Sunteți pe pagina 1din 88

GHIDUL STUDENTULUI

AN UNIVERSITAR 2011/2012

Extras din PLANUL DE INVATAMANT 2011/2012 ANUL 1


Credite
Nr. crt.

Denumirea disciplinei A. DISCIPLINE OBLIGATORII Proiectare de arhitectura I * Proiectare de arhitectura II *

Sem. I

Sem. II

1 2 3 4 5 6 7 8

12 (4 ; 7; 1 12 (5 ;5 ;2) 2 2 3 2 3 2 3 3 2 2 2 2 2 2 1 1 2 30

Reprezentari in arhitectura I Reprezentari in arhitectura II Matematica I Matematica II*** Materiale de Constructii si Finisaje I Materiale de Constructii si Finisaje II*** ( Teoria structurilor arhitecturale ) 9 Teoria Arhitecturii si Programe I ( Introducere n arhitectur ) 10 Teoria Arhitecturii si Programe II*** ( Spaiul arhitectural i compoziie) 11 Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor I 12 Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor II *** 13 Geometria Descriptiva I 14 Perspectiva I 15 Informatica i proiectare asist. de calc. (CAD) I 16 Informatica i CAD II 17 Limbi moderne (curs practic) 18 Limbi moderne (curs practic) 19 Practica ** TOTAL B. DISCIPLINE OPTIONALE C. DISCIPLINE FACULTATIVE 20 Desen de arhitectur (curs practic) I 21 Psihologia educaiei Total credite (A+B+C)

30

[1] 1
30+1 30+1

ANUL II Credite
Nr. crt.

Denumirea disciplinei A. DISCIPLINE OBLIGATORII Proiectare de arhitectura III * Proiectare de arhitectura IV * Reprezentari in arhitectura III Reprezentari in arhitectura IV Teoria Arhitecturii si Programe III Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor III Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor IV ( Istoria urbanismului ) Geometria DescriptivaII (Forme arhitecturale) *** Perspectiva II**** Proiectare asistat de calculator ( CAD ) III

Sem. I

Sem. II

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

12 (4;3; 3; 2) 12 (4;3;2;3) 2 2 3 2 2 3 3 2 2

Proiectare asistat de calculator ( CAD ) IV Mecanica si Rezistenta materialelor I Mecanica si Rezistenta materialelor II***** Constructii si Tehnologii I ( Elemente de construcii i arhitectur) 15 Constructii si Tehnologii II***** (Noiuni de higrotermic. Instalaii n construcii) 16 Urbanism si Echiparea Localitatilor I ( Bazele proiectrii urbanistice ) 17 Limbi moderne (curs practic) III 18 Limbi moderne (curs practic) IV 19 Practica * * TOTAL A B. DISCIPLINE OPTIONALE C. DISCIPLINE FACULTATIVE 20 Desen de arhitectur (curs practic)II Total credite (A+B+C) 11 12 13 14

2 2 2 3 2 2 1 1 2 30

30

30+1

30+1

ANUL III
Credite
Nr. crt. 1

Denumirea disciplinei
2

Sem. I 17

Sem. II 18

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

A. DISCIPLINE OBLIGATORII Proiectare de arhitectura V * Proiectare de arhitectura VI * Reprezentari in arhitectura V Reprezentari in arhitectura VI Teoria Arhitecturii si Programe IV

12 (3;3;4;2 12 (4;3;2;3 2 2 2 2

Teoria Arhitecturii si Programe V***


Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor IV Proiectare asistat de calculator ( CAD ) V Urbanism si Echiparea Localitatilor II Finisaje i tehnologia finisajelor I ( Finisaje de interior ) Finisaje i tehnologia finisajelor II*** ( Finisaje de exterior ) Structuri din Lemn, Metal si Beton Armat I Structuri din Lemn, Metal si Beton Armat II*** Patrimoniu construit Arhitectura de interior PROIECTE DE SPECIALITATE Urbanism Practica ** TOTAL A B. DISCIPLINE OPTIONALE ( 3 din 9 ) **** Amenajarea teritoriului i dezvoltare regional 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 24 2 30

18

2 [2]

Arhitectura si dezvoltarea durabile. Note de ecologie si tehnologie


19 Arhitectur i turism durabil Filosofia Culturii, Artei i Arhitecturii Grafic i fotografie de arhitectur [2] [2] [2] 3

Centrul i periferia n contextul structurilor urbane 20 Arhitectura spaiului boltit n ambiana bizantino-balcanic Proiectare asistat de calculator ( CAD ) Arhitectur vernacular Total credite (A+B+C)

[2] 2 2 [2]
30 30

ANUL IV
Credite
Nr. crt. 1

Denumirea disciplinei
2

Sem. I 17

Sem. II 18

1 2 3 4 5 6 7 8 9 11 12 13 14 15 16 17

A. DISCIPLINE OBLIGATORII Sinteze de arhitectura I * Sinteze de arhitectura II * Proiectare asistat de calculator ( CAD ) VII Proiectare asistat de calculator ( CAD ) VIII Structuri din Lemn, Metal si Beton Armat III Structuri din Lemn, Metal si Beton Armat IV*** Design I ( Design mobilier ) Instalaii i Lucrri Edilitare I Tehnologii contemporane n arhitectur I Structur i Compoziie Urban I ( Compoziie urban ) Istoria Arhitecturii n Romnia I Istoria Arhitecturii n Romnia II*** Finisaje speciale I **** Sociologie Urban I PROIECTE DE SPECIALITATE Urbanism Detaliere tehnic Practica ** TOTAL A

12 (5;5;2) 12 (4;3;2;3) 2 2 2 2 2 1 2 2 1 2 2 2 2 2 2 24

28

18 19

B. DISCIPLINE OPTIONALE ( 4 din 11 1 proiect i 3 cursuri ) ***** B.1. PROIECTE OPIONALE ( 1 din 2 ) Design A ( Design de interior ) 2 Design B ( Design ambiental ) [2] B.2. CURSURI OPIONALE ( 3 din 9) Arhitectur modern n spaii istorice [2] [2]

Estetica i arhitectur n spaiul cultural european


20 Reprezentri ale arhitecturii n arte Antropologia spaiului arhitectural [2] [2] 2

Mobilier urban ( Design ambiental )


21 Sociologie Urban II Design II ( Design vestimentar ) [2] 2 [2] 2

Arta i arhitectura
Instalaii i Lucrri Edilitare II

C. DISCIPLINE FACULTATIVE Total credite (A+B+C)


30 30

ANUL V
Credite
Nr. crt. 1

Denumirea disciplinei
2

Sem. I 17

Sem. II 18

1 2 3 4 5 6

A. DISCIPLINE OBLIGATORII Sinteze de arhitectura III * Sinteze de arhitectura IV * Restaurare I ( Teoria monumentului. Proiecte de restaurare ) Restaurare II *** ( Tehnici istorice de construcie i restaurare ) Estetic Form i fenomen urban

12 (2; 4; 4; 2) 12 (4;3;2;3) 2 2 2 2

(Experien urban )
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Management n arhitectur Structuri Speciale ( deschideri mari ) I Doctrine i curente n arhitectur i urbanism ( sec. XX ) Arhitectura spectacolului - scenografie Fizica construciilor I 2 4 2 2 2 2

Strategii de reabilitarea patrimoniului


Ecologie i amenajarea peisajului PROIECTE DE SPECIALITATE Urbanism Restaurare Practica ** TOTAL A 2 2 2 2 28

26

17 18

B. DISCIPLINE OPTIONALE ( 3 din 9 1 proiect i 3 cursuri ) **** B.1. PROIECTE OPIONALE ( 1 din 2 ) Arhitectur scenografic [2] Peisagistic urban 2 B.2. CURSURI OPIONALE 2 din 7 ) Restaurare III [2] ( Tehnici moderne de restaurare ) 2

Antropologie urbana
19 Fizica construciilor II*** 2 [2]

Stiluri n art i arhitectur


Comunicri vizuale Semiotica spaiului arhitectural Iluminat i fizic urban Total credite 20 [2] [2] (A+B+C) [2] 30 30 Credite
Nr. crt.

ANUL VI
Denumirea disciplinei
Sem. I Sem. II

A. PRACTICA PROIECTARE * Practica proiectare (6 ore/zi x 5 zile)

10 sapt.

B. DISCIPLINE OBLIGATORII *
2

Sinteze de Arhitectura ** Proiect de integrare urban


3 4 Euristica proiectului de arhitectur ( Cercetarea n arhitectur ) Legislatie in arhitectur i constr ucii Diseraie Prediplom Proiect diplom Consultan urbanism-structuri-instalaii Structuri speciale II ( Patologia construciilor )

4
2 5 5 18 3

5 6 7 8 9

C. DISCIPLINE OPIONALE SEM. 1 *** ( 1 din3 )


10 11 Marketing n arhitectur Cldiri n condiii dificile de amplasament Poetica arhitecturii (B) (B+C) (E, Cv, Vp)

2 [2] [2]

Total ore pe sptmn Total ore de studiu pe saptamana Total evaluri semestriale

Total credite AN VI
TOTAL CREDITE EXAMEN DIPLOM)

29 31

Specializarea ARHITECTUR

PROGRAME ANALITICE
ANUL I -2011/2012
PROIECTARE DE ARHITECTURA I si II
Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 12 ore saptamanal invatamant de zi: 1 ora curs, 11ore lucrari practice ; total ore semestru 168; 24 credite(12 cr. s1, 12 cr. s2); verificari pe parcurs. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Semestrul I Obiectivele disciplinei : -Insusirea conventiilor reprezentarii spatiilor si volumelor in arhitectura. Intelegera raporturilor intre obiectul de arhitectura si reprezentarile in plan vedere si sectiune. -Insusirea principiilor de compozitie prin exercitii spatial-volumetrice. - intelegerea raporturilor intre structura material- expresie. -Studiul elementelor de functionalitate si organizare spatiala: ierarhia spatial- functionala, dimensionare, parcurs arhitectural. -Deprinderea tehnicilor traditionale de reprezentare : schita, desen ortogonal in creion si tus, macheta. Teme de proiect tema 1- Construcie spaial cu elemente simple standard :Linie, Plan, Volum (3 credite) -tema 2- Spaiu acoperit :Spaiu interior - Spaiu exterior(4 credite) -tema 3- Spaiu expoziional: Spaiu structurat / ierarhia spaial (5 credite) Semestrul II Obiectivele disciplinei : -Studiul functiunilor locuintei raporturi functionale intre zonele de zi si noapte, dimensionarea spatiilor, mobilarea. -Intelegerea planului liber si a raporturilor spatiale din interiorul locuintei compunerea spatiilor la scari diferite, raporturi vizuale , relatia forma-structura. - Studiul raportului cu natura ; forme materiale volumetrii. Teme de proiect
-tema 4 - Locuin unifamilial - Plan liber 9 ptrate (5 credite)

-tema 5- Locuin-studio pentru un pictor /Spaiu, form, semnificaie (5 credite) -tema 6 - Proiect scurt / Cas de Vacan (2 credite) BIBLIOGRAFIE MINIMAL: Agent, Dan-Nicolae, Analiza Compozitionala Diagramatica Ed.Militara, 2011 Baker, H. Geoffrey - Design Strategies in Architecture Routledge, Ediia II, 1996 Caciuc, Cosmin Nou Ptrate n Revista Arhitectura nr.76 / 2009 pag.102 Ching, D.K., Francis Architecture Form, Space and Order Wiley & Sons, Editia IV, 2007
7

Ching, D.K., Francis Architectural Graphics Wiley & Sons, Editia IV, 2003 Ching, D.K., Francis / Juroszek, Steven Design Drawing Wiley & Sons, 1998 Farrelly, Lorraine The Fundamentals of Architecture AVA Publishing, 2007 Krier, Rob Architectural Composition Rizzoli NY, 1988 Schirmbeck, Egon Idea, Form and Architecture Van Nostrand Reinhold, 1987 Von Meiss, Pierre Elements of Architecture, From Form to Place, Spon Press, 1998 Padovan, Richard Proportion Science, Philosophy, Architecture Spon Press, 1999 Unwin, Simon Analysing Architecture Routledge, 2003 Zell, Mo The Architectural Drawing Course Thames & Hudson, 2008 Education of an Architect A Point of View / The Cooper Union School of Art & Architecture Monacelli Press, 1999 Revista ArchiCREE nr.332 / 2007 , nr.337 / 2008, nr.342 / 2009 Maisons http://ocasapezi.wordpress.com locuinte unifamiliale

REPREZENTARI IN ARHITECTURA I si II
Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 1 curs, 1 lucrari practice ; total ore semestru 28; 4credite (2+2); sem. 1 si 2 verificari pe parcurs. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Exersarea memoriei vizuale - Tehnica de lucru, la alegere, pe hartie de desen format A4. Studiu individual - Desen dupa obiect si grup de obiecte :Compozitia unor module volumetrice paralelipipedice; Modificare de raport dimensional obiect-observator; Compozitie de obiecte din utilitatea casnica; Reprezentarea unor materiale si texturi; Modificare de raport dimensional obiectobservator Macheta de studiu volumetric - Dispunerea unor cuburi ntr-un cmp compoziional Tehnici de lucru combinate: creion-grafit; macheta Transfer de imagine din desenul liber, perspectiv in cel Ortogonal (elevaie, plan, seciune) Schie perspective, randarea unui element de faad, seciune, plan. Tehnici de lucru: tu+ creion colorat, tu + guae, tu+ tempera, creion colorat+ acuarel (guae sau tempera) etc. Reprezentarea unui detaliu de arhitectura dintr-un ansamblu monumental. Tehnica de lucru: creion grafit negru. Format plansa : A3

Studiul unui ansamblu arhitectural, ambiental rural la Muzeul satului


Tehnica de lucru valoratie generala creion negru (grafit) II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE - ARNHEIM, Rudolf - CONSTANTIN, Paul - FOCILLON, Henri - GOMBRICH, E.H. - ITTEN, Johannes - Arta si perceptie vizuala, ed.Meridiane, 1979 - Culoare, arta, ambient, ed. Meridiane, 1979 - Maestrii stampei, ed. Meridiane, Bucuresti - Arta si iluzie, ed. Meridiane, Bucuresti, 1973 - Kunst der Farbe, Otto Maier Verlag, Ravensburg, 1967
8

- KANDINSKI, Wassily - MALTEZE, Corado - MARCU, Vasile - MARICA GUY, Viorica - Cabinetul de stampe - Vedute Europene

- Spiritul de arta, ed. Meridiane, 1994 - Mesaj si obiect artistic, ed. Meridiane, 1976 - Reprezentari in arhitectura,ed.Fundatiei Roamnia de maine, 2005 - Durer graficianul, Bucuresti - Albume, ed. Meridiane, Bucuresti - Albume, ed. Meridiane, Bucuresti

MATEMATICA I si II

MATHEMATICS I & II
Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal s1, 3 ore saptamanal s2 invatamant de zi: 2 curs s1, 2 curs 1 seminar s2; total ore semestru 28 s1, 28+14 s2; 5credite (2+3); verificare pe parcurs I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Semestrul I 1. Stiinta proportiilor 2. Legile proportiilor 3. Numarul de aur 4. Morfologia elementelor 5. Punerea in proportie la diferite civilizatii 6. Despre modulare si ritm in arhitectura 7. Elemente de geometrie - vectori,spirale, curbe si suprafete , corpuri Semestrul al II-lea 1. Infinitul in matematica 2. Introducere in analiza matematica : functii reale; limite; continuitate; derivate; integrale, concepte dezvoItate in lucrarile lui Newton si Leibniz. 3. Conceptul de curbura a unei cerbe si suprafete 4. Fractali II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Duda, I.,-2007-Elemente de analiza matematica I, Editura Fundatiei Romania de Maine Duda, I.,Dunea, A.-2007- Lectii de geometrie analitica, Editura Fundatiei Romania de Maine Radian,H.R.-1981-Cartea proportiiIor, Ed.Meridiane MATERIALE DE CONSTRUCTII SI FINISAJE I si II BUILDING MATERIALS AND FINISHING I & II Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 3 ore saptamanal s1, 2 ore saptamanal s2 invatamant de zi: 2 curs, 1lucrari practice - s1, 2 curs-s2; total ore semestru 14+28 s1, 28s 2 ; 5 credite(3+2); sem. 1 examen, sem. 2 examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I

1.

Elemente de construcii i solicitri mecanice.


9

a. Definirea elemente de construcii b. Definirea solicitrilor mecanice c. Aciuni. ncrcri. Eforturi secionale, eforturi unitare. d. ncrcri ale elemente structurale de construcii e. Definirea proprieti ale materialelor de construcii. 2. Materiale naturale 2.1. Lemn 2.2. Piatr 3. Materiale ceramice. 3.1. Argila 3.2. Produse din argil ( caractristici, proprieti, utilizri) 4. Sticla. 4.1. Obinerea sticlei 4.2. Produse din sticl ( caractristici, proprieti, utilizri) 1. Liani minerali i pietre artificiale. 5.1. Obinerea varului 5.2. Obinerea cimentului 5.3. Proprietile lianilor 5.4. Punerea n oper lianilor 2. Materiale obinute prin prelucrri tehnologice 6.1. Metalele 6.2. Masele plastice. 3. Materiale pentru izolaii, etaneizri i vopsitorii. 7.1. Materiale hidro - izolatoare 7.2. Materiale termo - izolatoare 7.3. Materiale fono-izolatoare i fono-absorbante 7.4. Vopsele
SEMESTRUL II

1. Terminologie n construcii 1.1. Construciile 1.2. Cldire 1.3. Factori care influeneaz concepia construciilor 2. Principiile i legi ale mecanicii. 3. Aciuni i ncrcri 4. Fore i momente 4.1. Fore noiuni generale 4.2. Momente noiuni generale 5. Solicitri simple. Noiuni generale. 6. Elemente de construcii 6.1. Grinda 6.2. Stlpul 6.3. Pereii 6.4. Planeul 6.5. Fundaia 7. Echilibrul 8. Simetria n natur i n construcii. 9. Rigiditate prin form i conformare judicioas 10. Grinzi cu zabrele. 10.1. Clasificarea grinzilor cu zbrele 10.2. Condiia de indeformabilitate geometric
10

10.3. Condiia de determinare static 11. Aciuni naturale 11.1. Aciunea vntului 11.2. Aciunea zpezii 11.3. Aciunea seismelor
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

ACOCELLA, A. *** GLUCKMAN,I. HARDT, D. *** HART, Fr. MINGHIAT, S.

Tetti in laterizio, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994 Larchitettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994 Desenul de arhitectur, construcii i sistematizare, Editura Tehnic, 1957 Materiale pentru construcii i finisaje, Editura Didactic i Pedagogic, 1976 Materiale plastice n arhitectur i construcii, Editura Tehnic, 1965 Kunst und Technik der Wolbung, Verlag Georg D.W.Kallway, Munich, 1965 Arhitectura spaiului boltit. Partea I-Ambiana bizantin,Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2003 PRAGER, E. Betonul armat n Romnia, Editura Tehnic, 1979 WERNER, E. Bauen in Holz und Stein, Veb Verlag Technik, Berlin, 1953 M SALVADORI Construcii - Lupta mpotriva gravitaiei, Editura Albatros 1983 M SALVADORI Mesajul Structurilor, Editura Albatros 1991 M SALVADORI De ce cad construciile, Editura Albatros 1993 R L'HERMITE Betonul n imagini, Editura tehnic 1959 F TNSESCU Agenda tehnic, Editura Tehnic 1990 RODICA CRIAN Construcii din oel, Editura universitar ION MINCU 2000 RODICA CRIAN Construcii din lemn, Editura universitar ION MINCU 2000 P POPESCU Structuri din lemn beton i zidrie, Editura fundaiei Romnia De Mine 2003 E CREAG Relaia structur arhitectur la cldirile din beton P POPESCU armat din Romnia I, Editura fundaiei ROMNIA DE MINE 2004 M ALEXE Structuri din metal mbinarea elementelor structurale, Editura Fundaiei Romnia de Mine 2010 M ALEXE Structuri din beton armat Predimensionarea i calculul elementelor structurale, Editura Fundaiei Romnia de Mine 2010

TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME I THEORY OF ARCHITECTURE AND PROGRAMMES I


INTRODUCERE IN ARHITECTURA

Disciplin obligatorie; semestrul I; ore saptmnal 2 nvmnt de zi; 2 curs; total ore 28; 3 credite; sem. 1 examen. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Cursul i propune familiarizarea studentului cu aspectul istorico-critic arhitecturii, ca disciplin intelectual, de cultur. Aceast iniiere n arhitectur, cu elementele ei, criteriile de judecat a ei i limbajul utilizat n discuia despre arhitectur se face printr-o poveste a evoluiei ei, discret conectat la evoluia altor arte vizuale. Aceast evoluie este privit ca fenomen n context spaio-temporal. 1. Cele trei componente vitruviene. Aceste repere fundamentale furnizate de Vitruviu sunt explicate analitic. 2. Marile epoci culturale ale Europei. Programe de arhitectur prevalente, tehnici i materiale curente, mentaliti estetice i gustul epocii.

11

3.

Secolul 20 i epoca contemporan. Noi versiuni ale reperelor vitruviene. Semnificaia artistic, criteriu suprem n aprecierea arhitecturii.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE FAURE, Elie Istoria Artei, Editura Meridiane, Bucureti, 1970. GIEDION, Sigfried, Space, Time and Architecture, Cambridge, Massachusetts, 1967 MICHELIS, P.A., Estetica arhitecturii, Editura Meridiane, Bucureti, 1982. NORBERG-SCHULZ, Christian, La signification dans l'architecture occidentale, Pierre Mardaga editeur, 1988. OPRESCU, George, Manual de istoria artei, Editura Meridiane, Bucureti, 1985. PEVSNER, Nikolaus, An outline of European Architecture, Penguin Books, 1966. SANDU TOMAEVSCHI, Anca, Elemente de arhitectur, Editura UTCB, Bucureti, 2002, curs universitar. VAN LOON, Hendrik Willem, Istoria Artelor, Editura Naional Mecu S.A., 1945.

TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME II THEORY OF ARCHITECTURE AND PROGRAMMES II


(SPAIUL ARHITECTURAL I ELEMENTE DE COMPOZIIE )

Disciplin obligatorie; semestrul II; 2ore saptmnal nvmnt de zi: 12curs; total ore 28; 3 credite; examen I.CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Introducere 1. Ordinele clasice (Vitruviu). 2. Ordinul Colosal. 3. Miscarea Moderna negarea traditiei. 4. Postmodernismul. 5. Deconstructivismul. 6. Diversitatea istorica. 7. Pluritatea contemporana. 8. Actul de creatie in arhitectura / a. vocabular; b.limbaj; c. elementele limbajului; d.principiile limbajului; e.oronarea formelor si spatiilor; f.semnificatii / simbolica si poetica arhitecturii; g.sintaxa; h. Concept ordine conceptuala. 9. Sistemele arhitecturii / a.Spatiu, structura, inchideri; b. Deplasare, spatiu-timp; c. Tehnologie; d. Program, functiune; e. Context. 10. Functiune: studiu de caz Templul. Arhitectura 11. Ordine. a. Forma, spatiu / Ordine fizica. b. Perceptia senzoriala / Ordine perceptuala. c.Relatii / Ordine conceptuala 12. Sisteme: a. Sistemul spatial; b.Sistemul structural; c. Sistemul inchiderilor; d. Sistemul circulatiilor; e. Contextul 2. Functiune, Structura, Forma 1. Functiune a. Relatia functiune forma; b. Raumplan versus Plan Libre; c. Organizarea secventiala a functiunilor. d. Principii de organizare: linear / central-axial / central-linear / in pieptene / in retea / juxtapunere / labirint 2. Structura a. Sisteme de constructie: zidarie portanta, schelet, sistem mixt; b. Golul: fereastra, portalul de acces. c. Acoperirea / sisteme de boltire, arhitectura high-tech 3. Forma 3.Elemente de Psihologia perceptiei 1. Tipuri de perceptie in arhitectura. a. perceptia kinestezica b. perceptia tactila c. perceptia olfactiva d. perceptia auditiva e. perceptia vizuala 2. Mecanismele perceptiei vizuale 3. Principiile Gestalt: a. principiul proximitatii; b. principiul similitudinii; c. principiul continuitatii; d. principiul inchiderii conturului; e.principiul deplasarii comune; f.principiul regiunii comune; g.principiul contiguitatii; h.principiul pregnantei (configuratiei corecte); i.principiul experientei trecute; j.articularea figura-fond: proeminenta / contrastul / convexitatea / simetria / vecinatatea. 4. Forma Elemente primare ale formei 1. Elemente primare: a.Punctul / cercul, cilindrul, sfera; b.Linia / elemente linare verticale / de la linie la plan / elemente liniare legand planuri; c.Planul / acoperiri ale spatiului, inchideri ale
12

spatiului, pavimente, elemente planare exemple; d. Volumul / volumul ca plin figura / volumul ca gol spatiu. 5. 1. Definitia formei 2. Forma si contur 3. Proprietatile formei: conturul, marimea, culoarea, textura, pozitia, orientarea, inertia vizuala 4. Conturul: a. figuri regulate / cercul, triunghiul, patratul; b.suprafete: cilindrice, de translatie, riglate, de rotatie, paraboloizi, paraboloizi hiperbolici; 5.Volume primare: conul, cilindrul, sfera, iramida, cubul. 6. Forme regulate si neregulate 6. Forme compuse 1. Transformarile formei: a. transformari dimensionale; b.Transformari prin extragere; c.Transformari prin adaugare / tensiune spatiala / contact muchie la muchie / contact fata la fata / volume intrepatrunse. 2. Tipuri de forme: centralizata, lineara, radiala, tip ciorchine, reticulara. 3. Interferente formale geometrice: patrat+cerc trame rotite. 4. Articularea formelor rezolvarea colturilor. 5.Articularea suprafetelor 7. Forma si spatiu Unitatea contrariilor strategii de relationare forma-spatiu 2. Forme ce definesc spatiul 3.Elemente orizontale ce definesc spatiul: a. planul de baza; b. planul de baza ridicat; c. planul de baza coborat; d. planul de acoperire: tavanul / acoperisul 4. Elemente verticale ce definesc spatiul: a. elemente verticale liniare; b. plan vertical izolat; c.planuri perticale in L; d.planuri verticale paralele; e.planuri verticale in U; f.patru planuri verticale / incinta 8. Forma si Spatiu tipologia golurilor 1. Goluri in elemente ce definesc spatiul 2. Goluri in planurile verticale 3. Goluri la colt 4. Goluri intre planuri 5. Calitati ale spatiului: a. proprietati ale inchiderilor / conturul, suprafata, limitele, dimensiunile, configuratia, golurile b. calitati ale spatiului arhitectural: forma, culoarea, textura, paternul-structura, sonoritatea, proportia-scara, definirea configuratiei, gradul de inchidere, vederea-perspectiva. 9. Organizarea formelor si spatiilor Relatii spatiale: a. spatiu cuprins in alt spatiu; b. spatii intrepatrunse; c.spatii adiacente; d.spatii legate intre ele printr-un spatiu comun 2. Organizari spatiale: a.organizare spatiala centralizata; b. organizare spatiala liniara; c. organizare spatiala radiala; d. organizare spatiala in manunchi: spatii repetitive / spatii avand o forma/orientare comuna, spatii organizate in jurul unui acces, grupare in jurul unui traseu, traseu in forma inelara, scheam in manunchi, manunchi in interiorul unui volum, conditii de axialitate, conditii de simetrie e. organizare spatiala in retea retea planara, retea spatiala; 10. Circulatia Spatii secventiale 1. Circulatia: miscare in spatiu: a. accesul b. intrarea c. configuratia traseului d. relatiile intre spatiile traseului e. forma spatiului pentru circulatie 2. Accesul: acces frontal, acces oblic, accesul in spirala. 3. Intrarea: intrare coplanara, intrare avansata, intrare retrasa, articulari ale golului intrarii, amplasarea intrarii. 4. Traseul: configuratia adaptata, configuratia in contrast, tipuri de configuratii ale traseului / liniara, radiala, in spirala, in grila, in retea, configuratii compuse. 5. Relatia traseu spatiu: a. traseu adiacent spatiilor; b.traseu ce strabate spatiile; c.traseu de incheie spatiul. 6. Forma spatiului de circulatie: a. spatiu inchis; b.spatiu deschis pe o latura c. spatiu deschis pe ambele parti. 7. Scara tipuri de scari 11. Proportii si scara 1. Proportii structurale 2. Modulare de fabricatie 3.sisteme modulare 4. sisteme proportionale: a.sectiunea de aur; b.ordinele clasice; c.teorii ale Renasterii; d. Modulor; e. Ken; f.antropometrie; g.scara 5. sectiunea de aur 6. Linii regulatoare 7.Ordinele clasice 8.Teorii renascentiste 9.Modulorul lui Corbusier 10.Ken trama traditionala japoneza 11. antropometrie 12.scara: a.scara vizuala b. scara umana c. Monumentalitate 12. Principiile de compozitie 1. Principii de ordonare: a. axa b. simetria c.ierarhia d.ritmul e.datum f.transformarea 2. Axa puncte ce definesc o axa, tipuri 3. Simetria simetria globala, simetria locala Tipuri de simetrie: bilaterala, laterala, de rotatie + oglindire, cilindrica, chiralica, prin similitudine, helicoidala, de translatie. Simetria in spatiul arhitectural: basilica romana, biserica crestina, biserica in renastere 4. Ierarhia: a. ierarhizare prin dimensionare; b.ierarhizare prin forma; c.ierarhizare prin amplasare 5. Datum: a.linie b. plan c. volum 6. Ritm 7, Repetitie 13. Robert Venturi; Cele 7 tipuri de complexitate/ambiguitate in arhitectura
13

