Sunteți pe pagina 1din 4

DISCIPLINA NURSING 1.

Hemoculturile, ca si examinarile hemoparazitologice, trebuie efectuate: a) dupa terminarea frisonului; b) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este mai mare; c) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este mai mic; d) doar cand temperatura > 40,50; e) doar cand temperatura < 370. R: b 2. Un frotiu bine executat este: a) subtire, de grosime uniforma, transparent, de culoare galbuie si nu ajunge pana la marginea lamei; b) gros, de grosime uniforma, transparent, de culoare galbuie si nu ajunge pana la marginea lamei; c) subtire, de grosime neuniforma, transparent, de culoare galbuie si nu ajunge pana la marginea lamei; d) subtire, de grosime uniforma, transparent, de culoare galbuie si ajunge pana la marginea lamei; e) nici un raspuns corect. R. a 3. Recoltarea sangelui venos pentru examinari hematologice se face pe substanta anticoagulanta de preferinta uscata. Anticoagulantele cel mai des folosite sunt urmatoarele: a) Na2EDTA (sare disodica a acidului etilen-diaminotetraacetic) in proportie de 5-7 mg/ml de sange; b) Anticoagulantul Wintrobe, se folosesite in proportie de 2 mg/ml sange; c) Heparina, in cantitate de 0,7-1,2 mg/ml sange; d) Citratul de potasiu, in solutie izotonica de 3,8%; e) Nici un raspuns corect. R: b 4. Pentru determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor se recolteaza: a) 4,6 ml sange in conditiuni sterile pe 0,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%); b) 3,6 ml sange in conditiuni sterile pe 2,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%); c) 1,6 ml sange in conditiuni sterile pe 0,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%); d) 4,6 ml sange in conditiuni sterile pe 0,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (4,5%); e) 1,6 ml sange in conditiuni sterile pe 3,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%); R: c 5. Pentru examinarile biochimice si enzimatice se recolteaza: a) dimineata pe nemancate cate 15-16 ml sange, fara substanta anticoagulanta; b) dimineata pe nemancate cate 5-6 ml sange, fara substanta anticoagulanta; c) dimineata pe nemancate cate 5-6 ml sange, cu substanta anticoagulanta; d) seara cate 5-6 ml sange, cu substanta anticoagulanta; e) seara cate 5-6 ml sange, fara substanta anticoagulanta. R: b 6. Pentru dozarea fierului se recolteaza: a) 100 ml sange cu un ac de platina, fara seringa, direct in eprubeta; b) 10 ml cu un ac de platina, in seringa; c) 50 ml sange cu un ac de platina, fara seringa, direct in eprubeta; d) 10 ml sange cu un ac de platina, fara seringa, direct in eprubeta; e) nici un raspuns corect. R: d 7. Pentru dozarea clorurilor din ser se recolteaza:

