Sunteți pe pagina 1din 77

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Manual de
Practici Europene in
Managementul Mediului

EMAS si Eticheta Ecologica:


ce sunt,
cum se obtin si
ce beneficii pot aduce
companiilor romanesti

Iulie 2004

1
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

AUTORI:

Klaas – Jan Kramer – URS Netherlands BV

Prof. Dr. Ing. Ion Hohan, Carmen Balaban, Simona Diaconu – Institutul Roman pentru Educatie si Calitate

Europeana

Bogdan Albu – REC Romania

Acest material a fost realizat de Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrala si de Est –
Biroul Local Romania (REC Romania), in cadrul proiectului „Practici Europene in Managementul Mediului”,
derulat cu sprijinul financiar al UNIUNII EUROPENE, prin Programul Phare Societate Civila 2001 si in
parteneriat cu Patronatul Roman, Institutul Roman pentru Educatie si Calitate Europeana si Fundatia
StrawberrNet.

Material realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene,


prin Programul Phare Societate Civila 2001

2
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

CUPRINS:

1. Despre acest manual…………………………………………………………………………4


2. Introducere in Managementul si Marketingul Mediului .................................6
2.1.Problematica de mediu din perspectiva companiilor ..............................6
2.2. Sisteme de Managementul Mediului.....................................................7
2.3. Eco-Marketing..................................................................................10
3. Cadrul legislativ in Uniunea Europeana si Romania.....................................11
3.1. EMAS...............................................................................................11
3.2. Eticheta Ecologica.............................................................................12
4. EMAS – Schema Europeana de Management
si Audit de Mediu…………………………………………………………….………………..….16
4.1. Scurt istoric......................................................................................16
4.2. Ce este EMAS ? ...............................................................................17
4.3. Care sunt diferentele si asemanarile EMAS
fata de celelalte sisteme de management.....................................................19
4.4. Care sunt pasii implementarii EMAS?..................................................26
4.5. Cum inregistram EMAS?.....................................................................31
4.6. Cine poate implementa EMAS?...........................................................32
4.7. Care sunt avantajele EMAS?..............................................................33
4.8. Care sunt costurile EMAS?.................................................................34
4.9. Concluzii..........................................................................................34
5. Eco-Etichetarea Produselor si Serviciilor.....................................................36
5.1 Ce este eticheta si etichetarea ecologica?............................................36
5.2 Cum functioneaza schema de ecoetichetare?.......................................37
5.3. Ce este grupul de produse eco-etichetabile?........................................37
5.4 Diverse tipuri de etichete ecologice......................................................37
5.5. Eco-Eticheta Uniunii Europene............................................................39
5.6. Eco-Eticheta in Romania.....................................................................44
6. Managementul de Mediu – instrument valoros in cresterea
competitivitatii firmelor pe Piata Comuna Europeana........................................48
7. Rolul organizaţiilor patronale în promovarea practicilor
in Managementul Mediului……………………………………………………………..…….…56
8. Studii de caz privind folosirea EMAS si a Etichetei
Ecologice………………………………………………………………………………..…...………58

3
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

1. Despre acest manual

Felicitari pentru interesul acordat practicilor in Managementul Mediului !

Cresterea cerintelor legale si a sensibilitatii pietei fata de aspectele legate de performantele de


mediu ale firmelor, cat si implicatiile procesului de Integrare Europeana, face ca acest manual sa
acopere o cerere generala de informatii in acest domeniu.

Practicile Europene in Managementul Mediului (acesti termeni definind in acest manual


Schema de Management si Audit de Mediu – EMAS, corespondentul european al standardului
international ISO 14.001, si Eco-Etichetarea Europeana pentru produse si servicii), au devenit in
ultimii 15 ani – instrumente de referinta pentru imbunatatirea performatelor de mediu ale
companiilor in aceasta regiune si pentru punerea in valoare a acestor performante – in cadrul
Pietei Comune Europene.