1. fenomenul lui si-si; 2.Elementul cu dubla functiune; 3.Elementul conventional; 4.Contradictia adaptata; 5.Contradictia juxtapusa; 6.Inauntru inafara; 7. Obligatia dificila a intregului II. BIBILOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE Ching, Francis D.K. Architecture, Form Space and Order / Wiley & Sons, 2007 Von Meiss, Pierre Elements of Architecture, From Form to Place / SPON Press, 1990, 1998 Krier, Rob Architectural Composition / Rizzoli, 1988 Ventury, Robert Complexity and Contradiction in Architecture / MOMA, 1966 ISTORIA UNIVERSALA A ARHITECTURII SI ARTELOR I si II WORLD HISTORY OF ARCHITECTURE AND THE ARTS I & II Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 6 credite(3+3); sem. 1 examen, sem. 2 examen. CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I - ANTICHITATEA Arhitectura i arta epocii preistorice Arta rupestr paleolitic, mezolitic i neolitic Civilizaia megalitic: menhir, dolmen, cromleh Civilizaia megalitic: temple Arhitectura i arta civilizaiilor mesopotamiene: sumerian, akkadian, asirian i babilonian. Civilizaia sumerian: Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri i forme de art, Urbanism i programe de arhitectur Civilizaia akkadian: Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri i forme de art, Urbanism i programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie Civilizaia babilonian: Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri i forme de art, Urbanism i programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie Civilizaia asirian: Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri i forme de art, Urbanism i programe de arhitectur Arhitectura i arta imperiului hittit Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri i forme de art, Urbanism i programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie Arhitectura i arta imperiului persan Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri i forme de art, Urbanism i programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie Arhitectura i arta civilizaiei egiptene Repere istorico-geografice i cronologice Repere religioase, Reprezentri i forme de art Urbanism i programe rezideniale, Materiale i tehnici de construcie Programul funerar - mastaba, piramide i morminte rupestre, Materiale i tehnici de construcie Programul de cult - temple de cult divin, temple ale faraonului divinizat, temple funerare, Materiale i tehnici de construcie Arhitectura i arta civilizaiilor cicladice: egeean, minoic i micenian

14

SEMESTRUL II - ANTICHITATEA EUROPEAN I ROMANITATEA ORIENTAL Arhitectura i arta civilizaiilor mediteraneene Civilizaiile cicladic i minoic: Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri i forme de art, Urbanism i programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie Civilizaia micenian: Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri i forme de art, Urbanism i programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie Arhitectura i arta civilizaiei greceti Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase Perioada arhaic: Reprezentri i forme de art, Urbanism i programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie Perioada clasic i elenistic: Reprezentri i forme de art, Urbanism i programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie Arhitectura i arta civilizaiei etrusce Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri i forme de art, Urbanism i programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie Arhitectura i arta civilizaiei romane Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri i forme de art Urbanism, Programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie Arhitectura i arta civilizaiei geto-dacice Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri i forme de art Urbanism, Programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie Evul mediu oriental Arhitectura i arta civilizaiei bizantine Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri i forme de art Urbanism, Programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie Arhitectura i arta civilizaiei islamice Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri i forme de art, Urbanism, Programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie II. BIBILOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE AMIET, P. Antichitatea oriental, Ed. Corint, 2002 CABANES, P. Mic Atlas al Antichitii greceti, Ed. Polirom, 2001 CURINSCHI VORONA, Gh. Istoria Universal a Arhitecturii, vol.I, II,III, Ed.Tehnic, 1976, 1982, 1986 DANIEL, C. Cultura spiritual a Egiptului antic, Ed. Cartea Romneasc, 1985 DANIEL, C. Arta egiptean i civilizaiile mediteraneene, Ed. Meridiane, 1980. DANIEL, C. Civilizaia sumerian, Ed.Sport-Turism,1983. DENNIS, G. Lumea etruscilor, vol.I i II, Ed. Meridiane, 1982. DUCELLIER, A. Bizantinii, Ed. Teora, 1986 GLODARIU, I. Arhitectura dacilor, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983 HOAG, J.D. Architettura islamica, Ed. Electa, 1998 KERNBACH, V. Dicionar de mitologie general, Ed. Albatros, 1983. KRAMER, S.N. Istoria ncepe la Sumer, Ed. tiinific, 1962. MATEI, H.C. O mic enciclopedie de istorie universal, Ed. Politic,1988 MICLEA, I. Persepolis, Ed. Meridiane, 1971 MINGHIAT, S. Arhitectura spaiului boltit, Partea I Ambiana bizantin, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, 2003 THORAVAL, Y. Larousse Dicionar de civilizaie musulman, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureti, 1997 VIGNOLA, G.B. da Reguli ale celor cinci ordine de arhitectur, Trad. i comentariu de N.Gh. Lupu, Ed. Meridiane, 1965
15

VOICULESCU, S. Istoria arhitecturii universale. Antichitatea i Evul Mediu, IAIM, Bucureti,

GEOMETRIE DESCRIPTIVA I si II DESCRIPTIVE GEOMETRY I & II Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 3 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite(2+2); sem. 1 verificare pe parcurs, sem. 2 examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Locuri geometrice uzuale in modelarea de arhitectura. Trasee regulatoare in compozitiile planurilor, sectiunilor si fatadelor. Transformari geometrice. Sisteme de proiectie. Punctul in sistemul de proiectie Monge. Dreapta in sistemul de proiectie Monge. Planul in sistemul de proiectie Monge. Relatii intre puncte si drepte. Relatii intre drepte si plane. Relatii intre plane. Metode de operare specifice geometriei descriptive. Metoda schimbarii planului de proiectie.

SEMESTRUL II 1. Metoda rotatiei. 2. Metoda rabaterii. 3. Axonometria izometrica. 4. Poliedrii. 5. Suprafete de rotatie. 6. Intersectii de poliedrii si suprafete de rotatie. 7. Studiul umbrelor pentru formele arhitecturale in dubla proiectie. 8. Suprafete riglate. 9. Rezolvarea acoperisurilor. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ANTOMARI, X. BOTEZ, St. M. ENACHE, M. GHEORGHIU, A.; Ed. IONESCU, I. LALESCU, Tr. MONGE, G. NICOLAE, D. TANASESCU, A. *** TEODORU, H. Geometrie descriptive, Paris, 1920 Geometrie descriptiva, Ed. didactica si pedagogica, 1965 Geometrie descriptiva si perspectiva, Bucuresti, Ed. tehnica, 1980 Probleme de reprezentare a DRAGOMIR, V. structurilor constructive, Tehnica, 1968 Geometrie descriptiva si perspectiva, Bucuresti, 1981 Culegere de probleme de geometrie descriptiva, Bucuresti, 1935 Geometrie descriptive, Paris, 1920 Geometrie descriptiva, Bucuresti, 2002 Probleme de geometrie descriptiva, Bucuresti, Ed. didactica si pedagogica, 1962 Geometrie descriptiva, Bucuresti, 1975 Perspectiva, Bucuresti, Ed. tehnica, 1968

16

INFORMATICA SI PROIECTARE ASISTATA DE CALCULATOR I si II INFORMATION TECHNOLOGY I&II Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi; 1 curs ,1 lucrari practice; total ore semestru 28; 4 credite(2+2); sem. 1 verificare pe parcurs, sem. 2 - verificare pe parcurs. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I PREZENTARE INTERFATA AutoCAD 2010 2D Configurare interfata / icon si ferestre de lucru. CONFIGURARE SI SALVARE AutoCAD 2010 2D Exemple de configurare Exemple de salvari n format dwg dxf etc. PREZENTARE INTERFATA AutoCAD 2010 2D Optiuni / setarile pentru a lucra un proiect n sistem metric. Comenzi de desenare ;modificare ; Comanda block wblock i block dinamic MODURI DE ORGANIZARE A PROIECTELOR Introducere n autocad / definire si salvare fiiere Setari units i linetype EXEMPLE DE REPREZENTRI UTILIZND AutoCAD 2D Notiuni de baza Desenarea unui exemplu (un grup sanitar) Definirea si setarea unui layer ;utilizarea comenzilor de desenare i modificare MODELARE 3D Extrude, union, subtract Creare mobilier 3d scaun UN PLAN N FORMAT CAD DIN ARHITECTURA CONTEMPORANA Definire layer Desenarea unui grup sanitar : cada du , wc, lavoar, perei ui i fereste Salvare fiier n format dwg SEMESTRUL II PREZENTARE INTERFATA ALLPALN 2009 Configurare interfata / functii, module, ferestre de lucru. CONFIGURARE SI SALVARE ALLPALN 2009 Exemple de configurare cum si de ce / standardat, palet, etc ; Exemple de salvari prin cale externa / primire si trimitere de proiecte catre specialitati tehnice de constructii (arhitectura, rezistenta-structura, instalatii) PREZENTARE INTERFATA ALLPALN 2009 Optiuni / setarile pentru a lucra un proiect Deschidere proiect si proiect gestiune Introducere si citire date catalog MODURI DE ORGANIZARE A PROIECTELOR Introducere in ALLPLAN / definire si salvare proiecte Setari / bara standard, bara format NOTIUNI DE LUCRU Notiuni de baza / functii si module (arhitectura) Moduri de lucru prin desene si mape Listare planuri standard si planuri libere MODELARE 3D
17

Functia module aditionale Creare mobilier si salvare macro Acoperis Sagrada Familia School CASA DIN ARHITECTURA CONTEMPORANA Ridicare 3d Mineral House Japan Salvare sectini Randare 3d in cinema 4d

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA:


http://www.nemetschek.ro/

Manuale tutoriale: Generale, Arhitectur, Modelare 3D,Cinema 4D

PROGRAME ANALITICE ANUL II 2011/2012


PROIECTARE DE ARHITECTURA III si IV
Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 12 ore saptamanal invatamant de zi: 1ora curs,11 ore lucrari practice ; total ore semestru 168; 24 credite ( 12 cr. s1, 12 cr.s2 ); verificari pe parcurs. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Obiectivele disciplinei : Abordarea problematicii locuirii sub aspectele ei principale - raporturi functional-spatiale , - dimensionare si conlucrarea spatiilor - expresie plastica Dezvoltarea capacitatilor analitice prin analiza comparativa a celor 2 tipuri de locuire studiata. Studiul amenajarilor exterioare , elementelor de urbanism , raportului cu situl natural. Initierea studiului functiunilor publice. Intelegerea raporturilor intre spatiul public si obiectul de arhitectura. Studiul raportului forma functiune semnificatie . Aprofundarea cunostintelor legate de raporturi spatiale, procedee compozitionale , expresivitate si adecvare . Teme de proiect Semestrul I -tema 1 - locuinta izolata -tema 2 pavilion expozitional -tema 3 birou de arhitectura -schita de schita Semestrul II -tema 4 -locuinta insiruita -tema 5 -scoala cu 8 clase -extindere -schita de schita -proiect de verificare

(4 credite) (3 credite) (3 credite) (2 credite) (4 credite) (3credite) (2 credite) (3 credite)

Bibliografie minimal: AYMONINO, Aldo; MOSCO, Valerio Paolo. Contemporary Public Space: Unvolumetric Architecture. Milano, 2006
18

BAKER, H. Geoffrey - Design Strategies in Architecture Routledge, Editia II, 1996 CAFFE, Mihail, SEBESTYEN, Gheorghe, Locuina urban, Bucuresti, 1988 DUFFY, Francis, CAVA, Colin, WORTHINGTON, John, Planning Office Space, 1977, the Architectural Press ltd., UK CHING, D.K., Francis Architecture Form, Space and Order Wiley & Sons, Editia IV, 200 DERER, Petre, Locuirea urban, Editura Tehnica, Bucureti, 1985 EFTENIE, Mariana, Psihologia spaiului construit urban,curs, Editura Universitara "Ion Mincu", Bucureti, 2004 GHEORGHIU, Petru, Un specific de locuire bucureteana, Editura Universitara "Ion Mincu" Bucureti, 2003 HASCHER, Rainer, JESKA Simone, KLAUCK Birgit, Office Buildings, a design manual, Birkhuser, 2002 LYNCH, Kevin, The Image of the City, Editura The MIT Press, Massacusetts Institute of Technology, 1960 MACHEDON, Luminita, SCOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism, the architecture of Bucharest 1920 1940, Editura Hardcover, 1999 PATRULIUS, Radu, Locuinta in timp si spatiu, Editura Tehnica, Bucuresti, 1975 PATRULIUS, Radu, Horia Creang - Omul i opera, Editura Tehnic, Bucureti, 1980 PEVSNER, Nikolaus, History of Building Types, Princetown University Press, 1976 POPESCU, Carmen, Le Style National Roumain, Construire une Nation a travers larchitecture 1881 1945, Editura Simetria, Presses Universitaires de Rennes, 2004 ***** Immeubles de bureaux, Publications du Moniteur, Paris, 1991 SANDU-TOMAEVSCHI, Anca, Concept i concepii arhitecturale. Programe, Editura Romnia de mine, Bucureti, 2011.

REPREZENTARI IN ARHITECTURA III si IV


Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: sem. I - 1 curs, 1 lucrari practice, : sem. II - 2 lucrari practice ; total ore semestru 28; 4 credite(2+2); sem. 1 si 2 verificari pe parcurs. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Studiul analitic: perspectiv i ortogonal Muzeul satului - macheta de prezentare ;releveu - Tehnica de lucru: creion color (format plane A3 ),macheta C u l o a r e a -Cercul cromatic -studiu cromatic a mbient natural i construit -Tehnica de lucru: acuarela sau tempera , pe hartie speciala, in functie de tehnica aleasa. 12 perspective la nivelul ochiului - Schie, notaii spaiale rapide - Tehnica de lucru stilou cu cerneal neagr sau fineliner/ format plan A4 12 perspective color - Schie - Tehnici de lucru: creion color, sepia, tehnici combinate. Birou de lucru - studiu individual -Tehnic de lucru: creion grafit

Selectarea imaginii - dintr-un proiect de atelier


-Tehnica de lucru la alegere: creion color, acuarel, tehnica mixt, etc.
19

Perceptia si selectarea unui spatiu reprezentativ - Desen de notatie rapida - crochiu plastic arhitectural -transfer figural din perspectiva libera in ortogonal. -Tehnica mixta II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE - ARNHEIM, Rudolf - CONSTANTIN, Paul - FOCILLON, Henri - GOMBRICH, E.H. - ITTEN, Johannes - KANDINSKI, Wassily - MALTEZE, Corado - MARCU, Vasile - MARICA GUY, Viorica - Cabinetul de stampe - Vedute Europene - Arta si perceptie vizuala, ed.Meridiane, 1979 - Culoare, arta, ambient, ed. Meridiane, 1979 - Maestrii stampei, ed. Meridiane, Bucuresti - Arta si iluzie, ed. Meridiane, Bucuresti, 1973 - Kunst der Farbe, Otto Maier Verlag, Ravensburg, 1967 - Spiritul de arta, ed. Meridiane, 1994 - Mesaj si obiect artistic, ed. Meridiane, 1976 - Reprezentari in arhitectura,ed.Fundatiei Roamnia de maine, 2005 - Durer graficianul, Bucuresti - Albume, ed. Meridiane, Bucuresti - Albume, ed. Meridiane, Bucuresti

TEORIA ARHITECTURII I PROGRAME III - PROGRAME THEORY OF ARCHITECTURE AND PROGRAMMES III Disciplina obligatorie: anul II; un semestru; 2 ore saptamanal invatamant de zi , 2curs; total ore semestrul 28; 3 credite; examen.

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI


SEMESTRUL I. 1.Programe de locuire n context urban. Evoluia istorica a locuirii urbane. Tipuri de locuire. Spaiile locuinei. 2.Cldiri de birouri. Istoricul programului. Tipuri de cldiri de birouri i amplasamente. Proiectarea spaiilor pentru birouri. Ambian i Design interior. 3.Cldiri pentru nvmnt. Istoric. Tipuri de cldiri. Orientarea pedagogic i Proiectarea spaiilor pentru nvmnt. 4.Cldiri pentru spectacol. Istoric - momente de cotitur. Tipuri de spectacol, tipuri de cldiri. Relatia cu publicul. 5.Edificii de cult. Istoric. Edificii religioase contemporane. 6.Programul hotelier. Evolutie istorica. Elemente de proiectare.Hotelul urban/ Hotelul turistic. Arhitectura consumului . Conceptul hotelier. 7.Arhitectura si reprezentare - Cladiri guvernamentale , primarii, ministere.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE


ADAMS Lawrence, PENNER Richard, RUTES Walter, Hotel Design: Planning and Development, Norton, W. W. & Company, June 2001 20

BOULET, Marie-Laure, Christine Moissinac, Francoise Soulignac, Auditoriums, (1144 T/ 102309) BRETON, Gaelle, Theatres, Editions du moniteur, Paris, 1990. (1177 T/ 102307) CREANGA, Emil, Programe de arhitectura, Ed Fundatiei Romania de maine, Bucure~ti. DUDEK Mark, Architecture ofschools: the new learning environments, Architectural Press, 2000 DUDEK Mark, Kindergarten architecture: space for the imagination / Taylor & Francis, 2000 DUDEK Mark Children's spaces Elsevier, 2005 DUFFY, Francis, Colin Cava, John Worthington, Planning Office Space, reprinted 1977 by the Architectural Press Itd., UK; GREGORY, Rob, Key contemporary buildings, Laurence King Publishing 2008 HARITON Ana Maria, Hotelul urban, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti /2007. HARITON ANA MARIA - Note de curs Teoria arhitecturii an 11- in format electronic la biblioteca facultatii HEATHCOTE, Edwin, Cinema Builders (1113886/109727) Immeubles de bureaux, Publications du Moniteur, Paris, 1991. KOHN ,Eugene, KATZ/Paul, Building type basics for office buildings,John Wiley&sons 2002 New York PATRULlUS, Radu Locuinta in timp ~i spatiu, Editura tehnica, Bucure~ti. PESTISANU, Constantin, Criterii de bazo cu privire la proiectarea unitatilor de invatamant, Editura didactica ~i pedagogica, Bucurest, 1975. ROTH, Alfred, The neew school, Elvetia, 1961. SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Arhitectura moderna ~i contemporana, Ed universitara UTCB, 2006. Curs universitar. SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Cladiri de birouri, 2006. Note de curs. SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Cladiri pentru invatamant, 2008/ Note de curs. SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Cladiri pentru spectacol, 2008/ Note de curs. SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Edificii de cult, 2008/ Note de curs. TESTA, Carlo, New Educational Facilities, Elvetia, 1975; AR, Education, 1993; Deutsche Bauzeitung, 9/1991 WESTON Richard, Key Buildings of the 20th century, Laurence King Publishing 2004

ISTORIA UNIVERSALA A ARHITECTURII SI ARTELOR III WORLD HISTORY OF ARCHITECTURE AND THE ARTS III Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI ARHITECTURA EVULUI MEDIU TIMPURIU Motenirea arhitecturii paleocretine Arhitectura preromanic Arhitectura carolingian ARHITECTURA EVULUI MEDIU DUP ANUL 1000 Programe de arhitectur specifice Evului mediu Arhitectura militar Arhitectura rezidenial Arhitectura edificiilor publice Arhitectura religioas Cldirea de cult n perioada romanic Cldirea de cult n perioada gotic RENATEREA TIMPURIE N PENINSULA ITALIC Renaterea timpurie n Toscana Filippo Brunelleschi Leon Batista Alberti Reedina nobiliar n perioada renaterii timpuri RENATEREA DE APOGEU N PENINSULA ITALIC Bramante la Roma
21

Reedina nobiliar n renaterea de apogeu MANIERISMUL I RENATEREA TRZIE N PENINSULA ITALIC Arhitectura manierist Baldasare Peruzzi Giulio Romano Michelangelo Renaterea trzie: Palladio BAROCUL N PENINSULA ITALIC Arhitectura religioas n epoca baroc tipologii arhitecturale Francesco Borromini Gianlorenzo Bernini Reedina nobiliar baroc RENATEREA FRANCEZ Renaterea timpurie Frana coala naional a renaterii franceze Clasicismul regal francez RENATEREA I BAROCUL N RILE DE LIMB GERMAN Tendine renascentiste n rile de limb german Barocul n rile de limb german Caracteristici ale reedinelor baroce Cldiri de cult BIBLIOGRAFIE: MINIMALA OBLIGATORIE Fletcher, Bannister, Sir A history of architecture on the comparative method, Londra, 1956 Pevsner, Nikolaus An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966 Voiculescu, Sanda Istoria arhitecturii universale. Evul Mediu, IAIM, Bucureti, 1993 Voitec-Dordea, Mira Renatere, baroc i rococo n arhitectura universal, ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994 SUPLIMENTARA Argan, Giulio Carlo Borromini. Rome, architecture baroque, Les ditions de la Passion, Paris, 1996 Lhistoire de lart et de la ville, Les ditions de la Passion, Paris, 1995 Barat y Altet, Javier The early middle ages from late antiquity to AD. 1000 Curinschi, Gheorghe Roma, cetatea etern, ed. tehnic, Bucureti, 1971 Veneia, ed. tehnic, Bucureti, 1972 Focillon, Henri Arta occidentului. Evul mediu romanic, editura Meridiane, Bucureti, 1974 Arta occidentului. Evul mediu gotic, editura Meridiane, Bucureti, 1974 Kubach, Hans Erich Architecture romane, Gallimard/ Electa, Milano, 1992 Laule, Ulrike Architettura del Medioevo, Gribaudo, Kln, 2004 Lavedan, Pierre Histoire de lUrbanisme. L'urbanisme au moyen age, ed. Droz, Geneva, 1974 Histoire de lUrbanisme. Lurbanisme l poque moderne. XVIe et XVIIIe sicles, ed. Arts et Mtiers Graphiques, Paris, 1982. Lazarev, Victor Originile renaterii italiene. Protorenaterea, ed. Meridiane, Bucureti, 1983. Originile renaterii italiene. Quattrocento-ul timpuriu, ed. Meridiane, Bucureti, 1985. Mumford, Lewis La cit travers lhistoire, Edition du Seuil, Paris, 1964 Murray, Peter Architecture de le renaissance, Galimard/ Electa, Veneia, 1992 The architecture of the italian renaissance, Thames and Hudson, 1998 Norberg-Schulz, Christian Architecture baroque, Gallimard/ Electa, Milano, 1992 Architecture baroque tardive et Rococo, Gallimard/ Electa, Milano, 1992
22

Panofsky, Erwin Salvadori, Antonio Tafuri, Manfredo Wittkower, Rudolf *** *** ***

Architecture gothique et pense scolastique, ed. de Minuit, Paris 2000 Venezia. Guida ai principali edifici. Storia dell architettura e della forma urbana, Canal & Stamperia Editrice, Venezia, 1995 Architecture et humanisme, de la renaissance aux rformes, Dunod, Paris, 1981 Les principes de larchitecture la renaissance, Les ditions de la Passion, Paris, 2003 Du gothique la Renaissance. Architecture et dcor en France (1470 1550). Actes du colloque de Viviers 20-23 septembre 2001. Textes runis par Y. Esquieu, Publications de l Universit de Provence, 2003 Thorie de larchitecture de la renaissance nos jours, Taschen, 2003 The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998

ISTORIA UNIVERSALA A ARHITECTURII SI ARTELOR IV ISTORIA URBANISMULUI WORLD HISTORY OF ARCHITECTURE AND THE ARTS IV Disciplina obligatorie: sem. 1; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; , examen.

Continutul tematic al disciplinei 1. Definirea domeniului (definitie, componentele activitatii, obiective) 2.Istoricul urbanismului (teorii, curente scoli) 3. Asezarea umana (aparitie, dezvoltare, tipologie) 4.Evolutia orasului ca parte a mediului artificial 5. Functiunile orasului - zonificarea . 6.Centrul orasului, polii urbani, functiunile centralitatii.Dezvoltarea si amplasarea dotarilor si serviciilor publice. 7..Conceptii, scoli ,teorii si experiente in evolutia orasului. 8. Evolutia istorica:urbanismul antic, medieval, renascentist,baroc, neoclassic. 9.Urbanismul modern. 10.Perspective de dezvoltare a localitatilor (zona metropolitana, orasul viitorului)
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Urbanism Laurian. Proiectarea i construcia oraelor C. Lzrescu Urbanismul britanic Mircea Enache Urbanism i informatic - Ioanid V. Ed. Tehnic, 1998 Urbanism i energie Ioanid V. Editura Tehnic, 1986 Sisteme informaionale pentru luarea de decizii n sistematizare, Ed. Tehnic Teoria i practica U i AT, note de curs, Ioanid V. UTCB, 1998 Teoria i practica urbanismului. Locuirea urban. Luca Oana. Ed. Matrix, 2003 Locuirea urban. Editura Tehnic 1985, Petre Derer Mobilier urban, Ed. Tehnic 1974. Petre Derer Contruciile tehnic i art Ed. Tehnic 1989, R.M. Papae Al treilea val. Ed. Politic 1983, A. Toffler Reevaluarea teritoriilor componenta strategiei de dezvoltare uraban Agenda 21, Adrian Altareascu

Locuirea i dezvoltarea urban Ileana Buditeanu

PERSPECTIVA I &II
23

PERSPECTIVE 1 & 2 Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 1 curs, 1 lucrari practice; total ore semestrul I 28; 6credite(3+3); sem. 1 examen, sem. 2 examen. I.CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI CAP. 1 - PERSPECTIVA PE TABLOU VERTICAL -METODA DEPENDENTA DE DUBLA PROIECTIE 4 ore -metode de constructie CAP. II - PERSPECTIVA PE TABLOU VERTICAL -METODA DIRECTA (PE PLANUL TABLOULUI) 10 ore -generalitati, definitii -punctui, dreapta, planul in perspectiva -diviziuni perspective -puncte de fuga -punctul de masura -punctul de distanta -cercul si sfera n perspectiva CAP. ILL - CONSTRUCTIA PERSPECTIVEI N ARHITECTURA 18 ore -metode uzuale de constructie a perspectivei -alegerea punctului de vedere -perspectiva la doua puncte de fuga cu orizont supramaltat -perspectiva la doua puncte de fuga la nivelul ochilor -perspectiva frontala cu orizont suprainaltat -perspectiva frontala la nivelul ochilor -perspectiva de interior -perspectiva cu orizont coborat -construirea perspectivei pomind de la elemente fixate direct pe tabloul de perspectiva CAP. IV - RESTITUTIA PERSPECTIV 4 ore - metode de constructie a restituiei perspective CAP. V - PESPECTIVA PE TABLOU INCLINAT 4 ore - generalitati - confirmarea punctelor de fuga si de masura - constructia perspectivei pe tablou inclinat CAP. VI - REDAREA UNOR ASPECTE NATURALE IN PERSPECTIVE 6 ore -scara intrinseca a perspectivei -oglindirile -trasarea umbrelor cu perspective -perspectiva aeriana CAP. VII - PREZENTAREA UNEI PERSPECTIVE DE ARHITECTURA 10 ore -compozitia cu anturaje -paginatie grafica -tehnici de randare II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

M. ENACHE , IULIUS IONESCU - Geometrie descriptiva i perspectiva AURELIAN TANASESCU - Geometrie descriptiva, axonometrie si perspectiva AURELIANTANASESCU- Probleme de geometric descriptiva ADRIAN GHEORGH1U - Geometria descriptiva- probleme

24

INFORMATICA 1 i 2 INFORMATION TECHNOLOGY 1 i 2 Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 seminar; total ore semestru 28; 4 credite(2+2); sem. 1 verificare pe parcurs, sem. 2 verificare pe parcurs. I CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I 1 PREZENTARE INTERFATA LUCRU - Pronire ArchiCAD 14, Deschidere proiect - Prezentare proiecte ArchiCAD 2 INTELEGEREA MEDIULUI DE LUCRU ARCHICAD - Instrumentul navigare : Navigator si Nanigator Preview -Project Map, View Sets,Ferestrele AchiCAD,Fereastra 3D,Paleta de navigare 3D, Paletele ArchiCAD - Casetele de unelte pentru seta rea uneltelor - 4 Caseta de coordonate si explorarea ei -Menubar si meniurile contextuale 3 DEFINIREA GEOMETRIEI - Generalitati cu privire la elementul perete - Instrumentele si seta rile pentru pereti, salvare favorite- Crearea de forme neregulate,desenare pereti curbi-Crearea unei forme de rotatie 4 CREAREA FORMELOR-Relatiile dintre etaje, definirea etajelor, navigarea de la un etaj la altul- Definirea planseului si desenarea lui, creare de goluri .-. Adaugarea peretilor interiori, ajustarea peretilor.- Definirea stalpilor, unelte de setari stalpi si desenarea lor. 5 FINALIZAREA PARTII EXTERIOARE A CLADIRII -Definirea acoperisului, instrumentul si seta rile pentru acoperis . -Lucru cu usi si ferestre, unelte si seta rile lor.- Amplasarea ferestrelor si usilor utilizand : punctul decentru,diviziunile, 0 dimensiune, Iimitele de reper 6 Recapitulare : Ridicarea 3d a doua case - Salvare setciuni si fatade- Randare In ArchiCAD 7 Ridicare3D Mineral house Japan -Salvare sectiuni si fatade- Randare In ArchiCAD SEMESTRUL II PREZENTARE INTERFATA LUCRU- Pronire AutoCAD Arhitecture 2010, Deschidere proiect Prezentare proiecte AutoCAD Arhitecture 2010 2 INTERFATA AutoCAD Arhitecture 2010- Ribbon Tabs and Panels: Home, Insert, Annotate, Render, Solid, - Parametric, View, Manage - Tools and tools palettes : Project browser, Project navigator, Tools Palettes, Properties 3 DEFINIREA GEOMETRIEI 3D - Generalitati cu privire la elementul de constructii. - Instrumentele Si seta rile pentru pereti, grinzi, stalpi, scari. - Crearea de forme neregulate,desenare pereti curbi - Crearea unei forme 3D . 4 CREAREA FORMElOR - Relatiile dintre etaje, definirea etajelor, navigarea de la un etaj la altul - Definirea planseului Si desenarea lui, creare de goluri . - Adaugarea peretilor interiori, ajustarea peretilor. - Definirea stalpilor, unelte de setari stalpi si desenarea lor. 5 FlNALlZAREA PARTII EXTERIOARERE A CLADIRII - Definirea acoperisului, instrumentul si seta rile pentru acoperis - Pereti cortina - Lucru cu usi si ferestre, seta rile lor. - Amplasarea ferestrelor si usilor in pereti cortina 6 Recapitulare : Ridicarea 3d a doua case 2 - Salvare sectiuni si fatade - Randare in AutoCAD Arhitecture 2010 7 Ridicare3D Mineral house Japan si house Torafu 2 - Salvare setiuni si fatade - Randare in AutoCAD Arhitecture 2010 III. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE http://www.consoft.ro/archicad/metode de lucru/ Ghiduri interactive de Training: Esential Archicad, Advanced modeling, Crearea de obiecte de constructie http://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorials Tutorials English metric : aca_tutorial_documents_m0.zip

25

MECANICA SI REZISTENTA MATERIALELOR 1 si 2 Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 4 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 56; 6 credite(3+3); sem. 1 examen, sem. 2 examen.

