Sunteți pe pagina 1din 10

IAS 7 „Situaţia fluxurilor de trezorerie

Domeniul de aplicare şi definiţii

Ca parte integrală a situaţiilor financiare, exceptând situaţia privind poziţia financiară, situaţia rezultatului global, situaţia modificărilor în capitalurile proprii, se impune pentru prezentare şi situaţia fluxurilor de trezorerie. Necesitatea prezentării situaţiei fluxurilor de trezorerie este determinată că celelalte părţi componente ale situaţiilor financiare se elaborează şi se prezintă în conformitate cu principiul contabilităţii de angajamente. În aşa situaţii, rezultatele financiare ale companiei pot fi bune, dar compania ar putea suferi eşec. Lipsa de lichidităţi poate duce la o creştere nejustificată a datoriilor faţă de furnizori, şi, ca urmare, având indicatori financiari excelenţi compania poate fi în pragul insolvenţei. Profitul, în esenţă, nu este decât un indicator de eficienţă a activităţii entităţii, şi nu poate înlocui fluxul de trezorerie, or profitabilitatea nu este echivalentă cu lichiditatea. În esenţă, achitarea datoriilor către furnizori, angajaţi, investitori, stat se efectuează cu bani cash (reali), şi nu prin sume abstracte, dependente metoda de evidenţă utilizată în cadrul entităţii.

Analiza calitativă a fluxurilor de trezorerie presupune clasificarea lor în trei categorii:

Fluxuri de trezorerie din activităţile de exploatare, - din activitatea de bază, pentru care a fost iniţiată afacerea. Activitatea de exploatare include tranzacţiile şi alte evenimente care participă în determinarea profitului sau a pierderii.

Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii, - din investirea de mijloace băneşti temporar libere pentru achiziţionarea activelor pe termen lung. Activitatea investiţională presupune acordarea şi rambursarea de împrumuturi, procurarea şi vânzarea de mijloace fixe şi investiţii capitale.

Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare, - încasări de la terţi în urma

emisiilor de titluri de valoare şi împrumuturi. Activitatea de finanţare presupune încasarea lichidităţilor de la proprietari; plata dividendelor (inclusiv rambursarea investiţiilor); împrumuturi şi rambursarea lor. Este general acceptat că entităţile de succes trebuie să:

- Câştige bani din activitatea de exploatare, or fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare trebuie să fie pozitive;

- Fluxurile de trezorerie din activităţile de investiţie trebuie să aibă un trend negativ, cea ce indică că entitatea dispune de lichidităţi pentru proiecte investiţionale şi intenţionează să-şi extindă activitatea;

- Trendul fluxurilor de trezorerie din activităţile de finanţare trebuie de asemenea să fie negativ, în caz contrar putem vorbi despre lipsa în cadrul entităţilor a propriilor lichidităţi şi necesitatea de a apela la surse de finanţare externă.

Situaţia fluxurilor de trezorerie furnizează informaţii care permit utilizatorilor să evalueze modificările activelor nete ale entităţii, structura sa financiară (inclusiv lichiditatea şi solvabilitatea) şi capacitatea sa de a influenţa amploarea şi calendarul de încasări şi plăţi în numerar, pentru a se adapta mediului de afaceri. Informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie ale unei entităţi sunt utile pentru

a pune la dispoziţia utilizatorilor situaţiilor financiare o bază pentru evaluarea

capacităţii entităţii de a genera numerar şi echivalente de numerar şi a nevoilor sale de utilizare a acelor fluxuri de trezorerie. Iinformaţiile date permit utilizatorilor de a modela estimări şi comparaţii a valorii actualizate a viitoarelor fluxuri de trezorerie între diverse entităţi. Informaţia mai este utilă şi pentru verificarea corectitudinii estimărilor anterioare ale viitoarelor fluxuri de numerar şi studierea relaţiei dintre profitabilitate şi fluxurile nete de trezorerie, precum şi efectul modificării preţurilor.

IAS 7 „Situaţia fluxurilor de trezorerie” prevede prezentarea de către entităţi a situaţiei fluxurilor de trezorerie pentru fiecare perioadă de raportare.

În standardul respectiv noţiunile utilizate au următorul sens:

Numerarul cuprinde disponibilul în casă şi la bănci şi depozitele la vedere. Echivalentele de numerar sunt investiţii financiare pe termen scurt foarte lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

Fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar. Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de venit ale entităţilor, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţii sau finanţare. Activităţile de investiţii constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate

şi de alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.

Activităţile de finanţare sunt activităţi care au drept rezultat modificări ale dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii şi împrumuturilor vărsate ale entităţii.

