoare viitoarelor generatii ; iar cei ce o vor duce rnai departe nu vor uita, ci vor cinsti pe inainta~ii care i-au pus bazele trainice $i i-au dat valoarea de inceput. Deci o astfel de activitate, deloc simpla dar foarte meritorie, dedicat5 realizirii in perspectivki a unui muzeu a1 apiculturji in Romjnia, se poate organiza in urma unei consf6tuiri a Comitetului Executiv a1 Asociafiei Cresciitorilor de Albine, pe baza consult5rii prealabile a filialelor ~i a Institutului de cercet4ri apicole, urmind a fi dezbntut.5 s l eventual aprobati cle Congresul A.C.A. din Rom3nia. Ca faze intermediare. strict necesare, cu rol instructiv $i mobilizator, se constituie, pe de o parte, realizarea unor expozitii temporare in diferite zone $i centre apicole importante, cu participarea apicultorilor care dispun de materiale adecvate ; t a r pe d e alt5 parte, prin investigarea muzeelor etnografice (inclusiv a celor in aer liber din t a g ) , care au piese originale gi din dorneniul apiculturii, precum $i solicitarea de documentatii, indrumiri de specislitate pentru activititi de adunare a obiectelor pentru muzeu, de intomire a unor fi$e analitice corespunz5toare $i a modurilor de i n t m i r e a unor chestionare $i de inregistrare a datelor legate d e obiceiuri, metodologii, traditii, valorificare etc. Consideriim cii, multe asemenea aspecte $ aci tiuni sint deja in vederile $i greocup5rile Institutului de cercetari apicole, a condum i i apiculturii din Romdnia $i cele ale filialelor judekne etc. Iar printre apicultorii pasionati, cu profesii inrudite sau tangente, precum $i cci ce activeazfi in cercetare, InvZitBmint, domenii tehnice etc., se vcr giisi multi amatori care si devinii

membrii fondatori, prin contributiile lor la realizarea unei asemenea institutii. Grupul sau comitetul d e initiativj constituit, va putea elabora, in funaie d e materialele deja existente $i d e cele necesare in completarea unui patrimonid muzeal, un chestionar pentru cei ce vor face investigatii pe teren, persoanele avind $i un document oficial in acest scop eliberat d e cgtre organele in drept. Tot in leg5tura cu lucraile pregiititoare se impune $i intocmirea unui proiect tematic, care s5 cuprind5 continutul, ~ t r u c tura, schema d e organizare *i prezentare a muzeului apiculturii in RomSnia, pe compartimente (sectiuni $ teme generale i $i speciale), precum $i sectoarele aferente functionale. rntrucit spatiul acestui prim articol nu n e permite o prezentare dezvoltat5 a unui model d e proiect tematic orientativ, vom prezenta nurnai o form5 sintetics, schematic5 cu elementele de baz8. Un prim compartiment (prima sect i m e ) trebuie s5 cuprind5 prezentarea genera& qi special5 a albinelor : originea $i evolutia albinelor domestice (cercet5torii Sustin c ele sint originare din India) ; H principalele specii de interes pentru apicultura rom8neascZi ; morfologia extern5 $i anatomia albinelor (matc5, trintor, lucr5toare) ca $i reproducerea ; constructia fagurilor (in naturh) ; rolul albinelor in nat d , polenizare ; produsele de baz5 (naturale) ; roiuri ; abiceiuri, organizarea stupului $i aspecte de comportament ; duvmanii naturali ; bolile albinelor ; plante melifere etc. ; cele mentionate fiind doar exemple. Pentru aspecte de anatomie $i morfologie extern6 se pot folosi $i ,,modele fidqle" (m5rite l a scar5, cu respectarea exact5 a formelor $i dimensiunilor, ca $i a culorilor), de dimensiuni convenabile pentru a f i percepute toate elementele principale (ping la 40-50 cm lungime a corpului), sau figuri fidele colorate etc. Latura ex plicativ-ilustrativl ar putea f i completatg c imagini realizate l microscopul elecu a tronic, sau microscop electronic cu baleaj, care red5 $i relieful pieselor fotografiate (corp, picioare, antene, piese bucale etc.).
A doilea compartiment (sectiune), 1 avind un spatiu rnai mare. trebuie s5 prezinte imagini din istoria albinSritului E n R o d n i a , pe baz5 de piese tri qi hidimensionale (stupi salbatici din natur8, stupi primitivi inceptnd cu cei rnai vechi pin5 l a primii stupi sistematici, imagini fotografice, documente in faximil, stampe etc., din diferite zone ale tgrii $i alte materiale adecvate, inclusiv piese d e art5 plastics - picturi, gravuri, desene, sculpturi, originale sau copii ; imagini din reviste $i cgrti vechi privind stupgritul), toate prezentate cu explicatiile $i datele istorico-et-

nografice etc., precum $i feluritele scule $i instrumente fdosite de vechii apicultori (dispuse aljturi d e stupii $i imaginile epocilor corespunz5toare). de asemenea cu explicatii prlvind mesterii care le-au fabricat, zonele etc., ca mgrturii de culturs material5 a evolutiei stup5ritului in tara noastr5. Tot fn acest compartiment vor fi intercalate prezenari ale produselor apicole, folosinta lor direct5 $i moduri de prelucrare, date despre produceie, comert, precum $i folosirea unor pmduse in medicina popular5 $i farmaceuticii vech-e etc., cu exemplificiiri $i documente ale vremii. A1 treilea compartiment (sectiune), v a cuprinde apicultura modern5 qi contemporani, de cind s-au produs primii stupi sistematici, mobili (cu rarne mobile, fat5 de stupii fixi, cu faguri fixati pe peretii stupilor), unde, pe ling5 prezenearea principalelor tipuri de stupi $i a elementelor componente. c a $i a valorii lor practice $i economice, vor fi prezentate $i asp e c k privind valorificarea rnai complex5 a produselor apicole, inclusiv pe bai5 semiindustrial5 $i industrials, ca $i extinderea $i perfectionarea laturilor privind selectionarea albinelor (castelor), a diferitelor prodase, inclusiv farmacolog,ia $i medicina apicol5 (apiterapia), h intreaga s a evolutie - cu prezentarea calit5tilor unor asemenea produse $i a importantei lor terapeutice, al5turi de materialele din care s extrag etc., bazate pe cercetgrile medie co-farmaceutice rom5nevti in primul rind.

A1 patrulea compartiment (sectiune), va cuprinde realidrile de ultimg or& a apiculturii in Rominia, fiind in a c e l q i timp un compartiment cu caracter rnai mult sau rnai putin temporar, expozitional, care va putea servi $i pentru unele prezent5ri ocazionale (conferinfe mai importante apicole, simpozioane. consf5tuiri etc.), schimburi de experientii pe plan national $i chiar international. In acest compartiment vor putea figura $i documente, c k t i , reviste, afive, prospecte $i alte materiale de interes pentru apicultori, spre documentare la zi, adic5 ilustrind ultimele noutAti in domeniu atit din punct vedere tehnic. cit $i teoretic-profesionist. h t r - o conceptie modern5 despre muzee. deci pentru asigurarea unei activit5ti dinamice, eficiente $i complexe a institutiei respective, se rnai impun o serie d e compartimente conexe. In primul rind o sals de conferinte (reuniuni, sesiuni, simpozioane etc.). dotat5 cu aparaturk d e proiectie pentru diapozitive $i filme, chiar cb aparatur5 video In prezent, E care vor n putea avea loc toate felurile d e manifessri vtiintifice, de inv5t5mint d e profil, consf6(continuare in pag. 25)

Marturii de arhiva asupra albinaritului O Oltenia n


Prof. Emilia Marin POPESCU-DICULESCU Dupg cum am mai anuntat, tn perioada 12-14 iunie 1991 s-a desfiigurat la Tirgovbte cel de-a1 XI-lea Simpozion national de istorie $i retrologie agrarii a RomLniei. Amsnunte asupra lucrzirilor simpozionului vB Vom oferi intr-Un numiir viitor. I n numiirul d e t a w publiciim prima p a r k a unei comuniciiri prezentate In cadrul sectiei de istorie a apiculturii s simpozionului de ciltre distingii nogtri colaboratori din zona Olteniei, profesorii Ernilia $i Marin POPESCU-DICULESCU care, igi fac o datorie d e onoare din stringerea $1 interpretarea unor date d e rnulti istorice, precum qi a unor rnzirturii liferare privitoare la fenornenul apicol romhesc.