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI


SEMESTRUL I 1. 2. 3. 4. 5. 6. Fore concurente. Sisteme de fore concurente. Fore oarecare. Reducerea sistemelor de fore n raport cu un punct. Fore paralele. Centre de greutate. Statica punctului material. Statica sistemelor de corpuri. Echilibrul solidului rigid. Diagrame de eforturi la grinzi drepte.

SEMESTRUL II I. Eforturi unitare; deformatii specifiee. Curbe caracteristice. 2. Dimensionarea elementelor de construetii. 3. Structuri static determinate 4. Intindere si compresiune centrica. Eforturi unitare; deformatii specifice. 5. Solicitari axiale in bare drepte. 6. Solicitari compuse II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE
Balan,St.,1977-Culegere de probleme de mecanica,Ed.Didactica si Pedagogica Duda, I., Ardelean,D. Mecanica- Statica,Ed.Fundatiei Romania de Maine, 2003 Duda, I., Ardelean D. Elemente de rezistenta materialelor, Ed. FundatieiRomania de Maine, 2003

CONSTRUCTII SI TEHNOLOGII I - ELEMENTE DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA BUILDING MATERIALS AND FINISHING I Disciplina obligatorie: sem. 1 ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 3credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Introducere n teoria i tehnica construciilor. Performane, modulare, tipizare, prefabricare, tolerane, aciuni, protecii. 2. Elemente de construcii. Fundaii i subsoluri; principii i detalii; hidroizolaii; plan fundaie. Perei (pmnt, piatr, crmid, beton, lemn, metal). Principii de alctuire (un strat, mai multe straturi) i detalii. Stlpi (zidrie, beton armat, lemn, metal); planee i grinzi (metal, beton, lemn, ceramic); arce i boli; plan cofraj; acoperiuri nclinate (lemn, metal, beton) si orizontale (terase); principii de alctuire i detalii; hidroizolaii.; invelitori. Elemente auxiliare (balcoane, logii, terase, atice parapete, socluri, urechi, buiandrugi, etc); detalii.
26

3. Concepte structurale n arhitectur. (structuri subansambluri i detalii noduri). Structuri cu zidrie portant (centuri i smburi de b.a.). Structuri cu stlpi i grinzi din beton armat (structuri n cadre). Structuri cu diafragme din beton armat. Structuri mixte (cadre i diafragme). Structuri din lemn. Structuri metalice. Structuri speciale (tridimensionale, pe cablu, gonflabile,etc.). 4. Circulaii verticale. Scri generaliti : structur (rampe, podeste, vanguri); geometrie i calcul (dou sau mai multe rampe, balansate, circulare); ascensoare. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE HERZOG, TH. ;NATTERER, J.;Timber Construction Manual; SCHWEITZER, R.; VOLZ, M.; Birkhuser, Basel, Switzerland, WINTER, W. 2004 PFEIFER, G.; RAMCKE, R.; Masonry Construction Manual; ACHTZIGER, J.; ZILCH, K. Birkhuser, Basel,Switzerland,2001 KIND, B. F.; BRANDT, J.; Concrete Construction Manual; KAUHSEN, B.; POLONYI, Birkhuser, Basel, Switzerland,2002 SCHULITZ, H. C.; SOBEK, W.;Steel Construction Manual; HABERMANN, Karl J. Birkhuser, Basel, Switzerland,2000 WIGGINTON, Michael Glass in architecture;Phaidon Press Ltd., London, 2004 SCHUNCK, E.; OSTER, H. J.; Roof Construction Manual; BARTHEL, R.; KIESSEL, Birkhuser, Basel, Switzerland,2003 JIRIENA, Eva Staircases; Calmann & King Ltd., New York, 2001 MOSTAEDI, Arian Staircases; Carles Broto i Comerma, Barcelona, Spain CHING, Francis Building construction illustrated; Van Nostrand Reinhold, New York,1991

URBANISM SI ECHIPAREA LOCALITATILOR 1 URBAN PLANNING &URBAN INFRASTRUCTURE Disciplina obligatorie: sem 2 : 2 ore saptamanal invatamant curs de zi: 2 curs: total ore semestru 28: 2 credite: examen.
CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI BAZELE PROIECTARII URBANISTICE Partea I-a INTRODUCERE IN URBANISM 1. Menirea urbanitilor 2. Dezvoltarea oraelor de la oraul modern la oraul contemporan 3. Caracteristicile proiectelor de urbanism ; Urbanismul - un lucru n echip Partea II-a ANALIZA URBAN structur, esut, morfologie 1. Cteva teorii privind structura urban 2. Formele urbane 3. Peisajele urbane 4. Tesutul urban decupajele terenului parcelarul Partea a III-a MORFOLOGIA URBAN CA METOD DE ANALIZ 1. Macro forme morfogenez i control abordare global 2. Morfologia urban ca metod de analiz Instrumentele de analiz Locuirea n cadrul structurii urbane cteva elemente de tipologie Partea a IV-a - DREPTUL URBANISTIC 1. Funciunile principale ale dreptului urbanistic 2. Dreptul urbanistic n noul context al Romniei

27

3 Cadrul legislativ de baz - Coerena reglementrilor - Sistemul ierarhic al planurilor de amenajare a teritoriului i de urbanism 4. Categorii de documentaii de urbanism; Problematica i coninutul Planului Urbanistic General i Regulamentul Local de Urbanism; Problematica PUZ i regulamentul aferent 6. Regulamentul General de Urbanism 7. Despre regimul juridic al terenurilor; principali indicatori de utilizare a terenului (rolul POT i CUT) Partea a V-a METODE CONTEMPORANE DE CREERE A ESUTULUI URBAN 1. Parcelare / reparcelare n esutul urban existent i n afara sa concepia de ansamblu, consecine sociale i financiare 2. Mari proiecte urbane exemple europene 1. Menirea urbanitilor 2. Dezvoltarea oraelor de la oraul modern la oraul contemporan II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Anexele la cursul on-line : Anexa 1. Structura general a coninutului a planului urbanistic general PUG Anexa 2. Glosar (legea 350/2001) Anexa 3. Exemple de documentaii de urbanism Anexa 4. Elemente de caracterizare i analiz a spaiului urban Anexa 5. Condiii de amplasare i conformare a construciilor Allain, R.: Morphologie urbaine, Armand Colin, 2005 Aymerich, C. et al. : Archittetura di base, Alinea, 2007 Bailly, A.S.: Lorganisation urbaine theories et modeles, Centre de recherche durbanisme, 1978, ed. 3a Buerklin, Th., Peterek, M.: Morphologie urbaine, Birkhauser, Basel, Boston, Berlin, 2008 Clerc, D., Mangin, G., Vouuillot, H.: Pour un nouvel urbanisme, Adels, 2008 Kostof, Spiro: The city shaped. Urban patterns and meanings through history. Bulfinch, Press Book, Little, Brown and Company, 1992 Lacaze, J.P.: Les methodes de lurbanisme, PUF, 2007 (ed. 4-a) Merlin, P.: Lurbanisme, PUF, 2009 (ed. 8-a) Ministere de lenvironnement: Guide techniques des lotissements lespace collectif, Service technique de lurbanisme, 1978 MLPAT: Ghid privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al Planului Urbanistic general, reglementare tehnica, GPO 38/99 si editiile ulterioare Panerai, Ph., Depaule, J.Ch., Demorgon, M.: Analyse urbaine, Paranthese, 2005 Short, J.R.: The urban order. An introduction to cities, culture and power. Blackwell, 1996 Roncayolo, M.: Lectures des villes. Paranthese, 2000 Secchi, B.: Premiere lecon durbanisme, Paranthese, 2006 Solomon, M. (sef de proiect): Rolul cartierului ca unitate constitutiva a structurii urbane, Urbanproiect pr. Nr. 42/1996, faza 2 Urbanproiect: Densitatea constructiilor in cadrul zonelor de locuit, Seria urbanism si amenajarea teritoriului,1998 Urbanproiect: Parcelari-reparcelari, Seria urbanism si amenajarea teritoriului,1998

28

PROGRAME ANALITICE ANUL III 2011/2012


PROIECTARE DE ARHITECTURA V si VI Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 12 ore saptamanal invatamant de zi: 1ora curs,11 ore lucrari practice ; total ore semestru 168; 24 credite ( 12 cr. s1, 12 cr.s2 ); verificari pe parcurs. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Abordarea problematicii regenerarii spatiului urban si locuintei colective ca program cu valente sociale Intelegerea calitatii sociale a arhitecturii. Studiul expresiei formale ,ca raspuns la contextul urban Intelegerea functiunii publice in viata urbana. Locuinta colective ca program cu valente sociale Expresia formala in raport cu contextul urban . Elaborarea variantelor planimetrice complexe -planul flexibil, locuinta generatiilor, etc... Aspecte sociale ale arhitecturii. Integrarea spatiilor sociale si culturale Functiunea publica in viata urbana Raportul expresie plastica functiune .Obiectul de arhitectura ca semnal. Studiul relatiei obiect construit sit natural Studiul raportului forma structura- expresie material Proiecte : SEM I -tema 1 (doua faze) -locuinte colective cu putine niveluri (3+3credite) -tema 2-centru multifunctional (4 credite) -schita de schita (2 credite) SEM II -tema 3 (doua faze) -complex turistic montan rural (3+4credite) -schita de schita (2 credite) -proiect de verificare (3 credite)
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

Asensio Cerver, Francisco, Houses of the world, Konemann, 2003. Caffe, Mihail; Sebestyen, Gheorghe, Locuina urbana , Bucuresti ,1988. E. Creang, Arhitectur i comunicare, Ed. Fundatiei Romnia de Mine, Buc., 2003. Contemporary Houses, Loft Publications, 2006, Derer Petre , Locuirea urban, Editura Tehnica,Bucuresti, 1985. Eftenie, Mariana, Psihologia spatiului construit urban,curs, Editura Universitara Ion Mincu Bucuresti, 2004. Gossel, Peter; Leuthauser, Gabriele, Architecture in the 20-th Century, Taschen, Vol. 1 & 2, 2005. Iliescu Ana-Felicia, Arhitectura peisagera, Ed. Ceres, Bucuresti, 2006. -Ph. Jodidio, Architecture Now!, Ed. Taschen, Kln, 2001. . -Ph. Jodidio, Building a new millennium, Ed. Taschen, Kln, 1991. -Ph. Jodidio, Contemporary European Architects, vol.IV, Ed. Taschen, Kln, 1996 -J.J.Norwich, The World Altas of Architecture, Ed.Chancellar Press, London, 1998 NEUFERT,Ernst, Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, Miercurea Ciuc, editura Alutus (ed. a 37-a, 2004) -D. Radulescu, Arhitectura centrelor culturale moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1996. The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004.

29

Tzonis, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames & Hudson, 1992. Urbanity Twenty Years Later Projects for Central European Capitals, Editura Centre for Central European Architecture, Praha, 2010 Legea locuinei nr.114/1996 cu modificrile i completrile ulterioare Reviste: AA, Japan Arch., Bauen+Wohnen, DBZ, AMC, Baumeister, The Architectural Review,. 1990-2009.
REPREZENTARI IN ARHITECTURA V si VI Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: sem.1-1ora curs, 1 ora lucrari practice; sem 2 -2 ore lucrari practice ; total ore semestru 28; 4 credite ( 2 cr. s1, 2 cr.s2 ); verificari pe parcurs.

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Introducere in teoria ambientului arhitectural. 2. Notiuni de compozitie; asimilarea unor notiuni privind elemente ce compun spatiul ambiental arhitectural. 3. Configurarea spatiilor ambientale interioare in functie de tipologia functionala. 4. Teoria campului compozitional ambiental. Asimilarea unor notiuni de ritm, alternanta, armonie - proportie, dominanta, centru de atentie (interes). 5. Axa - element esential in controlul campului compozitional cu principalele sale valori: vectoriala directionala, ordonatoare - corelativa, dominatoare, separativa; corelatia axa simetrie, asimetrie; arhetipulliniar: liniar, curb, mixt. 6. Cinetismul in campul ambiental interior si exterior (campul comportamental sau "scintigrama miscarilor intr-un spatiu dat"); corelarea forma - echipare - mobilare miscare; interventia timpului ca a patra caracteristica esentiala a spatiului alaturi de tridimensionalitatea ambientala. 7. Tipologii ambientale interioare In functie de deschiderea SI inchiderea spatiului: inchise, deschise, acoperite. 8. Ambientul interior si exterior. Corelatia necesitate - functie - forma construita. 9. Ambientul interior - exterior in diversele programe: locuinta, social - cultural, educatie, invatamant, sanatate, recreere - diatractie - divertisment, etc. 10. Incursiune in stilurile arhitecturii interiorului de la antichitate (Egipt, Grecia, Roma), trecand prin Renastere, Neoclasicism, Romantism, Eclectism, Art Nuveau (Secesion) Arta 1900, Art Deco, Bauhaus, 11. Futurism, Constructivism, Arhitectura sfarsitului sec.XX, inceputul sec.XXI. Teme practice - Echipare - mobilare ambiental ntr-un spaiu arhitectural dat - -Tehnica de lucru la alegere. - -Piese scrise: - comentariu critic asupra spatiului studiat Studiul spatiului arhitectural interior -Transpunerea intr-un desen finisat ar trei schite perspective la nivelul ochiului, ascendente sau descendente (format A4) - piesa scrisa - comentariu critic (+;-) asupra spatiului vizitat Spatiul arhitectural interior -Tehnici de lucru: creioane colorate, acuarela, tempera, tehnici mixte.

30

Camera pentru copii -Tehnica de lucru la alegere (format A3) Remodelarea spatiului existent - Reportaj grafic - notatii spatiale -Tehnici de lucru la alegere. (format A3) Studiul ambientului - Relatia interior exterior -Comentariu scris in care vor fi analizate principiile compozitionale ce stau la baza studiului. -Traseul arhetipal ordonator al planurilor verticale si orizontale (patratul, cercul, diagonala, tehnica de lucru, la alegere -Macheta

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE BROHAN, Torsten Avantgarde Design 1880-1930, ed. Benedikt Taschen Verlag BERG, Thomas Caracteristiques des styles, ed. Flamarion, Paris, 1998 DUCHER, Robert L 'aventure de l`art au XX-eme siecle FERRIER, New Forms, ed. Taschen Verlag, Koln, 1997 JODIDIO, Philip International Style, ed. Taschen Verlag, Koln, 1997 KHAN, Hasan-Uddin Historie de Mobilier, ed. Thames & Hudson, London, 1997 LUCIE-SMITH, Edward Style d'interieur, ed. De La Martiniere, Paris, 1975 MONTENEGRO, Ricardo The Sources of Modern Architecture and Design, ed. Thomas and Hudson Ud., Londra, 1968 PEVSNER, NikolausIstoria Artei ca Istorie a Stilurilor, ed. Meridiane, Bucuresti, 1998 RIEGL, Alois L 'Art Nouveau, ed. Benedikt Taschen Verlag, Koln, 1991 SEMBACH, Klaus Le Mobilier Surrealiste, ed. Bookking 1993 VIAPPIANI, Pietre Costa Post Modernism & Discontinuity. Jeremy Dixon, James Stirling, Leon Krier, Terry Farell, James Gowan, Charles Jencks

TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME IV THEORY OF ARCHITECTURE AND PROGRAMMES IV Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2(2+2) credite; sem. 1 si sem. 2 examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I 1. Introducere in teoria programelor de arhitectura scurt istoric, clasificare, tipologii 2. Dimensiunea conceptuala a programelor de arhitectura disciplina de sinteza a arhitecturii contemporane. 3. Form funciune tehnic i tehnologie n practica arhitectural 4. Evolutia demersului conceptual specific programelor arhitecturale n funcie de factorii : socio.cultural, politic, natural-geografic 5. Relatia cadru natural-cadru construit in rezolvarea diverselor programme, orientri i ierarhizri valorice specifice particularizri n contextul arhitecturii contemporane 6. Proiectarea de arhitectur : programul, tema, proiectul SEMESTRUL II
31

1.Obiectul arhitecturii. Evolutia demersului conceptual : materialitate, detaliu si obiect ,sens, arhitectura ca fundal al vietii,. 2. Forma: ordinea constructiei, factorii de coerenta;procedee compozitionale- alinieri, serii ; gradatia ,ierarhia, contrast, complexitate ,contradictie. 3. Spatiul: elemente de definire spatiala, densitatea spatiului, relatii spatia Ie, asamblarea spatiilor, Iimitele spatiului arhitectural. 4. Locul: Spatiu si loc, asezare si peisaj; modernismul si pierderea locului; problema urbana; redescoperirea locului 5. Desenul de arhitectura. Schita ca modalitate particulara de rezolvare a unei probleme de proiectare si de elaborare a unei solutii;schita ca miloc de extindere si transformare a intelegerii; densitatea si ambiguitatea schitei; conexiunea mana-minte. Desenul de analiza- diagramarea. 6. Macheta ca instrument de lucru al arhitectului, materialitatea obiectului de arhitectura variantele volumetrice ca etape in cristalizarea solutiei arhitecturale. 7. Structura si arhitectura- Rolul structurii in crearea formei arhitecturale. T ipuri structuralarhitecturale. 8. Experienta multi senzoriala a arhitecturii -"arhitectura fragila." II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE SEMESTRUL I The PHAIDON ATLAS of Contemporary World Architecture; Ed. Phaidon Press Ltd., London, 2004 FANCISCO A. CERVER The world of contemporary architecture . Konemann, 2005 PETER GOSSEL Architecture in the Twentieth G. LEUTHAUSER Century; Benedict Taschen, 1991 PIERRE VON MEIS Elements of architecture: From form to place, Ed. E&FN Spon, London, 1990 LUMINITA MACHEDON The Arhitecture of Bucharest, 1920-1940, ERNIE SCHOFFHAM Massachusetts Institute of Technology, 1999 ERNST & PETER NEUFERT Architects Data, Third Edition Ed. School of Architecture, Oxford Brooks University EMIL CREANGA Teoria programelor de arhitectura I; Ed. Fundatia Romania de maine,Buc., 2003 CEZAR LAZARESCU Constructii hoteliere DANIELA RADULESCU Centre culturale SILVIA PAUN Arhitectura programelor prescolare NORMATIVE DE PROIECTARE NP-10/1997 scoli si licee NP-11/1997 gradinite NP-22/1997 crese NP-15/1997 constructii spitalicesti NP-24/1997 parcaje NP-2/0/1996 sali de auditii NP-31/1997 camine de batrani NP-57/2002 locuinte NP-64/2002 mansarde la cladiri de locuit NP-79/2002 unitati de cazare hoteliere NP-65/2002 sali de sport NP-66/2002 stadioane si terenuri de sport LEGEA LOCUINTEI -Monitorul oficial / 26 oct. 1996 SEMESTRULII Obiectul arhitecturii Peter Zumthor - Thinking Architecture, Birkhauser, Boston ,2010 Peter Zumthor - Atmospheres,Birkhauser, 2006
32

Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions 1980 Compozitie Pierre von Meiss - De la forme au lieu-Une introduction a letude de l`architecture,Presses polytechniques et universitaires romandes, 1993 Locul Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions, 1980 Structura Andrew W Charleson Structure as Architecture , Elsevier, 2005 Desenul de Arhitectura Architects Sketches Dialogue and Design: Kendra Schank Smith,Elsevier,2008 Arhitectura fragila Juhani Pallasmaa Hapticity and Time Notes on fragile architecture http://iris.nyit.edu/~rcody/Thesis/Readings/Pallasmaa%20-%20Hapticity%20and%20Time.pdf

ISTORIA UNIVERSALA A ARHITECTURII SI ARTELOR IV (ISTORIA ARHITECTURII MODERNE) WORLD HISTORY OF ARCHITECTURE AND ARTS IV (MODERN ) Disciplina obligatorie: anul III, un semestru; 2 curs de 2 ore saptamanal invatamant de zi: total ore semestrul 2 - 28; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Evolutia gandirii arhitecturale pana in secolul 18. 2. Simbolismul liric, 2.Spiritul romantic al secolului 19. 3.Arhitectura istoricist. 4.Arhitectura metalului i programele ei. 5.Oraul european tradiional i soluiile secolului 19. 6.The Garden City 7.Arts and Crafts. 8.Art Nouveau. 9.Romnia pn la primul rzboi. 10.Scurt istorie a teoriei i criticii de arhitectur. 11.Pionierii finalului de secol. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE BANHAM Rainer, Theory and Design in the First Machine Age, 1960 CHOAY, Francoise, Lurbanisme, utopies et ralits, Editions du Seuil, Paris, 1965. DAVEY, Peter, Arts and Crafts in Architecture, The Architectural Press, London. FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992. Funciune i form, coordonator Nicolae Lascu, Editura Meridiane, 1989. GSSEL, Peter, LEUTHUSER, Gabriele, LArchitecture du XXe sicle,Benedikt Taschen, 1991. HALL, Peter, Oraele de mine, Editura All, 1999. MIGNON, Claude, Architecture of the 19th Century, Taschen, 1994. PEVSNER, Nikolaus, Pioneers of Modern Design: from William Morris to Walter Gropius, New York, 1949 sau Penguin books (Art & Architecture), 20 . SEMBACH, Klaus Jrgen, L'Art Nouveau, Taschen. TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, 1976. VASILESCU, Sorin, Istoria Arhitecturii Moderne.

33

URBANISM I ECHIPAREA LOCALITILOR II TOWN PLANNING AND TOWN SUPPLY II Disciplina obligatorie: sem. 2; 1ora saptamanal invatamant de zi: 1 curs; total ore semestru 14; 1 credit; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Infrastructura teritorial i dezvoltarea durabil a oraelor, o nou strategie pe plan european, obiectiv susinut prin politici i programe specifice 2. Instalatii de alimentri cu ap: Surse de alimentare cu ap, sisteme i scheme generale, reele exterioare de alimentare cu ap din ansambluri de cldiri, Hidrani exteriori de stins incendiu; Instalaii pentru acumularea si stocarea apei reci, soluii constructive; Instalaii centrale pentru prepararea apei calde de consum, soluii, scheme. 3. Instalatii de canalizare i epurare a apelor uzate: Caracteristicile apelor uzate i normele de protecia mediului, sisteme i scheme; Reele exterioare de canalizare din ansambluri de cldiri, sisteme , scheme; Instalaii de pompare a apelor de canalizare; Instalaii locale de epurare a apelor uzate, scheme, echipamente; Instalaii sanitare pentru folosin public: bazine de not, bi publice, buctrii,spitale, fntni,instalaii de stropit spaii verzi; Instalaii de gaze naturale combustibile, staii i posturi de reducere a presiunii gazului natural; Instalaii de gaz petrol lichefiat. 4. Instalatii de alimentare centralizat cu cldur: Alimentare centralizat cu cldur, surse, scheme, reele de transport 5. Instalatii de alimentri cu energie electric, iluminat exterior: Sisteme de iluminat exterior, normal i de siguran; Posturi de transformare i surse de rezerv; Sisteme i soluii de iluminat exterior, iluminat decorativ arhitectural, iluminat decorativ spaii exterioare. iluminat publicitar i de reclam, terenuir de sport, gri, etc 6. Protecia mediului: Mediul urban, calitate aer-ap, starea de confort i sntatea populaiei; Deeuri, colectare, depozitare, reciclare; Evacuarea ecologic a deeurilor urbane. 7. Instalatii de energii neconvenionale: Energia solara, case solare, pompe de cldur, echipamente, materiale; Energia geoterma energia eolian, echipamente, materiale II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE DUMITRESCU, L. Instalaii sanitare pentru ansambluri de cldiri. EdituraTehnic, Bucureti: 1980 GHEORGHE, G. Distribuia i utilizarea gazelor naturale. Editura Tehnic, Bucureti: 1972 IANO, I., Oraele i organizarea spaiului geografic, Ed. Academiei, Bucureti, 1987 ILINA, M. .a. Instalaii de nclzire i reele termice. Ed.Didactic Pedagogic, Bucureti: 1980 NICULESCU, N.; ILINA, M.; BANDRABUR, C.; .a. Instalaii de nclzire i reele termice. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti:1985 VINTIL, t.; BUSUIOC, H. Instalaii de alimentare cu ap, canalizare, sanitare i de gaze. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti: 1978 Manualul de Instalaii. Vol. I, S, E, Editura ARTECNO, Bucureti: 2002 Studiu privind metodele i tehnicile de gestionare a deeurilor. INCDPM-ICIM, Bucureti.