Aportul cel mai valoros al acestor doua instrumente si motivul pentru care ele au fost “inventate”,
este transpunerea cerintelor legale de conformare cu normele de protectia mediului – in avantaje
de piata, utilizarea lor transformandu-le, deci, in instrumente de marketing.

Astfel, Sistemele de Managementul Mediului sunt parte integranta a planurilor de promovarea a


tot mai multe firme: astfel, 3065 companii europene au implementat un sistem de managementul
mediului conform EMAS pana in Mai 2004 si 61.287 – in intreaga lume, erau certificate cu ISO
14.001, in decembrie 2003.

Eticheta Ecologica Europeana (Floarea Europeana) a


devenit un element de promovare pentru un tot mai mare
numar de produse si servicii (aproape 18.000 produse si
servicii etichetate doar cu aceasta eco-marca in tarile
membre si candidate ale Uniunii Europene).

4
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

In prezent companiile din tarile Uniunii Europene (ca si cele care au relatii comerciale cu astfel de
companii), depun eforturi serioase pentru implementarea acestor sisteme de eco-
management/eco-marketing, depasind de multe ori efortul autoritatilor cu responsabilitati in
domeniul mediului – prin introducerea acestor instrumente in noi domenii de activitate si grupe de
produse si servicii.

Spre deosebire insa de majoritatea companiilor Europene, cele romanesti resimt o lipsa generala
de informare in acest domeniu, iar responsabilitatea pentru performantele de mediu ramane, de
obicei, in sarcina conducerii, adica a unui numar mic de persoane foarte ocupate, care au,
bineinteles, numeroase alte prioritati.

Acest Manual a fost, de aceea, elaborat ca o introducere pentru manageri - in utilizarea celor
doua instrumente principale in managementul (EMAS) si marketingul (Eco-Etichetarea) mediului –
in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana si a extinderii Pietei Comune. Insusirea acestui
material nu presupune cunostiinte de specialitate si a fost scrisa intr-un stil clar, fara a utiliza
jargonul de specialitate. Termenii tehnici au fost introdusi intr-o proportie cat mai mica, iar cand au
fost utilizati – au fost explicati intr-un limbaj accesibil.

Acest Manual nu isi propune sa acopere toate aspectele instrumentelor de Managementul


Mediului, prin includerea tuturor detaliilor tehnice, legislative si organizationale posibile. Facand
acest lucru, acest material ar fi fost de cateva ori mai gros si ar fi fost citit cu atentie (si utilizat) de
putini dintre managerii carora ne adresam. In schimb – Manualul va ofera o eficienta introducere
in instrumentele de managementul si marketingul mediului, cat si informatiile necesare pentru
acele companii care vor sa faca urmatorul pas in utilizarea lor.

5
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

2. Introducere in Managementul si
Mar ketingul Mediului

Cuprins:

2.1. Problematica de mediu din perspectiva companiilor

2.2. Sisteme de Managementul Mediului

2.3. Eco-Marketing

2.1. Problematica de mediu din perspectiva companiilor

Globalizarea problemelor de mediu provoaca ingrijorari din ce in ce mai mari. Companiile sunt din ce in ce
mai interesate sa realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea
impactului activitatilor, produselor si serviciilor lor asupra mediului. Ele efectuează "auditări" pentru a
aprecia performanta lor ecologica. Totusi, aceste auditări singure nu sunt suficiente pentru a asigura o
organizatie ca performanta ei nu numai ca intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele legale.

Standardele Managementului Mediului (cum ar fi EMAS-ul si seriile de standarde ISO 14000) constituie un
etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. In acelasi timp, opinia publica a
devenit din ce in ce mai preocupata de problemele mediului inconjurator acestea fiind adesea reflectate in
comportamentul consumatorilor, care isi exprima interesul pentru produsele care nu sunt daunatoare
pentru mediu. In acest fel a aparut eticheta ecologica care ofera informatii despre impactul produs asupra
mediului, promovand produsele cu impact redus.