Geografic, Oltenia se tntinde intre Olt $i Cerna, intre Dunire $i tinuturile muntoase ale lantului carpatin, cuprinzind in chinga s a vestitul Jiu ca simbol a oltenilor $i Oltetul, un 1 copil curninte al b5trinului gi furtunosului riu ce nu i-au stat in cale nici muntii cei mari. Din timpurile despre care numai imaginatia P$i spune cuvlntul, ,,albinele o caracteristicg a pimintului carpato-dungrean au provocat uimirea lui Herodot pe la inceputul secolului V 1.e.n. 1nc5 din vremea aceea, ,,Dacia a fost tara mieriii4 :I ,.Cit despre albine, ele sint aga d e multe pe t5rmul sting a1 DunBrii, incPt impiedici chiar $i pe oameni sa treacg fluviul". 0 notit5 d e mare pret CuleasH de Elian, naturalist ce M i a in sec. a1 IV-lea P.e.n, consemneaz5 ,,cultivarea albinelor de &itre aceast5 ramuri a poporului scit", din zona Mehedintului : ,.La sciti frigul e nesupgricios pentru albine, incit ei fntrebuinteazg nu mier e strsini, ci local%, ba o $i e x p o d , vindnd faguri mizilar". Explicabil este, dup5 cum conchide A. D. Xenopol fn ,,Dacia TraianHU, ,,ca mierea $i ceara s5 f i fost in toate timpurile productia d e c5petenie de aici, din moment ce din timpuri uitate $i pin5 astZizi,

pe sterna de d5ruire $i bel$ug a Mehedintului este desenatA o albinV2. Cu marele s i u har de povestitor, Eusebiu Camilar $i-a imaginat chiar o scenH d e neuitat in care ospitalitatea p5mintenilor fnmoaie trufia solilor : , , h a i n k de a trece la rostul acestei adunW, v8 rog s8 binevoiti a vii indulci cerul gurii cu miere de la noi.. . 1ndat.A s-au infitivat pe talagere de aur faguri proaspeti Pribegii au mu$cat din fagure $i de placere a u plesnit din limbi'I3. La portile inguste ale acestor adiposturi naturale s-au ap5rat dacii lui Rubobostes, Burebista ori Decebal. ,,Vulttrii d e p e cele $apte coline" care piizeau $i ap5rau intrgrile spre Sarmizegetusa i$i f5ceau ochii roata peste tinutrile cgrora as%zi $i mai mult li se spun oltenevti. In fata iminentei invaziei romane pusg la cale de temutul impgrat Traian, trimisii lui Decebal coborau pe firele apelor Cerna, Jiu $i Olt cu gindul ,,sB stirneasca oamenii din linivtea muncii $i sg alcltuiascl repede oaste sub ~teagurilec5peteniilor.. . Trimi$% intirziau indeosebi la pris5cari. Abia dup5 ce sfir$eau $ acevtia de pus la ai dBpost mana florilor se finduiau ridicind armele si steagurile din cotloane ! Cum prisicliritele prindeau a plinge, d u p i obiceiul tuturor femeilor la zbucium, b5rba-

tii scrf~neau, hoGrhdu-le ca nu cumva sg le is pi teas^ c i qarpele sg fug5 d e l a munc5 !.. . Aici, in aceste vetre ad& postite de primejdia n i v b lirilor, s-au organizat pridetele $i cnezatele, voievor datele, primele unitgti poliadev&+ tico-administrative, rate celule care alc8tuiesc. fagurele cel mare $i rotund a1 tirii". ,,Din ridscini de legends $i balad8, cum atit d e frumos se scrie in titlul unui, volum publicat d e reputatul' istoric $i povestitor doljan, A1 Mitru, deprindem prima fnsemnare documentar& apiml?L oltaneasci, la 1387: ,,miere $i cear5 pe m&sur5, cit va aduce anul"4 pentru m5n5stirile Tismana $i' Vodita din partea lui Mircea cel B5trin. Urmeazi in1388 dania aceluiqi voievod catre m5ngstirea Cozia; Fugara mentiune devanseaz5 cu cel putin patru ani' atestarea adus5 ca mirturie de Costea Marinoiu in volumu1 ,,Inscriptii in c5rbune"G: Scriitorul aducea ca argument actul emis de Mircea cel BBtffn la 8 ianuarie 1392 : ,,In judetul Vilcea p e fiecare an s5-si adune in$i$i cglug8rii albink-itului $i s i le fie mierea pentru nevoia msnlstirii, iar ceara sB lefie pentru bisericV6. La 6 august 1413 marele voievod ce-$i v a afla locut de veci pe malul Oltului, indritgit $ ap5rat cu a t i t a i

strgsnicie, la Cozia, va da inlesnire la vama din care vom deduce importanta produselor apicole in comparatie cu alte bunuri alirnentare de schimb, raportul fiind d e 6 pin5 la 1 2 ori mai mare : ,.La acestea se adaug5 ceara cintAri& cu maja, pentru care se platea vamii 12 ducati, vinul $i miedul in butoaie, pl5tind vam5 6, respectiv 12 ducati, brinza in burduf, de fiecare burduf vama fiind 1 ducat"' (miedul este un subprodus apicol delicios $i reconfortant obtinut prin ferrnentatie ahaerobil, dup5 o tehnic5 specialri). ,,De la Jupan Barbulu mare ban a1 Craiovei" la 1529, septembrie 25, p5str5m un document prin care aCeSh intiregte m5nlstirii Bistrita ,.stupsria din Murgag cu toti stupii'' spre a fi ,,de ocin5 $i de ohab5, iar c8lugirilor de hran5, iar noG de veqnicg pornenire-s. C5 stupgritul in Oltenia era o ocupatie pe cit de nobil5, pe atit de rSspindiG, intelegem dintr-o ocolnicg toponimic5 dat5 de voievodul Mircea Ciobanul in 1547 in care este hotgrit tintutu1 mognenilor din Izvorani pin5 la ,,$tiubeiul din drum'is. . ,,Un c515tor italian inainte de Mihai Viteazul, Botero" pomengte pe la 15EO. despre .,marile bogPtii de miere $i de cear5.. din Olt"tO Se vor.be$te aici $i despre ora$ul Rimnic. Cu mai putin de dou5 luni fnaintea istoricei lupte pentru neatirnare de la Criluggreni, din 13 august 1595, Mihai Viteazul mai are tirnp s5 f a d o danie ,,c5lug5rului Silvestru de Brezoi.. dou5 f21ci de loc de stupins.. . trei locuri $i in cursul Stupinei din deal $i din vale $i din poianii"".' Radu Mihnea voievod dB dreptul in aprilie 28, 1616 lui Radu, nepotul Velicgi B h e a s a din Craiova s5-si tin5 ,,ne$te p5ine $i ne$te stupi ce are la sat la Cornet $i s i q i ia toate bhcatele cite va avea in satfit2. ,,Un cSl5tor sirian in Prin-