34

PROIECTARE ASISTATA DE CALCULATOR (CAD) V CAD V Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 1 ora curs,1ora lucrari practice; total ore semestru 28; 2 credite; verificare pe parcurs. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Prezentarea generala a programelor tridimensionale. Prezentarea generala 3D STUDIO Max. Imaginea pe calculator- definitie si caracteristici. Vizualizare si navigare 3D. -Vizualizare si navigare 3D -Viewports -Zoom, Pan. Metode de selectie a Obiectelor. Proprietatile Obiectelor. Transformari: Deplasarea, Rotatia, si Scalarea Obiectelor Modelarea Suprafetelor Prezentarea modulului bidimensional. -Linie, Cerc, Poligoane. -Trim, Extend, etc. Modelare tridimensionala. -Primitive. -Obiecte compuse. Lumini si Camere. Editorul de Materiale. -Proiectare de materiale. -Editorul de materiale. -Maparea materialelor. Aplicatii: Obiecte de rotatie, Obiecte de translatie, Operatii cu Obiecte, Obiecte complexe. Prezentare generala program REVIT. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE POPOVICI , Mircea Mihai 3D STUDIO Max 2.5- Aplicatii GIORDAN , Dan, MONIZ S. Utilizare Adobe Photoshop 5 URBANISM SI ECHIPAREA LOCALITATILOR II (INFRASTRUCTURA URBANA) Disciplina obligatorie: sem. 2; 1 ora saptamanal invatamant de zi: 1 ora curs; total ore semestru 14; 1 credit; examen. I.CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Infrastructura teritorial i dezvoltarea durabil a oraelor, o nou strategie pe plan european, obiectiv susinut prin politici i programe specifice 2. Instalatii de alimentri cu ap: Surse de alimentare cu ap, sisteme i scheme generale, reele exterioare de alimentare cu ap din ansambluri de cldiri, Hidrani exteriori de stins incendiu; Instalaii pentru acumularea si stocarea apei reci, soluii constructive; Instalaii centrale pentru prepararea apei calde de consum, soluii, scheme.
35

3. Instalatii de canalizare i epurare a apelor uzate: Caracteristicile apelor uzate i normele de protecia mediului, sisteme i scheme; Reele exterioare de canalizare din ansambluri de cldiri, sisteme , scheme; Instalaii de pompare a apelor de canalizare; Instalaii locale de epurare a apelor uzate, scheme, echipamente; Instalaii sanitare pentru folosin public: bazine de not, bi publice, buctrii,spitale, fntni,instalaii de stropit spaii verzi; Instalaii de gaze naturale combustibile, staii i posturi de reducere a presiunii gazului natural; Instalaii de gaz petrol lichefiat. 4. Instalatii de alimentare centralizat cu cldur: Alimentare centralizat cu cldur, surse, scheme, reele de transport 5. Instalatii de alimentri cu energie electric, iluminat exterior: Sisteme de iluminat exterior, normal i de siguran; Posturi de transformare i surse de rezerv; Sisteme i soluii de iluminat exterior, iluminat decorativ arhitectural, iluminat decorativ spaii exterioare. iluminat publicitar i de reclam, terenuir de sport, gri, etc 6. Protecia mediului: Mediul urban, calitate aer-ap, starea de confort i sntatea populaiei; Deeuri, colectare, depozitare, reciclare; Evacuarea ecologic a deeurilor urbane. 7. Instalatii de energii neconvenionale: Energia solara, case solare, pompe de cldur, echipamente, materiale; Energia geoterma energia eolian, echipamente, materiale
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

DUMITRESCU, L. Instalaii sanitare pentru ansambluri de cldiri. EdituraTehnic, Bucureti: 1980 GHEORGHE, G. Distribuia i utilizarea gazelor naturale. Editura Tehnic, Bucureti: 1972 IANO, I., Oraele i organizarea spaiului geografic, Ed. Academiei, Bucureti, 1987

ILINA, M. .a. Instalaii de nclzire i reele termice. Ed.Didactic Pedagogic, Bucureti: 1980 NICULESCU, N.; ILINA, M.; BANDRABUR, C.; .a. Instalaii de nclzire i reele termice. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti:1985 VINTIL, t.; BUSUIOC, H. Instalaii de alimentare cu ap, canalizare, sanitare i de gaze. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti: 1978 Manualul de Instalaii. Vol. I, S, E, Editura ARTECNO, Bucureti: 2002 Studiu privind metodele i tehnicile de gestionare a deeurilor. INCDPM-ICIM, Bucureti. FINISAJE SI TEHNOLOGIA FINISAJELOR I si II FINISHING AND TECHNOLOGIES I& Ii Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 3 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs, 1 lucrri practice; total ore semestru 42 (28+14); 4credite(2+2); examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I (Finisaje de interior) SCRI, PARAPETE, BALUSTRADE Scri calculul i geometria scrilor, tipuri, structur, finisarea treptelor, posibiliti decorative, rezistena la uzur Parapete i balustrade: Condiii de protecie, montani i mini curente
36

Parapete parapetele ferestrelor, parapete la logii, blacoane i supante Balustrade alctuiri de principiu, fixare, posibiliti decorative PARDOSELI Funciuni, alctuire, clasificare Racordarea pardoselilor cu suprafeele verticale Pardoseli calde i pardoseli reci Pardoseli cu fonoizolaie, termoizolaie i hidroizolaie Rosturi de tasare i dilatare la pardoseli Strpungeri prin pardoseli Pardoseli exterioare logii, balcoane, terase, trotuare, suprafee carosabile FINISAJE LA PEREI I TAVANE Finisaje aparente zidrii i betoane Finisaje umede n straturi tencuieli i tencuieli speciale Placaje umede din piatr natural i materiale ceramice Placaje uscate lambriuri, tavane suspendate Profile decorative la interior profile trase i profile prefabricate Racordarea finisajelor la goluri solbancuri, glafuri, mti pentru radiatoare Perei luminoi din elemente de sticl
SEMESTRUL II (Finisaje de exterior) 1. Finisaje exterioare. Finisaje aparente zidrii i betoane. Finisaje umede n straturi tencuieli i tencuieli speciale. Placaje umede din piatr natural i materiale ceramice. Placaje uscate placaje exterioare. Profile decorative la exterior profile trase i profile prefabricate. Racordarea finisajelor la goluri solbancuri, glafuri,. Perei luminoi din elemente de sticl. 2. Noiuni generale de higrotermic. Fluxul termic i difuzia vaporilor pentru realizarea detaliilor de finisaj. 3. Acoperiuri i nvelitori. nvelitori complexe termoizolate nvelitori n teras. Alctuiri de principiu: straturi componente suportul, panta, bariere contra vaporilor, straturi de difuzie, termoizolaii, hidroizolaii, protecii. Exemplificri pe studii de caz: racordri atice, strpungeri, racordri cu suprafee verticale. Acoperiuri i nvelitori pe arpante. arpante din lemn, din metal i din beton prefabricat. Streini late, nguste i cornie; nfundate, nenfundate i seminfundate. nvelitori din materiale diverse solzi, plci, foi i snopi. Racordri ale nvelitorilor cu suprafee verticale. Sisteme de iluminare natural lucarne i tabachere. Strpungeri prin acoperiuri. 4. Tmplrie din lemn. Clasificri i sisteme de deschidere. Alctuiri de principiu. Etaneizri i asigurarea confortului termic. Ui interioare i exterioare; din scnduri, cu rame i tblii, cu fee netede, pe toc i cptueli. Ferestre fixe i mobile; cu unul sau mai multe rnduri de geam. Tmplrii de mari dimensiuni vitrine. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ACOCELLA, A. Tetti in laterizio, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994 Larchitettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterservice, Roma, 1999 Tradiional-contemporan n evoluia modalitilor de concepere a elementelor de construcie, Editura UIM, 2002 Construire en bois, Presses Polytechnique et Universitaires Romandes, Lausanne, 2001 mbinri n lemn. Structur, tehnologie, fiabilitate, Editura Tehnic, 1988 nvelitori pentru acoperiuri plate,
37

BRATU, C.D. Colectiv CURTU, I.; NSTASE, D.; MIHAI, D. ENESCU, M.;

COSTACHE, Al. HESS, Fr. HARDT, D. PETIANU, C. WERNER, E. ***

Editura Tehnic, 1966 Konstruktion und Form im Bauen Julius Hoffmann Verlag, Stuttgart, 2001 Proiectarea detaliilor de finisaj, Editura Tehnic, 1974 Construcii, Editura Didactic i Pedagogic, 1979 Bauen in Holz und Stein, Veb Verlag Technik, Berlin, 1953 Manualul arhitectului - Versiunea italian, Milano, 1998

STRUCTURI DIN LEMN, METAL SI BETON ARMAT I si II STRUCTURES (STRUCTURAL ELEMENTS) I & II Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 4credite(2+2); examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I

Notiuni recapitulative -Caracteristici geometrice ale sectiunilor. -Modulul de elasticitate al materialului. -Eforturi sectionale, eforturi unitare. Notiuni generale privind calculul structurilor -Modelarea (schematizarea) pentru calcul a structurilor. -Conditii de determinare/nedeterminare statica a structurilor. -Clasificarea structurilor plane dupa forma si mod de alcatuire. Eforturi in structurile elastice - Definirea eforturilor sectionale. - Relatii diferentiale intre eforturi si incarcari la grinzi drepte. -Aplicatii la grinzi simple. Deformarea structurilor elastice -Lucrul mecanic al fortelor exterioare si interioare. - Formula lui Maxwell-Mohr pentru calculul deplasarilor elastice. - Regula lui Veresceaghin pentru efectuarea directa a integralelor din formula lui Maxwell-Mohr. Determinarea eforturilor si deplasarilor elastice pentru structuri static determinate - Grinzi simplu rezemate si grinzi in consola. -Grinzi simplu rezemate cu consola. - Cadre simple. - Grinzi cu zabrele. - Arce. Aplicarea metodei eforturilor pentru rezolvarea structurilor static nedeterminate - Grinzi static nedeterminate cu o singura deschidere. - Cadre simple static nedeterminate. Aplicarea metodei deplasarilor pentru rezolvarea structurilor static nedeterminate - Cadre simple static nedeterminate.
SEMESTRUL II 1. Materiale folosite n construcii metalice. Elemente generale de calcul i alctuire a

elementelor componente ale structurilor metalice


2. Elemente metalice supuse la solicitri. Elemente metalice supuse la solicitri simple i

complexe comportare, alctuire, dimensionare i verificare.


3. mbinrile elementelor metalice. Clasificarea mbinrilor, dimensionarea i verificarea

acestora, condiii constructive


4. Dimensionarea i calculul elementelor structurale. Clasificarea, alctuirea, dimensionarea, 5. Materiale folosite n construcii din lemn. Elemente generale de calcul i alctuire a 6. Structuri din lemn. arpante i grinzi cu zabrele din lemn
38

verificarea elementelor structurale metalice.

elementelor componente ale structurilor din lemn.

7. mbinri ale elementelor din lemn. mbinri prin chertare , cuie i buloane dimensionare,

verificare, condiii structurale.


II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE SEMESTRUL I

1. Gheorghiu, A. - Statica, Stabilitatea si Dinamica Constructiilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974 2. Hangan, S., Iordanescu, M., Ghermanescu-Kunst M. - Mecanica Constructiilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975 1997 3. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor - Structuri static determinate - UTCB, 2000 4. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor -Aplicatii- Structuri static determinate - Editura Matrix Rom, 2003 5. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor - Structuri static nedeterminate - Editura Conspress Bucuresti, 2005 6. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor -Aplicatii- Structuri static nedeterminate - Editura Matrix Rom, 2003 7. Gabor, L., Albota, E., Zanfir. M., Rnache, R. - Statica Constructiilor - Aplicatii - Editura ConspresS Bucuresti, 2003 8. Vlad, I., Macavei, Fl. - Calculul sistemelor structurale la actiuni statice, vol.I, Editura Tehnica, 2002 9. Pavel, C., Petre, D. - Aplicatii si probleme de statica constructiilor si beton armat, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982
SEMESTRUL II

Crian R.

- Construcii din oel Editura universitar ION MINCU 2000 Crian R. - Construcii din lemn Editura universitar ION MINCU 2000 Alexe M. - Structuri din metal mbinarea elementelor structurale Editura Fundaiei Romnia de Mine 2010 Darie M. Acoperiuri cu pante mari Editura Conspres 2000 Muiu T - Studiul metalelor Institutul de Cercetare i Proiectare Aparataj pentru Instalaii si Utilaj pentru Construcii, 1985. C.Dalban - Construcii cu structur metalic. Editura E.Chesaru, Didactic Pedagogica 1997 BUCURETI Mitelea I. - tiina materialelor n construcia de maini. Lugscheider E. Editura Sudura, Timioara, 1999 T. Muiu, - Materiale inginereti Institutul de Cercetare i Proiectare Aparataj pentru Instalaii si Utilaj pentru Construcii, 1999 T. Muiu - Elemente de fizica corpului solid i metalurgie fizic Editura Matrix, Bucureti, 2001 D.Mateescu, - Constructii metalice calculul i proiectarea elementelor din oel I.Caraba Editura Tehnic BUCURESTI, 19980 P.Simina, - Constructii metalice Calculul prin metoda strilorilor limit L.Negrei Editura Didactica i Pedagogica BUCURESTI, 1985

39

DISCIPLINE OPTIONALE AMENAJAREA TERITORIULUI I DEZVOLTAREA REGIONAL Disciplina optionala: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru 28; 12credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Partea I-a ROLUL SPORIT AL AMENAJRII TERITORIULUI LA NIVEL EUROPEAN 1. Scurt istoric Amenajarea unor treitorii ample: ntre haos i ordine 2. De la sistematizare la amenajarea teritoriului i la planificarea spaial. Partea II-a OBIECTIVELE FUNDAMENTALE ALE AMENAJRII TERITORIULUI LA NIVEL EUROPEAN 1. Evoluii i tendine recente coeziunea teritorial suport al coeziunii economice i sociale 2. Obiectivele amenajrii teritoriului la nivelul Uniunii Europene Dezvoltarea socio-economic echilibrat a regiunilor mbuntirea calitii vieii Gestionarea responsabil a resurselor naturale i protecia mediului Folosirea raional a terenului 3. Principalele documente adoptate la nivelul Uniunii Europene care orienteaz amenajarea teritoriului 4. Amenajarea teritoriului n rile europene Sensul noiunii de planificare spaial Politicile regionale Planurile de folosin a terenului Rolul relativ al sectoarelor public i privat Cadrul legislativ - Context i principii Partea a III-a - URBANISMUL I AMENAJAREA TERITORIULUI - Elemente comune i diferene 1. Evoluia teoriilor privind formarea oraelor 2. Formarea reelelor de orae principii de organizare 3. Noi teorii de formare a oraelor Teorii economice ale dezvoltrii oraelor Teorii socio-ecologice ale dezvoltrii oraelor Un posibil model general al dezvoltrii urbane Fazele de dezvoltare ale unei regiuni urbane 4. Oraele n context regional schimbri n ierarhia oraelor Procese interdeopendente de schimbare tendine majore efecte spaiale 5. Conceptele de baz :Dispersia urban ; Relaia centru-periferie ; Policentricitate; Coeziunea treitorial Partea a IV-a - METROPOLE, PROCESUL DE METROPOLIZARE, FORMAREA ZONELOR METROPOLITANE In competiia dintre zonele metropolitane: ce sunt oraele? Regiunile metropolitane Cum arat metropola european la nceputul sec.21? Probleme de guvernan Partea a V-a - DESPRE REGIUNI, EUROREGIUNI I REGIUNI URBANE FUNCIONALE 1. Sporirea rolului regiunilor. Orientarea politicilor europene spre regiuni, ca nivele de implementare a politicilor europene 2. Crearea regiunilor n Romnia

40

3. Ce sunt euroregiunile? Rolul lor n promovarea intereselor comune n zonele transfrontaliere.


Tipuri de cooperare inter-regional i transfrontalier procesul, procedura, consultarea 5..Exemple de viziuni strategice : Vision planet ; Spaii de cooperare n Regiunea Mrii Negre ; VASAB ; NorVision - o perspectiv spaial pentru Regiunea Mrii Nordul ui 6. Instrumentele politicii regionale II BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Curs on-line Amenajarea teritoriului i dezvoltarea regional Cohen, Jean L. La forme de la mtropole contemporaine; le Courrier du CNSR nr. 81 La ville Cohen, Jean Louis Lepoca delle metropoli ; nr. 584/1991Donzelot, Jacques Letat face la nouvelle question urbaine n La nouvelle question urbaine Actes du seminaire 1999/2000, Ministre de lEquipement, des Transports et du Logement. *** The European Commission: Competitiveness and cohesion: trends in the regions, 1994 *** The European Commission: Un nouveau partenariat pour la cohsion: convergence, comptitivit, coopration - troisime rapport sur la cohsion conomique et sociale, 2005 *** The European Commission: The EU Compendium of spatial planning systems and policies, 1997 Juliette Cristescu: La coopration interterritoriale thse de doctorat a lUniversit de Rennes, novembre 2004 Daniel Brunel: Competitivitatea zonelor metropolitane europene, Les cahiers de lIAURIF, 2002 Flemming Thomas: NorVision a spaial perspective for the Northern Sea Region, Bratislava, 2000 Bennington J, Harvey J: Transnational local authority-networking within the European Union:passing fashion or new paradigm?, Open University Press, Buckingham, 1998 Anderson J, ODowd L: Borders, border regions and territoriality: contradictory meanings, changing significance, Regional Studies 33, 1999 Lacour, Claude La prospective rgionale confronte aux enjeux de la mtropolisation Forum Europeen de Prospective Regionale, Lille, Decembre 2001 Perkmann Markus: The rise of the Euroregion. A birds eye perspective on European cross-border cooperation, Department of sociology, Lancaster University, 2005 Mariana Cernicova: The Euroregion Danube-Kris-Mures-Tisa (DKTM): Wishes and achievements Euroregional cooperation as a framework for rebuilding border regions, 2005 Treuner Peter: Functions and features of transnational spatial visions, Bratislava, 2000

4. Viziuni strategice spaial e - scop, obiective coninut, vizualizare, cartografiere ;

ARHITECTURA SI DEZVOLTAREA DURABILE. NOTE DE ECOLOGIE SI TEHNOLOGIE Disciplina optionala: sem. ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Introducere n sustenabilitate - teritorial: noi parametri teritoriali Josep Acebillo - paradigmatica: densificarea urbana Elia Zenghelis - tehnic: Dietrich Schwartz, Jorg Schlaich - fiziologica: arhitectura fiziologica, manipulatoare a metabolismului: Philip Rahm - social: responsabilizarea personal, obinuine: Personal Footprint Arhitectura ca rspuns la context: zone climatice, materiale, cultur 2. Arhitectura vernacular vs. arhitectura cult - context, relaia cu teritoriul i implementarea unui alt mod de via/utilizare - studii de caz: Glenn Murcutt, Paolo Soleri, Renzo Piano, Souto de Moura, Alvaro Siza, Norman Foster
41

3. Studii de caz. Exemplificare de arhitectur cult contextualizat: John Lautner, Peter Zumthor, Oscar Niemeyer, Casa Girasole 4. Arhitectura solar - principii i elemente: captor, absorbitor, acumulator, izolator i protecia solar - Dietrich Schwartz, Jorg Schlaich, Buckminster Fuller 5. Fisa tehnica solar house (1): izolatia termica transparenta, absorbant, acumulator 6. Fisa tehnica solar house (2): protectia solara, fatade, izolatie termica industriala si ecologica 7. Norme i standarde: minergie, minergie plus, minergie eco, passiv haus; energie gri 8. Vizita ciclu productie Amvic si termopane Corina Gealan 9. Faade inteligente 10. Urbanism durabil: dezvoltare, infrastructura, mobilitate, complexitate, spaiu public, confort - urban planning: Alvaro Siza - Evora, Atelier 5 Siedlung Bern, Krier Poundbury, Norman FosterMasdar 11. Utopii, manifeste, strategii 12 -13 Conferine invitai externi 14. Prezentare i discuii analize II BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE J. Acebillo, Culture of Territory, Accademia di Architettura Mendrisio (AAM), 2006 D. Schwarz Solar Architecture, AAM, 2005 P. Rahm Physiological Architecture, P. Oliver Encyclopedia of Vernacular Architecture of the World, Cambridge University Press, 1997 M. Molina, Ecologia 2 fisica delle costruzioni, Accademia di Architettura di Mendrisio, 2004. A. Pini, Architettura e vetro, Accademia di Architettura di Mendrisio, 2002. V. Calderaro, Architettura solare passiva; manuale di progettazione, Kappa, Roma, 1981 A. Compagno, Intelligent Glass Facades, Birkhuser 1999

FILOSOFIA CULTURII, ARTEI SI ARHITECTURII - curs optional PHILOSOPHY OF CULTURE AND OF THE ARTS Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Filosofia baza teoretica a abordarii problematicii valorilor si culturii. Obiectul si problematica axiologiei. Doctrine asupra valorilor. Conceptul de valoare si principalele particularitati ale valorilor. Valoarea arhitecturala: corelatia functional estetic artistic. Valoare si cultura; legitimitatea filosofiei culturii, obiectul si problematica acesteia. Conceptul filozofie de cultura: scoli si curente in filosofia culturii. National si universal in cultura; problematica specificului national in arhitectura. Factori culturali si formele culturii (mit, religie, arta, filozofie, stiinta). Raportul arta filozofie stiinta in epoca noastra. Arhitectura stiinta si arta. Cultura si civilizatie. Arhitectura fapt de cultura si de civilizatie. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE BLAGA, L. Despre constiinta filosofica, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2003
42

VIANU, T. BREHIER, E. TUDOSESCU, I. BLAGA, L. CAMUS, A.

Studii de filosofia culturii, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1982 Mari teme ale filosofiei, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1993 Metafilosofie, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2004 Arta si valoare, in Trilogia Valorilor, Opere, volumul 10, Ed. Minerva Mitul lui Sisif, Ed. E.L.U., Bucuresti, 1969

GRAFIC I FOTOGRAFIE DE ARHITECTUR Disciplina optionala: sem.2 ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru 28; 12credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Introducere n fotografie: istoria fotografiei din antichitate pn n prezent 2. Tehnica fotografiei: camera obscur, obiective i accesorii 3. Compoziie si elemente de limbaj plastic n fotografie 4. Fotografia de arhitectur de exterior 5. Fotografia de arhitectur de interior 6. Aplicatii practice in fotografia de arhitectura 7. Fotografia digital: procesarea computerizat-prezentarea programelor de calcultor Adobe Lightroom 3 si Adobe Photoshop CS5 8. Introducere n graphic design: scurt istoric 9. Compoziia si gramatica vizual specifice designului grafic 10. Concept, proces, produs: constructia identittii vizuale 11. Logo design: tehnica realizarii unei sigle 12. Designul de afis: de la form la continut 13. Designul grafic digital: prezentarea programelor de calcultor Adobe Illustrator CS5 si Adobe InDesign
14. Aplicatii practice: organizarea si realizarea unui portofoliu II BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

1. Adams Sean Patrick, Noreen Morioka, Logo Design Workbook, Rockport Publishers Inc., 2006 2. Adobe Creative Team, Adobe Creative Suite 5 Design Premium Classroom in a Book, Adobe Press, 2010 3. Arntson Amy E., Graphic Design Basics, Cengage Learning, 2006 4. Bejenaru Matei, Introducere in fotografie, Polirom, 2007 5. Dabner David, Design grafic, RAO, 2006 6. Edwards Steven, Photography, Oxford University Press, 2006 7. Eskilson Stephen, Graphic Design, Laurence King Publishing, 2007 8. Evamy Michael, Logo, Laurence King Publishing, 2007 9. Foster John, New Masters Of Poster Design, Rockport Publishers Inc., 2008 10. Freeman Michael, 101 ponturi de baza in fotografia digitala, Litera International, 2010 11. Harman Doug, Ghid de fotografie digitala, Polirom, 2009 12. Kelby Scott, The Adobe Photoshop Lightroom 3 Book for Digital Photographers, New Riders Press, 2010 13. McGrath Norman, Architectural Photography: Professional Techniques for Shooting Interior and Exterior Spaces, Amphoto Books, 2009 14. Millman Debbie, The Essential Principles Of Graphic Design, Rotovision, 2008 15. Orvell Miles, American Photography, Oxford University Press, 2003 16. Rosselli Paolo, Architecture In Photography, Skira, 2001

43

17. Schulz Adrian, Architectural Photography: Composition, Capture, and Digital Image Processing, Rocky Nook, 2009 18. Steven, Photography, Oxford University Press, 2006
CENTRUL I PERIFERIA N CONTEXTUL STRUCTURILOR URBANE Disciplina optionala: sem.1 ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru 28; 12credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Definiia conceptului de centru i periferie. Teoriile contemporane : ex. Deleuze si Guattari, Mihali. Oraul. Constituirea oraului centrul piaa i trasarea strzilor. Oraul medieval. Centru de spiritualitate cretin. Ex. Piaa orasului Siena Centrele de interes : evoluia orasului european : Roma, Avignon, Brugge, Paris Periferia Europei: Romania. Modelele europene n constituirea oraselor Cluj i Bucureti. Casa : locuina compartimentare. Femeia, barbatul i locul fiecruia n cas. Biserica centrul bisericii n plan i simbol. Omul ca centru i periferie. Individualizare i anonimat. Corpul omenesc ca model de plan n arhitectur. Raportarea la statura omului. Interiorul casei. Cum se mobileaz o cas. Obiectul decorativ. Cartea i ilustraia de carte. Tabloul. Centrul optic. Problema Romaniei ca periferie repertoriul stilistic Eclectismul romanesc Stilu Monarhia epoca regelui Carol I si influena asu ra artei de a construi i de a decora. Mesterii strini. Monarhia epoca reginei Maria Bucureti, Bran, Balcic. Uniformizarea - tergerea graniei duntre centru i periferie. A construi i a deconstrui.

II BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

Neagu Djuvara: ntre Orient i Occident, rile Romne la nceputul epocii moderne. Humanitas, 1995 Constantin Bacalbaa: Bucuretii de altdat, ed. Eminescu, 1993 Grigore Ionescu: Istoria arhitecturii n Romnia, de-a lungul veacurilor, editura academiei RSR, 1982 Gheorghe Curinschi: Centrele istorice ale oraelor, 1966 Andrei Majuru: Bucuretii mahalalelor sau periferia ca mod de existen, Ed. Compania, 2008 Paul Morand: Bucuretii, ed. Echinox, 2000 Ulysse de Marsillac: Bucureti n secolul XIX, Meridiane, 1999 Gheorghe Cruescu: Podul Mogooaiei. Istoria unei strzi, Meridiane, 1987 Paul Constantin: Arta 1900 n Romania, Ed. Meridiane, 1972 Gheorghe Anghel: Ceti medievale din Transilvania, Ed. Meridiane, 1972 Augustin Ioan i Hanna Derer: Bisericile fortificate ale sailor din Transilvania, Noi Media Print, 2004

44

ARHITECTURA SPAIULUI BOLTIT N AMBIANA BIZANTINO-BALCANIC Disciplina optionala: sem. ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru 28; 12credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Arhitectura n Imperiul Roman i n Orientul Apropiat. 2. Ambiana bizantin i spaiul arhitectural otomano-balcanic. 3. Arhitectura postbizantin. 4. Sisteme de boltire geometria arcelor i bolilor. 5. Racordri ale bolilor la elementele verticale de sprijin; trompe i pandantivi. 6. Tehnici de realizare a arcelor i bolilor. 7. Cintre i sisteme de decofrare a arcelor i bolilor. 8. Construcia bolilor fr cintre. 9. Geometria i spaialitatea turlelor n spaiul oriental i european. 10. Planul de tip central i evoluia lui. 11. Planul de tip bazilical i evoluia lui. 12. Apariia tipului structural n cruce greac nscris. 13. Apariia tipului structural cu cupol sprijinit pe octogon. 14. Prototipul cu pronaos dezvoltat a bisericii Mnstirii Argeului; ncheierea procesului evoluiei tipologice n arhitectura bizantin. II BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Acocella, Alfonso, L'architettura del mattone faccia a vista, Edizione Laterservice, Milano, 1989. Choisy, Auguste, L'art de batir chez les byzantins, Librairie de la societe anonyme de publications periodiques 13-15, Paris, 1883. Drmba, Ovidiu, Istoria culturii i civilizaiei, volumul II, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1987. Delvoye, Charles, Arta bizantin, volumul I i II, Editura Meridiane, Bucureti, 1976. Hart, Franz, Kunst und Technik der Wolbung, Verlag Georg D.W. Callway, Munchen, 1965. Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii n Romnia, volumele I i II, Editura Academiei RSR, Bucureti, 1965 Krautheimer, Richard, Archittettura paleocristiana e bizantina, Editura Giulio Einaudi, Torino, 1986. Mango, Cyril, Architettura Bizantina, Electa, Milano, 1979. Minghiat, Sorin, Arhitectura spaiului boltit, Partea I, Ambiana bizantin, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2003. Vtianu, V., Istoria artei feudale n rile Romne, volumul I, *** Manualul arhitectului proiectant, vol.1, Editura Tehnic, 1954. PROIECTARE ASISTAT DE CALCULATOR ( CAD ) curs optional Disciplina optionala: sem. 1; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru 28; 12credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI PREZENTAREA PROGRAMULUI Introducere in grafica realizata cu ajutorul calculatorului. Prezentarea generala a programului. GATIREA UNELTELOR Pregatirea uneltelor necesare vizualizarii 3D. Configurarea si pregatirea programului pentru un model 3D nou. TRANSFORMAREA OBIECTELOR
45

Unelte utile pentru transformarea obiectelor PREZENTARE OBIECTE 2D Obiecte 2D si descrierea modului de lucru cu uneltele necesare. TRANSFORMAREA FORMELOR 2D IN OBIECTE 3D Realizarea obiectelor 3D plecand de la forme 2D (studii de caz) UNELTE DE LUCRU 3D Prezentarea uneltelor necesare modului de lucru 3D. OBIECTE 3D COMPUSE Realizarea obiectelor 3D compuse (studiu de caz I) OPERATII COMPLEXE CU OBIECTE 3D Realizarea obiectelor 3D complexe (studiu de caz II) UTILIZAREA MATERIALELOR Prezentarea paletei si a tipurilor de materiale. MATERIALE COMPLEXE Prezentarea conceptului de mapare LUMINI Tipuri de lumini si elementele lor caracteristice. CAMERE Tipuri de camere de vedere. RANDARE Realizarea de imagini si animatii cu ajutorul randarii. ALTE UTILITATI Diverse utilitati oferite de acest program. II BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Autodesk Viz 2008 Tutorials.