2-3 ml sange pe substanta anticoagulanta, fara staza venoasa; b) 4-5 ml sange pe substanta anticoagulanta, fara staza venoasa; c) 2-3 ml sange fara substanta anticoagulanta, fara staza venoasa; d) 2-3 ml sange pe substanta anticoagulanta, cu staza venoasa; e) 2-3 ml sange fara substanta anticoagulanta, cu staza venoasa. R: a 8. Pentru examenele bacteriologice: a) orele cele mai potrivite pentru recoltare sunt cele de seara sau cele de la inceputul frisoanelor; b) daca este posibil, recoltarea se va face inainte de a administra bolnavului antibiotice sau chimioterapice; c) dintre numerosii germeni care pot fi prezenti in sange, numai bacteriile si eventual virusii pot fi pusi in evidenta prin hemocultura; d) aceasta se executa cand se suspicioneaza prezenta unor germeni saprofiti in sangele circulant; e) nici un raspuns corect. R: B. 9. In legatura cu recoltarea secretiei si exsudatului faringian sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: a) recoltarea efectuata dupa alimentatie ar putea declansa si reflexul vomei; b) recoltarea se face cu masca de protectie, evitand stropirea personalului cu picaturile lui Pfluge infectate, provenite de la bolnav. c) depozitele albe, in special falsele membrane, nu trebuie neaparat cuprinse pe tampon; d) daca insamantarea imediata pe mediu de cultura nu este posibila, atunci tamponul, inainte de recoltare, se va imbiba cu ser fiziologic sau glicerina 15% steril; e) recoltarea se poate face si cu ansa de platina cu care se poate patrunde printe criptele amigdaliene, sub falsele membrane sau sub marginea ulceratiilor. R: c 10. Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele, cu exceptia: a) pregatirea psihica a bolnavului; b) adunarea, verificarea si pregatirea instrumentarului necesar; c) dezbracarea si imbracarea bolnavului; d) aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinarilor; e) determinarea ariei matitatii cardiace. R: e 11. Pentru tuseul rectal, asistenta va culca bolnavul: a) in decubit lateral drept, cu coapsele flectate pe abdomen; b) daca starea generala a bolnavului o permite, in pozitie genupectorala; c) in decubit dorsal, cu coapsele flectate pe abdomen; d) in decubit lateral stang, cu coapsele in extensie; e) nici un raspuns corect. R: b 12. In legatura cu vizita, asistenta are urmatoarele sarcini, cu exceptia: a) pregateste salonul si bolnavii; b) asistenta va supraveghea ingrijitoarele si infirmierele ca, pana la inceperea vizitei, saloanele sa fie curatite si aranjate in ordine, bolnavii sa fie reintorsi de la laboratoare sau sali de tratamente si sa fie culcati in paturile lor; c) pregateste si distribuie foile de observatie, foile de temperatura, precum si adnotarile relativ la medicatia si alimentatia bolnavilor; d) ajusteaza dozele de medicamente in contextul patologiei pacientului;

a)

e) pregateste si controleaza starea de functionare a


instrumentelor si materialelor necesare pentru vizita. R: d 13. Care dintre urmtoarele cauze productoare de accidente i boli profesionale nu face parte din categoria cauzelor generale? a) umezeala; b) substanele caustice c) eforul incorect dozat d) infeciile intraspitaliceti e) curentul electric R: d 14. Care dintre urmtoarele cauze productoare de accidente i boli profesionale nu face parte din categoria cauzelor specifice muncii medico-sanitare? a) infeciile intraspitaliceti; b) curentul electric c) sensibilizarea fa de medicamente d) munca cu bolnavii iresponsabili moral i penal e) iradiaia cu raze ionizante R: b 15. Umezeala este o noxa profesional ntlnit mai ales n serviciile de: a) cardiologie b) neurologie c) pneumologie d) chirurgie e) balneologie i hidroterapie R: e 16. Radiaia cu raze ionizante reprezint o nox profesional ntlnit mai ales n serviciile de: a) radiodiagnostic b) reumatologie c) cardiologie d) anestezie-terapie intensiv e) endocrinologie R: a 17. Urmtoarele organe sunt mai sensibile la aciunea radiaiilor ionizante: a) inima b) glandele sexuale c) creierul d) oasele e) muchii R: b 18. Urmtoarele afeciuni pot fi urmarea expunerii la doze ridicate de radiaii ionizante, cu excepia: a) sterilitate b) dermatite c) cderea prului d) chist hidatic e) cataract timpurie. R: d 19. Razele ultraviolete sunt noxe profesionale care acioneaza ndeosebi la nivelul: a) inimii b) oaselor c) ochilor d) ficatului e) intestinului subire R: c 20. Personalul sanitar cel mai expus pericolului de infecii intraspitaliceti este cel al seciilor sau spitalelor de: a) Gastroenterologie b) Cardiologie c) Chirurgie d) Boli infecto-contagioase e) Endocrinologie R: d