cipate la j u d t a t e a veacul lui a1 XVII-lea, Pavel d e Alep, ne fnf5ti~eazb pe cel mai bogat boier a1 tarii, pe Brincoveanul cel EBtrin : .,Preda, bunicul aceluia cqre va fi domn ; numai in asezarea lui de cripetenie, in Oltenia, chiar in satul Brincoveni, d e unde plecaseMatei", t i n s : 12 000 de capete de vite, 30 000 de oi, 400 de boi, 1000 de bivoli, 4000 d e porci $i are 800 de stupi pe posesiunlle lui din 200 de sate'' lo. Sprijinindu-se p e mica boierime razboinica olteanil, lvIatei Easarab, a cgrei stspinire a fost foartc lung& $i in stare de a se apara impotriva oric5rei incerc5t-i dwmane, i$i avea veniturile asigurate, fntre caw. pentru el, ,,60000 lei pe stupi $i 70 000 lei vama sultanului pe rniere"lO. Privilegiile de a fi scutiti de ,,bir d e taleri, de mierea cu cear5 $i de toate dajdiile" le au mesterul Preda din Vilcea $i feciorii lui din partea lui Gheorghe Duca la 10 ianuarie 1675!'. In 1710 stuparii olteni erau salarizati" : marele ban a Craiovei, Constantin Stir1 bei intgre~tedeaconului Andronie $i fratilor lui ,,simbria unui stupar" 9. Harta lui Fr. Schwantz, tipirit.5 la 1722. ne ofer5 o imagine vie a drumului pe care il parcurge Oltul in zona sa muntoas5, redindu-se in mod plastic, noua cale ,,Via Carolinau t5iatg in stinca muntelui", ca o inoire.. . a vechii c5i romane". In incercsrile stincii este sugeratii imaginea general& a satului prin simboluri ca : fructe, un pom, vita de vie, un stup de albine. un cenb.. un copil cu trei snopi d e gn^u" etct3. ,,Diata Dumnealui r5posat Ilie Oteteleqanu Vornic", datat5 la 11 decembrie 1732 aflat5 in ,,Actele dc fundatie ~i proprietate ale bisericii Sf. Ilie din Craiova", pune la ,,agoniseala casei sale... ceara ce-o are nevindutii, cu miere, cu bani g a t . i4.

Ispravnicul judetului Mehedinti intAre$te la 1775, decernbrie 2, A$ezBmintul negustorilor din Cern5uti cu egumenul Mihail a1 m5n5stirii Govora. urmind ca negustorii aflati cu pAv5lii pe mo$ia msngstirii, sa dm cite patru ocale de cearl drept embatie1'9. C5 ceara avea un cost destul d e ridicat afl5m dintr-un act din 1775 in care aceia$i negustori de mai sus au platit" cite patru taleri pe an d e oca de de cearii" prirnit5. Zece ani mai tirziu vom avea $i alt5 orientare comercial5. Cltiva boieri din Am,ir5$ti ,,au socotit ocaua de cear5 doi taleri $i ftiina, 6 0 bani" ; de aici reiese c5 ceara era mai scumpa de Sapte ori decit fgina. f n ,,Inventarele arhivistice ale Procuraturii judetului Vilcea" g&im o multime de corespondente cu Marea Vornicie, incepind cu anii 1830 cu referiri la : ,,aprovizionarea cu seu $i cear5 pentru lumin5ri $i interzicerea vinz5rii in strgingtate a acestor produse'< :I5. I n rindurile de mai sus am incercat sri repunem in lumini3 citeva docurnente d e mare valoare ce atest5 cu prisosint5 faptul c5 albinaritul a cunoscut de-a lungul timpului o mare dezvoltare in tinuturile 01teniei care ofereau conditii propice de clim5 $i flor5 melifer5. fntr-un material viitor vom prezenta cititorilor citeva g h d u r i ale unor oameni d e culturg ce-$i au obirsia in aceast2 regiune, ginduri referitoare, bineinteles, la albinirit $i albine.
BIBLIOGRAFIE
1. Constantin

C. Giurescu, Dfnu C. Ciurescu, Istoria romdnilor, Editura $tiintificci, Bucure~ti, 1974 ; p. 34 ; 2. A. D. Xenopol, Dacha Traian.6, Editura Stiintificd fl Enciclopedicii, p. 58 ;

Camilar, Povesra $tiiniificd $i Enciclotiri istorice, Editura Tinepedicci, Bucurevti, 1976, retului, p. 7 ; p. 53 ; 4. Nicolae Constantinescu, 8 . Documente privind istoria monografia Mircea cel ROmBniei, vO1. Tara Bdtrin, Bucureqti, EdituRomaneascd, act. 75 (D.I.R.) ra Militard, 1981, p. 21 ; 5 . Costea Marinoiu, Inscrip- 9' ComOri arhivistice vilcene' vol. 11, editat tii in cdrbune, Editura tia gcnerald a de DirecEminescu, 1985, p. 61 ; statului din Romhnia, Bu6 . ~ ~ m e n tRa u m a n i e ~ Hisc u r e ~ t i , 1985, p. 17, 32, torica, vol. I , Tara RomB107, 109, 214 ; neascd, p. 44 ; 10. Nicolae Iorga, Istoria 7. Constantin C. Giurescu, romanilor p i n cdldtori, Editura Eminescu, 1981, Dinu C. Giurescu, Istoria romanilor, vol. 11, Editup. 177, 243, 262 ;

3 . Eusebiu

. Tars ' RomBneascdi, vol. VZ, act. 288, p. 272 ; 12. D.I.R. vol. I11 Tara Romitneascd, act. 12 ; 13. Costca Marinoiu, Drumuri pe Olt, Editura Eminescu, p. 47. 14. Vol. ,,$apte biserici cu averea lor proprie", Bul g o 4 , P . 241 ; 15. Znventare arhivistice 8 , Prefectura Judewlui VElcea, vol. I, editat de Directia general6 a arhivelor statului d i n R.S.R., Bucure~ti,1977, p. 25.
11. D.I.R,

~.mmm.@mnmmma...mm.mwmmIIaIIuII.:mmmm

PENTRU n N MUZEU AL APICULTURII IN ROMANIA


(continuare d m pug. 21)

tuiri, chiar congrese $i reuniuni mai largi. Pentru o mai mare atractivitate $i eficient5 de public larg, amenajarea unei unitAfi care s5 ofere publicului ($i oaspefilor dup5 caz), diferite produse apicole, produse medico-farmaceutice tip apiterapia etc., dulciuri gi rgcoritoare. De asemenea. dac5 spatiul inconjur5tor permite - $i ar f i excelent acest lucru - s5 f i e amenajat un spaVu verde cores~unzgtor,cu vegetatie ierboas5 (floricol5) $i lemnoas5 (arbori $i arbugti adecvafi hrgnirii albinelor), unde sti fie instalati cEtiva stupi, de diferite tipuri (poate chiar $i primitivi), i n funqiune. care ar constitui o continuare a prezentririi pe v i u a acestei atit de interesante, complexe ~i in acelasi timp atit de bogaG i n roade indeletniciri, a stupgritului, una din cele mai vechi gi mai r5spindit3 i n tara noastrg.
(continuare in numcirul viitor)

BIBLIOGRAFIE

BUCATA (P.), 1986 - Propolisul. In Manualul Apicultorului. Ed. 6 . Bucuregti, p. 255-260. C A N T E M I R (D.), 1973 - Descrierea ~ ~ 1 dovei (cap. V I I - Despre animalele sdlbatice $i domestice). Bucure~ti, p. 57-63. HRISTEA (C. M.), 1947 - StuPEritUl tratat complet de apiculturd. Ed. 3. BucureSti, p. PAPADOPOL (A.), 1990 - Mijloace de comunicare $i orientare la albine ; importanta lor ( f n loc de introducere). Rombnia apicolli. Nr. 11. 1990, p. 8. **+ ROMANIA APICOLA, 1990 Statutul Asociatiei Crescdtorilor de Albine (proiect). A n L X V , Nr. 12. Bucuregti, p. 1-9.