Împrumuturile bancare sunt, în general, considerate a fi activităţi de finanţare. În situaţia în care descoperirile de cont care sunt rambursabile la vedere fac parte integrantă din gestiunea numerarului unei entităţi, acestea sunt considerate o componentă a numerarului şi echivalentelor de numerar. O caracteristică a acestor aranjamente bancare este faptul că soldul bancar fluctuează deseori între pozitiv şi negativ.

Prezentarea situaţiei fluxurilor de trezorerie

IAS 7 prevede clasificarea fluxurilor de trezorerie pe trei tipuri de activităţi:

de exploatare, de investiţi şi de finanţare. Activităţile de exploatare. Valoarea fluxurilor de trezorerie care provin din activităţi de exploatare este un indicator-cheie al măsurii în care activităţile entităţii au generat suficiente fluxuri de trezorerie pentru a rambursa împrumuturile, pentru a

menţine capacitatea de funcţionare a entităţii, a plăti dividende şi a face noi investiţii, fără a recurge la surse externe de finanţare. Aceste informaţii sunt utile pentru estimarea viitoarelor fluxuri de numerar din activităţile de exploatare. Ca regulă, fluxurile de trezorerie din activităţile de exploatare sunt rezultatul tranzacţiilor şi altor evenimente care determină profitul net sau a pierderea. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de exploatare sunt:

a) încasările din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii, din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;

b) plăţile către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii, angajaţi, plata impozitului pe venit.

Activitatea de investiţii. Prezentarea separată a fluxurilor de trezorerie provenite din activităţi de investiţii este importantă deoarece fluxurile de trezorerie reprezintă măsura în care cheltuielile au servit obţinerii de resurse menite a genera viitoare venituri şi fluxuri de trezorerie. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de investiţii sunt:

a) încasări /plăţi din vânzarea / procurarea: de imobilizări corporale, necorporale şi alte active imobilizate; instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor entităţi şi de interese în asocierile în participaţie;

b) avansuri şi împrumuturi primite şi acordate altor părţi (altele decât avansurile şi împrumuturile acordate de instituţii financiare);

Activitatea de finanţare. Prezentarea separată a fluxurilor de trezorerie provenite din activităţi de finanţare este importantă deoarece este utilă pentru prognozarea pretenţiilor finanţatorilor entităţii asupra fluxurilor de trezorerie viitoare. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de finanţare sunt:

a) încasările din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capitaluri proprii, titlurilor de creanţă, a împrumuturilor, efectelor comerciale, obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung;

b) plăţile către proprietari pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile entităţii, către locatar pentru reducerea obligaţiei existente aferente unui contract de leasing financiar, rambursările unor sume împrumutate,

Fluxurile nete de trezorerie pentru fiecare tip de activitate se cumulează pentru a reflecta modificarea lor totală în perioada de gestiune, precum şi a pune în acord valoarea lor la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune.

Prezentarea fluxurilor de trezorerie din activităţile de exploatare

Entitate raportează fluxurile de trezorerie din activităţile de exploatare folosind:

a) metoda directă, prin care sunt prezentate clasele principale de plăţi şi încasări brute în numerar; sau

b) metoda indirectă, prin care profitul sau pierderea este ajustat(ă) cu efectele tranzacţiilor care nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăţi sau încasări în numerar din exploatare, trecute sau viitoare, şi elementele de venituri sau cheltuieli asociate cu fluxurile de trezorerie din investiţii sau finanţări.

Metoda Directă

IAS 7 încurajează entităţile să raporteze fluxurile de trezorerie obţinute din activităţile de exploatare folosind metoda directă, deoarece metoda directă furnizează informaţii care sunt utile la estimarea fluxurilor de trezorerie viitoare şi care nu sunt disponibile prin metoda indirectă. Pe baza metodei directe, informaţiile privind clasele principale de plăţi şi încasări brute în numerar pot fi obţinute:

a) din înregistrările contabile ale entităţii, sau

b) prin ajustarea vânzărilor, a costului vânzărilor (dobânzi şi alte venituri similare şi cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli similare pentru instituţiile financiare) şi a altor elemente în situaţia rezultatului global pentru:

- modificările survenite pe parcursul perioadei în stocuri şi în creanţele şi datoriile din exploatare;

- alte elemente nemonetare; şi

- alte elemente pentru care efectele de trezorerie reprezintă fluxuri de trezorerie din investiţii sau finanţare.

Exemplul

1.

Entitatea

următoarele operaţiuni financiare:

prezintă

pentru

perioada

de

gestiune

curentă

 

Conţinutul operaţiei

 

Conturile corespondente

Suma,

   

lei

 

Debit

 

Credit

 

1.