Relatia dintre mediu si activitatile socio-economice se poate prezenta sintetic astfel:

Evaluarea impactului pe care activitatile economico-sociale il au asupra mediului se realizeaza pe 2 directii


principale:

- una cu caracter obligatoriu consta in obtinerea de catre agentii economici a unor avize, acorduri,
premise de functionare in raport cu institutiile abilitate pe linia protectiei mediului. In aceasta situatie
formele de evaluare a impactului ecologic sunt reglementate prin legislatia cadru nationala de mediu şi
detaliate prin legislatia secundara şi tertiara nationala din domeniile respective;

- cealalta, cu caracter voluntar, prin care agentii economici, stimulati de anumite avantaje
potentiale, se angajeaza sa-şi imbunatateasca performanta de mediu. In acest caz formele de evaluare a

6
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

impactului ecologic sunt reglementate de standardele mentionate (seria ISO 14000, SA8000, EMAS,
Ecoetichetarea) care au o recunoastere la nivel international, european si national.

avize

obligatorii autorizatii

permise
Instrumente in
managementul
mediului

EMAS
voluntare

Eticheta
Ecologica

2.2. Sisteme de Managementul Mediului

Managementul de mediu este managementul acelor activitati ale unei firme care are sau pot avea
un impact asupra mediului.

Sistemul de management de mediu este o componenta a sistemului de management general care include
structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile si procedurile, procesele si
resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea analizarea si mentinerea politicii de mediu.

Un sistem de management de mediu reprezintă un instrument managerial prin care se urmăreşte


asigurarea funcţionalităţii şi a aplicării continue a unui plan sau a unor proceduri de management de mediu,
precum şi conformarea cu obiectivele şi ţintele de mediu.

Sistemul de management de mediu este un instrument de indentificare si de rezolvare ce ofera


organizatiilor o metoda de organizare/ administrare sistematica a activitatilor lor de management,
produsele si serviciile si ajuta la atingerea obligatiilor si performantelor de mediu.

Activitatile firmei care au sau pot avea un impact asupra mediului se refera la:

• Fabricile producatoare implicate in extractia materiilor prime din mediu si prelucrarea lor. Ca rezultat al
proceselor de productie rezulta diverse forme de deseuri (solide, lichide, gazoaze) in mediul inconjurator
7
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

• Activitatile legate de procesul de fabricatie (intretinerea, infrastructura, ambalarea si transportul) au


impact asupra mediului
• Marfurile ce sunt fabricate si depozitate
• Companiile furnizoare de servicii ce utilizeaza diverse produse si energie pentru oferirea serviciilor lor.

Pentru un management de mediu eficient in cadrul acestor activitati se utilizeaza instrumente voluntare de
genul ISO 14000, EMAS, SA 8000, CERES.

Seria ISO 14000 - Organizatia Internationala de Standardizare a dezvoltat o serie de standarde voluntare
in domeniul managementului de mediu care sunt unanim recunoscute ca fiindseria ISO 14000. Aceasta
serie de standarde se adreseaza urmatoarelor aspecte ale managementului de mediu:

o Sisteme de Management de Mediu – specificatii si ghid de utilizare (ISO 14001)

o Ghid privind principiile, sistemele si tehnicile de aplicare (ISO 14004)

o Ghid pentru audit de mediu (ISO 14010 – ISO 14015)

o Etichete si declaratii de mediu (ISO 14020 – ISO 14024)

o Evaluarea performantei de mediu (ISO 14031)

o Evaluarea ciclului de viata (ISO 14040 – ISO14043)

Seria de standarde ISO 14000 a fost dezvoltata de Organizatia Internationala pentru Standardizare in
scopul de a stabili cerintele primare pentru Sistemele de Management de Mediu. Scopul seriei 14000 este
acela de a promova protectia mediului din punctual de vedere al intereselor socio-economice. ISO 14001 a
fost finalizat in septembrie 1996 si este acum implementat de companii pretutindeni in lume. El specifica
cerintele pentru un sistem de management al mediului, pentru a permite unei organizatii se formuleze o
politica si obiective tinand cont de cerintele legislative si informatia despre impacturile semnificative de
mediu.