:~~~=~=I~I=I=I~I~I~I~IIIII~

IN

ATENTJA CITITORJLOR !
-

1 CE S-AU MANIF'EST.4T IN DIFUZAREA REVISTEI ANUL TRECUT

PENTRU AlBONATII NO$TRI CARE DIN CAUZA NEREGULILOR

] ($1 - D m PACATE ! AU PRIMIT TOATE

SE MA1 MAlNIFESTA $1 I N ACEST AN) NU CELE 12 NUMERE ALE REVISTEI PE ANUiL 1990, F A C W CUNOSCUT CA IN REDACTIE MA1 EXLSTA UN STOC ! LIMITAT DIN TOATE EXEMPLARELE LUNARE. I DORITORII POT INTRA IN POSESIA ORICARUI NUMAR DIN i 1991 SAU A COLECTIEI ANUALE SCRIINDU-NE PE ADRESA: i REDACTIA REVISTEI ,,ROMANIA APICOLA", STR. IULIUS FUCIK i NR. 17, SECTORUL 2, BUCURESTI, PLATA SE VA FACE PRIN i RAMBURS LA PRIMIREA REVISTELOR.

Actualitatea clasicilor apiculturii

INTEPATURILE ALBINELOR (11)


N NICOLAESCU @i . G STOINESCU .
Ce sti facem in caz de inteptituri. Cind s-a intimplat sd t e intepe o albind, scoate d t mai repede acul, fiindcd el continud sd se infigd in carne, chiar dupd ce 6-a rupt de la albinii. Grija de cdpetenie e sd nu ldsdm timp, ca biigica sd-gi verse tot veninul in intepdturd. De reguld, acul se rupe Empreund cu bd$ica cu venin $i o parte din intestinele albinei. CEnd scoti acul, feregte-te sd nu stringi bdgica, care n v a vdrsa in r a n i g i veninul rdmas E ea. Treci cu limba briceagului pe sub bdgicd g i tragi acul. Cind n-ai briceag la indemind, unghia t e poate sluji tot aga de bine. Dupd ce a m scos astfel acul, trebuie sd sldb i m puterea veninului, ca sd zdddrnicim urmdrile fntepdturii. Pentru aceasta apdsdm carnea imprejurul fntepdturii, ca sd d d m veninul afard, apoi spdldm rana cu apd sece, care potolegte durerile. Tdiem in doud o ceapd g i cu partea tdiatd frecdm tocul intepat. Zeama de ceapd sldbegte puterea veninului. Mai putem stoarce @ freca locul intepat, cu frunze verzi de izmd, d e pelin sau de pdtrunjel. Unii intrebuinteazd apd amestecatd cu otet, tincturd de iod, ori cu apd de var, cu acid fenic sau amoniac g i cei mai multi, saramurd. Acidul fenic $i amociacul iau durerile @ impiedicd verrinul sd-gi urmeze i efectele, m bine decit oricare altd doctorie. Altii se simt mai bine, ungind r a m cu untdelemn, cu miere sau cu spirt. 0 retetd bun6 mai e urmdtoarea : Form01 4% 5 grame A P ~ 10 grame Alcool curat 10 grame

m e a la fez. Pentru unii foZosesc uncle, pentru altii, altele. Cazurile de intepdturi numeroase se intimp16 d i n pricina nesocotintei noastre, fie cd a m ldsat afard miere, care a stirnit furtigagul $i a Dntdritat albinele, fie cd n-am ldsat luctdrile la stupi, fndatd dupd cele dintii fntepdturi. fnfepdturile numeroase sint o adevdratd otrdvire, care pune viuta in primejdie. Intepiiturile numeroase aduc mari tulburdri in trupul nostru : iutesc sau incetinesc mersul singelui in vine, fac great6 $i vdrsdturi; rdsuflare grea; scuipat $i sudori multe. In asemenea cazuri trebuie sd ajutdm trupul, sii dea afard veninul, prin rinichi, luind doctorii care stirnesc multd urinare, $i prin cdile mistuirii, cu ajutorul curdteniilor $i a doctoriilor care aduc vdrsdturi. I n acelagi t i m p oblojim locurile fntepate, cu cirpe muiate in up& rece amestecat6 cu putin spirt sau cu amoniac; iar i n cazurile cele rnai rele, cu cirpe fierbinti. V i tele intepate de albine trebuiesc frecatecu u n mototol (jsomoioc) de paie, ca sd le scoatem acele ; dupd aceasta le frecam rdnile cu spirt sau cu acid fenic sldbit cu apd. Cind n-avem la indemind aceasta, le stropim cu apd r e c e ; iar dacci e cu putin$6 le scdldiim i n k - u n riu. Cum ne apsrgrn de intepsturi. fmpotriv a infepdturilor n e putem apdra fats cu un voal subtire si ugor. Voalul ne dd mi multd incredere, care n e ingdduie sd lucrdm mai bine d e d t atund cind, gttindu-ne fdrd nici o apdrare ne agteptdm d i n minut in minut sd n e vedem intepati. Partea din dseptul ochilor trebuie sii f i e neagrd, ca sd n u impiedice vederea. MarDacd se intimpld sd nu a v e m la ,En- ginea d e sus a voalului e prinsd cu u n amintite, elastic in jurul unei pdldrii de paie ; iar demind nici una d i n substantele putem Entrebuinta cerumentul (ceara) din cea de jos, de asemenea cu u n elastic se ureche, produs natural, care oricit de cubag6 sub gulerul hainei. U n metru de voal rati a m fi tot gdsim atit cit ne trebuie fn lung g i de 60 c m in lat e de ajuns penpentru citeva intepdturi. Dupd ce a m t r u a acoperi fata. Unii stupari se servesc smuls acul d i n fntepdtur6, scoatem cu un de mdgti de pinzd deasd sau sirmd. Pe arbetigor, pe care 1-am invelit Ontr-un cagita soarelui, sirma se incinge $i n e propdt a1 batistei, putin cerumen d i n fundul duce durere de cap. Minecile hainei treurechii. 11 punem pe locul intepat $i fricbuie sd fie strEnse cu ajutorul unui $iret tiondm u$or cu virful degetului. Dacd prosau elastic la incheietura miinil, ca sd nu cedeul nu este igienic g i nici frumos, n e poatd intra albinele. Dacd haina e incheupireazdi in schimb suj erinta. iatd la toti nasturii g i pantalonii d n t bdDar sintem datorf sd mcirturisim, cd nid gati in ciorapi sau bine stringi imprejurul una d i n doctoriile intrebuintate nu lu(conitnuare fn pag. s t ) creazd tn chip neschimbat .$ la toatd lu-