Încasări de numerar de la asociaţi în

Numerar

Capital nevărsat

2

160

contul

achitării cotelor de

participaţie

 

2.

Încasări

de

la

clienţi

pentru

Numerar

Creanţe pe termen scurt

70

000

mărfurile vândute

   

3.

Încasări

din

credite

bancare

pe

Numerar

Credite bancare pe termen lung

60

000

termen lung

   

4.

Plăţi în avans TVA, taxe vamale şi proceduri vamale pentru importul de mărfuri

Alte

creanţe

Numerar

20

000

curente

 

5.

Plăţi pentru procurarea mijloacelor fixe

Mijloace fixe

 

Numerar

45

000

6.

Încasări

din

vânzarea

mijloacelor

Numerar

Alte

creanţe

24

000

fixe

curente

 

7.

Plata dividendelor asociaţiilor

 

Datorii

privind

Numerar

15

000

 

dividendele

   

calculate

8.

Plăţi

în

avans

pentru

leasing

Cheltuieli

 

Numerar

3

000

operaţional

 

anticipate

9.

Plata dobânzilor aferente creditelor

Cheltuieli

cu

Numerar

6

000

dobânzile

10.

Plata salariilor

 

Datorii

faţă

de

Numerar

30

000

 

personal

 

11.

Plata

TVA

aferent

livrărilor

Datorii

faţă

de

Numerar

10

000

efectuate

 

buget

 

Operaţiunile prezentate vor fi clasificate pe tipuri de activităţi, după cum

urmează:

Situaţia fluxurilor de trezorerie (metoda directă):

Fluxurile de numerar

Suma, lei

Fluxuri din activităţi de exploatare:

Încasări de la clienţi pentru mărfurile vândute

70 000

Plăţi în avans TVA, taxe vamale şi proceduri vamale pentru importul de mărfuri

(20 000)

Plăţi în avans pentru leasing operaţional

(3 000)

Plata salariilor

(30 000)

Plata TVA aferent livrărilor efectuate

(10 000)

Fluxul net din activităţi de exploatare:

7 000

Fluxuri din activităţi de investiţii:

Plăţi pentru procurarea mijloacelor fixe

(45 000)

Încasări din vânzarea mijloacelor fixe

24

000

Fluxul net din activităţi de investiţii:

(21 000)

Fluxuri din activităţi de finanţare:

Încasări de numerar de la asociaţi în contul achitării cotelor de participaţie

2 160

Încasări din credite bancare pe termen lung

60

000

Plata dividendelor asociaţiilor

(15 000)

Plata dobânzilor aferente creditelor

(6 000)

Fluxul net din activităţi de investiţii

41

160

Fluxuri nete de numerar

27

160

Soldul iniţial perioadei de gestiune

 

0

Soldul final perioadei de gestiune

27160

Metoda indirectă Prin metoda indirectă, fluxul net de trezorerie din activităţi de exploatare este determinat prin ajustarea profitului sau a pierderii cu efectele:

a) modificărilor survenite pe parcursul perioadei în stocuri şi în creanţele şi datoriile din exploatare;

b) elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate, pierderile şi câştigurile nerealizate asociate valutelor şi profiturile nerepartizate ale entităţilor asociate; şi

c) tuturor celorlalte elemente pentru care efectele de trezorerie reprezintă fluxuri de trezorerie din investiţii sau finanţare.

Alternativ, fluxul net de trezorerie din activităţile de exploatare poate fi prezentat folosind metoda indirectă, prin evidenţierea veniturilor şi a cheltuielilor prezentate în situaţia rezultatului global şi a modificărilor survenite pe parcursul perioadei în valoarea stocurilor şi în creanţele şi datoriile din exploatare.

Raportarea fluxurilor din activităţi de investiţii şi din activităţi de finanţare se efectuează doar prin metoda directă. Raportarea fluxurilor de trezorerie din activităţi de exploatare prin metoda indirectă va avea următorul aspect:

Fluxurile de numerar

Suma

Fluxurile din activităţi de exploatare:

Profit net până la impozitare

X

Ajustări pentru tranzacţii nemonetare

X

Ajustări pentru profiturile neoperaţionale

X

Ajustări privind tranziţia la contabilitatea de casă

X

Impozit pe profit plătit

X

Dobânzi plătite

X

Total din activităţile de exploatare

X

Ajustări pentru tranzacţii nemonetare - valoarea acelor posturi care au produs majorări de profit, dar nu au produs intrări de numerar urmează să fie deduse, iar a acelor care au micşorat profitul, dar nu au produs ieşire de numerar se adăuga. De exemplu:

Amortizarea activelor imobilizate si activele necorporale trebuie să fie adăugată la suma de profit (+);

Pierderi din deprecierea activelor (+);

Diferenţele de schimb valutar (+) sau (-);

Provizioanele formate în conformitate cu IAS 37 – ajustarea provizionului cu acelaşi semn.