EMAS - la nivel european s-a dezvoltat un standard propriu intitulat “Eco-management and Audit Scheme”
– EMAS. ISO impartaseste un fundal comun cu EMAS si este larg acceptat - mai ales in Uniunea
Europeana - drept un indicator al practicilor convenabile ale managementului ecologic. EMAS si seria ISO
14001 - sunt similare in multe privinte, dar exista diferente in modul de abordare si in unele detalii. Aceste
diferente decurg din faptul ca reglementarea EMAS si standardele ISO 14000 au fost elaborate la diferite
date in diferite foruri.

SA 8000 (Social Accountability) - Standard universal acceptat si recunoscut care defineste raspunderea
sociala, dezvoltat prin eforturile de colaborare al personalitatilor din industrie, organizatiilor
nonguvernamentale, auditori si lansat de Consiliul Agentiei de Acreditare a Prioritatilor Economice.

CERES - Initiativa Raportarii Globale, este un efort de colaborare international, tinzand spre dezvoltarea si
stabilirea sistemelor de management si raportare cadru pentru o dezvoltare durabila.
8
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Avantajele managementului de mediu

- Reducerea costurilor, care poate fi un efect al:

o imbunatatirii performantelor de mediu

o eficientizarii proceselor existente,

o introducerii unor procese noi, eficiente

o depozitarea deseurilor

o reducerea cantitatii de materii prime

o proiectarea produsului

- Asigurarea respectarii legislatiei

- Anticiparea legislatiei viitoare

- Reducerea riscului de mediu

- Cresterea oportunitatilor de piata

- Imbunatatirea imaginii in fata clientilor, partenerilor, investitorilor si


comunitatii locale

Managementul de mediu cunoaste amploare si reprezinta o provocare datorata complexitatii legislatiei de


protectia mediului. Fundamentarea managementului mediului reprezinta intelegerea legilor si
reglementarilor care se aplica in companii. Totusi, simpla conformare cu legea nu este suficienta si multe
companii au optat pentru strategii “dincolo de conformare”.

COMPANIE

Produse si
servicii
(ambulate
materiale si/sau
Infrastructura transportate)

energie Procese Deseuri


solide
lichide
gazoase

Aparitia EMAS sau ISO 14001 au transformat managementul mediului dintr-o cerinta locala intr-una
globala. In viitor, performanta de mediu a firmelor din intreaga lume va fi comparata cu utilizarea
9
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

instrumentelor de managementul mediului, iar abilitatea companiilor de a satisface aceste standarde poate
afecta acceptabilitatea produselor lor pe piata .

2.3 Eco-Marketing

Piata este mai receptiva in prezent la impactul produselor asupra mediului mai mult decat a fost vreodata,
iar aceasta tendinta se va accentua in anii urmatori. Exista numeroase alte motive pentru aceasta evolutie
dintre care vom mentiona perspectiva extinderii Pietei Comune Europene in Romania si cresterea
interesului pentru produse de calitate.

In opinia generala ecomarketingul (marketingul verde) se refera numai la promovarea si publicitatea


produselor care au caracteristici ecologice. Termeni ca “Ozone Friendly”, “Recyclable” sau
“Environmentally Friendly” fac ca multi consumatori sa asocieze aceste notiuni cu ecomarketingul.
Conceptul de ecomarketing are insa o arie mult mai larga, aplicandu-se atat pentru bunuri de consum, cat
si pentru bunuri industriale si chiar servicii. Astfel, ecomarketingul inglobeaza termeni in limba engleza
precum: “Green Marketing”, “Environmental Marketing”,
“Ecological Marketing”.