21. Pentru evitarea infeciilor intraspitaliceti personalul de ngrijire trebuie s ia urmtoarele msuri, cu excepia: a) meninerea curat a minilor prin splare cu ap cald i spun sau cu substane dezinfectante b) dup splarea minilor se vor folosi pentru tergere prosoapele n comun c) folosirea tehnicii aseptice n orice manevr cu bolnavul d) dup evacuarea bolnavilor contagioi se va face dezinfecia terminal a saloanelor e) personalul sanitar cu afeciuni transmisibile pe cale aerogen nu va veni la lucru R: b 22. Pentru prevenirea transmiterii infeciilor cu cale de transmitere sanguin, asistenta va evita contactul tegumentelor i mucoaselor ei cu urmtoarele, cu excepia: a) cu sngele bolnavului b) cu lichid cefalorahidian recoltat de la bolnav c) cu secreie vaginal recoltat de la bolnav d) cu tegumentele integre ale bolnavului e) cu exudatele sau transudatele pleurale recoltate de la bolnav R: d 23. Urmtoarele sunt metode fizice de dezinfecie, cu excepia: a) Incinerarea b) Pasteurizarea c) Cloramina d) nclzirea cu vapori de ap sub presiune cu ajutorul etuvelor e) Razele ultraviolete R: c 24. Betadina face parte din grupul de: a) Compui ce elibereaz halogeni b) Compui ce elibereaz iod c) Compui fenolici d) Tenside anionice e) Tenside cationice R: b 25. Urmtoarele substane dezinfectante sunt compui ce elibereaz iod, cu excepia: a) Betadina b) Tinctura de iod c) Wescodyne d) Septasoul e) Cloramina R: e 26. Sterilizarea prin caldura umeda: a) se realizeaza la autoclav; b) se realizeaza la pupinel; c) se realizeaza cu vapori de apa la presiune ambianta; d) necesita temperaturi inalte; e) favorizeaza aparitia reziduurilor toxice. R: a 27. Cele mai curente metode de sterilizare a instrumentarului utilizate in laboratorul clinic sunt toate, cu exceptia: a) sterilizarea la autoclav; b) sterilizarea cu oxid de etilen; c) sterilizarea la pupinel d) sterilizarea cu ultrviolete; e) sterilizarea prin caldura umeda. R: d 28. Avantajele sterilizarii prin caldura umeda sunt toate, cu exceptia: a) eficacitatea; b) temperaturi necesare relativ scazute; c) utilizarea apei in procesul de sterilizare; d) simplitatea procesului; e) se pot steriliza si lichide. R: c

29. Masuratorile spectrofotometrice ale analizorului de biochimie


sunt toate, cu exceptia: a) cantitative b) masuratori directe; c) prin formarea de complexe; d) prin modificare chimica cu formare de produsi colorati; e) masuratori prokinetice. R: e 30. In componenta monocromatorului instalatiei spectrofotometrice a analizorului de biochimie intra urmatoarele, cu exceptia: a) fanta de intrare; b) fanta de iesire; c) prisma; d) reteaua; e) detectorul. R: e 31. Utilizarea energiei electrice n scopuri terapeutice se poate face prin toate formele de mai jos, cu o excepie: a) electroterapie b) actinoterapie c) cromoterapie d) magnetoterapie e) roentgenterapie R: c 32. Referitor la galvanoterapie, urmatoarele sunt adevarate, cu o excepie: a) se utilizeaz un pantostat legat direct la pacient b) se utilizeaz sub form de bi celulare c) se utilizeaz sub form de baie galvanic complet d) se utilizeaz curent alternativ e) se utilizeaz curent continuu R: d 33. Galvanoterapia se utilizeaz n tratamentul: a) hepatitelor cronice b) ulcerului gastroduodenal c) astmului bronsic d) alergiilor e) nevritelor si paraliziilor R: e 34. Ce nu este adevrat despre curenii diadinamici: a) se aplic 4-5 minute pe edin, un numr de 6-8 edine b) au frecvena impulsurilor de 50-100/minut c) au aciune antalgic d) au aciune antispastic e) au aciune hiperemizant R: b 35. Urmtoarele afirmaii despre faradoterapie sunt adevrate, cu o excepie: a) crete tonusul i excitabilitatea muscular b) scade sensibilitatea dureroas c) este indicat n atrofiile musculare d) este indicat n nevrozele depresive e) este indicat n mialgiile reumatismale R: d 36. Transfuzia de sange se face cu urmatoarele scopuri, mai putin unul: a) iesirea din starea de coma b) aportul de substante nutritive c) restabilirea masei sanguine d) efecte antitoxice si antiinfectioase e) depurarea organismului R: a 37. Urmatoarele afectiuni se pot transmite prin sange in timpul unei transfuzii, cu o exceptie: a) luesul b) malaria c) infectia cu virusul urlian d) infectia cu virusul imunodeficientei umane e) infectia cu virusul hepatitei B