Ajustări pentru profitul (-) sau pierderea (-) neoperaţională non-exploatare

Vânzările de mijloace fixe sau de investiţii financiare produc profit sau pierdere, fluxurile de numerar corespunzătoare ar trebui să fie reflectate în fluxurile de trezorerie din activitatea de investiţii. Pentru a nu avea o situaţie în care acelaşi tip de profit sau pierdere să fie luat în considerare de două ori, la determinarea fluxului de numerar din activităţi de exploatare este necesar de ajustat profitul cu suma corespunzătoare a profitului sau pierderii din vânzarea sau casarea mijloacelor fixe şi a investiţiilor financiare în următoarea ordine:

Profit (-) / pierderi (+) din vânzarea (casarea) activelor pe termen lung;

cheltuielile financiare (+);

Veniturile financiare şi de investiţii (-);

Ajustări privind tranziţia la contabilitatea de casă

Întrucât calculul rezultatelor financiare, a activelor şi a datoriilor curente se efectuează în baza contabilităţii de angajamente, iar calculul fluxurilor de numerar în baza contabilităţii de casă, pentru tranziţia la contabilitatea de casă este necesar de a ajusta profitul cu modificările survenite în activele şi pasivele curente. În acest scop, la calculul fluxului de numerar din activităţi de exploatare:

Valoarea cu care soldul final al activelor curente (creanţe, stocuri) a crescut în raport cu soldul iniţial se deduce din profit, şi invers, valoarea cu care soldul final al activelor curente a scăzut în raport cu soldul iniţial se adaugă la suma profitului net;

Valoarea cu care soldul final al datoriilor pe termen scurt a crescut în comparaţie cu soldul lor iniţial se adaugă la profit, corespunzător, valoarea cu care soldul final al datoriilor pe termen scurt a scăzut în raport cu soldul iniţial se scade din suma profitului net;

Exemplul 2. Entitatea pregăteşte situaţia fluxurilor de numerar prin metoda indirectă în baza următoarei informaţii prezentate.

Situaţia privind poziţia financiară a entităţii pentru anul 2009

Posturile de bilanţ

 

Suma, lei

 

La

sfârşitul

La

sfârşitul

anului 2009

anului 2008

Active

Active pe termen lung

Mijloace fixe (la valoarea de bilanţ)

 

101

730

 

59

680

Teren

 

25

000

 

17

000

Total active pe termen lung

 

126

730

 

76

680

Active curente

Stocuri

 

17

670

 

25

390

Creanţe

 

11

960

 

14

410

Cheltuieli anticipate curente

 

2

000

 

2

110

Mijloace băneşti

 

5

500

 

5

400

Total active curente

 

37

130

 

47

310

Total active

 

163

860

 

123

990

Capital

Capitalul social

 

5

400

 

5

400

Profit nerepartizat

 

48

010

 

69

640

Profit al anului de gestiune

 

25

200

 

-

Total capitaluri proprii

 

78

610

 

75

040

Datorii

Datorii pe termen lung

Împrumuturi

 

25

000

 

28

000

Total datorii pe termen lung

 

25

000

 

28

000

Datorii pe termen scurt

   

Datorii comerciale

 

25

000

 

14

000

Datorii privind retribuirea muncii

 

6

050

 

6

000

Datorii privind decontările cu bugetul

 

1

000

 

950

Overdraft bancar

 

28

200

 

-

Total datorii curente

 

60

250

 

20

950

Total capitaluri si datorii

 

163

860

 

123

990

Se mai cunosc următoarele informaţii:

a) profitul pentru 2009 constituie - 25 200 lei;

b) amortizarea mijloacelor fixe 7 000 lei;

c) pierderea din vânzarea mijloacelor fixe - 310 lei;

d) Cheltuieli aferente dobânzilor - 3 000 lei;

e) valoarea de bilanţ al utilajului vândut - 7 210 lei;

f) dividende achitate 21 630 lei;

g) overdraftul bancar se include în componenţa numerarului.