ARHITECTUR VERNACULAR -curs optional VERNACULAR ARCHITECTURE Disciplin opional: curs sem. 1; 2 ore sptmnal nvmnt de zi: 2 curs;.; total ore - 28; 2 credite; examen. I.CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Definirea conceptului de arhitectur vernacular. O abordare teoretic multidisciplinar - arhitectural, etnologic, muzeologic, ecologic, istoric, geografic. 2. Relaia mediu natural spaiu construit. Populaii, aezri. 3. Resurse materiale i tehnici de construcie. Sisteme de nclzire i prepararea hranei, instalaii . 4. Programele arhitecturii vernaculare. 5. Tipologii planimetrice, volumetrice, relaii spaiale, tipuri structurale, ornamentic. 6. Experiene de cercetare a arhitecturii vernaculare. 7. Arhitectur vernacular din Romnia. 8. Arhitectura vernacular n sec. XXI. II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE xxx xxx IONESCU, Gr. BUDI, M. xxx Encyclopedia of Vernacular Architecture of the World, Cambridge, 1997 Vernacular Architecture in 21th Century, London, 2005 Arhitectura romneasc, Bucureti, 1986 Gospodria rural din Romnia, Bucureti, 2004 Revista muzeelor i monumentelor Monumente istorice i de art, nr. 1/ 1979

46

PROGRAME ANALITICE ANUL IV 2011/2012


SINTEZE DE ARHITECTURA II Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 12 ore saptamanal invatamant de zi: 1 curs, 11 lucrari practice; total ore semestru 168; 24 credite(12+12); verificare pe parcurs I.CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Functia simbolica a arhitecturii Integrarea in situl urban constituit Programe de arhitectura cu functionalitate complexa : hotel, sala de spectacol. Teme de proiect: Semestrul I : Centrul naional al restauratorilor de monumente istorice (5credite); Locuinte colective(5 credite) schia de schia (2 credite) Semestrul II : Hotel in centrul istoric(4 credite) Teatru experimental (3 credite) schita de schita (2 credite) proiect de verificare (3 credite) II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE BRUNETTE, Peter , WILLS, David, Deconstruction and The Visual Arts/ art, media architecture, Ed. Cambridge University Press, 1994 CRIAN, RODICA, Analiza integrativ a valorii culturale i de utilizare a cldirilor existente, Editura Universitar Ion Mincu, 2004. CHOAY, Francoise, Pour une Anhropologie de lEspace, Seuil, Paris, 2006 DE SOLAMORALES, Ignasi, Differences, Topographies of Contemporary Architecture, MIT Press, Cambridge Mass,1997 DONZEL, CATHERINE, New Museums, Telleri, 1998 EISENMAN, Peter, Blurred Zones Investigations of the Interstitial, The Monacelli Press, New York, 2003 FRAMPTON, Kenneth, Modern architecture: a critical history, Ed.Thames&Hudson LTD, London, 1992 GOSSEL, Peter; Leuthauser, Gabriele, Architecture in the 20-th Century, Taschen, Vol. 1 & 2, 2005. GUALLARD, Vicente, Sociopolis, Project for a City of the Future, Actar, Barcelona, 2004 MEISS, Pierre von, FRAMPTON, Kenneth, OSWALD, Franz, De la forme au lieu: une introduction a letude de larchitecture, Presses polytechniques et universitaires romandes, 1993 NEUFERT, Ernst , Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, editura Alutus Miercurea Ciuc, (ed. a 37-a, 2004) NORBERG-SCHULTZ, Christian, Genius Loci: towards a phenomenology of architecture, Academy Editions, 1980 ROWE, Colin & KOETTNER, Fred, Collage City. TSCHUMI, Bernard, The state of architecture at the beginning of the 21st century,The Monacelli Press, 2003 ZUMTHOR, Peter, Penser lArchitecture, Birkhauser, Basel, 1996 *** The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004.New Apartment Buildings (Architectural Design) - Publisher: Links International (March 31, 2006) ***The Metapolis Dictionary of Advances Architecture. City, Technology and Society in the Information Age, Editura Actar, Barcelona, 2008
47

***Vers de Nouveaux longements sociaux, Cite de lArchitecture & du Patrimoine, Silvana Editoriale, Paris, 2009 www.archdaily.com ( housing , social housing, green buildings ) www.worldarchitecturenews.com , www.designboom.com, www.umemagazine.com, www.architecture.com , www.dezeen.com , www.greatbuildings.com PROIECTARE ASISTAT DE CALCULATOR ( CAD ) VII si VIII Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 1 curs, 1 lucrari practice; total ore semestru 28; 4 credite(2+2); verificare pe parcurs I.CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

PREZENTARE INTERFA LUCRU Pronire Architecture Revit 2010, Deschidere proiect Prezentare proiecte Architecture Revit 2010 Salvare informaii proiect project infomation Setare uniti Project units i prezentare palete de lucru. PORNIREA UNUI PROIECT Detalierea paletelor de lucru :home, insert, annotate, modify Crearea de etaje n elenation Declarare grid i modificarea unor axe. Declarare grid i modificarea unor axe. Desenarea pereilor drepi curbi cortin i modificarea lor. Crearea unui perete prelund suprafee sau linii existente. DEFINIREA USILOR I FERESTRELOR, COTARE Desenarea usilor, ferestrelor setarea lor i agarea de un perete existent. Modificarea poziiei uilor i ferestrelor. Agarea unei usi ntr-un perete cortin i setarea acestuia. Cotare, setarea cotelor i trasarea lor.Cote de nivel. Definirea i salvare unei ui i ferestre n Families MODELARE 3D Creare unui element nou de arhitectur : prerete ,ui, fereastra mobilier etc. . Crearea unei volumetri gen F.O.Gehry sau Zaha Hadid folosid modelarea 3d Preluarea suprafeelor i transformarea lor . UTILIZAREA DESENELOR 2D DIN AUTOCAD Folosirea paletei Insert. Modificare culoare layer tip de linii a desenului adus din AutoCAD Preluare linii pentru a le trasforma in elemente de arhitectur. RECAPITULARE I Recapitulare : Ridicarea 3d a dou case Casa cub Rubic i House Torafu Salvare seciuni i faade Randare n Architecture Revit RECAPITULARE II Ridicare 3D Mineral house Japan Salvare seciuni i faade Randare n Architecture Revit DESCRIEREA DOMENIULUI ANIMATIEI Prezentarea standardelor tradiionale de animaie. Descrierea uneltelor de animaie oferite de program. TIPURI DE ANIMATIE COMPUTERIZATA Realizarea animaiilor cu ajutorul conceptului controllers.
48

Descrierea comenzilor panoului motion. REPREZENTAREA GRAFICA A ANIMATIEI Descrierea grafului Track View - Curve Editor. ANIMATII COMPLEXE Descrierea parametrilor de tip wire. Cinematica si ierarhia de subordonare. Realizarea de animatii cu ajutorul unor elemente de constrangere. EFECTE DE RANDARE Efecte tip enviroment i efecte de randare. RANDARI SPECIALE Randarea cu Mental ray i iluminarea modelelor 3D cu ajutorul metodei radiosity. MONTAJ SI EFECTE SPECIALE Editarea filmelor si prelucrarea lor.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

Tutorial Revit Architecture 2010 3D Studio Max 6 : producia de animaii 3D de la concepie la finalizare Fox, Barrett / Manastireanu, Mihai, Editura Bic ALL 2006.

STRUCTURI DIN BETON ARMAT, ZIDRIE, METAL, LEMN I si II STRUCTURES (STRUCTURAL ELEMENTS) I & II Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 3 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs, 1 lucrari practice; total ore semestru 42; 4 credite(2+2); sem. 1 verificare pe parcurs, sem. 2 examen. I.CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
SEMESTRUL 1 1.0 ELEMENTE STRUCTURALE DIN BETON ARMAT

1.1 Proprietatile fizico-mecanice ale betonului Sl armaturilor din otel. Aderenta 1.2 Predimensionarea elementelor structurale din beton armat:

- compresiune centrica
- intindere centrica - compresiune excentrica - incovoiere cu forta taietoare - rasucire
1.3 Placi plane cu reazeme continue din beton armat 1.4 Plansee din beton armat: - plansee din placi si grinzi - plansee cu nervuri dese - plansee casetate - plansee cu dale groase 1.5 Prezentarea principalelor sisteme structurale ale cladirilor din beton armat (elemente generale) - sisteme tip cadru - sisteme cu pereti structurali - sisteme mixte (duale)
49

- sisteme cu nuclee si tuburi


1.6 Proiectarea preliminara a structurilor alcatuite din cadre de beton armat SEMESTRUL2 1.7 - Infrastructuri pentru cladiri etajate - terenul de fundare - alcatuirea si conformarea - proiectare preliminara 1.8 Proiectarea preliminara a structurilor mixte (duale) din beton armat 1.9 - Proiectarea preliminara a structurilor alcatuite din pereti portanti din zidarie 2.0 ELEMENTE STRUCTURALE DIN 0TEL 2.1 Proprietati fizico-mecanice 2 2.2 Predimensionare 4 3.0 ELEMENTE STRUCTURALE DIN LEMN 3.1 Proprietati fizico-mecanice 2 3.2 Predimensionare 2
4.0 ELEMENTE STRUCTURALE DIN ZIDARIE

4.1 Proprietati fizico-mecanice II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE MTCT P.Popescu Sem II MTCT R.Crisan R.Crisan Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri Indicativ P 100-1/ 2006 Elemente structurale din beton armat Edit. Fundatiei Romania de Maine - Buc.2003 Cod de proiectare pentru structuri din zidrie situate n zone seismice - 2006 Constructii din otel- Edit. Universitara Ion Mincu Buc.2000 Constructii din lemn- Ed.Universitara Ion Mincu Buc., 2001

DESIGN MOBILIER 1
FURNITURE DESIGN 1 Disciplin obligatorie: semestrul 1; 2 ore sptmnal nvmnt de zi: 2 curs; total ore 28; 2credite; examen / proiect de mobilier. I.CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. Design Definirea designului. Obiecte Tipologii de obiecte. Mobila ca obiect . Aplicatii si rezolvari. Creativitatea. 2. Designul de mobilier Materiale Lemn. Structura lemnului. Caracteristici Lemn masiv . Semifabricate din lemn. Esente de lemn. Tehnologii de prelucrare a lemnului. Semifabricate din lemn 3. Principii de stimulare a creativitatii Schita, Material, Imagini 4. Componenta mobilei Asamblarea elementelor din lemn. Imbinari din lemn.Reprezentari grafice specifice. Sisteme de cotare si note explicative tehnologice. Tendinte. 5. Ergonomie 1 Definire a notiunii. Confort. Date antropometrice. Posturi. Fiziologia spatelui. Disconfort. Biodinamica sederii. Studii si tendinte. Sederea echilibrata. 6. Ergonomie 2 Influente in designul de mobilier. Biodinamica culcata. Tipuri de suport. Tabele de dimensionari. Egalitatea de sanse.

50

7. Ornament Ornament si plastica decorativa. Clasificari. Incrustatii. Intarsia. Mozaicuri. Ornamente pictate. Ornamente plastice cu caracter geometric sapate, Modulatecu relief ,. Materiale si sisteme. Motive si inspiratii. 8. Stilizare Definitii. Principii de stilizare. Motiv decorativ. Motive de inspiratie frunze, flori, insecte sau animale, origami, retele, trasee 9. Mobila obiect artistic Elemente de design. Principii de design linia, scara, culoarea , tonalitatea, textura. Scurt istoric al mobilierului . Antichitatea Egipt, Grecia , Romanii.

10. Mobilierul modern Tendinte si curente contemporane . Expozitii si targuri de specialitate. Aportul arhitectilor in designul de mobilier.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE Ernst Neufert Manulalul arhitectului -Paul Focsa &H.Constantinescu Arhitectura de interior si constructia mobilierului editura Tehnica -Catalog de accesorii pentru mobilier Haefle -Catalog de accesorii pentru mobilier Bloom -Colectia revistelor Mobila -Colectia revistelor Art et Decoration -Colectia revistelor Interni TT

INSTALATII SI LUCRARI EDILITARE 1 TOWN INSTALLATIONS AND WORKS 1 Disciplina obligatorie: sem. 1 ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 1 credit; examen. I.CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I - INSTALATII INTERIOARE Partea a I-a. Instalatii de incalzire: 1 Definire confort,Confortul termic: schimbul de caldura intre om si mediul inconjurator, influienta combinata a factorilor de confort termic, capacitatea sistemelor de incalzire de a realiza confortul termic 2 Incalzirea centrala, sisteme de incalzire centrala : locala, cu apa calda, cu aer cald. Corpuri de incalzire : tipuri; Instalatii de incalzire prin radiatie; materiale 3 Centrala termica si gospodaria de combustibil : clasificarea si amplasarea centralelor termice, alcatuirea generala, echiparea si organizarea spatiului unei centrale termice 4 Utilizarea surselor de energie neconventionale in instalatiile de incalzire: solara si geotermala; utilizarea energiei din surse secundare : recuperatoare de ccaldura, instalatii de recuperarea caldurii reziduale Partea a II-a. Instalatii sanitare 5 Instalaii interioare de ap rece / apa calda menajera: reele; obiecte sanitare; hidrofor 6 Instalatii de canalizare menajer i pluvial. 7 Instalaii pentru prevenirea i combaterea incendiilor. Partea a III-a. Instalatii de ventilare si climatizarea aerului 8 Instalaii de ventilare / climatizare. Asigurarea puritii aerului i a confortului termic (integral la climatizare). 9 Canale de aer. Dispozitive de introducere / evacuare a aerului n / din ncperi; circulaia
51

aerului n incinte ventilate 10 Agregate de tratare a aerului. Echipamente. Scheme 11 ii frigorifice. Producerea frigului artificial echipamente i scheme de principiu. Utilizarea frigului artificial n instalaii de climatizare. Partea a IV-a. Instalatii de iluminat electric 12 Instalaii electrice. Surse; reele de transport; consumatori. 13 Sisteme de iluminat interior / exterior (arhitectural) i instalaii de cureni slabi (TV, fibr optic, control acces, reele de calculatoare. Instalaii electrice de for. 14 Surse de lumina si aparate de iluminat II BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE NICULESCU, N; BANDRABUR, C; BELDIMAN, M. Instalaii de nclzire i reele termice. EDP, Bucuresti, 1985 NICULESCU, N; DU, GH; COLDA, I; STOENESCU, P. Instalaii de ventilare i climatizare. EDP, Bucuresti, 1982 VINTIL, ST.; CRUCERU, T.; ONCIU, L. Instalaii sanitare i de gaze. EDP, Bucuresti, 1995 BIANCHI, C.; MIRA, N.; MOROLDO, D.; GEORGESCU, A.; MOROLDO, H. Sisteme de iluminat interior si exterior. editura Matrix, Bucuresti, 2001 Manualul de instalatii. Vol. I, S, E. Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L, 2002 ILINA, M. .a. Instalaii de nclzire i reele termice. Ed.Didactic Pedagogic, Bucureti, 1980 NEGULESCU, M. Epurarea apelor uzate oreneti. Editura Tehnic, Bucureti, 1978 PETRESCU, A; DU, GH; VASILESCU, P. Instalaii de nclzire n ansambluri de cldiri. Editura Tehnic, Bucureti, 1966 VINTIL, T.; BUSUIOC, H. Instalaii de alimentare cu ap, canalizare, sanitare i de gaze. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1978 TEHNOLOGII CONTEMPORANE IN ARHITECTURA Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1.INTRODUCERE - Tehnologii de proiectare -Relatii contractuale - Contractul de antrepriza: - Trinomul contractual; Investitorul Antreprenorul Proiectantul (arhitectul) -Managementul proiectarii Managementul proiectului - Sisteme de clasificare ARHICLASS - Relatii contractuale sstemul calitatii - Specificatii tehnice / definire, baza legala, importanta: Masterformat 3 Part-Specs formatul ARHICLASS capitolele unei specificatii 2..PERETELE Element de arhitectura - Introducere: Relatia perete gol in arhitectura - Peretele structural / peretele nestructural - Functiile peretelui - Compartimentari usoare - Pereti usori nedemontabili 3.ELEMENTE NESTRUCTURALE PLAFOANE - Plafoane nedemontabile - Plafoane demontabile - Principii :ordinea de montaj, alcatuirea scafelor - Studiu de caz 4.FORMA ELEMENTE PRIMARE -Compartimentari demontabile - Compartimentari usoare demontabile -Sisteme open-space - Sisteme integrate -Studiu de caz: Spatii de birouri BNR Bucuresti 5. COMPARTIMENTARI USOARE Pereti mobili - Definitie -Aplicatii standard ale peretilor mobili -Notiuni de acustica peretilor mobili -Tipuri de pereti mobili 6. Modularea in constructii - Modulul: definitii-modulul ca unitate spatiala repetitiva; modulul ca

unitate functionala repetitiva; modulul ca unitate de baza a unei trame; modulul ca standard dimensional - ordinele clasice - modulorul Le Corbusier - standardul caramizii - standardul modern al fatadelor cortina. - Principiile modularii fatadelor usoare - Fatada ventilata Placajul exterior -Studii de caz - Elemente de proiectare a fatadelor.

7.Fatade usoare partea a doua -Clasificarea fatadelor - sisteme continui, sisteme discontinui -Detalii de montaj - sisteme-Placaje - Elemente de proiectare a fatadelor :proiectarea bardajelor , montajul structurii secundare
52

8.PERETI CORTINA - Definitii - Functiile fatadei - Relatii interior-exterior -Solicitari mecanice -Sisteme de pereti cortina - Sisteme de fixare a sticlei- Fatada dubla - Sistem de fatada activa - Fatade media 9.SISTEME DE PROTECTIE SOLARA LA FATADE -Jaluzele, Parasolare, Ecrane mobile Solutii customised II. BILBILIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Knaack/Klein/Bilow/Auer Facades / Principles of Construction / Birkhauser, 2007 Watts, Andrew Modern Construction Handbook / Springer, 2001 Karsten/Pfau Dry Construction, Principles / Birkhauser, 2008 Herzog/Krippner/Lang Faade Construction Manual / Birkhauser, 2004

STRUCTURA SI COMPOZITIE URBANA I TOWN STRUCUTRE AND COMPOSITION I Disciplin obligatorie: sem. 1;2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; examen. I.CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Actualitatea discursului asupra oraului: Prezentarea obiectivelor disciplinei;Situare n context: Forele determinante ale creterii explozive a oraelor n sec. al XX-lea; Schimbri de atitudine i tendine noi n producerea bunurilor i serviciilor de nivel mondial; Forele directoare fundamentale ale evoluiei urbane; Spiritul locului: Lectura istoric; Lectura morfologic; Lectura sensibil a spaiului urban; Decodificarea i suprapunerea morfologiilor (sociale, istorice, plastice); Timpul n planificarea spaial. Sistemul urban i dinamica urban - I (Introducere n problematic): Oraul (Definiii; urban-rural; aglomeraia urban; Oraul - aezare uman i fenomen global); Provocarea urban actual (Probleme comune ale oraelor actuale; comentariu de caz municipiul Bucureti; Tendine i consecine ale fenomenului urban contemporan - cretere urban i schimbare social; Orae n competiie ctigtori i perdani; Revalorizarea locurilor strategice; rolul spaiului public n asigurarea coerenei structurii i compoziiei urbane; Proiectul urban integrat). Sistemul urban i dinamica urban - II (Abordare teoretic a raporturilor de interdependen): Sistemul urban i oraul ca sistem (Caracteristici definitorii ale sistemelor urbane; Oraul etape de echilibru i stadii de evoluie; oraul i sistemul urban; Relaii funcionale interurbane i intraurbane; interaciunea acestora); Tram, reea, armtur urban, sistem urban; Ciclul evolutiv al sistemelor urbane. Autoorganizarea sistemului urban (caracteristic esenial): Sistemul urban ca sistem organic; Sistemul urban ca sistem informatic; Entropie i negentropie; Aciunea sinergic i efectele sale asupra sistemului urban; autoorganizare i dinamic urban. Interveniile urbanistice; Abordarea teoretic i practic n urbanism: Paliere de intervenie urbanistic; Intervenia urbanistic proces de ordonare a unor subsisteme ambientale ale habitatului uman; Condiionrile soluiei de urbanism; Modelarea n urbanism; Modelul de lucru n urbanism; Modelul conceptual - factor germinativ i rezultant a unui proces doctrinar. Modele urbanistice n contemporaneitate:

53

Modele urbanistice fundamentale (Modelul inelelor concentrice; Modelul sectorial; Modelul nucleilor multipli); Raportarea modelelor urbanistice fundamentale la contextul actual
(Limitele modelelor urbanistice fundamentale; Procese urbanistice contemporane).

Modelul constitutiv al organismului urban; Abordarea determinist n planificarea spaial avantaje i limitri; Procese constitutive ale alctuirilor urbane. Funcionarea organismului urban - I (Teorii funcionaliste): Teoria funcionalist clasic; Teoria funcionalist-structuralist a lui Claude Lvi-Strauss; Aplicaii ale teoriilor funcionaliste n urbanism i amenajarea teritoriului; Analiza SWOT. Funcionarea organismului urban - II (Concepte): Conceptul de activitate urban; Mobilul urban; Forele urbane; Funcia urban. Concepte fundamentale n abordarea alctuirilor urbane - I: Categorii eseniale n abordarea alctuirilor urbane (organism urban, viaa \urban, cadrul urban); Conceptul de structur urban prin elementele de cadru urban. Concepte fundamentale n abordarea alctuirilor urbane - II: Morfologie urban i sintax urban;Partiul urbanistic; Spaiul funcional i Spaiul perceptiv. Abordare epistemologic a spaiului arhitectural i urban: Percepie spaial i percepie urban; Elemente determinante compoziional-formal n configurarea alctuirilor urbane. Efecte de plastic urban: Prezentri de caz; Elemente determinante funcional-compoziional n structurarea alctuirilor urbane. Dezvoltare urban sustenabil: Legislaia urban actual frn i factor de progres pentru dezvoltarea urban sustenabil; Proiectul urban integrat instrument de re-structurare i apropriere a teritoriului urban.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ALEXANDER,C.,&All A pattern language: Towns, buildings, construction, Ed. Oxford Univ. Press, NY, 1977. BACON, E., N. Design of Cities, Ed. Paperback - Penguin Books, London, 1976. BERZA,V.M. Structur i compoziie urban (Note de curs), Facultatea de Arhitectur USH, Ed. electronic, Bucureti, 2008. BERZA,V.M. Risc i dinamic urban, Ed. Universitar I. Mincu, Bucureti, 2008. CIN, G. Bucarest dal villaggio alla metropoli. Identit urbane e nuove tendenze, Ed. Unicopoli, Milano, 2005. DITTMANN, L. Stil, simbol, structur, Col. Biblioteca de art Art i gndire (trad. Pavel A.); Ed. Meridiane, Bucureti, 1988. JACOBS, J. The death and life of great American cities, Ed. Vintage Books, New York, 1961. KOSTOF, S. The City Shaped: Urban Patterns and Meanings Through History, Ed. Paperback, Londra, 1993. KRIER, R. Urban space, Ed. Rizzoli, New York, 1979. LYNCH, K., HACK, G. Site Planning, Ed. MIT Press, Cambridge, 1984. ISTORIA ARHITECTURII N ROMNIA 1 i 2 THE HISTORY OF ARCHITECTURE IN ROMANIA 1 & 2 Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 1 ora saptamanal invatamant de zi: 1 curs; total ore semestru 14; 3 credite(1+2);examen SEMESTRUL I
54

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Arhitectura domestica - Locuinta in paleolitic, neolitic, epoca bronzului, prima epoca a fierului. Villa romana. Locuinta urbana in orasele romane. Materiale si tehnici constructive. Locuinta in perioada migratiilor.Locuinta rurala si urbana in evul mediu. Locuinta fortificata - Locuinta turn in Dacia si in Dacia Romana. Locuinta fortificata in Transilvania medievala. Locuinta turn.Culele in Tara Romaneasca. Resedinta nobiliara. - Conacele in Tara Romaneasca si Moldova. Ansamblul curtii domnesti si boieresti.Resedinta nobiliara in Transilvania. Elemente de Renastere si Baroc. Arhitectura de aparare - Cetatile pe teritoriul statului centralizat dac. Materiale si tehnici constructive. Sisteme de fortificatie. Organizarea sistemului defensiv in Muntii Orastiei Castrele romane. Tehnici de zidarie. Sisteme defensive. Fortificatiile de granita de pe Valea Oltului. Cetatile pontice grecesti. Cetatile interne si de granita in Evul Mediu. - Continuitatea fortificatiilor antice si cetati noi construite. Evolutia sistemelor defensive. Castrele nobiliare in Transilvania. - Evolutie. Suprapunere. Cetati sasesti. Cetati taranesti. - Sisteme constructive. Arhitectura de cult- Templul la daci si romani. Elemente paleocrestine. Sisteme constructive bizantine. Materiale si tehnici de constructie.Influente ale arhitecturii bizantine in Tarile Romane. Tara Hategului. Dobrogea. Tara Romaneasca.Scoli de arhitectura. Epocile domnitorilor: Mircea cel Batran, Neagoe Basarab, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu.Ctitorii de referinta pentru evolutia arhitecturii religioase in Tara Romaneasca. Scoala nationala Cantacuzin Brancoveneasca. Moldova. Scoli de arhitectura. Epoca Musatinilor. Stilul moldovenesc de sinteza. Epoca lui Vasile Lupu. Tipologie. Surse. Influente. Arhitectura religioasa in perioada fanariota. Sisteme constructive romanice si gotice. Ordinele calugaresti in Transilvania. Abatii romanice si gotice de sec.XII-XIV. Influente occidentale asupra arhitecturii de cult in Transilvania. Tipologie. Surse. Influente. Biserici sasesti fortificate in Transilvania. Renastere si baroc in arhitectura de cult din Transilvania. Formarea si evolutia asezarilor - Urbanismul in Dacia Romana. Procesul colonizarii in Transilvania. Asezarile in Transilvania.Tipuri de lotizari specifice asezarilor rurale. Particularitati. Asezarile urbane. Evolutie. Asezarile rurale. Tara Romaneasca. Moldova.Ansamblul curtii boieresti domnesti. Relatia acesteia cu satul. Asezarile urbane. Tara Romaneasca. Moldova.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

CHIHAIA, Pavel CURINSCHI-VORONA, Gh. DRGUT, Vasile GHEORGHIU, Teodor Octavian IONESCU, Grigore

Arta Medievala, vol.I-V, Ed. Albatros, Bucuresti, 1998 Istoria arhitecturii in Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1981 Dictionar enciclopedic de arta medievala romaneasca, Ed. Vremea, Bucuresti, 2000 Arhitectura medievala de aparare din Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1985 Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1982

55

TUDOR, Dumitru

Orase, targuri si sate in Dacia Romana, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1968 VTIANU, Virgil Istoria artei feudale in Tarile Romane, vol.I, Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1959
SEMESTRUL II I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Locuina n secolele XIX XX Locuina urban evoluie i stiluri (neoclasic, romantic, eclectic, neoromnesc, interbelic) Palatele regale ale Romniei (Palatul Regal, Castelul Pele i Peliorul, Palatul Cotroceni, Castelul de la Balcic) Edificii de cult Construciile bisericeti pe teritoriul Romniei de-a lungul sec. al XIX-lea i nc. sec. al XX-lea Cldiri publice Construcii publice sec. al XIX-lea arhiteci strini n Principatele Romne Construcii publice sec. al XX-lea formarea colii romneti de arhitectur Dezvoltarea urban pe teritoriul Romniei n sec. al XIX-lea i al XX-lea momente importante n evoluia aezrilor n perioada studiat II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

CURINSCHI-VORONA, Gh.

Istoria arhitecturii n Romnia, Ed. Tehnic, Bucureti, 1981 IONESCU, Grigore Arhitectura pe teritoriul Romniei de-a lungul veacurilor, Ed. Academiei R.S.R., Bucureti, 1982

FINISAJE SPECIALE I SPECIAL FINISHING I Disciplina obligatorie: sem. 2 ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Tmplrii speciale, perei cortin i construcii vitrate. 1. Tmplrii metalice din profile de oel, profile din tabl ambutisat i profile din aluminiu; tmplrii din mase plastice; tmplrii de mari dimensiuni, perei cortin i faade uoare vitrate. 2. Perei mobili de compartimentare i perei amovibili, utiliznd principii specifice tmplriilor. 3. Luminatoare, sere i grdini de iarn; inchideri de logii i balcoane. Detalieri speciale. 1. Proiectarea detaliilor dup imagini fotografice. 2. Reconstituirea detaliilor de finisaj prin vizualizare i sondaje. 3. Adaptarea detaliilor de catalog, prospectare, performane, costuri. Poduri locuibile i mansarde. 1. Poduri, lucarne, mansarde sisteme constructive; geometria spaiului mansardat; asigurarea confortului higrotermic termoizolaia i nvelitoarea, alctuiri de detaliu permeabile i impermeabile la vapori, difuzia vaporilor. 2. Asigurarea funcionalitii i aspectului interior structuri aparente i mascate; servitui determinate de elemente verticale mascarea sau exprimarea lor ostentativ cu caracter decorativ. 3. Asigurarea iluminatului natural lucarne i tabachere; execuia mansardelor concomitent i ulterior realizrii construciei. 4. Aplicaii spaii mansardate. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE
56

ACOCELLA, A. *** BRATU, C.D. CHING, F. Colectiv DUVAL, G. GHIOCEL, D. HESS, Fr. HARDT, D. WERNER, E.

Tetti in laterizio, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994 Larchitettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterservice, Roma, 1999 Tradiional-contemporan n evoluia modalitilor de concepere a elementelor de construcie, Editura UIM, 2002 Building Construction Ilustrated, Van Nostrand Reinhold, New York, 1991 Construire en bois, Presses Polytechnique et Universitaires Romandes, Lausanne, 2001 Restauration et reutilisation des monuments anciens Techniques contemporaines,Mardaga, 1990 Construcii civile, Editura Didactic i Pedagogic, 1985 Konstruktion und Form im Bauen, Julius Hoffmann Verlag, Stuttgart, 2001 Proiectarea detaliilor de finisaj, Editura Tehnic, 1974 Manualul arhitectului - Versiunea italian, Milano, 1998

SOCIOLOGIE URBANA I TOWN SOCIOLOGY I Disciplina obligatorie: sem. 1; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

SEMESTRUL I 1. Sociologia- tiina despre societate. Concepte de baz: sistem social, structur social, relaii sociale. Elemente ale structurii sociale: grup social, clas social, ptur social. Macrosociologie i microsociologie. Status social, rol social, instituii, societi. Sociologia urban-ramur a sociologiei. 2. Urbanizarea ca fenomen social global. Tendine, soluii, utopii socio-urbanistice. 3. Oraul ca sistem. Clasificri ale oraelor. Problematica sociologiei urbane. Sociologie i urbanism. Preocupri i perspective ale sociologiei urbane. 4. Perspectiva ecologic n nelegerea urbanului. Ecologia uman. Clasificri ale arealelor sociale n interiorul oraelor.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

ABRAHAM, D. BOUDON, R. BOURGESS, W.E.; DRGAN, I. FLANAGAN, W.


GIDDENS, A. ***

Introducere n sociologia urban, Editura Stiific, 1991 Tratat de Sociologie, Editura Humanitas, 1997 Cotributions to urban BOGUE, D. Sociology, 1964 Tendine n sociologia urban francez, Analele Universitii Bucureti, 1969 Urban Sociology, Allen and Bacon, Boston, 1990
Sociologie, Editura BIC, All, 2000 Dicionar de sociologie, Larousse-Oxford, (Bucureti 2003)

HERSENI,T. KASARDA, J. MORRIS, R.,N. STOICESCU, T. TOYNBEE, A.