du-se sii nu se ridice gi matca din stupul donator. Ramele scoase s e a$azh Pntr-un stup go1 cu urdinivul inchis l a inceput pentru a se evita depopularea lui. Roiul se formeazA din patru rame bine acperite cu albine dintre care dous cu puiet $i doug cu miere $i p&stu~%. Dupti citeva ore in roiul nou format se introduce o mat& tinfir& imperecheat6 folosind metoda clasic5 de introducere a m5tcilor in colivii. In lipsa c u l b sului se administreazs pofiii rnici d e sirop in proportie d e 1 kg z a h k $i dous p5Gi ap3. Pentru a putea rgspunde domnului Alexandru Chituc din ora$ul B&ile Govora, jud. Vilcea, referitor la albinele ciclop. ne-am adresat doamnei biolog Mihaela verban. Albinele ciclop sint albine mutante la care lipsqte unul dintre ochii compugl. Ochiul existent este mai mare $1 situat central, situatie care a generat gi denumirea. Avem de-a face cu o mutatie. o modificare spontang gi deci necontrolata. Albinele ciclop nu sint productive, i a r la trintori aceasta mutatie are ca rezultat $i absenta testiculelor, implicit sterilitate. Sub aceastii dmumire - albine ciclop a u fost descrise de Ruth Lotmar in 1936 (ciclops) $i mai apoi de Horst Dustamann in 1975 (einsugig). Ca experiment, se poate incerca pBstrarea mutantei intrucit existg un anumit procent de transmitere la urma$i prin lntermediul oufilor. S e rezolvrI prin ins&mintare artificial5, in repetate generatii, a unel m5tcr cu sperm& de la proprii fii. Oricum, o colonie cu numero$i indivizi ciclop nu se poate intretine singurB ca d e atlfel orice colonie rezultantil a unei actiuni de consangvinizare. Pin5 in prezent nu se cunosc detiniltori de familii cu albine ciclop, de acest aspect nefiind preopreocupata decIt cercetarea genetic&, aga c& nu aveti cum s5 vii procurati asemenea indivizi. Amgnunte asupra acestei probleme puteti g5si in lucrawa ,,1ns5rnintarea instrumental5 a miltdlor", de Fr. Ruttner ed. I $i 11, Editura APIMONDIA.

Un n d r destul de mare de scrisori sosite la redacve ridic3 problema obtinerii de roiuri artificiale, semnatarii interesindu-se asupra celei mai simple metode pentru aceast.5 operatiune. In nun-drul de ast5zi 6 s p u n d e pe aceastil tem5 ing. Traian Volcinschi. In literatura de specialitate sint descrise pe larg diferite metode de formare a roilor artificiali prin metoda de divizare simplg, prin stolonare, prin metoda d e roire artificial5 intensiv simplificat5, formarea d e familii ajut5toare permanente sau temporare etc. In cazul apicultorilor amatori care au un num5r mic d e familii d e albine $i vor sB realizeze n dublare a efectivului lor se poate aplica cu succes metoda inmultirii familiilor prin divizare simplg. Lucrarea se execut.5 imediat dupg valorificarea culesului la salcim pentru ca la a1 doilea cules principal d e var5, farniliile nou formate s5 p o a 6 ajunge la o dezvoltare corespun&aare. Pentru aceasta dintr-o familie puternic5 s e scot jumstate din fagurii cu puiet care s e q a z 3 intr-un stup gol. S e va urmsri ca la divizare, puietul, hrana $i albinele tinere s&fie in p3rti cit mai egale. Avezarea celor doi stupi se face la dreapta $i la stinga fostului loc a1 urdini~ului familiei care a fost divizata, astfel ca num5rul albinelor culegiltoare aflate in zbor s5 se reintoarcs la cei doi stupi intr-un num5r aproximativ egal. Matca familiei divizate se lass in stupul nou format. La familia orfan5 r3ma.G far$ mat&, se introduce dup5 cfteva ore o matc3 tin5r3 imperecheat5 in colivie Enchisti care se va elibera dup5 48 ore prin deschiderea coliviei $i aplicarea unui c5pZtcel subtire de cear5. In cazul apicultorilor cu un num5r mai mare de stupi gi care nu doresc sii SIBbeas& prea mult familiile de bazti se recotnand5 metoda de roire artificial5 prin stolonare colectiv5. Pentru aplicarea acestei metode se scoate din fiecare familie puternic5 cite una sau doug rame cu p u ~ e t cgpgcit, bine acoperite cu albine urm5rin-

8 REGINA, MATCA sau IMPARATEASA ? se intreabil dl. Simion Potroac5, comuna AsBu, jud. Bacau referindu-se la dezbaterea revistei pe tema ,,Mat& sab reginA ?" Legat de acest subiect a m primit neqteptat de multe scrisori $1 am hot5rft c publicarea tuturord a r fi putut 5 transforma aceastB dezbatere Intr-o polemics steril5. De altfel, optiunea pentru denumirea de matc5 sau regin5 nici n-o cosidergm atit de importanta incit s3-i acord5m un amplu spatiu tipografic. 0 dat5 cu publicarea acestui r5spuns consider5m dezbaterea incheiata $i a$teptAm de la ci-

titori propuneri de alte subiecte a c5ror importanH s5 justifice publicarea unor opinii diferite. Cel mai amplu articol in care se incearc5 acreditarea unui r5spuns la intrebarea MATCA SAU REGINA ? a fost publicat in nr. 211991 la pag. 12 $i apartine statornicului nostru colaborator $i talentatului publicist ing. Traian Volcinschi acesta realizind $i un sondaj de opinii in rindul unor personalit5ti de prestigiu din viata apicol5 contemporan5 (E.T.). La prima dumneavoastr5 intrebare, domnule ~ i r c e a Muntean din Oraqtie, jud. Hunedoara v5 r5spundem c5 mai puteti s5 v 5 procurati un uscator electric depolende la Combinatul apicol (telefon : 33.20.50 serviciul desfacere). Pretul actual este in jur d e 2000 lei. In legftur5 cu posibilitatea d e a parca pavilionul apicol $i de a obtine o vatr5 de stupins, problema se poate rezolva doar pe plan local. Sper5m c5 ping la data acestui r5spuns ati intrat in posesia tuturor numerelor d e revist5. Am solicitat pentru a d a r5spuns domnului Gheorghe Neagos din orav Victoria, jud. Bra$ov pe dl. Alexandru Nicolae, consilier juridic $ef la A.C.A. care v5 face cunoscut c5 vetrele d e stupin5, dup5 aparitia legii funciare pot fi obtinute a$a cum se arata in capitolul VI art. 73 $i 74. h aceste articole sint nominalizate organele E competenta carora intr5 solutionsn rea cererilor de acordare de teren, respectiv comisiile comunale sau municipale ale primsriilor precum $i ocoalele silvice in situatia in care terenul vatr5 de stupin5 se afl5 pe raza acestor ocoale. Pentru obtinerea vetrei de stupin5 este necesar5l.ecomandarea filialei judefene de care apartineti, din care s5 rezulte c5 sinteti membru a1 asociatiei $i citi stupi detineti. Domnule Relu Cotoban, localitaka Chirnogi, jud. C515ra$i, pentru a v5 putea rfispunde am apelat la domnul Nicelae V. Iliqiu care v5 recornand5 s5 incepeti experimental obtinerea de venin pe n u d r u l de stupi pe care il detineti. Nu trebuie foarte multi stupi pentru inceput. V - este necesarg ins5 aparatur5 specialg. R . -- - rndrum5rile le puteti gasi E broqura ,,Ven ninul de albine - instructiuni tehnlce pentru apicultorii produc5toriL', autor ingA. Mfilaiu. Pentru obtinerea lfipti$orului d e mates. aceeavi mentiune : puteti incepe c u citi stupi aveti, aplicind tehnologia descrisfi in Manualul apicultorului, in instructiunile tehnice publicate in ultimii ani, precum $i in articolele revistei pe a c e d 5
--