Situaţia fluxurilor de trezorerie (metoda indirectă):

 

Fluxul din activităţi de exploatare:

Profit net

 

25

200

Ajustări pentru tranzacţii nemonetare, inclusiv:

 

-

Amortizarea mijloacelor fixe

 

7

000

Ajustări pentru profitul neoperaţional, inclusiv

 

- Pierderi din cedarea de mijloace fixe

 

310

- Cheltuieli cu dobânzile

 

3

000

Ajustări privind tranziţia la contabilitatea de angajamente

 

- Micşorarea creanţelor

 

2

450

- Micşorarea cheltuielilor anticipate curente

 

110

- Micşorarea stocurilor

 

7

720

- Creşterea datoriilor comerciale

 

11

000

- Creşterea datoriilor privind retribuirea muncii

 

50

- Creşterea datoriilor privind decontările cu bugetul

 

50

Dobânzi plătite

 

(3 000)

Fluxul net din activităţile de exploatare

 

53 890

 

Fluxul din activităţi de investiţii:

Plăţile de numerar în legătură cu achiziţionarea de terenuri (25000 - 17000)

(8 000)

 

Ieşirile de numerar în legătură cu achiziţionarea de mijloace fixe 1

(56 260)

 

Încasările în numerar din vânzarea de mijloace fixe (7 210 - 310)

6

900

Fluxul net din activităţi de investiţii

(57 360)

 
 

Fluxul din activităţi de finanţare:

Ieşirile de numerar în legătură cu distribuirea de dividende

(21 630)

 

Ieşirile de numerar în legătură cu rambursarea împrumutului (28000 -

(3 000)

 

25000)

 

Fluxul net din activităţi de finanţare

(24 630)

 

Fluxul net de trezorerie (53890 - 57360 - 24630)

(28 100)

 

Numerar la începutul perioadei

5

400

Numerar la sfârşitul perioadei (5 500 28 200) 2

(22 700)

 

1 Pentru a răspunde la întrebarea: câte mijloace băneşti au fost plătite pentru a procura mijloace fixe este necesar de a folosi formula: Soldul mijloacelor fixe la începutul perioadei (evaluate la valoarea de bilanţ) + creşterea în cont(pentru mijloacele fixe - este achiziţia) - Reducerea din cont (pentru mijloacele fixe este amortizarea calculată, vânzarea) = Sold la sfârşitul perioadei. În cazul mijloacelor fixe în exemplul prezentat avem:

Sold la începutul perioadei – 59 680 lei; Sold la sfârşitul perioadei - 101 730 lei; Amortizării acumulate – 7 000 lei Valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe vândute – 7 210 lei. Din aceasta rezultă că entitatea a plătit pentru achiziţionarea de mijloace fixe: 56 260 lei (59 680 – 7 000 7 210 - 101

730).

2 Întrucât overdaftul bancar constituie o parte componentă a gestiunii numerarului entităţii, acesta se decontează reciproc cu conturile de numerar.

Prezentarea informaţiilor

Fluxurile de trezorerie provenite din tranzacţiile efectuate în valută trebuie înregistrate în moneda funcţională a unei entităţi prin aplicarea, asupra valorii în valută, a cursului de schimb dintre moneda funcţională şi valută de la data fluxului de trezorerie. Standardul impune prezentarea separată a fluxurilor de numerar obţinute din încasări şi plăţi de dobânzi şi dividende, precum şi din plata impozitului pe venit. Fluxurile de trezorerie legate de achiziţionarea şi vânzarea de filiale, entităţi asociate şi asocieri în participaţie sunt clasificate drept activităţi de investiţii. Entitatea trebuie să prezinte componentele de numerar şi echivalentele de numerar dar de asemenea şi o reconciliere a valorilor din situaţia fluxurilor sale de trezorerie cu elementele echivalente raportate în situaţia poziţiei financiare.

În majoritatea cazurilor, în plus faţă de situaţia fluxurilor de numerar este necesar să dezvăluie următoarele informaţii:

a) valoarea soldurilor semnificative de numerar şi de echivalente de numerar deţinute de entitate şi a căror utilizare de către grup este restricţionată;

b) valoarea facilităţilor de credit nefolosite care ar putea fi disponibile pentru viitoare activităţi de exploatare şi pentru decontarea angajamentelor de capital, cu indicarea tuturor restricţiilor în ceea ce priveşte folosirea acestor facilităţi;

c) valorile agregate ale fluxurilor de trezorerie provenite din activităţile de exploatare, de investire şi de finanţare aferente intereselor într-o asociere în participaţie, raportate folosind metoda consolidării proporţionale;

d) valoarea agregată a fluxurilor de trezorerie care reprezintă creşteri ale capacităţii de exploatare, separat de acele fluxuri de trezorerie care sunt necesare pentru menţinerea capacităţii de exploatare; şi

e) valoarea fluxurilor de trezorerie provenite din activităţi de exploatare, de investire şi de finanţare aferente fiecărui segment raportabil