Sociologie, Editura tinific i Enciclopedic, 1982 Viitorul oraelor americane n societatea posturban, 1983 Urban Sociology, London, 1968 Introducere n sociologie, Editura Simetria, 1995 Oraele n micare, Editura Politic, 1979

57

ARHITECTURA MODERN N SPAII ISTORICE Disciplin opional; semestrul 1 ; 2ore saptmnal nvmnt de zi: 1 curs; total ore 28; 2credite; examen I. CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

SPAII ISTORICE: Definirea spaiilor istorice: zona de protecie, zona protejat, zona istoric, sit istoric, ansamblu istoric, monument istoric Conceptul de reabilitare: reabilitare urban, edilitar, structural, arhitectural, artistic, funcional, ambiental, ecologic Tipologia interveniilor: intervenii punctuale, zonale, integratoare ARHITECTURA CONTEMPORAN: Tradiie, specific naional i modernism. Funcionalism, globalizare i regionalism. Tendine ale arhitecturii contemporane. PROGRAME DE ARHITECTUR MODERN INTEGRABILE SPAIILOR ISTORICE - Conceptul de program arhitectural integrabil: definire, tipologii, caracteristici Criterii de evaluare: criterii generale, criterii specifice. Analiza multicriterial: analiza multicriterial instrument n depistarea tipului de program integrabil INTERVENII REVERSIBILE N SPAIUL URBAN: Iluminatul arhitectural urban - puncte de vedere ale arhitectului POSTER: Evoluie istoric, concepte.Elemente de compoziie i culoare. MARKETING CULTURAL: Componente ale valorificrii spaiilor istorice. Produsul cultural
II.BIBILOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE

CREANG, E. Teoria Programelor de arhitectura - I, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2003. CURINSCHI-VORONA, GH. Centrele istorice ale oraelor - protejare i restaurare sistematizare i reconstrucie - valorificare urbanistic a monumentelor de arhitectur. Bucureti: Ed. Tehnic. 1967; Restaurarea monumentelor, Ed. Tehnic, 1968; Arhitectur urbanism restaurare, Ed. Tehnic, 1995 CHOISY, F.A. Histoire de l'architecture, 1899 HOFMANN, W. Fundamentele artei moderne, Ed. Meridiane, Bucureti, 1977 MUMFORD, L. The City in History, Londra, 1961 PNCULESCU, C. Arhitectura modern i contemporan Istoric i Perspective, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2003. FLETCHER, B. A history of architecture on the comparative method, Londra, 1956 PEVSNER, N. An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966

ANTROPOLOGIA SPAIULUI ARHITECTURAL Disciplina optionala; semestrul 2; 2ore saptamnal nvatamnt de zi: 2 curs; total ore 28; 2 credite; examen I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. 2. 3. 4. Antropologia arhitecturii ca parte integrant a Arhitecturii comparate. Modele i modelare n arhitectur evoluia modelelor n arhitectura istoric. Surse, influene i replici creatoare. Tipuri i tipologizare n arhitectur; prototipuri, arhetipuri, serii i roiuri tipologice.
58

5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Paralelisme istorice i anistorice n arhitectur; rezisten la influen i replici creatoare. Antropogenez i antropologizare n evoluia programelor de arhitectur. Evoluia arhitecturii ntre istoria arhitecturii i arhitectura istoriei. Generaii de arhitectur. Evoluia tehnicilor de construcie i a tehnologiilor n arhitectur. Mecanismele evoluiei sistemelor constructive n dezvoltarea arhitecturii. Mecanismele evoluiei constructive n arhitectura bizantin i postbizantin (studii de caz). Evoluia conformrii planimetrice i spaial-volumetrice n arhitectura bizantin de cult. Contribuii romneti n procesul desvririi evoluiei tipologice n aria de cultur orientalobalcanic. Arheologie deductiv; de la prima mitropolie a rii Romneti, la Biserica Episcopal de la Curtea de Arge metode de cercetare.

II. BIBILOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

Curinschi-Vorona, Gheorghe, Introducere n arhitectura comparat, Editura Tehnic, Bucureti, 1991. Drmba, Ovidiu, Istoria culturii i civilizaiei, volumul II, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1987. Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii n Romnia, volumele I i II, Editura Academiei RSR, Bucureti, 1965 Minghiat, Sorin, Arhitectura spaiului boltit, Partea I, Ambiana bizantin, cap 7-8, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2003. Minghiat, Sorin, Istorii despre arhitectura istoriei, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2010. Vtianu, V., Istoria artei europene, volumul I, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1968.
*** DICIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMNE (editia a II-a, revzut i adugit),

Academia Romn, Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009
MOBILIER URBAN - design ambiental Disciplina optionala; semestrul 1; 2ore saptamnal nvatamnt de zi: 2 curs; total ore 28; 2 credite; examen I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Introducere in teoria designului , categorii de design 2. Notiuni de compozitie in conceperea obiectului de design 3. Elemente de ergonomie , factor antropomorfic in conceperea formei arhetipul natural al formelor sursa de inspiratie in conceperea obiectelor de design 4. Periplu istoric in lumea designului 5. Desig arhitectura de interior si exterior importanta interventiei tehnologicului in designul arhitectural 6. Designul urban si peisager echipamentul urban si mobilierul urban 7. Designul ambiental decoratia ambientala 8. Materiale si texturi corelatia cu evolutia tehnologiei 9. Designul obiectului industrial fix si cinetic II. BIBILOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

59

ARNHEIM, Rudolf Art and Visual perception, ed. Faber , Londra, 1967 BROHAN, Torsten BERG, Thomas Avantgarde design 1880-1930 , ed. Benedikt Taschen Verlag VIAPPIANI, Pietre Costa ARCHITECTURAL DESIGN Le Mobilier Surrealiste, ed. Bookking, 1993 PRODUCT DESIGN THE CONRAN Directory of design , ed. Stephen Bayley , 1985 PAPANEK VICTOR Design pentru lumea reala. Ecologie umana si schimbare sociala , ed. Tehnica 1983 INTERIOR BEST SELECTION Editorial Comitte of Interior Best Selection VERCELLONI, Isa 1970- 1980 Dal design al Post-Design (Casa Vogue) SOCIOLOGIE URBANA II TOWN SOCIOLOGY II Disciplina optionala sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

SEMESTRUL II 10. Urbanismul ca mod de via. Precizri conceptuale. nceputurile urbanismului ca mod de via. Dezvoltri ulterioare. 11. Aspecte psihologice i psihosociologice semnificative pentru urbanism. Perceperea mediului construit i a oraului ca obiect structurat. Comportamente spaiale i aciuni n mediul urban. Mediul urban- personalitate i relaii interpersonale. 12. Organizare social urban. Structur i organizare social. Instituii. Roluri instituionale i comportamente individuale. Structuri organizaionale. Birocraie, birocratizare, biropatologie. Schimbri organizaionale.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

ABRAHAM, D. BOUDON, R. BOURGESS, W.E.; DRGAN, I. FLANAGAN, W.


GIDDENS, A. ***

Introducere n sociologia urban, Editura Stiific, 1991 Tratat de Sociologie, Editura Humanitas, 1997 Cotributions to urban BOGUE, D. Sociology, 1964 Tendine n sociologia urban francez, Analele Universitii Bucureti, 1969 Urban Sociology, Allen and Bacon, Boston, 1990
Sociologie, Editura BIC, All, 2000 Dicionar de sociologie, Larousse-Oxford, (Bucureti 2003)

HERSENI,T. KASARDA, J. MORRIS, R.,N. STOICESCU, T. TOYNBEE, A.

Sociologie, Editura tinific i Enciclopedic, 1982 Viitorul oraelor americane n societatea posturban, 1983 Urban Sociology, London, 1968 Introducere n sociologie, Editura Simetria, 1995 Oraele n micare, Editura Politic, 1979

DESIGN II (DESIGN VESTIMENTAR) DESIGN II (FASHION DESIGN) Disciplina optionala: semestrul 2 ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; examen.

60

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Introducere. Design vestimentar, componenta a comunicarii vizuale + creatia artistica, expresie a artelor decorative, integrarea in stilul epocii. 2. Istoric. 2.1. Preistorie, Antichitate, Egipt, Mesopotamia. 2.2. Grecia, Roma. 2.3. Popoare islamice, India, America precolumbiana, Africa, China, Japonia. 2.4. Evul Mediu. Bizant. Romanic. Gotic. 2.5. Renasterea in Italia, Germania, Franta. Tara Romaneasca si Moldova secolele XV-XVI. 2.6. Baroc sec.XVII, Olanda, stil clasic francez (Regele Soare). Tarile Romane sec.XVII. 2.7. Rococo sec.XVIII. Anglia, Franta (Ludovic al XVI-lea). 2.8. Revolutia Franceza si Imperiul Napoleonian, Tarile Romanesti secolele XVIII- XIX. 2.9. Romantism sec. XIX. 2.10. Secolul XX. Art Nouveau. Stil Cubist - silueta baetana. 2.11. Anii '30 - costumul dupa al doilea Razboi Mondial, New Look. 2.12. Sfarsitul secolului XX. Inceputul secolului XXI. 2.13. . Moda - mijloc de expresie arrtistica, incadrare in Stilul unei epoci, , design-ul de moda, fotografia de moda, parade de moda, etc. Domeniile de aplicare a Design-ului Vestimentar: Scenografie/film, teatru/ TV/ video. Happening, HauteCouture, Pret Porter, Show etc. Design-ul Vestimentar-component, alturi de Design-ul de Interior i de Design-ul de Obiect, a Ambientului. Definirea unui Stil propriu, autentic n Design-ul Vestimentar- parte integranta a Personalitatii tnarului n devenire. Studiu de caz. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ALEXIANU, Al. BERMAN, E.; KURBATOVA, E. BOUCHER, F. *** BRAUN-RONSDORF, M. BRINDISI, J. BROBY, JOHANSEN, R. CONTINI, M. COTTAZ, M. CUNNINGTON, C.W. SI P. EMA, T. ARTA SI ARHITECTURA Disciplina optionala; semestrul 2; 2ore saptamnal nvatamnt de zi: 2 curs; total ore 28; 2 credite; examen I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. STILURI ISTORICE N ARTA - Antichitatea greco-romana. - Bizant, Romanic, Gotic. - Renastere. Baroc. Clasicism. Romantism. Academism. Neo-clasicism. Arta 1900 Art deco Art Nouveau. - Bauhaus - Stiluri moderne si contemporane. Mode si vesminte din trecut, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1971 Ruski Kostium, Moscova, 1960 Crinolines et calches, Paris, Rombaldi, 1959 Histoire du costume, Paris, Flamarion, 1965 Modische Eleganz, Europische Kostmgeschichte von 1789 bis 1929, Mnchen, G.D.W. Callway Muse des anciens costumes turcs de Constantinople, Paris, 1865 Body and clothes, New York, Reinhold Book Corporation, 1968 5000 ans d'lgance, Paris, Hachette, 1965 Encyclopdie du costume, Paris, Ed. Albert Morance, 1955 Handbook of English Costume, London, 1959 A Historical Sketch of Japanese Customs and Costumes, Tokyo

61

2. CLASIFICARI ALE ARTELOR - Definitii si criterii. Genuri si specii. Arta si nlocuitorii contemporani de arta (copie, replica si reproducere artistica). nlocuitori tehnici si industriali de arta. Surogatele de arta. Problema kitsch-ului. 3. ELEMENTE DE VOCABULAR SI LIMBAJ ARTISTIC N ARHITECTURA - Compozitia - limbaj si principii de construire a compozitiei grafice, picturale, sculpturale si decorative. - Relatia dintre constructiv si decorativ. - Forme si ritm plastic. - Ordonante. Modenatura si decoratie. Registre orizontale si verticale. - Vocabular artistic forme plate, forme volumetrice, culoare. 4. ELEMENTELE ARTISTICE CONTINUTE DE SPATIUL ARHITECTURAL PRIN PRISMA MATERIALELOR SI A TEHNICILOR DE CONSTRUCTIE - Piatra sculptura si basorelieful, pavimente. - Stucaturi si stucomarmure. - Pictura fresca si pictura n ulei. - Mozaicul parietal, pavimente. - Lemnul elemente decorative si structurale, pardoseli. - Feronerie mprejmuiri, balustrade, elemente decorative. - Ceramica decoratii, pardoseli. - Sticla vitralii si corpuri de iluminat. Ebenistica. Arte minore. 5. INTERACTIUNEA FORMELOR ARTISTICE CU STRUCTURILE COMPOZITIONALE ALE SPATIULUI ARHITECTURAL - Compunerea unei suprafete si a unui spatiu artistic. Combinarea formelor artistice si a tehnologiei ntr-o forma hibrida de expresie. - Forme artistice reversibile si mobile. Introducerea noilor forme de creatie artistica n spatiul arhitectural. II. BIBILOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

ADKINSON, R. Simboluri sacre Popoare, religii, mistere, Ed. Art, 2009 ARNHEIM, R. Arta i percepia vizual, Ed. Meridiane, Bucureti, 1977 CAMILO, B. Principii de desen i stilurile ornamentului, 1882/1887 COLECTIV Dicionar de art, Ed. Meridiane, Bucureti, 1995 CONSTANTIN, P. Mic enciclopedie de arhitectur, arte decorative i aplicate moderne, Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1977 DAISAY, AL. Histoire de l'ornament, Paris, Librairie Hachette, 1925 FAURE, E. Istoria Artei, vol. I, II, III, IV, V, Ed. Meridiane, Bucureti, 1970 FOCILLON, H. Arta occidentului. Evul mediu romanic, Ed. Meridiane, Bucureti, 1974 Arta occidentului. Evul mediu gotic, Ed. Meridiane, Bucureti, 1974 HOFMANN, W. Fundamentele artei moderne, Ed. Meridiane,Bucureti, 1977 GHIKA, M. C. Estetic i teoria artei, Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1985 GHIESCU, Gh. Antropologia artistic, vol. I, II, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1979 JONES, O. The Grammar of the Ornament, Ed. Dorling Kindersley Book, London, 2001 RADIAN, H. R. Cartea proporiilor, Ed. Meridiane, Bucureti, 1981 VIGNOLA, G.B. (DA) Reguli ale celor cinci ordine de arhitectur, Bucureti, Ed. Meridiane, 1965 VITRUVIU Despre arhitectur, traducere de G. M. Cantacuzino, Traian Costa i Grigore Ionescu, Editura Academiei Populare Romne, 1964 ZEVI, B. Codul anticlasic. Limbajul modern al arhitecturii, traducere de Ana Gabriela Tabacu, Ed. Paideia, Bucureti, 2000

INSTALATII SI LUCRARI EDILITARE II Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: total ore semestru 28; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Partea I. Instalatii de alimentri cu ap
62

1 2 3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14

Alimentri cu ap, calitatea apei, cantitatea de ap necesar consumului Captarea apei, mbuntirea calitii apei Transportul i distribuia apei, nmagazinarea apei Instalatii de stingere cu apa a incendiilor la cladiri Partea II. Instalatii de Canalizare i epurare a apelor uzate Clasificarea i proveniena apelor de canalizare Debitele apelor uzate, construcia reelelor de canalizare Epurarea apelor uzate, instalaii mici de epurare, pomparea apelor uzate Evacuarea apelor pluviale, sisteme Partea a III-a. Instalatii de alimentare centralizat cu cldur Producerea centralizat a cldurii, scheme de alimentare centralizat cu cldur, transportul i reele de alimentare cu cldur Partea IV. Instalatii de alimentri cu energie electric i iluminat exterior Calitatea iluminatului, aparate de iluminat Iluminat arhitectural, definire concept, sisteme, aparate, alegere aparate si amplasare Sisteme de iluminat : ci publice, ambiental, faade, iluminatul vitrinelor, inscripii luminoase, reclame luminoase Iluminat public urban, factori, sisteme si solutii de iluminat Amplasare echipamente n ansambluri de cldiri

II. BIBILOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE NICULESCU, N; BANDRABUR, C; BELDIMAN, M. Instalaii de nclzire i reele termice. EDP, Bucuresti, 1985 NICULESCU, N; DU, GH; COLDA, I; STOENESCU, P. Instalaii de ventilare i climatizare. EDP, Bucuresti, 1982 VINTIL, ST.; CRUCERU, T.; ONCIU, L. Instalaii sanitare i de gaze. EDP, Bucuresti, 1995 BIANCHI, C.; MIRA, N.; MOROLDO, D.; GEORGESCU, A.; MOROLDO, H. Sisteme de iluminat interior si exterior. editura Matrix, Bucuresti, 2001 Manualul de instalatii. Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L, 2002 ILINA, M. .a. Instalaii de nclzire i reele termice. Ed.Didactic Pedagogic, Bucureti, 1980 NEGULESCU, M. Epurarea apelor uzate oreneti. Editura Tehnic, Bucureti, 1978 PETRESCU, A; DU, GH; VASILESCU, P. Instalaii de nclzire n ansambluri de cldiri. Editura Tehnic, Bucureti, 1966 VINTIL, T.; BUSUIOC, H. Instalaii de alimentare cu ap, canalizare, sanitare i de gaze. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1978

PROGRAME ANALITICE ANUL V 2011/2012


SINTEZE DE ARHITECTURA III si IV Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 12 ore saptamanal invatamant de zi: 1 curs,11 seminar; total ore semestru 28; 24 credite(12+12); VERIFICARI PE PARCURS I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
63

nelegerea caracteristicilor definitorii ale siturilor urbane complexe ,in scopul realizarii inserarii adecvate in sit a obiectului arhitectural propus,cu punerea n valoare a esutului urban. Studiul relaiilor funcionale complexe; Cunoaterea i nelegerea problemelor tehnice ale construciei ; Intelegerea valorii arhitecturale a structurii si a adecvarii ei la soluia arhitectural propus Realizare de compoziii spatial-volumetrice coerente i expresive, din punct de vedere al plasticii arhitecturale. Teme de proiect Semestrul I -tema 1 - Centru de Nataie i Sntate la Sibiu (5 credite) -tema 2 - Reabilitarea Palatului Culturii din Blaj (5 credite) -schita de schita (2 credite) Semestrul II -tema 4- Intervenie n esut urban constituit (4 credite) -tema 5- Facultate de Restaurare i Centru de Cercetare n incinta Complexului Moara lui Assan Bucureti (3credite) -schita de schita (2 credite) -proiect de verificare (3 credite)
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

KUNZ, Martin ,Spa and Wellness (Cool Hotels) ,Taschen 2008 SANTOS QUARTINO, Daniela, Spa: Beauty, Health and Design , 2007 MARTINO ,Virginia International Award-winning Pools: Spas and Water Environments , 2010
CREANG E., Arhitectur i comunicare, Ed. Fund. Romnia de Mine, Buc., 2003 CERVER F. A., Hedendaagse Architectuur XX, Ed. Knnemann, Kln, 2000, p. 128,129 EFTENIE Mariana, , Psihologia spatiului construit urban,curs, Editura Universitara Ion Mincu Bucuresti, 2004

ENCARNA ,Spa and Health Club Design , (ed) Castillo,2005 Pools and Spas: Ideas for Planning, Designing, Landscaping by Fran Donegan and David Short,2008
GSSEL P., G. LEUTHUSER, Architektur der 20 Jahrhunderts, Ed. Taschen, Kln, 1990

GREGORY, Rob Key Contemporary Buildings London 2008, paginile 50, 132, 134, 174, 230, 232, 234
JODIDIO Ph., Contemporary European Architects, vol.IV, Ed. Taschen, Kln, 1996

JOKILEHTO Jukka , A Historz of Architectural Conservation, Butterworth & Heinemann, 2002 capitolele 6-10 JUROV, Cosma Arhitectura Cladirilor multifunctionale, Bucuresti, 1982 KUNZ, Martin ,Spa and Wellness (Cool Hotels) ,Taschen 2008 MOSTAEDI, Arian Education & Culture, Link International, Barcelona, 2000 NEUMAN, J. David College and University Facilities Wiley & Sons, USA, 2003
TZONIS, Alexander & LEFAIVRE, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968, Thames & Hudson, 1992

*****Educational Spaces Volume 1 Images Publishing Group, Melbourne, 1998 www.archdailly.com, www.designboom.com, www.dezeen.com, www.worldarchitecturenews.com

RESTAURARE I si II (TEORIA MONUMENTULUI. PROIECTE DE RESTAURARE)

RESTORATION I & II

64

Disciplina obligatorie: sem. 1 ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs,; total ore semestru 28; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I 1. 2. 3. 4. 5. Generaliti. Concepte. Definiii. Apariia i evolutia noiunii de monument. Doctrine de restaurare secolul XX. Tipologia lucrrilor de restaurare definire. Metode i tehnici de cercetare a monumentelor istorice. Contributii romanesti la evolutia teoriei si practicii restaurarii monumentelor istorice. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Legislaia romneasc de protecie a monumentelor istorice. Legislaia internaional de protecie amonumentelor istorice. Carta de la Veneia. Lista monumentelor istorice. Zone construite protejate. Tipul de protecie i intervenie. Categoriile actuale de monumente istorice.Etapele de proiectare n restaurare. Releveul, sinteza cercetrii, proiectul de restaurare. Etapele de proiectare n restaurare. Releveul, sinteza cercetrii, proiectul de restaurare. Programe de arhitectur frecvent restaurate. Locuina. Cldiri de cult. Fortificaii. Vizit pe un antier de restaurare.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE BABELON, Jean Pierre, CHASTEL, Andre CHOAY, Francoise CURINSCHI-VORONA, Gh. CURINSCHI-VORONA, Gh. FITCH, James Marston FEILDEN, Bernard M. MINGHIAT, S. NISTOR, Sergiu PEARCE, David RIEGL, Alois La notation de patrimoine, Liana Levi, Paris, 1994, ISBN 2-86746- 119-7 Lallegorie du patrimoine, Paris: Seuil 1996, ISBN 2-02-030023-0 Restaurarea monumentelor istorice, Bucuresti : Ed. Tehnica 1968 Arhitectura.Urbanism.Restaurare. Bucuresti : Ed. Tehnica 1996 Historic Preservation, Curatorial Management of the Built World, University Press of Virginia, Charlottesville 1992, ISBN 0-8139-1272-5 Conservation of Historic Buildings,Butterworth-Heinemann 1994 Arhitectura spaiului boltit, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2003 Note de curs, UAUIM 2004 Conservation Today, Routledge London 1989 Cultul modern al monumentelor, Bucuresti, Impress, 1999

RESTAURARE II( TEHNICI ISTORICE DE CONSTRUCIE I RESTAURARE )

RESTORATION II
Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs,; total ore semestru 28; 2credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL II 1. Managementul proiectului de conservare Definirea cadrului juridic care reglementeaz interveniile asupra monumentelor istorice i a imobilelor din zone construite protejate. 2. Etapele programului de conservare. Fazele proiectului de conservare dela cercatrile analitice, fixarea primelor concluzii pn la stabilirea ordinii operaiilor de intervenie. Proiectul de conservare si releveul de degradare : definiii i metode grafice. 3. Morfologia suprafeelor de arhitectur. Recunoaterea materialelor naturale i compozite prezente pe suprafeele de arhitectur; caracteristici specifice.
65

4. Anamneza cauzelor de degradare i evaluarea efectelor. Metoda Rolf Snethlage i ierarhizarea formelor de degradare specifice diferitelor suprafee de arhitectur (realizate din materiale naturale sau compozite). 5. Rolul cercetrilor interdisciplinare n definirea strii de conservare a monumentelor istorice. Colaborarea interdisciplinar dintre arhitect i specialiti. 6. Metode distructive si nedistructive de nregistrare a formelor de degradare. Observaii vizuale, instrumente de msurare specifice, msurtori pe baza unor eantioane. 7. Metode de restaurare. Soluii de restaurare studii de caz 8. Monitorizarea i ntreinerea curent. Metode de monitorizare a operaiilor de restaurare pe antier. Monitorizarea strii de consevare, msuri de protecie, msuri depunere n siguran mpotriva prbuirilor accidentale, metode de ntreinere curent i extraordinar. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE
Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice Revista Monumentelor Istorice ASHURST, John Conservation of ruins, Butterworth Heinemann Editor, London, 2007 BAER, N.S., SNETHLAGE, R. - Saving our architectural heritage: The conservation of historic stone structures, London, 1997 BRANDI, Cesare Teoria restaurrii, Editura Meridiane, Bucureti, 1996 CARBONARA, Giovanni Restauro architettonico, UTET Editore, Milano, 2007 CRIAN, Rodica Reabilitarea locuirii urbane tradiionale, Editura Paideia, Bucureti, 2004 CURINSCHI VORONA, Gheorghe Arhitectur. Urbanism. Restaurare., Editura Tehnic, Bucureti, 2006 JOKILEHTO, JUKKA - A history of architectural conservation, Oxford, 1999 OPRI, Ioan Monumentele istorice din Romnia (1850 1950), Editura Vremea, Bucureti, 2001 POLIZU, Virgil Memoria arhitecturii. Contribuii privind restaurarea monumentelor istorice, Editura Universitar Ion Mincu, Bucureti, 2006 POPESCU, Paul Degradarea constructiilor, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2002 ZBIRNEA, Ileana - Rasegna veneziana. I tagliapietra e la loro arte, Annuario del Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica, Venezia, 2001.

ESTETICA AESTHETICS Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs,; total ore semestru 28 ; 2credite ;-verificare pe parcurs. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Obiectul i legimitatea esteticii ca disciplin teoretic. Coordonatele unei esteticii a arhitecturii. Estetici de tip hegelian i de tip galileic. Locul i rolul esteticii n raport cu disciplinele particulare (teoretice i istorice ) despre art i arhitectur cu practica artistic, inclusiv practica de arhitectur i urbanism. Raportul dintre estetica arhitecturii i teoria arhitecturii. Constituirea i evoluia istoric a problematicii esteticii. Probleme metateoretice actuale ale esteticii. Repere istorice ale esteticii arhitecturii i urbanismului. Valoarea estetic i artistic. Axiologia artei i arhitecturii. Conceptul de valoare i tipologii valorice. Particularitile valorii artistice. Regimul valorii artistice. Arhitectur i valoare estetic. Funcional, estetic i artistic n valoarea arhitectural. Atitudinea estetic. Conceptele de interes estetic, sim estetic, gust estetic i ideal estetic. Antinomiile judectii estetice. Problema obiectivitii valorii artistice i a criteriilor judecii estetice de valoare.