asociatii publicat in nr. 611991 al revistei. Ne bucuri3 c5 sinteti un cititor statornic a1 revistei noastre $i v5 multumim pentru aprecieri. VB ur5m succes in .intreaga dvs. activitate apicol5. Domnule Ioan Lazar, era$ Anina, judel Cars$-Severin, ne bucur5 faptul cB ati primit toate numerele restante din abonamentul dvs. Iat.5 c5 Directia Expedierii Presei, atunci cind este sesizaG $i greveala ii apartine rezolv5 prompt situatia. V5 multumim c5 ne-ati scris precum $i pentru urlirile transmise. Din p5cak primim in continuare scrisori in care semnatarii ne anun@ ca nu $i-au primit abonamentele l a revisa. A$a cum am precizat $i in numarul anterior cei care se ghesc in aceast5 situatie tre* buie ss se adreseze mai intii oficiului, p q tal de care apartin, sa verifice exlstenta numelui pe lista de abonamente, apoi directiei judetene de povt.5 $i telecomunicatii. Acest r5spuns este valabil pentru : Sanda Sabin, sat Dumbrava de Mijloc, jud. Mehedinti ; Nicu Dobre, comuna Odobe$ti, jud. Dimbovita; Victor Hantea, comuna Grolo~tita, jud. Dolj. Vasile Marola, Hu$ip jud. Vaslui ; Constantin Neagoe, Petroqani, jud. Hunedoara; Marin Vasilescu, comuna Bolintin Deal, jud. Giurgiu ; Ioan Chiril5, Onevti, jud. Bac5u ; Domnului Iacob Stupinean din comuna Ciochina, jud. Ialomita ii r5spunde a s k 4 ing. Remus Lungu din cadrul serviciului tehnic a1 A.C.A. In cazul in care in stupii dvs. tr5iesc $i muvte inseamn5 c5 puterea familiilor de albine pe care le aveti este necorespunz5toare. Pentru stirpirea mu$klor este necesar s5 aduceti familiile de albine la o putere de nivel corespunz5tor. Atunci vor dispare sigur mu$tele. Nu este bine s5 iernati albinele in sere. Pentru a v5 edifica asupra modului E care trebuie iernate familiile de albine n v5 recomandiim s5 v5 procurati de la magazinele A.C.A. din judetul dumneavoastr5 lucr5rile ,,hitiere $i practic5 in apicultur5" de E. MBrza $i N. Nicolaide $i ,,Iernarea familiilor d e albine" de I. Miloiu. V5 ur5m succes in activitatea apicol5.

Doamn5 Galina Vizneac, or* Stefan Vod5, Republica Moldova, spergm c5 pin5 in prezent v-au parvenit toate numerele de revisti ap5rute in acest an. Nu putem s5 n e interes5m nominal la Rompresfilatelia de abonamentul civs. deoarece aici sosgte centralizat doar numsrul d e abonamente soliciat de Republica Moldova f5r5 numele $i adresa destinatarilor. Dac5 t"-----. mmi pentru a deveni membru al ~ ~ ~ ~ ini continuare ~nu i veti primi revista este ~ t i necesar s5 vfi adresati institutiei prin care cres&hrilor de ~ l b din ~ ~ i Romania aa@ fscut dvs. abonamentuld m a t i - v a filialei judetene. Vg r e c o d n (continuare fn pag. 32) diim sii cititi cu a h t i e Statutul acestei

DOCUMENTAR APICOL

DESPRE BLOCAREA PONTEI


R. CHAISE
TRANSFORMAREA NECTARULUI MIERE

IN

Cind colonia recolteaz5 nectar, el este inmagazinat in primul rind in camera de puiet, pentru a suporta in aceastii zon5, cea rnai caldi din stup, o prim5 $i important5 uscare sub efectul c5ldurii $i a1 ventilatiei. Pentru a ne d a seama de aceasta, este suficient s5 examinam o ram5 de corp luat5 din centrul stupului cind culesul este in toi. Constat.3m rnai intii aspectul acestui fagure. Puietul deschis este r a r in general, a se vedea inexistent. Apare numai sau aproape numai puiet c5p5cit pressrat prin aleveole pline cu nectar, aratind prin aceasta c5 alveolele eliberate prin na$terea albinelor sint imediat utilizate pentru a contine temporar nectarul, pentru a-1 face 92 suporte aceaski prim5 transformare in miere. Mentinem apoi aceast5 ram5 orizontal. In aceastri pozifie, nectarul foarte fluid se scurge la cea mai u$oar5 scuturare. Lu5m o ram5 de magazin necSp5citi. Tinind-o in aceea~ipozitie, constat5m un continut a1 alveolelor net rnai viscoase. Se poate deci deduce c5 mierea este elaboratii in prima faz5 E camera de-pun iet $i c5 existS blocare de pontS atit cit dureazs aporturile mari de nectar intr-un stup unde puietul este foarte dezvoltat. Pentru a ISsa loc recoltei care primeaz5 asupra crevterii, se poate chiar presupune, dac5 judec5m printr-o , observatie fortuitii relatat5 rnai departe, c5 albinele distrug uneori puietul deschis care stinien e ~ t e ,cind ele decid a pune miere in loc. Cind se produce blocajul pontei, de exemplu la inflorirea rapifei, care dureaz5 rnai mult de o lung in timpul roirii, el produce in general febra roitului. Am cunoscut aceas% situatie cind am sosit E zona unde locuiesc de peste 30 n d e ani. h a i n t i , in alte locuri unde culesul de p r i d v a - 5 era mult rnai intermitent, stupii mei intretinuti fS1-3 a c5uta &contrai carez roitul roiau f o a r k moderat $i produceau in final rnai mulG miere $i de fo& bun5 calitate, cu munc5 $i supraveghere reduse. De exemplu, aceast5 miere, care nu cristaliza in faguri ca cea de rapits, era suficient s5 existe o singur5 trecolti pe an. Desigur, aceste conditii noi pentru mine E ace1 moment m-au condus la observare n

$i inovare, cu scopul de a stipini mai bine, prin intelegerea lucrurilor, activitatea coloniilor mele. fn afara acestei perioade de roire, blocarea pontei cunoscut.3 de apicultorii transhumanti la culesurile de var5 (lavand5, floarea-soarelui, brad etc.), se produce in acela$i mod din acela$i motiv, far5 a provoca pentru aceasta roirea. dar crevterea puietului suferri din aceast2 cauz5, reducind astfel num8rul de albine destinate sri supraviefuiasc5 sezonului nefavorabil. Unii autori au o alt.5 explicatie, ei atribuie aceast.3 reducere de puiet unei lipse a polenului in acela~itimp in natur5. 0 observatie fortuit5 m5 face s5 am indoieli in privinta acestei versiuni. Observatie : cind colonia dispune prim&vara de loc pentru construirea de faguri, rnai ales dedesubtul puietului, aporturile de nectar sint in parte consumate pentru edificarea fagurilor. fn acest caz, puietul coboars progresiv pe acevti faguri noi f5r5 s5 fie blocat din aceastg cauz5. Astfel tendinta de roire este foarte atenuat5. Eu v5d aceasta in stupii mei populari reconsiderati. In orice caz, este evident c5 unele colonii sint rnai putin roitoare decit altele, ele produc mult rnai mult, de unde interesul selectiei. COMPORTAMENTUL UNEI COLONII IN TIMPUL UNEI HRANIRI DE TOAMNA Am f5cut cunoscut in num5rul din decembrie 1984 al revistei ca $i in cartea mea, stupul meu de observatie incglzit electric $i am explicat intre altele c5 incetarea puietului in acest stup foarte confortabil are loc in jurul datei de 25 octombrie, rnai devreme decit in alti stupi, contrar a ceea ce s-ar putea crede in mod logic. Intr-un an, vSzind rezervele pentru iarn ceva rnai reduse, am procedat la hr8H nirea acestei colonii cu doze mici pentru a stirnula in acelqi timp ponta mStcii, cu scopul de a prelungi crevterea, pentru a avea rnai multe albine tinere inaintea ierngrii, dup5 cum ne invat5 teoria. Contrar a ceea ce m5 avteptam, am v5zut dispsrind intreg puietul deschis( larve gi ou5) $i albinele au pus siropul in alveolele asffel eliberate. Puietul era slab repartizat dedesupt dup5 hr5nire $i el nu