Desi conceptul de ecomarketingul a aparut la sfarsitul anilor


1980, acesta a inceput sa capete importanta mult mai tarziu.
Ecomarketingul se refera la toate acele activitati menite
sa genereze si sa faciliteze orice schimburi destinate sa
satisfaca nevoile umane, cu un impact minim asupra
mediului.

Utilizarea etichetei ecologice reprezinta un instrument al ecomarketingului. Eticheta ecologica este un


simbol graphic, insotit sau nu de un text descriptive aplicat pe produs, ambalaj intr-o brosura sau document
informative ce insoteste produsul. Cu siguranta un produs cu eticheta ecologica va avea o valoare mai
mare pe piata, deoarece ofera informatii cu privire la impactul pe care respectivul produs il are asupra
mediului.

Stabilirea unui astfel de sistem de etichetare ecologica este destinat să ajute consumatorii să aleagă

produsele care pot determina reducerea impactului asupra mediului oferindu-le informaţii privind

caracteristicile de impact asupra mediului ale produselor etichetate ecologic.

10
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

3. Cadrul legislativ in Uniunea


Europeana si Romania

Cuprins:
3.1. EMAS
A) In Uniunea Europeana
B) In Romania
3.2. Eticheta ecologica
A) In Uniunea Europeana
B) In Romania

Primul lucru pe care il vom sublinia in acest capitol, este faptul ca Sistemele de Managementul Mediului si
Eco-Etichetele au fost gandite ca si instrumente voluntare, cerute doar de relatiile parteneriale si de piata,
si nu impuse prin cerinte minime legale.

Cadrul legislativ in care se aplica aceste practici, este asadar unul foarte general si nerestrictiv, si este
specific mai ales practicilor specific europene (transpuse deja in legislatia romaneasca) – EMAS si Floarea
(eco-eticheta) europeana, pe cand alte practici similare sunt implementate fara un suport legislativ specific,
pentru ca majoritatea lor au fost concepute si sunt in continuare dezvoltate mai ales de catre companii si
organizatii non-guvernamentale.

3.1. EMAS

A) In Uniunea Europeana
In ciuda tuturor directivelor si reglementarilor adoptate de EC si a actiunilor internationale si nationale in
acest domeniu, calitatea mediului lasa de dorit atat la nivel regional, cat si planetar.

Asa cum a fost definit de tratatul de la Maastricht, obiectivul global a Comunitatii Europene este acela “de
a promova o dezvoltare economica durabila”. Dezvoltarea durabila reclama utilizarea unor instrumente ale
politicii de mediu si recomanda ca responsabilitatea de mediu sa fie impartita intre autoritati, industrie,
consumatori etc. Reglementarea (EC) Nr 761/2001 a Parlamentului European permite participarea
voluntara a organizatiilor in cadrul EMAS1. Decizia (EC) No 681/2001 si Recomandarea (EC) 680/2001 din
7 September 2001 este un ghid pentru implementarea Reglementarii (EC) 761/2001.

1
Pe 4 Decembrie 2002 un corrigendum la Reglementarea EMAS a fost publicata in the Official Journal L327 la pagina
10.

11
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

La nivelul Comisiei Europene aceast aspect este probabil cel mai bine evidentiat in Schema de Audit si
Eco – Management care a fost adoptata de Consiliul Europei pe 29 Iunie 1993. Aceasta reglementare
stabileste o schema voluntara de management de mediu, bazata pe armonizarea liniilor si principiilor
specifice Uniunii Europene. Reglementarea a intrat in vigoare in Iulie 1993. Totusi, schema s-a deschis
pentru participarea companiilor tocmai in Aprilie 1995. Reglementarea EMAS se aplica tuturor celor 15
State Membre UE si celor trei State membre ale ariei economice UE: Norvegia, Islanda si Lichtenstein.