66

Tipuri de judeci estetice. Judecile de valoare n arhitectur i urbanism. Critica de arhitectur: specific, criterii, nsemntate. Categoriile estetice. Specificul i semnificaia categoriilor estetice. Valoarea estetic, ideal estetic i categorie estetic n estetica arhitecturii. Principalele categorii estetice: Frumosul, Sublimul, Tragicul, Comicul, Poeticul,etc. Problema antinomiilor n sistemul categoriilor estetice. Corelaia frumos-urt, sublim-grotesc, sublim-tragic. Semnificaia tragic-comicului n arta contemporan. Arta i arhitectura secolului al XXI-lea i problema categoriilor estetice. General i particular n funcionarea categoriilor estetice n demersul teoretic arhitectural. Opera de art i de arhitectur. Conceptul de art- concept deschis. Trsturi ale operei de art. Imutabilitatea i ilimitarea simbolic a operei de art i de arhitectur. Art i non-art, post-art, meta-art, etc. Esteticul extraartistic. Opera de arhitectur. Deconstructivismul i arhitectura contemporan. Art i cunoatere. Opiuni i controverse privind valoarea gnoseologic a artei. Imaginea artistic. Problema adevrului artistic. Semnificaia noiuni de autenticitate artistic. Art, arhitectur i limbaj. Semnificaie i comunicarea artistic i arhitectural. Tipuri de limbaje, limbajul arhitectural. Abordarea semiotic a artei i arhitecturii: semn, cod, mesaj n arhitectur. Funciile limbajului artistic. Opera de art i de arhitectur ca text. Estetica semiotic i arhitectur. Receptarea artistic i abordarea ei fenomenologic. Obiect artistic i receptor. Receptarea ca descoperire i creaie. Condiii i grade ale receptrii. Arhitectur i obiect estetic arhitectural. Arta, arhitectura i civilizaia contemporan. Arhitectura i sinteza artelor. Estetica postmodernismului n arhitectur. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Vianu, T. Clinescu, G. Rusu, L. Servien, P. Hoffman, W. Estetica, Editura pentru literatur, 1968 Principii de estetic, Editura pentru literatur, 1968 Logica frumosului, Editura pentru literatur, 1973 Estetica, Editura tiinific, 1975 Fundamentele artei moderne, Editura Meridiane, 1977

FORMA SI FENOMEN URBAN EXPERIENTA URBANA URBAN EXPERIENCE Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 1 curs; total ore semestru 28; 2credite; -examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Introducere orasul ca experienta: perceptie, reprezentare, interventie, propunere 2. Strazi 3. Spatiu public 4. Locuire 5. Spatiu interstitial/liminal 6. Mobilitate a orasului 7. Infrastructura 8. Geografie a orasului 9. Materialitate 10. Identitate a orasului 11. Manifeste 12. Strategii si interventii 13. Povestire a orasului generare de comportamente, istorii, cultura
67

C. Popescu, Bucuresti arhipelag, Compania, 2007 G. Cin, Bucarest, dal villaggio alla metropolis, Unicopli, 2005 A. Pippidi, Bucuresti, istorie si urbanism, Dominor, 2004 A. Majuru, Bucuresti, povestea unei geografii umane, Institutul Cultural Roman, 2008 D. Harhoiu, Bucuresti, un oras intre orient si occident, Simetria si Arcub, 2001 N. Iorga, Istoria Bucurestilor, Vremea, 2008 P. Auster, City of Glass, the graphic novel, Picador, 2004 I. Clavino, Le citt invisibili, Mondadori, 1996 F. Careri, Walkscapes, Walking as an Aesthetic Practice, Gustavo Gili, 2001 E. S. Casey, The Fate of Place, University of California Press, 1998 E. S. Casey, Getting Back Into Place, Indiana Universtiy Press, 1993 F. La Cecla, Contro larchitettura, Bollati Boringheri, 2008 C. Cellamare, Fare citt, Eleuthera, 2008 P. Derer, Mobilier urban, Ed. Tehnica, 1974 K. Diekmann, Die Mauer, Fackeltrger Verlag, 2009 D. Giurescu, The Razing of Romanias Past, Bath Books, 2006 A. Gler, Istanbul, Pacifique, 2009 R. Koolhaas, Delirious New York, Monacelli Press, 1994 B. Minda, Innenwelt, Hatje Cantz Verlag, 2007 O. Pamuk, Istanbul, Knopf, 2005 R. Solnit, History of Walking, Penguin, 2001 R. Solnit, A Field Guide To Getting Lost, Penguin, 2006 WeeGee, The Naked City, De Capo Press, 2002 M. Zardini, Sense of the City, Lars Mller Publishers, 2005 P. Zumthor, Atmospheres, Birkhuser Architecture, 2006 P. Zumthor, Thinking Architecture, Birkhuser Architecture, 1999 Paisea, The Street A+T, Hybrids III City and Structure, Photo-Esays by Christopher Dell and Klaus Honnef, Hatje Cantz, Germany 2008

14. Plimbare II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

MANAGEMENT MANAGEMENT Disciplina obligatorie: sem. 2; ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite;verificare pe parcurs. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Management Introducere, definitii Istoric Functiile managerului: planificarea, organizarea, conducerea, controlul. Definirea conceptului : sistem, organizatie, comunicare 2. Managementul resurselor umane - organigrame 3. Motivarea personalului 4. Ierarhia lui Maslow - nevoile omenesti 5. Analiza, strategia, tactica managementului : la un birou de arhitectura, la un instiut de proiectare 6. Strategia recrutarii, selectionarii, angajarii si integrarii socio-profesionale a personalului, perfectionarea personalului Ciclul resurselor umane : ,strategia organizatorica, obiective, sarcini, responsabilitati 7. Tehnici de comunicare - comunicarea, procesul de transmitere al unei informatii ce presupune un emitor si un receptorMESAJ

68

8. Demersul arhitectului (managerului) pentru realizarea unei relatii optime cu beneficiarul, constructorul, autoritatile locale, in vederea punerii in executie a proiectului de arhitectura-avize, acorduri, PUD, PUZ, licitatii, oferte, caiete de sarcini - etape in derularea proiectului 9. Organizarea activitatii ca architect independent cu un birou de arhitectura (dimensionarea, dotarea cu mijloace fixe, principii de evaluare si indicatori, organizarea personalului- arhitecti, proiectanti, desenatori- relatia cu colaboratorii) 10. Politica de pret, obiective, factori de influenta, strategii de pret 11. Cele patru stiluri fundamentale de conducere:- sprijinire- indrumare- delegare- directive 12. Conducerea situationala 13. Scolile occidentale de management 14. Directii ale managementului II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE
Performance Management. Departament of Policy and Planning Management and Personnel Office. Office of the Prime Minister Malta 2. Management & Organization, DuBrin, Ireland, Williams. Publishing Co. Concinnati, 1989 3. Managament comparat, Nicolescu, Ovidiu, Editura Economic, Bucureti, 1997 4. European Urban Management, Eurocites, Publishing, London 1993 Group Internaional 5. Dezvoltare economic local. Profiroi, Alina; Radoviceanu Sorina; Taralung, Nicolae. Editura Economic 1998. 6. The Rise and Fall of Strategic Planning. Mintzberg, Henry. The Free Press, New Zork, 1994 7. Legislaie roman n domeniul administraiei publice, amenajrii teritoriului i urbanismului 8. Managementul resurselor umane IROFAI 9. Financing opportunities. International Finance Corporation in Romania. Cristian Nacu. Bucharest, 2003 10. Managementul proiectelor. Facultatea Construcii Civile Bucureti 11. Conducerea resurselor umane Radu Emilian. Editura Expert, Bucureti, 1999. 12. Management Corneliu Russu 1.

STRUCTURI SPECIALE DESCHIDERI MARI Disciplina obligatorie: sem. 1; ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 4 credite;examen I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI A. CONSTRUCTII DE TIP SALA/HALA CU DESCHIDERI MEDII (50m) a) Structuri din beton Aspecte de proiectare arhitectura-structura; exigente constructive Scheme structurale Structuri cu elemente principale transversale si longitudinale Transportul incarcarilor verticale si laterale la teren scheme Tipuri de elemente din beton armat si beton precomprimat pentru acoperis-inclusiv prefabricate Sali si hale tipizate, utilizabile in prezent (scheme structurale) conform proiectelor tip elaborate pana in anul 1990 Grinzi cu zabrele din beton armat si precomprimat Placi curbe subtiri din beton armat 4 ore b) Structuri metalice : Subansambluri structurale plane : cadre, stalpi + grinzi cu zabrele, arce Subansambluri structurale spatiale ( scheme structurale) Structuri metalice pretensionate c) Structuri din lemn pentru cladiri tip sala; lemn incleiat: tipuri

2 ore

69

de structuri din lemn lipit (grinzi, ferme, cadre, arce) 2 ore B. CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE (>50m) DE TIP SALA > a) Structuri reticulate metalice: - forme structurale: structuri reticulate planare, structuri reticulate curbe - comportarea sub incarcari ( principii de calcul) 2 ore b) Structuri suspendate: - forme structurale : acoperisuri suspendate grele ( acoperisuri plane rigide, acoperisuri curbe cilindrice, acoperisuri cu dubla curbura, acoperisuri conice) ; acoperisuri suspendate usoare ( acoperisuri din ferma de cabluri, acoperisuri din retele de cabluri); acoperisuri cort - comportarea sub incarcari ( principii de calcul) 2 ore C. CONSTRUCTII INALTE ( H >50m) - alcatuirea in plan si elevatie a cladirilor inalte - tipuri de structuri pentru cladirti inalte - conlucrarea subansamblurilor structurale la incarcari orizontale - structuri de rezistenta in cadre - structuri de rezistenta cu pereti structurali - structuri insistem dual - structuri cu nuclee - structuri tubulare - materiale utilizate la realizarea cladirilor inalte 4 ore D. APLICATII PRIVIND ALCATUIREA SI PREDIMENSIONAREA STRUCTURILOR SPECIALE ( PE TIPURI DE STRUCTURI REALE) - Structuri de tip sala - arce - grinzi cu zabrele - grinzi Vierendeel 2 ore - acoperisuri cilindrice - acoperisuri in forma de cupola 2 ore - structuri tridimensionale - structuri tip sala/hala in cadre 2 ore - Structuri multietajate - cadre din beton armat - cadre din otel 2 ore - structuri cu pereti structurali - structuri tubulare 4 ore BIBLIOGRAFIE E.CREANGA, P. POPESCU Relatia arhitectura-structura la cladiri din beton armat din Romania- Edit. FundatieiRomania de Maine- Buc.2004 A.ZANNAS Form and structures in architecture- VanNostrand Reinhold Company , New-York, 1987 A.MOISESCU, E.SAFTOIU Betonul in arhitecturaEd..Tehnica,Buc.1964 A.PRETORIANProiectarea constructiilor civileEdit. Matrix Rom., Buc. 2001 TH.PAULAY, s.a Proiectarea structurilor de beton armat la actiuni seismice. Edit, Tehnica, Buc. 1997AL.CISMIGIU Structuri din beton armat- Note de curs, Institutul de Arhitectura Ion Mincu- 1980 AL.CISMIGIU Aplicatii privind structurile cu deschideri medii si mari- Note de curs- Institutul de Arhitectura Ion MincuR.PETROVICI Structuri performante Note de curs- Institutul de Arhitectura Ion Mincu- 2000

70

DOCTRINE I CURENTE N ARHITECTUR I URBANISM ( SEC. XIX-XX ) 1 si 2 THEORY OF MODERN ARCHITECTURE 1 & 2 Disciplina obligatorie: sem. 2; 2ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. PIONIERI i PROTOMODERNITI Hendrik Berlage. Auguste Perret. Adolf Loos. 2. DE LA SOLUIA BRITANIC LA DEUTSCHER WERKBUND. Hermann Muthesius. Peter Behrens. Design industrial. 3. CHESTIUNEA ORAULUI INDUSTRIAL: Tony Garnier. Implicarea avangarditilor realiti n problema oraului industrial n Olanda, Austria, Germania. 4. AVANGARDA EUROPEAN; IDEOLOGII I DOCTRINE DE GRUP; Futurismul italian. Constructivismul rus 5. FENOMENUL BAUHAUS I WALTER GROPIUS Bauhaus la Dessau i Berlin 6. EXPRESIONISMUL DE STIJL Concluzii asupra avangardei europene. 7. CHARTA DE LA ATENA. LE CORBUSIER. MODERNISMUL TARZIU IN URBANISM Les grands projets Critica soluiei universaliste 8. STILUL INTERNAIONAL N ARHITECTUR Emblemele modernismului. Ludwig Mies van der Rohe. Le Corbusier. Kahn. Aalto. Arhitectura de mas. Distincii critice. 9. MODERNISMUL TRZIU N ARHITECTUR Brutalismul, structuri alternative, utopii, expresionism i simbolism redivivus Critica modernismului trziu 10. POSTMODERNITATEA N ARHITECTUR; Pluralismul Contextualismul Metabolismul CURENTE ALE ANILOR '70 I '80 High Tech Postmodernism Deconstructivism Turnurile 11. SFRITUL DE SECOL Regionalismul critic Conceptualismul Minimalismul Experimentul n arhitectur 12. ARHITECTURA INTEGRRILOR Relaia cu istoria Conversii Relaia cu natura

71

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ARGAN, Giulio Carlo, Walter Gropius i Bauhausul, Editura Meridiane, 1976 FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992. GSSEL, Peter, LEUTHUSER, Gabriele, LArchitecture du XXe sicle, Benedikt Taschen, 1991 KUBINSZKY, Mihaly, Adolf Loos, Henschelverlag Kunst und Gesellschaft, Berlin, 1970. OVERY, Paul, DeStijl, Editura Meridiane, 1979 TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, 1976. ARHITECTURA SPECTACOLULUI SCENOGRAFIE ART DIRECTING PRODUCTION DESIGN Disciplina obligatorie: sem. 1; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Decor, Obiect - detaliu, Costum. Decorul (spatiul scenografic) reconstituie realitatea, proiecteaza si realizeaza compozitia 2D, 3D si virtuala , dicteaza relatia, ritmul si cadenta intre elemente, implineste actul de creatie arhitecturala si se constituie in suport al imaginii Spectacolului. Decorul este proiectat, construit, finisat si umanizat cu Detalii in santierul Platoului si al Amenajarii. Se lucreaza dupa proiecte si schite de arhitectura si de mobilier, respectand principiile de organizare ale compozitiei, ale legilor plasticii, ale perceptiei vizuale. Costumul mic decor portabil, imbraca un Caracter. Personajul si Costumul- este construit si situat in raport cu spatiul (Decorul). Costumul se proiecteaza, se aleg esantioane de materiale, se urmareste executia, se patineaza si se concep si fixeaza accesoriile. 2. Constructia scenografica (Decorul si Costumul) este intregita de celelalte mijloace de expresie;Timpul, Spatiul, Imaginea, Cadrajul, Lumina, Culoarea, Sunetul, Efectele Speciale. 3. Modelarea spatiului dupa viziunea Scenografului. 4. Atmosfera Spectacolului, Limbajul, Expresivitatea, Plastica.. 5. Arhitectura Scenografica-Scenografia Arhitecturii. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE ALBRECHT, Donald Designing dreams: Modern Architecture in the movies, Ed. Harper& Row, Museum of Modern Art, NY 1986 D/AMICO, S. Enciclopedia della spettacolo, Ed, Unedi, Roma,1975 SCHILERU, E. Scenografia romaneasca, Ed. Meridiane, Buc, 1965 THOMSEN, Ch. Visionary architecture, from Babylon to virtual reality, Prestel Verlag, Munchen, 1994 FIZICA CONSTRUCTIILOR 1 BUILDINGS PHYSICS 1 Disciplina obligatorie: sem. 1; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; verificare pe parcurs. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI SEMESTRUL I ACUSTICA.
72

Istoric.Notiuni fundamentale. Izolarea impotriva zgomotului aerian. Izolarea impotriva zgomotului de impact. Zgomot industrial. Acustica urbana. Acustica salilor de auditii. Zgomot din instalatii ( sanitare; electrice). Zgomot din instalatii (ventilare,climatizare). Legistatie nationala si europeana standarde. Legistatie nationala si europeana normative. Legistatie nationala si europeana agr. tehn. FINISAJE SPECIALE IN DOMENIUL ACUSTICII. Materiale si structuri fonoabsorbante. Materiale si structuri fonoizolatoare. Acustica in lumina conceptului de performanta. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE - V. FOCSA Higrotermica si acustica cladirilor, EDP, 1975 - L. HAMAYON Russir lacoustique dun btiment, Le Moniteur,Paris,1996 - M. MEISSER Lacoustique du btiment par lexemple, Le Moniteur,Paris,1994 - S.PETRE -LAZAR, M.STAN Progrese in proiectarea masurilor de protectie impotriva zgomotului urban, Rev. Constructii nr.1, 1983 - M. SMIGELSCHI Elemente de confort acustic in proiectarea de arhitectura Teza de doctorat, 1981 - M. STAN ( IONESCU ) Contributii privind reducerea zgomotului si vibratiilor produse in centralele de instalatii din cladiride locuit, Teza de doctorat, 1982 - M. STAN ( IONESCU ) Zgomotul in instalatiile de alimentare cu apa si incalzire ( Al XI-lea Congres International de Acustica, Paris 1983 ) - M. STAN Acustica instalatiilor din cladiri , Editura FundatieiRomania de maine, 2004 -M. STAN Acustica pentru arhitecti Editura FundatieiRomania de maine, 2007 *** Directiva 2002/49/CEE privind gestionarea zgomotului in mediul inconjurator *** HG 321/2005 ( transpunerea si implementarea in Romania a Directivei 2002/49/CEE privind gestionarea zgomotului in mediul inconjurator) STRATEGII DE REABILITAREA PATRIMONIULUI Disciplina obligatorie: sem. 2 ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; examen I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1 Orientri actuale n lume n domeniul patrimoniului construit. Terminologie. Principii generale ale reabilitrii. Valoarea de utilizare i valoarea cultural a cldirilor. Problematica, coninutul, scopul, etapele;analiza, sinteza, atitudinea, inta, regulamentul;metoda de cercetare multicriterial; Raportul conservare-transformare-reabilitare-recldire. Funciune compatibil. Tehnologie compatibil. Principiile Cartei Burra-Burra. 2 Categorii patrimoniale. Evidena, legislaia i gestiunea patrimoniului. Evoluia conceptului de patrimoniu arhitectural i extinderea domeniului n perioada contemporan. Gestiunea turistic i interpretarea cultural a patrimoniului arhitectural. 3 Problematica patrimoniului arhitectural al centrelor istorice. Patrimoniul arhitectural de sec.XIX-XX i rolul studiului de fundamentare n cercetarea premergtoare proiectelor urbanistice. Rolul cercetarii fundamentale (multicriterial i de arhiva) naintea declarrii zonele metropolitane din jurul marilor orae, prin nglobarea satelor i localitilor limitrofe. 4 Criterii de analiz i evaluare ale elementelor specifice zonelor istorice protejate (esut urban / cadru natural). Criterii de selecie pentru monumente. Reglementri internaionale n protecia patrimoniului arhitectural. Studiul de fundamentare n cadrul PUG. PUZ, PUD. 5 Gestiunea integrat a patrimoniului arhitectural rural i urban n spirizul Conveniei Peisajului cultural. 6 Uzura fizic a cldirilor, demolare sau reconversie. Degradarea ambiental: confortul
73

higrotermic. Reabilitarea energetic individualizat n Zone construite protejate. 7 Principii de intervenie n zone istorice protejate; rolul arhitectului, etica profesional. - P.U.Z.+R n Z.I.P. (exemple); Reabilitarea locuinelor ca domeniu prioritar al politicilor de reabilitare. Fondul locativ urban romnesc: structura i starea sa actual. Doctrina Faadismului. 8 Metode de analiz ale elementelor specifice zonelor istorice protejate (exemple);Cercetare cartografic - evoluie i evaluare esut urban-Cadastrul de specialitate-GIS;Cercetare arheologic; regimul juridic de proprietate i de protecie; ignorarea codului civil n construcii. 9 Evoluia regulamentelor urbanistice n consens sau opus vechilor regulamente urbanistice; dezmembrarea marilor ansambluri arhitecturale i urbanistice fr studiul de fundamentare; cazul patrimoniului industial; negocieri beneficiar-proiectant-administaraie-comunitate. 1 Degradarea sigurantei structurale; posibile desfigurri estetice a cldirilor prin consolidare de 0 tip standard. Valorificarea economic a patrimoniului. 11, 12, Strategii de intervenie propuse. 13. - exemple de intervenie n zone istorice protejate pe baza P.U.Z.I.+R; - cartare datelor de analiz; (criterii, categorii, grade, evaluare) - fiarea datelor cartate; - sinteza cercetrilor i evaluarea datelor - din zona istoric protejat - n urma cercetrilor; - atitudinea arhitectului fa de zona istoric protejat n urma cercetrilor multicriteriale; 14 Sinteze

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Marcel Vellinga, Paul Oliver, Alexander Bridge, Atlas Vernacular architecture of the world, Routledge, New York, 2007. Catalog MNIR, Oraele Romniei: sfritul secolului XIX-nceputul secolului XX, Ed. Cetatea de Scaun, Trgovite, 2009 Charta Burra-Burra; *** Nogent et Le Perreux, Ile-De Frannce, Inventaire Generale du Patrimoine Culturel, Paris, 2005 Asquini, Victor, Tehnica n construcie Revista Analele arhitecturii 1890-93 Revista Arhitectura 1906-42 Lascu, Nicolae, Legislaie i dezvoltare urban. Bucureti 1831-1952, Tez de doctorat, Bucureti: IAIM, 1997 Voiculescu, Sanda, coordonator, Analiza valorilor istorice din Rezervaia de arhitectur nr. 1 a Municipiului Bucureti, Bucureti: IAIM, 1994 *** : Quartiers anciens. Demarche de projet et intervention publique, Paris : Ministere de l'Equipement, des Transports et du Tourisme (Villes et Territoires) 1994 *** : Preservation and Conservation : Principles and Practices, Washington : The Preservation Press, 1988 *** : Protection and Cultural Animation of Monuments, Sites and Historic Towns in Europe, Munchen, 1980 *** : Sanierung Historisher Stadtkerne im Ausland, Lubeck, Deutsches ICOMOS Kommission, 1975 ASHWORTH, G. J., TUNBRIDGE, G.E., The Tourist-Historic City, Chichester : John Wiley & Sons 1994, ISBN 0-471-94471-8 APPLEYARD, Donald : The Conservation of European Cities, MIT Press 1979 CANTACUZINO, Serban, Using and re-using buildings, Concerning Buildings, Studies in honour of Sir Bernard Feilden,Stephen Marks ed., Bath,The Architectural Press, 1996, pp. 158-190, ISBN 07506-2350-0 (Butterworth-Heinemann) CHAPMAN, Honor : The Machinery of Conservation .Finance and Planning Problems., Conservation Planning in Town and Country, Liverpool University Press,1976, pp.19-36 CHOAY, Francoise, L'allegorie du patrimoine, Paris : Seuil 1996, ISBN 2-02-030023-0
74

CoE : Funding the Architectural Heritage, Cultural Heritage Series, Strasbourg,1987 Planuri i ghiduri istorice ale oraului Bucureti; Studii istorice, proiecte i diferite documentaii pentru imobile situate n zone istorice protejate ale oraului Bucureti ECOLOGIE SI AMENAJAREA PEISAJULUI Disciplina obligatorie: sem. 1 ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2 credite; examen I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI CONCEPTE GENERALE DE ECOLOGIA PEISAJULUI- Ecologia ca tiin: Ecologia, Ecologia general, Ecologia global - Ecologia sistemic - Legile ecologiei. - Locul ecologiei n tiin. - Ecologia peisajului ECOLOGIA UMAN Geosfera, biosfera, ecosfera - Ecologia terestr. - Ecosistemele terestre: ecologia uman, ecologia aezrilor umane PROBLEMATICA PEISAJULUI- Convenia European a Peisajului. - Componentele peisajului, - Valorile peisajului -Procesele care au loc n detrimentul peisajelor Efecte negative majore ale crizei ecologice asupra peisajului. PROTECIA PEISAJULUI - Principiile de aciune - Implicarea publicului n protecia peisajului- Studierea, identificarea i evaluarea peisajelor - Protecia activ i administrarea peisajelor ARHITECTURA PEISAJULUI - Peisaj natural i peisaj amenajat - Arhitectur i peisaj Oraul grdin - Peisajul urban - Peisajul rural- Peisajul montan Msuri internaionale. PROBLEMATICA VEGETAIEI N PEISAGISTIC- Funciile vegetaiei Rolul major al vegetaiei- Presiunea asupra naturii din orae - Organizarea vegetaiei n orae. Pdurea urban. PROGRAME DE ARHITECTURA PEISAJULUI - Abordarea sectorial, specializat a peisajului - Programe specifice clasice, de arhitectura peisajului - Componentele amenajrilor peisagistice - Organizarea spaial a vegetaiei n peisajele amenajate. AMENAJRI PEISAGISTICE SI METODOLOGIA PROIECTRII Planificarea i proiectarea peisajului - Elemente funcionale i decorative - Mobilier exterior - Instalaii tehnico- edilitare n amenajarea peisagistic - Scenariul de proiectare a peisajului. VALOAREA PEISAJULUI CULTURAL AUTOHTON - Peisajul cultural romnesc - Spaiul deschis, arhitectura deschis - Arhitectura la scara uman. REGLEMENTRI PRIVIND ZONELE PROTEJATE I PEISAJUL - Propunerile Uniunii Internaionale pentru Conservarea Naturii i a Resurselor (U.I.C.N.) - Propunerile Organizaiei Naiunilor Unite pentru Educaie, tiin i Cultur U.N.E.SCO. - Comisia Comunitii Europene (C. E. E. ) - Consiliul Europei, - Reglementri de baz, speciale i complementare privind peisajul II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE Gheorghe IONACU, ECOPEISAGISTICA, Editura Fund. Romnia de mine, Buc., 2002; Convenia European a Peisajului, Strasbourg, 2001; Simonds J. O., Peisagistica, Paris, 1961; Ana Felicia Iliescu, Arhitectura peisager, Editura Ceres, Bucureti, 2003; Vogt Joachim, Apariia, obiectivele i problemele ecologiei urbane aplicate, Tubingen, 1990; Gheorghe Ionacu, Problematica zonelor protejate, din teritoriu i din aezri umane, n Mediul nconjurtor, vol. V, nr. 4/ 1994, pag. 77 85;

75

DISCIPLINE OPTIONALE RESTAURARE III TEHNICI MODERNE DE RESTAURARE Disciplina optionala: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I.CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Managementul proiectului de conservare Definirea cadrului juridic care reglementeaz interveniile asupra monumentelor istorice i a imobilelor din zone construite protejate. 2. Etapele programului de conservare. Fazele proiectului de conservare dela cercatrile analitice, fixarea primelor concluzii pn la stabilirea ordinii operaiilor de intervenie. Proiectul de conservare si releveul de degradare : definiii i metode grafice. 3. Morfologia suprafeelor de arhitectur. Recunoaterea materialelor naturale i compozite prezente pe suprafeele de arhitectur; caracteristici specifice. 4. Anamneza cauzelor de degradare i evaluarea efectelor. Metoda Rolf Snethlage i ierarhizarea formelor de degradare specifice diferitelor suprafee de arhitectur (realizate din materiale naturale sau compozite). 5. Rolul cercetrilor interdisciplinare n definirea strii de conservare a monumentelor istorice. Colaborarea interdisciplinar dintre arhitect i specialiti. 6. Metode distructive si nedistructive de nregistrare a formelor de degradare. Observaii vizuale, instrumente de msurare specifice, msurtori pe baza unor eantioane. 7. Metode de restaurare. Soluii de restaurare studii de caz 8. Monitorizarea i ntreinerea curent. Metode de monitorizare a operaiilor de restaurare pe antier. Monitorizarea strii de consevare, msuri de protecie, msuri depunere n siguran mpotriva prbuirilor accidentale, metode de ntreinere curent i extraordinar. II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE
7. Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice 8. Revista Monumentelor Istorice 9. ASHURST, John Conservation of ruins, Butterworth Heinemann Editor, London, 2007 10. BAER, N.S., SNETHLAGE, R. - Saving our architectural heritage: The conservation of historic stone structures, London, 1997 11. BRANDI, Cesare Teoria restaurrii, Editura Meridiane, Bucureti, 1996 12. CARBONARA, Giovanni Restauro architettonico, UTET Editore, Milano, 2007 13. CRIAN, Rodica Reabilitarea locuirii urbane tradiionale, Editura Paideia, Bucureti, 2004 14. CURINSCHI VORONA, Gheorghe Arhitectur. Urbanism. Restaurare., Editura Tehnic, Bucureti, 2006 15. JOKILEHTO, JUKKA - A history of architectural conservation, Oxford, 1999 16. OPRI, Ioan Monumentele istorice din Romnia (1850 1950), Editura Vremea, Bucureti, 2001 17. POLIZU, Virgil Memoria arhitecturii. Contribuii privind restaurarea monumentelor istorice, Editura Universitar Ion Mincu, Bucureti, 2006 18. POPESCU, Paul Degradarea constructiilor, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2002 19. ZBIRNEA, Ileana - Rasegna veneziana. I tagliapietra e la loro arte, Annuario del Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica, Venezia, 2001.

FIZICA CONSTRUCTIILOR - HIGROTERMICA Disciplina optionala: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I.CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

76

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Notiuni fundamentale de higrotermica Transferul de caldura in constructii Transferul de masa. Condens Aplicatie Punti termice Legislatie tehnica Comportarea higrotermica a elementelor de constructii Reabilitarea termica Siguranta la foc Probleme actuale si tendinte in fizica constructiilor

III. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

Focsa Virgil, Higrotermica si acustica cladirilor, Ed. Did. Si Ped., 1975 Ghiocel Dan si col., Constructii civile cap. 7, Ed. Did. Si Ped., 1985 Asanache Horia Higrotermica cladirilor, Ed. MATRIX ROM 199

STILURI N ARTA SI ARHITECTUR STYLES INART AND ARCHITECTURE Disciplina optionala: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I.CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

2 3 4

5 6 7

Definiia conceptului de stil n artele majore i in cele decorative. Scurt istoric. Diferena dintre stilul individual i cel general care defineste gustul unei epoci. Semnificaiile conceptului de stil i diviziunile: estetic, istoric, individual i general. Grecia, Roma i etruscii. Bizanul. Decadena Imperiului Roman. Programul iconografic. Desfurarea scenelor religioase i exemplificarea prin vizitarea unei biserici din Bucureti (biserica Doamnei) Arta Romanic. Imperiul carolingian. Un nou tip de arhitectur. Abaiile i importana lor. Capitelurile istoriate, ornamentele de tip entrelac, antropomorfe i vegetale. Portalul principal al bisericilor i motivele decorative. Pictura manuscriselor. Goticul. Perioada cruciadelor i a incursiunilor. Catedralele gotice.Influene ulterioare i interpretarea acestui stil i a caracteristicilor comportamentale n epoci diferite. Renaterea. Noul tip de umanism - modelul antichitii. Costumul,mobilierul i repertoriul de forme i ornamente. Exemplificari n pictura epocii: Pierro della Francesca, Rafael, Leonardo da Vinci, Vermeer, Bosch. Barocul. Definiia barocului .Dinamismul, asimetria, schimbarea cromaticii i a formelor n ornamentele de arhitectur i n artele decorative. Teatralitatea i dramatismul sugerat prin clarobscur: Carravaggio. Stil Louis XIV. Gustul pentru fast. Organizarea grdinilor. Apariia grotelor artificiale i a sculpturii vegetale si decorative. Mobilierul Boule. Costumul . Secolul XVIII - Stilurile Louis XV i Louis XVI -moda spatiilor intime,
77

8 9

diversificarea pieselor de mobilier elegant. Producia de porelanuri -Watteau Stilurile Regence i Directoire. Rococo-ul. nceputurile stilului neoclasic. 10 Secolul XIX. Caracterizare general. Epoca Napoleon, stilul Empire. Costumul importana siluetei. Romantismul - curent intelectual, atitudine, stare.. Reprezentarea n muzic i literatur. Impresionismul. Plein-air. Pictura: Delacroix, Ingres, Manet, Monet, Pissaro.Studiu de caz: ornamente la case de sec. XIX. 11 Secolul XX. Temele specifice. Succesiunea rapid a stilurilor. Nevoia afirmrii independenei creative. Criza de identitate. Bauhaus. Walter Gropius i coala de arhitectur. Paul Klee i Kandinski profesori la Bauhaus. Expresionismul. Apariia designului. Aglomerrile urbane. 12 Stilu Art Nouveau. Stil al artelor decorative, al sticlriei Gall, Daum Nancy, Lalique, feronerie, bijuterii, ceramic. n arhitectur revenirea la ornamentele de inspiraie vegetal. 13 Anii 20. Art deco. Avangarda. Dada. Suprarealismul. Costumul de teatru i teatralizarea vieii. Baletul rus. Neorealismul. Perioada hippy. Arta cinetic. Minimalismul. Moda unisex. Brancusi, Duchamp, Dali. 14 Modernism i postmodernism. Abstracionismul i noul repertoriu de forme in arhitectur si art. Instalatia. Reprezentrile video n arta.
II. BIBLIOGRAFIE

Robert Ducher: Caracteristique des stiles. Flammarion, 1988 Franz Sales Meyer: Ornamentica, Meridiane, 1988 Eugenio dOrs: Trei ore n muzeul Prado. Meridiane Henri Focillon: Arta Occidentului, Meridiane, 1974 Henri Focillon: Arta sculptorilor romanici, Meridiane, 1979 Jacques Le Goff: Imaginarul medieval, Meridiane, 1991 Jurgis Baltrusaitis: Metamorfozele goticului, 1978 Istoria Artelor Plastice n Romnia, vol. 2, Meridiane, 1970 Virgil Vtianu Istoria artei europene, Bucureti, 1967 D. tefnescu: Iconografia artei bizantine i a picturii feudale romneti, Meridiane, 1973 Rudolf Wittkower: Sculptura, Meridiane
COMUNICARI VIZUALE Disciplina optionala: sem. 1; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
1. COMNICAREA VIZUALA. - definirea nevoilor de comunicare. - principiile comuniucarii. - unitati si caracteristici ale comunicarii. - efectele comunicarii. - nivelurile comunicarii umane. - semn si simbol. - semiotica stiinta a comunicarii. 2. PERCEPTIA VIZUALA. - fortele de atractie vizuala. - forte perceptuale. - structura ascunsa a unui patrat. - forta centrului vizual.