s-a prelungit mai mult decit d e obicei. In final aceasta hrhnire a dsunat dezvoltarii puietului. Anul urmstor, am refnnoit aceast.5 experients cu albine din a l a su$5 $i comportamentul a fost identic in acest stup incalzit. Acest lucru nu se poate produce in stupi1 clasici care a u primit hran5 abundentfi dup5 ce au fost in transhumants intreg sezonul ? Am avea atunci explicatia pr5buqirii de neinteles a acestor colonii in timpul iernii. Las apicultorilor, care i$i intretin astfel stupii, grija de a verifica dac5 acest comportament are loc in general in aceste conditii.

CUM S E REGASESTE, UN STUP CARE A ROIT IN ZILELE PRECEDENTE


Pentru a reg5si cu certitudine un stup care a roit fSr2 $tirea apicultorului in s5ptiimina care s-a scurs, Marcel Fagot dorea s5 dispung de un aparat de cintiirit care s5 ofere aceastA informatie.

Nu vreau sii resping ideea colegului meus nici sZi mi5 consider de@n&torul adev5rului, dar m simt obligat s5-i spun c i acest A aparat nu a r interesa 1je nimeni in afar& de el, din urmatoarele motive : 1. Pentru a $ti cu certitudine dacit un stup a roit de cudnd, este suficient pur $i simplu s5 prive$ti in magazin. Dacir este go1 sau aproape, nu existA nici o indoialA c5 aceast3 colonie a eliberat un roi cu citeva zile rnai inainte. Aproximativ jum5tate din colonie nu psr5segte suga far% sB lase urme foarte vizibile in stup. Nu se pot intretine stupi observindu-i doar la urdinig. 2. Mult rnai rational decit acest mod este sistemul meu de ram3 martor care indici3 dinainte, f5r5 s5 se deschid5 stupul, veleitcitile de roire ale coloniei $i apoi i q i r e a roiului prin abandonarea ferestrei (aceea~i indicatie P magazin). n fn privinfa ad2ug5rii acestei rame Re corpurile stupilor, consider c5 toti fabrlcantii d e stupi ar trebui s5 o poatA realiza pentru apicultorli in imposibilitate material5 d e a-$i realiza singuri aceast5 munc5.

Anthony PIEL

Am citit .lultfi atentie seria d e articole ale lui Pierre Jean-Prost din ,,Revue f r a n m s e d'apiculture" ref eritoare la f enomenul curios a1 adun5rii trintorilor. Ce explicatie se poate da acestui mod d e a zbura rnai degrab5 bizar a1 grupurilor compacte de masculi, cind in band5 care se deplaseaza relativ incet, cind in comet5 cu zbor rapid ? Presupunind c5 masculii sint in c5utare de femele, de ce se regrupea25 in con la apropierea unei m5tci inchise in cuvc5 ? Permiteti-mi s5 v2 propun urmstoarea ipotez5. Invers fat5 de mgtci $i lucrgtoare care provin din ou8 fecundate, trintorii ies din ou5 nefecundate. Genele lor i$i trag originea numai din matc&. Trintorii apafiinind aceluiaqi stup, au in majoritate acelea$i gene, dup5 exernplul gemenilor adevsrati sau clonelor. Potrivit teoriei moderne a evolutiei. in general fiintele posedind aceleavi gene similare sau identice rivalizeaz5 mai putin intre ele cina sint in c5utarea partenerilor. Se pot chiar intrajutora. Trhtorii provenind dintr-un stup determinat parcurg o Z0n?i foarte intins5 cind sint in c5utare de femele. Atunci este vorba de un mijloc de care dispune natura pentru a asigura amestecul de gene, evitind astfel consangvinizarea. Lucriitoarele stupului pot chiar favoriza plecarea trintorilor refuzindu-le hrana.

Trintorii str5bat aerul $i descoper5 femelele datorit5 vederii lor pfitrunz5toare gi unui miros dezvoltat. Grupul recupereaz2 rnai usor o femels decit ar face-o un singur individ. Formatiunea in grup compact este un obstacol ridicat fat5 d e masculii din alt stup, impiedicindu-i astfel sB intre P contact cu o femel5 asupra n c2reia grupul ridics pretentii. Dac5 trintorul care se g5se$te in virful condui se g5se$te deplasat dintr-un motiv sau altul, masculul urm2tor ii va lua locul $i a$a m i departe. Din punct de vedere a1 evolutiei genetice, faptul c5 femela este fecundat5 de un trintor $i nu de altul n u are important2 ; nici c5 mai multi trintori se imperecheaz5 cu ea, fiind frati $i provenind din acelaqi stup, transmitind astfel aceleqi gene. Fratii nu urm5resc femela intr-un spirit d e competitie, instinctul lor natural impingindu-i rnai mult s5 coopereze intre ei $i s5 lupte impotriva concurentei intrudlor. Adunarea actioneazg ca o formatiune sau grupare cu gene comune, in c2utarea unei femele care are de preferint5 un tip de gens diferit. Aceasta este o metods a naturii pentru a asigura cit rnai bine consangvinizarea genelor mstcii l generatia ile viitoare de albine. Adunarea trintorilor este o metodB colectivg d e selectie naturals.

Care a fi mijloacele d e a verifica ar ceast5 ipotez5 ? 0 solutie a r fi in capturarea conului virfului unui grup de t r h tori intr-o plas6. Folosind tehnici moderne de analizii a ADN, a r trebui s& fie posibil sS se determine d a c l masculii conului posedii aceleavi gene $i provin in consecintii din acela$i stup, avind deci ca mami aceea$i m a t 4 A$ fi gata s& afirm cg a$a este. Dacg exist5 trintori provenind din alti stupi, ei se vor g5si In coada cometei

$i nu in cap. (De asemenea se pot g6si in grup paraziti, ,.auto-stop-peurs", unii dintre ei utilizind trintorii ca agenti d e propagare a infestgri lor sau de contaminare de la un stup la altul). Traduceri de Liliana BRETOTEAN din ,,L'abeille de France et l'apiculteur", februarie 1991 qi ,,Revue fran~aise d'apiculture", rnai 1991

Polenizarea cu albine In Japonia cu referire sueciala la culturile de capsuni din sere