R: c 38. Aspectul sedimentat in trei straturi al unei pungi cu sange de transfuzat este dat de: a) recoltarea sangelui dupa masa b) infectarea sangelui din punga c) hemoliza d) coagularea sangelui e) pastrarea cateva ore in frigider (aspect normal) R: e 39. Sangele de transfuzat sa va incalzi la temperatura corpului inainte de utilizare: a) daca trebuie administrat in ritm rapid b) daca este coagulat c) daca este hemolizat d) daca transfuzia se face picatura cu picatura e) in orice situatie R: a 40. Prima masura pe care asistenta o va lua in momentul aparitiei unei complicatii survenite in timpul transfuziei de sange este: a) cheama de urgenta medicul b) administreaza corticosteroizi intravenos c) administreaza lichide intravenos d) intrerupe transfuzia e) administreaza oxigen R: d 41. Sonda gonflabila Folley se utilizeaz pentru: a) sondajul traheo-bronsic b) sondajul nazo-gastric c) sondajul nazo-jejunal d) sondajul urinar e) sondajul vaginal R: d 42. Dupa introducerea sondei urinare, verificarea pozitiei sale se face prin: a) masurarea lungimii sondei in interiorul corpului b) mobilizarea sondei si observarea reactiei bolnavului c) executarea unei radiografii de vezica urinara d) presiune cu mana asupra vezicii urinare e) evidentierea scurgerii de urinii R: e 43. Referitor la sondajul nazo-gastric, unul dintre evenimentele urmatoare nu are semnificatie de accident: a) greata si necesitate de voma b) aspirarea continutului gastric c) cianozarea bolnavului d) infundarea sondei e) muscarea sondei R: a 44. Manevrele obligatorii inaintea unui tubaj gastric sunt toate, cu o exceptie: a) informarea pacientului b) asezarea pacientului in pozitie sezanda sau decubit lateral stang c) indepartarea protezei dentare d) sedarea pacientului e) pregatirea materialelor necesare R: d 45. Despre tubajul duodenal o afirmatie este falsa: a) se face cu sonda Einhorn b) se poate analiza lichidul biliar c) dreneaza bila in icterele mecanice d) se pot pune in evidenta boli parazitare e) se pot administra medicamente R: c 46. Verificarea pozitiei unei sonde duodenale se face prin urmatoarele manevre, cu o exceptie: a) urmarirea diviziunilor marcate pe sonda, in centimetri b) observarea scurgerii de lichid biliar c) insuflare cu aer d) injectarea de lapte

control radiologic R: a 47. Despre drenarea cailor biliare prin tubaj, una dintre afirmatii nu este adevarata: a) bila coledociana se obtine inainte de bila veziculara b) bila veziculara are culoare inchisa, castanie c) bila hepatica are volumul cel mai mare d) pentru obtinerea bilei veziculare se injecteaza sulfat de magneziu e) bila veziculara poate contine calculi R: e 48. Actinoterapia: a) utilizeaza lumina naturala b) utilizeaza lumina artificiala c) utilizeaza raze utraviolete d) utilizeaza raze infrarosii e) toate de mai sus sunt adevarate R: e 49. Actiunea radiatiilor infrarosii si ultraviolete asupra organismului se traduce in multiple efecte, cu o exceptie: a) efect bactericid b) efect hiperemetic c) efect caloric d) efect chimic e) efect biologic R: b 50. Baile de soare nu sunt utile in: a) rahitism b) afectiuni reumatice c) afectiuni neoplazice d) tuberculoza osteo-articulara e) afectiunile cronice ale organelor genitale la femei R: c

e)