78

3. FIGURA SI FORMA. - perceptia figurii si formei. - partea si intregul. - mentinerea intregului. subdivizarea. asemanare si deosebire. - nivelare si diferentiere. - simplitatea. 4. ECHILIBRUL VIZUAL. - ponderea si directia. - tipuri de echilibru. relatia de echilibru sus-jos. - echilibru stinga dreapta. - echilibrul intelectului uman. - echilibrul psihologic si echilibrul fizic. 5. RITMUL, ARMONIA SI MASURA IN ARHITECTURA. - ritm si stilizare. - ordinea ritmica in spatiu. masurile ritmice. - fazele ritmului. - elemente sunbiective ale armoniei. - elemente obiective ale armoniei. 6. SPATIUL ARHITECTURAL. - limite si perspective. - transparente. - deformarile. 7. CULOAREA SI LUMINA IN COMUNICAREA VIZUALA. -ipostazele si valentele subiective ale culorilor. -valentele afective ale culorilor. -limbajul culorilor si mediul ambiental. -culoarea si forma mijloace ale comunicarii.

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

Rudolf Arnheim, Arta i percepia vizual, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1979. Rudolf Arnheim , Forta centrului vizual, editura Meridiane, Bucuresti,1995. E. H. Gombrich, Arta i iluzie, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1973. Umberto Eco: O teorie a semioticii (1976), Ed. Meridiane, 2003 Vasile Sebastian Dncu: Comunicarea simbolic, Dacia, 2001, p.7-28. Rene Berger, Mutatia semnelor, Ed. Meridiane, 1978. Paul Constantin, Culoare - art - ambient, Ed. Meridiane, 1979. Dan Mihiescu Limbajul culorilor i al formelor, Ed. tiinific i Enciclopedic, Buc.1980. Hubert Damisch: Semiotics and Iconography, n: Th.A.Sebeok (ed): The tell-tale Sign, The Peter de Ridder Press, 1975, p.27-36 Dialogul vizual, Nathan Knobler, Ed. Meridiane, 1983 -Jean-Marie Floch: Visual Identities, Continuum, London, (1995), 2000, p.1-8 (Introduction), p.116-144 (Epicurian Habitats). Antologie de texte de Nicolae Lascu si Monica Margineanu Cristoiu, Arhitectura ca arta, Editura Meridiane, Bucuresti,1987. Marco Bussagli, Sa intelegem arhitectura, Editura Rao, 2005. Charles Jencks, The Iconic Building, Rizzoli International Publications, 2005

SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL Disciplina optionala: sem. 1; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI CE ESTE SEMIOTICA IN GENERAL v. Ferdinand de Saussure si semnele limbajului natural LEGATURA DINTRE SEMIOTICA SI FILOSOFIE v. C.S. Pierce si semnificatiile limbajului artistic LIMBAJ SI SIMBOL IN ARHITECTURA excurs istoric IMPORTANTA INTERDISCIPLINARA A SEMIOTICII semiotica+filosofie+psihologie+antropologie+simbolistica+istoria culturii+lingvistica+arhitectura+urbanism ANALIZA SEMIOTICA SI DEFINIREA PERSONALITATII SEMIOTICA SI RETORICA definitie si relatie SEMIOTICA SI DEZVALUIREA SENSULUI LIBERTATII ANALIZA SEMIOTICA SI OPERA DESCHISA v. Umberto Eco9) 9. ARHITECTURA SI MODELELE IDEALE a) ideal cultural general; b) ideal cultural traditional; c) ideal exprimat de categoria sociala; d) ideal personal SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL ritmul PLIN-GOL SIMBOLURI UTILE ANALIZEI SEMIOTICE a) preluate din compozitia arhitecturala si b) diferenta ico/index/simbol
79

SEMNIFICATIILE SPATIULUI ARHITECTURAL SI CELE 5 CERCURI/SFERE: eul/intim/personal/social/public ARHITECTURA CA FILOSOFIE A LIBERTATII personalitatea umana si relatia cu societatea, exprimate de plin/gol CELE 4 PALIERE DE ANALIZA SEMIOTICA SI IMPORTANTA LOR: a) palierul istoric/religios; b) palierul cultural/traditional; c) palierul cultural/formal (stilurile); d) palierul spiritual/simbolic. SPECIFICUL ANALIZEI SEMIOTICE: analiza denotative + conotativa. CELE 3 RAMURI ALE SEMIOTICII: semantica /sintactica /pragmatica MODERNISM si POSTMODERNISM trasaturi specifice, exemple ARHITECTURA RELIGIOASA elemente specifice, utile analizei semiotice CELE 5 SIMBOLURI FUNDAMENTALE v. Jean Piaget , utilizate si in ARHITECTURA si in PSIHOLOGIE EXPRESIE SI METAFORA, PREZENT SI VIITOR, SPATIU SI TIMP- subliniate de analiza semiotica a spatiului II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE
Barthes, R., Rhtorique de limage, Communications, n4, Paris, Seuil, 1964. Bourion, Christian. La logique motionnelle. Paris : ESKA. 2000. Eco, U., Trattato di semiotica generale, Milan, Biompani, 1975. Eco, U., La production des signes, Paris, Librairie gnrale franaise, 1992. Gombrich, E. H., Lart et lillusion. Psychologie de la reprsentation picturale, Paris, Gallimard, 1996. Piaget, Jean; Chomsky, Noam ,Thories du langage, Thories de lapprentissage. Centre Royaumont pour une science de lhomme. . Paris : Seuil.1979

ILUMINAT SI FIZICA URBANA Disciplina optionala: sem. 1; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Urbanizarea Sick buildings syndrom Acustica urbana (1) Acustica urbana (2) Influenta vantului asupra mediului construit Incalzirea globala. Efectul de sera Managementul climatului interior Constructiile si mediul inconjurator Iluminat . Iluminat natural si artificial Iluminat decorativ

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE a. Jean Louis Cochard, Chr. Cochet - Sante et batiment , CSTB Magazine No. 23 avril 1989 b. *** Clean air for Europes cities - European Commission, 1998 c. Mincu Mioara, Manescu Sergiu, Cocora Despina Igiena, Ed. Universul, 2000 d. *** Science et vie no 951 1996 - La terre se rechauffe e. *** Ghid pentru planificarea actiunii de mediu, ICLEI , Comisia Europeana DG XI 1997 f. *** Regeneration of Disdvantaged Urban Boroughs Emscher Park 1990 g. *** Sustainable Building for the future Modell Kronsberg Hannove 2000

80

PROGRAME ANALITICE ANUL VI


SINTEZE DE ARHITECTURA Proiect de integrare urbana Disciplina obligatorie: sem. 1; 12 ore saptamanal invatamant de zi: 12 lucrari practice; total ore semestru 48; 9 credite; verificare pe parcurs. I.CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Tema de proiect (Centru de carte) propune realizarea de functiuni complexe in zone urbane constituite, cu valoare istorica, cu integrarea unei cladiri existente(in totalitate sau partial), avand drept obiectiv: Intelegera proiectului de arhitectura ca element constitutiv al orasului. Abordarea conceptuala a unui proiect complex , ca etapa in pregatirea pentru proiectul de de diploma II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE

D. Radulescu P. Gssel, G. Leuthuser Ph. Jodidio K. Powell, R. Rogers Ph. Jodidio ***** ***** ***** E. Creang F. A. Cerver J.J.Norwich

Arhitectura centrelor culturale moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1996 Architektur der 20 Jahrhunderts, Ed. Taschen, Kln, 1990 Architecture Now!, Ed. Taschen, Kln, 2001 Complete Works, Ed. Phaidon Press Ltd, london 2000 New Forms Architectural in the 1990, Ed. Taschen, Kln, 1997 Sir Norman Foster, Ed. Taschen, Kln, 1997 Building a new millennium, Ed. Taschen, Kln, 1991 Contemporary European Architects, vol.IV, Ed. Taschen, Kln, 1996 Arhitectur i comunicare, Ed. Fund. Romnia de Mine, Buc., 2003 Hedendaagse Architectuur XX, Ed. Knnemann, Kln, 2000 The World Altas ofArchitecture, Ed.Chancellar Press, London, 1998

STRUCTURI SPECIALE II -PATOLOGIA CONSTRUCTIILOR Disciplina obligatorie: sem. 1;8 ore saptamanal invatamant de zi: 4curs,4 seminar ; total ore semestru 32; 4 credite; examen I.CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Cauzele degradrii construciilor

Explicitarea exigenelor esentiale impuse construciilor prin directive european


Factorul timp in concepia i comportarea construciilor Durabilitatea i degradarea construciilor din beton, beton armat i precomprimat

Degradarea construciilor din zidrie


Diagnosticarea degradrilor construciilor din lemn

Degradarea construciilor metalice Cazuri de construcii degradate datorit fenomenului de coroziune Degradri curente ale suprastructurii cldirilor, intreinere i reparare
Degradarea fundaiilor i subsolurilor cldirilor Biodeteriorarea construciilor Degradarea i durabilitatea finisajelor faadelor cldirilor Comportarea cldirilor civile din Romnia la cutremurul din 4 martie 1977 Principii pentru reabilitarea i modernizarea cldirilor Principii de baza ale diagnosticrii i monitorizrii construciilor
81

II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE P.Popescu Degradarea Construciilor

Edit. Fundatiei Romania de Maine-Buc.2002 Experimentarea si monitorizarea structurilor din beton armatEdit.Fundatiei Romania de maine-Buc.2002 R.Crisan Constructii din otel- Edit. Universitara Ion Mincu Buc.2000 R.Crisan Constructii din lemn- Ed.Universitara Ion MincuBuc., 2001 S.Tologea Probleme privind patologia i terapeutica construciilor Ed.tehnic 1976 Programul Leonardo Da Vinci modul de curs nr.1 P.Popescu
EURISTICA PROIECTULUI DE ARHITECTUR Disciplina obligatorie: sem. 1; 4 ore saptamanal invatamant de zi: 4 curs; total ore semestru 16; 4 credite; examen. I.CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. 2. 3. 4. Obiectul cursului arhitectul ca interfa ntre spirit i materie. Studiul i elaborarea temei: analiza sitului i a condiiilor de amplasare. Dialogul cu beneficiarul, rolul de informare i consiliere al arhitectului. Partiul de arhitectur. Definiie , faze de elaborare , procesul de feedback n relaie cu tema i beneficiarul. Prezentri, decizii. 5. Aprofundarea partiului, definirea soluiilor structurale, studii de detaliu. 6. Proiectul tehnic,relaia cu specialitile colaboratoare, detalii; redactarea grafic instrument de comunicare cu constructorul. 7. Realizarea operei de arhitectur: - relaia cu constructorul, controlul de antier. - relaia cu beneficiarul (decoraie, mobilare, echipare). II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE CLINESCU, Matei CHRISTOPHER,Al. ECO, Umberto FRAMPTON,Kenneth GIEDION,Siegfried GROMORT, Georges HEIDEGGER,Martin LYNCH, Kevin MEISS, Pierre von MICHELIS,P.A. RADU, Cezar VASILESCU, Sorin VENTURI, Roberto ZEVI, Bruno *** Cinci fee ale modernitii, Ed.Meridiane,Bucureti,1996 De la synthese de la forme, Dunod,Paris, 1971 Limitele interpretrii, Ed. Pontica, Constana,1996 A critical history of modern arhitecture, Thomas & Houston, London,1970 Space, Time &Arhitecture, OxfordUniversity Press, London, 1967 Essai sur la theorie de l'architecture, Vincent Real, Paris,1962 Originea operei de art, Humanitas, Bucureti, 1995 The image of the city, The M. I. T. Press Cambridge Massachussets London, 1968 De la cave au toit, Lausanne, 1991 Estetica arhitecturii, ed. Meridiane, Bucureti, 1982 Art i convenie, ed. tiinific i Enciclopedic, 1989 Istoria arhitecturii moderne, I.A.I.M., Bucurreti, 1993 De l'ambiguite en architecture, Dunod, Paris,1971 Cum s nelegem arhitectura. Ed. Tehnic, Bucureti, 1969 Funciune i form, coordonare text N. Lascu, ed. Meridiane, Bucureti,1989

82

LEGISLATIE IN ARHITECTURA SI CONSTRUCTII 1 ARCHITECTURE AND CONSTRUCTION LEGISLATION 1 Disciplina obligatorie: sem. 1; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 8; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI A. Introducere in Dreptul imobiliar istoric, notiuni, caracterele juridice si conditiile de validitate ale contractului de vanzare cumparare, raspundere civila. 1. Dreptul la proprietate atributele, dezmembramintele sale - Bunuri imobile si mobile clasificare - Acte normative, regulamente generalitati 2. Imobilul (parcela si constructiile) elemente de identificare - Constructii si cladiri, categorii de constructii - Categorii de lucrari la constructii - Clasificarea constructiilor dupa structura de rezistenta 3. Imobilul elemente geometrice - Indicatori si indici care caracterizeaza cladirile si parcelele CUT, POT, Ac, Ad, At, Ae. 4. Imobilul elemente economice, folosinta, destinatie - Functiuni urbane : - locuinte; socioculturale; industriale; loissir (parcuri, gradinite) - Pretul terenului, pretul cladirilor, taxele asupra constructiilor 5. Imobilul elemente juridice, servituti asupra imobilului 6. Imobilul elemente tehnice : Dimensiunile cladirilor - Inaltimile maxime ale cladirilor - Distante fata de limitele proprietatii - Materiale de constructii 7. Cadastru imobiliar B. Drept imobiliar. Sistemul legislativ imobiliar in Romania. Proprietatea ca notiune economica .Definitia dreptului de proprietate. Exercitiul dreptului de proprietate in limitele legii Dreptul de proprietate privata. Notiuni generale. Definitie. Subiectul dreptului de proprietate Regimul general al constructiilor : Dobandirea si instrainarea constructiilor - Dobandirea de locuinte si alte spatii proprietate privata - Dobandirea de locuinte sau alte spatii de catre persoanele fizice - Restituirea si dobandirea dreptului de proprietate asupra locuintelor - Regimul juridic al terenurilor proprietate privata extravilan si intravilan - Circulatia terenurilor proprietate privata - Publicitatea imobiliara Contracte (partile contractante, obiectivul, durata, suma, termenii, clauze, obligatiile partilor, nerespectare contract - exemplu : data in vigoare, clauze, etc.- si anexa la contract) : Contractul de vanzare cumparare ; Contractul de comision ; Contractul de inchiriere ; Contractul de leasing ; Contractul de asociere ; Contractul de concesionare ; Contractul de asigurare imobiliara ;Contracte de munca-contracte tip. Notiuni si caracteristici juridice ale contractelor - Conditii de valabilitate - Efectele contractelor - Suportarea cheltuielilor contractelor C. Certificat de Urbanism, autorizatie de demolare (modernizare-extindere,)Autorizatie de constructie II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE Ieiri din indiviziune i partaje - A. Cristian nclcri de hotare grniuiri i revendicri A. Cristian Procedura de autorizare i coninutul lucrrilor de construcii. - MLPAT Creditul ipotecar i leasingul imobiliar - Miculii & Asociaii scpa Condiii generale pentru leasing Multilevel leasing management.
83

Le competenze manageriali Hermes Training Dreptul imobliar Popovici & Asociaii Noiuni de evaluare imobiliar. IRECXON Reevaluarea cldirilor i construciilor IPC. Gestiune imobiliar IROFAI A. Altarescu i O. Romoanu. 1. La mitoyennet. Definition et droits des coproprietaires mitoyens Universit. Toulouse 2. Legea 50/1991 3. Legea 18/1991 4. Legea 95/1992 5. Legea 112/1995 6. Legea 10/1995 7. Legea 114/1996 8. Legea 7/1996 9. Legea 350/2001 10. Legea 184/2001 11. Acte normative, tipuri contracte, dispoziii, reglementri. Elemente de drept comercial Corneliu Turianu DISCIPLINE OPTIONALE MARKETING 1 MARKETING 1 Disciplina opional: sem. 1; 4 ore saptamanal invatamant de zi: 4 curs; total ore semestru 16; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI Introducere in marketing Piata si cererea Politica de marketing a intreprinderilor. Provocarea universitara Politica de marketing a birourilor de arhitectura Comportamentul consumatorului Politica de distributie Marketing-ul direct Politica de produs Politica de pret Politica de comunicare Marketing, tehnici de negociere: Tehnici de vanzare II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE 1. La publicit claire. Sylvain Desrochers. 2. Gestion de la publicit. Brisoux J.E. , R.Y. Darmon, M. Laroche. Montral, McGraw Hill, 1987. 3. Elemente de marketing direct. Adriana Zai. Editura Economic, 2000. 4. Marketing. Seventh Edition Pride Ferrell. 5. Marketing. Ediia a II-a. Mihai Demetrescu. 6. Marketing internaional. Constantin Sasu.Polirom 1998 7. Marketing financiar bancar Note de Curs. Radu Titus Marinescu, Camelia Chelu, Editura Artifex Bucureti 2005 8. Marketing Tehnici de negociere. IROFAI, Bucureti 1995
84

9. Politici de comunicie. IROFAI, Bucureti 10. Marketing. Sasu, C. Editura Universitii ,,Al.I.Cuza, Iai, 1995 Marketing Comportamentul consumatorului. Politica de comunicare. Organizarea activitii de marketing. Suport de curs. IROFAI, Ovidiu Romoan, Adrian Altarescu;

CLADIRI IN CONDITII DIFICILE DE AMPLASAMENT Disciplina opional: sem. 1; 4 ore saptamanal invatamant de zi: 4 curs; total ore semestru 16; 2 credite; examen. I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Notiuni generale -Prezentarea problematicii cursului -Exemple de solutii constructive Terenul de fundare - Clasificarea terenurilor de fundare - Cercetarea terenului de fundare -Terenuri de fundare dificile: Proiectarea si executarea cladirilor fundate direct pe terenuri de fundare dificile Comportarea constructiilor fundate pe terenuri dificile - Conformarea corespunzatoare arhitectural-structurala - Conformarea corespunzatoare a infrastructurilor . Procedee de imbunatatire a comportarii terenurilor dificile de fundare Eliminarea / Inlocuirea straturilor sensibile - Compactarea mecanica de suprafata - Compactarea de adancime Procedee de fundare indirecta pentru cladiri amplasate pe terenuri dificile - Fundatii pe piloti - Fundatii pe coloane de mare capacitate Proiectarea si executarea cladirilor amplasate pe terenuri in panta -Stabilitatea taluzurilor Masuri pentru evitarea alunecarilor - Ziduri de sprijin - Conformarea arhitectural-structurala a cladirilor amplasate pe terenuri in panta Proiectarea si executarea infrastructurilor sub nivelul panzei de apa freatica. -Reguli privind conformarea constructiva - Principiile proiectarii si executarii hidroizolatiilor rezistente la presiunea apei - Protectia infrastructurilor impotriva actiunii chimice agresive a apei subterane Executarea lucrarilor de infrastructura sub nivelul panzei freatice Proiectarea si executarea cladirilor in conditii dificile de amplasament provenite din mediul construit - Masuri privind retelele edilitare de pe amplasament - Masuri pentru asigurarea integritatii constructiilor existente in vecinatatea amplasamentului
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE

III. 1. Petrovici, R. - Proiectarea si executarea cladirilor in conditii dificile de amplasament curs - Institutul de Arhitectura Ion Mincu Bucuresti, 1995 IV. 2. MLPTL - Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare, executie, exploatare), indicativ P7/2000 V. 3. MLPAT - Cod de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pamanturi cu umflari si contractii mari, indicativ NE 0001-96
POETICA ARHITECTURII Disciplina opional: sem. 1; 4 ore saptamanal invatamant de zi: 4 curs; total ore semestru 16; 2 credite; examen. VI. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

1. DEFINITIA POETICII 1.1. Delimitarea domeniului Poeticii 1.2. Nivelurile pe care le implica analiza poetica
85

1.3.Relationarea cu Estetica 2. POETICA SPATIULUI ARHITECTURAL 2.1. Elemente de analiza poetica din perspectiva psihologica si filosofica (Gaston Bachelard, Martin Heidegger); 2.1.1.Conceptul de traire poetica a arhitecturii 2.2. Poetica din perspectiva creatorului de arhitectura 2.3. Poetica din perspective utilizatorului/privitorului 3. CLASIFICAREA TIPURILOR DE POETICA 3.1. Clasificarea Poeticii si determinarea specificului fiecarui tip de poetica A,B,C,D) 3.2. Recunoasterea fiecarui tip de Poetica a arhitecturii, elemente specific 4. CELE 4 TIPURI DE POETICA A ARHITECTURII 4.1. Poetica de tip A = traire psihologica, emotional; 4.2. Poetica de tip B = traire intelectuala, decodificanta 4.3. Poetica de tip C = traire sociala, comunitara 4.4. Poetica de tip D = traire spiritual, simbolica. VII. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE

I. Aristotel Poetica II. Mission Statement - 2008 Poetics, Journal of Empirical Research on Culture, the Media and the Arts, http://ees.elsevier.com/poetics/ III. Benedetto Croce Poezia IV. Gaston Bachelard Poetica Spatiului (La Poetique de lEspace) V. Irena Sakellaridou Mario Botta: Architectural Poetics VI. Rationality and Irrationality in Architectural Poetics http://www.theohonohan.com/writing/poetics.html VII. Leon van Schaik - Poetics in Architecture VIII. Alexander Tzonis, Liane Lefaivre Classical architecture. The Poetics of order IX. K. Michael Hays Architecture Theory since 1968 X. Paul Alan Johnson The theory of Architecture. Concepts, Themes & Practices XI. Emilio Ambasz The poetics of architecture XII. Anthony Antoniadis Poetics of Architecture XIII. Linda Hutcheon A Poetics of postmodernism - history, theory, fiction XIV. Robert A. Siebenaller Poetics of Architecture XV. Azizi J. Arrington-Bay Poetics in Architecture XVI. Neil Leach Rethinking architecture (Ebooks)

86

Extras din -REGULAMENTUL DE EVALUARE SI PROMOVARE a activittii desfsurate la disciplinele Proiectare de Arhitectur, Sinteze de Arhitectur, Reprezentri n arhitectur, Proiect de specialitate, Proiect optional
PREDAREA LUCRRILOR PRACTICE - PROIECTE, SCHITE DE SCHIT, PROIECTE DE VERIFICARE, PLANSE Predarea lucrrilor practice proiecte, schite de schit, proiecte de verificare, planse se face n data, la ora fixat si n sala specificate prin tem. Preluarea lucrrilor se face de ctre cadrele didactice care ndrum fiecare grup. Studentii vor semna pe Fisa de predare si vor preciza numrul de planse predat. Lucrrile practice nepredate la termen se considerabsente. Predarea lucrrilor practice proiecte, schite de schit, proiecte de verificare, planse nu se poate amna. Studenii care nu predat lucrri practice si au absentat motivat maxim 50% din numrul orelor destinate lucrrii practice nepredate, au dou optiuni : - evaluarea pe baza activittii de la atelier ( prezent, numr de corecturi raportat procentual la perioada nregistrat ca prezent, mapele de proiect cu schitele prezentate la corecturi, vizate de ndrumtorii de atelier ) ; - refacerea lucrrii conform prevederilor cuprinse n capitolul REFACEREA LUCRRILOR PRACTICE EVALUAREA PROIECTELOR Pentru a fi evaluate, lucrrile practice - proiectele, schitele de schit, proiectele de verificare, plansele - trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii : asigurarea unei prezente la orele de lucrri practice de cel putin 80 % ; respectarea numrului de corecturi specificat prin tem respectarea tuturor datelor cuprinse n tema de proiectare ( continut, piese desenate, machete, transpunerile pe suport electronic, scar, format, suport, tehnic de realizare ). Evaluarea cuprinde dou faze si se desfsoar pe parcursul a maximum 1 sptmn dup data predrii. Faza I a evalurii se face la atelier, de ctre ndrumtorii de grup / atelier, care departajeaz lucrrile n trei categorii : categoria A -note de 9 si 10 categoria B -note de 6,7,si 8 categoria C -note de la 1 la 5 Proiectele propuse n categoriile A si C, respectiv notele de 9 si 10 si de la 1 la 5 se evalueaz n faza a II-a de ctre o comisie numit de decan si condus de cadrul didactic coordonator de an / disciplin care cuprinde cel puTin un cadru didactic de la fiecare grup. Proiectele notate vor fi comentate cu studentii la fiecare grup n prima sptmn dup trecerea notelor n cataloage. Lucrrile practice - proiectele, schitele de schit, proiectele de verificare, plansele - care nu respect datele din tem, se noteaz cu 1 ( unu). Actiuniile de copiere a lucrrilor practice - proiectele, schitele de schit, proiectele de verificare, plansele - precum si elaborarea de ctre alt persoan a acestora, constituie acte de fraudare care se sanctioneaz conform art.24 din REGULAMENTUL privind activitatea profesional a studentilor din Universitatea Spiru Haret . Evaluarea proiectelor nepredate la termen din motive medicale se face de ctre aceeasi comisie, dac n termen de 5 zile lucrtoare de la data nsntosirii, studentul depune la Secretariatul faculttii, o cerere nsotit de originalul certificatului
87

medical. Mapele de proiect cu schitele prezentate la corecturi, vizate de ndrumtorii de atelier, se predau la secretariat sub semntur, pe Fisa de predare. n cazul absenelor motivate medical sub 50 % din numrul orelor de atelier, comisia evalueaz lucrrile innd seama de timpul efectiv nregistrat ca prezen la atelier si de numrul de corecturi raportat procentual la perioada nregistrat ca prezen. n cazul absentelor motivate medical peste 50 % din numrul orelor de atelier, lucrrile se vor putea reface n anul universitar urmtor fr plat. ntruct notarea lucrrilor practice - proiectele, schitele de schit, proiectele de verificare, plansele - rezult printr-o evaluare colectiv, notele acordate sunt definitive. Nu sunt admise contestatii ale notelor dect n cazul unor vicii de procedur ( juriu incomplet, eroare de calcul ). REFACEREA LUCRRILOR PRACTICE - PROIECTE, SCHITE DE SCHIT, PROIECTELE DE VERIFICARE, PLANSE ncepnd cu promotia nmatriculat n anul I n anul universitar 2008 2009), studenti din anii de studii I, II, III si V nu vor putea reface lucrrile practice nepromovate pe parcursul aceluiasi an universitar. Studentii din promotiile nmatriculate n anul I nainte de anul 2008 nu vor putea reface lucrrile practice nepromovate n anii I V pe parcursul aceluiasi an universitar. Acestea vor putea fi refcute n anii universitari urmtori, cu respectarea conditiilor de tem ( continut, frecvent, numr de corecturi, termende predare) din planul de nvtmnt al anului universitar n curs. ncepnd cu promotia nmatriculat n anul I n anul universitar 2008 2009), studentii din anul IV vor putea reface un singur proiect nepromovat n semestrul I, n sesiunea de evaluare din var si un singur proiect din semestrul II, n sesiunea de evaluare din toamn. Studentii din anul V care nu au promovat toate proiectele ( sem. I si II ) vor putea reface aceste proiecte pe parcursul semestrului I din anul VI. Studentii din anul VI vor putea reface proiectul nepromovat n semestrul I, n sesiunea de evaluare din var. La nceputul fiecrui an universitar vor fi afisate listele cu studenii restanieri si esalonarea temelor de recuperat la disciplinele Proiectare de Arhitectur, Sinteze de Arhitectur, Reprezentri n arhitectur, Proiect de specialitate, Proiect opional. Pentru recuperarea schitelor de schit si a proiectelor de verificare nepromovate se programeaz n toamna anului universitar n derulare o singur sesiune de refacere. Schitele de schit si proiectele de verificare nepromovate, vor putea fi refcute n anii universitari urmtori, cu plata taxei stabilite de Senatul Universittii.

88