Mitsuo MATSUKA, Tetsuo SAKAI Japonia este cea de-a 4-a mare produce posibile t r a n s p o ~ u r i l e chiar din luna cgtoare d e c5p$uni, dup5 S.U.A.. Polonia decernbrie. qi Spania $i a produs o recolt5 de aproxiIntroducerea albinelor. Cind c5pgunile mativ 200.000 tone in anul 1988. au fost cultivate pentru prima oar5 in Cea rnai mare p a r k a recoltei de c5psere, cea rnai mare problem5 a fost forma $uni se obtine in lunile de iarn5, $i este necorespunzgtoare a fructelor. Deoarece valorificat5 in intregime pe piata interns. metoda de cultivare era noug, s-a studiat Productia d e cgpguni in Japonia cauza $i s-a ajuns la concluzia c5 poleniza- . In general, culturile de cFip$uni necesit5 rea cu albine ar putea rezolva problema. polenizarea cu ajutorul albinelor, iar tehIn Japonia, introducerea albinelor la nologia d e virf in cultivarea acestora in crlturile de ciipvuni a fost testati in anul Japonia, a condus recent la o recunoaster~ 1968, cu rezultate bune $i utilirarea lor a crescind6 a importantei albinelor melifere devenit curind dupci aceea faarte popular5. ca polenizatori ai acestei culturi. Statistici oficiale asupra num5rului d e stupi inchiriati au fost EnregisQate din I n Japonia, c%p$unile a u reprezentat o n anul 1971. De exemplu, P anul 1986, a u cultur5 minors, crescut5 in cimp $i recolfost inregistrate 280.000 colonii (pentru protat5 de l a sfirsitul lui aprilie pin5 in. luna ductia de miere) $i alte 64.000 au fost foiunie. Tehnica cultiviirii pe perelele d e losite pentru polenizarea culturilor d e c5ppiatrci a fost unicii $i a fost utilizafi In $uni. prefectura Shizuoka ; un perete abrupt (in Aspecte practice ale polenidrii culturipant5) cu trepte d e piatrii a fost uvliat pentru a capta lumina solar5 astfel incit lor de cgpguni. c6p~unilesg poatll crevte rnai repede. DeOferim aici un e x e m ~ l ud e Pntretinere a oarece sursele d e energie sint dependente coloniilor de albine pentru polenizarea d e petrol, s-a intensificat competitia dinc5vsunilor. utilizat in ~refectura Tochini t r e produc5tori pentru livr5ri devansate. ( ~ h i m o t o r i$i ~ a t a y a m a ) .Se folosesc in Tehnologiile avansate ca de exemplu : congeneral stupi Langstroth cu 5 rame. Degelarea, iluminatul artificial $i tratamentul. oarece cultivatorii d e c5p$uni nu sint famihormonal a u sporit productia. De asemeliarizati cu apicultura, ei Pnchiriaz5 stupi nea, includerea tehnologiei de introducere de la apicultori, in general din luna noa plantelor (cel putin partial) in tunele iembrie pink c5tre sfirvitul lui martie sau de plastic, sere din plastic sau sere p e m a aprilie. Taxa de inchiriere include rnai nente din sticlii a u f5cut posibil5 devanmulte controale ale coloniilor, efectuate de sarea productiei. Aerul cald este furnizat apicultori. d e radiatoare cu ventilatie. In anul 1983, In mod freevent, 2 sau mai multe sere serele din plastic ocupau 70% din suprasint conectate la un capst pentru a cre$te fata cu1tivat.A $i produceau 84% din rerandamentul poleniz5rii. Ca material de colta total5. acoperire a serelor s-a utilizat intii viniProductia este ridicatti in lunile februalinul $i apoi polietilena. rie $i martie cind temperatura este la cel S-au introdus ulterior filme filtrante mai sc5zut nivel $i nu este accesibil nici pentru radiatiile UV pentru a preveni boun polenizator s6lbatic. Variet5tile cultilile micotice, dar acest fapt a cauzat neavate d e c6pguni au devenit rnai mari $1 junsuri, deoarece albinele sfnt dependente rnai dulci se coc m i devreme, apt ce fad e lumina ultraviolet6 pentru a se orienta

cqrect. Actualmente, fermierii caut5 material& d e constructie adecvat in functie de necesitgti. Stupii s e introduc cind fiecare plant5are una sau dou5 flori. Temperatura trebuie s5 fie sub 30C pentru a preveni afectarea albiaelor. Utilizarea insecticidelor va fi strict controlat5 in prezenta albinelor. Num5rul de albine dintr-un stup la sfir$itul perioadei de polenizme este adeseori l a jumgtate (sau chiar rnai putin), fat5 de populatia initials. Se folosesc colonii unificate pentru polenizarea livezilor de peri $i apoi coloniile intarite se folosesc pentru producGa de miere. In octombrie, ele sint divizate in familii pe 5 rame $i h r i nite cu suficient supliment de zahir pentru a le pregiti din nou pentru polenizarea cSp$unilor. 0 colonie pe 5 rame este utilizat5 in general pentru o suprafat5 medie de 1000 m2 ser5. Unele dintre variet5tile de cip$uni rnai noi, produc rnai putin polen decit cele anterioare fapt ce are ca rezultat un randament rnai scizut a1 fertilitfitii. Aces-

te varietAti a u nevoie de 2 colonii la 1000 m2 ser5. Pepemii galbeni $i alte legume necesit5 rnai putine albine $i se folosesc stupi cu 3-4 rame. Un factor foarte important peneru ob-. tinerea unei recolte rnai bune d e c5p$uni. este existents unei bune relatii intre ferrnierii cultivatori $i apicultori. In general contractele individuale produc deseori necazuri $i d e aceea se recornand5 sisteme cooperatiste. Cei rnai multi apicultori japonezi r e ping conceptia de distrugere - a unit5tilor de polenizare (stupi) deoarece albinele sint ucise, precum $i din cauza posibilelor probleme de boala. Foarte recent, totuvi, o companie a Construit cutii speciale in care se introdyc circa 4000 albine lucrstoare cu o mat&. Popularitatea acestor cutii (stupi) va trebui apreciat5 (estimat5) in viitor. Traducere de Biochim. Cristina MATEESCU-PU$CA$U, din Revista Bee World 701
1989.

INTEPATURILE ALBINELOR
(continuare din pug. 26)

Oncdltdmintei, nu rnai trebuie sd ne temem de nimic. fncep&orul poate sd-.$i apere miinile de intepdturi, servindu-se de mdnu$i grease de bumbac. Mdnugile de Zinc ~i cele de piele nu sint bune. ln cele dintii, albinele Snteapd; se fnmrcd in fire, se intiiritd iar mirosul celorlalte nu e suferit de albine. Ins6 mdnu~ile tngreuneazd cerceta-

tul $i de aceea e rnai bine sd ne lipsim de ajutorul lor. fntepdturile Ea mEini sint. de p ~ t i n i i insemndtate $i, dupd ~CUrtdVreme, miinile se deprind a riibda t d ~ i aVeninului, fdrd a se mi umfla. Dacd ne freciim miinile cu zeamd de ldmiie, sfntem mai putin e x m i la Ontepdturi. Din volumul : ,,CBliuza Stuparului" Bucuregti, 1948.

PO$TA REDACTIEI
(continuare din pug. 28)

D o m u l u i Stefan C r i ~ m a r u di,n satul BZinceni, raion Hliboca, Regiunea Cern5uti, Ucraina ii r5spundem prin intermediul doctorului Mircea Marin, $ef d e laborator patologie $i toxicologie apicolg din I.C.P.A. Nu este recomandabil s5 utilizati sulfatul de sodiu in combaterea nosemozei. V5 recomandam folosirea unei infuzii obvnute dintr-un amestec de 50 g coada $oricelului in 750 ml ap5 clocotit5. Se strecoar5 printr-un tifon $i din infuzia ob-

tinut5 se prepar5 un sirop cu zah5r concentratie 1 : 1. Din acest sirop se administreaz5 cite 250-500 rnl per familie de 34 ori la interval de 3-4 zile, bineinteles dup5 terminarea culesurilor principale. Dac5 aveti posibilitatea v5 recomand5m s5 cumpgrati produsul ,,Protofili' prin intermediul filialei A.C.A. lasi. RubricP realizau de Sorin BODOLEA