B) In Romania
In Romania, Ordinul nr. 50 din 01/14/2004 stabileste procedura de organizare si coordonare a schemelor
de management de mediu si audit (EMAS) in vederea participarii voluntare a organizatiilor la aceste
sisteme.

Aceasta procedura se stabileste pentru:

- introducerea in cadrul organizatiilor care desfasoara activitati cu impact asupra mediului a


sistemului de management si audit de mediu;

- evaluarea si imbunatatirea performantelor de mediu ale organizatiilor;

- furnizarea de informatii relevante de mediu publicului si altor parti interesate din afara
organizatiilor.

Acest ordin se aplica organizatiilor din toate domeniile de activitate, care doresc sa-si imbunatateasca
performanta de mediu (pentru o parte a activitatii sau pentru toate activitatile desfasurate).

In cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor exista Comitetul consultativ EMAS si Biroul EMAS, ca
parte a Serviciului controlul integrat al poluarii.

Biroul EMAS este constituit din experti in domeniul managementului si auditului de mediu. Comitetul
consultativ EMAS aproba, iar Biroul EMAS este responsabil cu inregistrarea organizatiilor in cadrul EMAS.
Biroul EMAS asigura inscrierea si mentinerea organizatiilor intr-un registru.

3.2. Eticheta Ecologica

A) In Uniunea Europeana
Un alt instrument al politicii de mediu la nivel European a fost introdus prin Regulamentul Consiliului (CEE)
nr. 1980/2000 privind schema de acordare a etichetei ecologice care are ca obiect stabilirea unui sistem
voluntar de acordare a etichetei ecologice, pentru promovarea produselor cu un impact minim asupra

12
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

mediului pe parcursul întregului lor ciclu de viaţă şi care oferă consumatorilor informaţii precise, exacte şi
stabilite pe bază ştiinţifică cu privire la impactul acestora asupra mediului.

Eticheta ecologică desemnează acele produse care determina reducerea impactului asupra mediului, în
comparaţie cu alte produse din acelaşi grup de produse, fără a incalca cerintele legale aplicabile
produselor la nivel naţional.

In afara deciziilor specifice referitoare la acordarea etichetei ecologice pentru aceste grupe de produse (de
exemplu Decizia nr. 40/2000/EEC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice
comunitare pentru aparate frigorifice, Decizia nr. 45/2000/EEC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare
a etichetei ecologice comunitare pentru masini de spalat rufe de uz casnic, etc), exista si Decizia
nr.728/2000/EEC referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitare si taxelor anuale pentru etichetare
ecologica, unde sunt specificate tarifele aferente obtinerii etichetei ecologice.

Deciziile Regulamentului nr. 1980/2000/EEC stabilesc criteriile specifice pentru etichetarea ecologica a
urmatoarelor grupe de produse:

1. Masini de spalat vase 11. Becuri cu o singura terminatie

2. Aparate frigorifice 12. Becuri cu doua terminatii

3. Masini de spalat rufe 13. Hartie pentru copiere

4. Detergenti pentru vase 14. Hartie pentru servetele

5. Detergenti pentru rufe 15. Amelioratori pentru sol

6. Lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc 16. Hartie de toaleta

7. Vopsele de interior si lacuri 17. Role de hartie pentru bucatarie

8. Produse textile 18. Computere personale


19. Computere portabile
9. Incaltaminte
20. Saltele de pat
10. Lenjerie de pat si camasi

B) In Romania
In Romania a fost elaborata Hotararea Guvernului nr. 189/28 februarie 20022, privind stabilirea
procedurii de acordare a etichetei ecologice, prin transpunerea Regulamentului nr. 1980/2000/EEC privind
stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice, a Deciziei nr.729/2000/EEC privind contractul

2
publicata in Monitorul Oficial nr. 166/ 8 martie 2002
13
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

cadru referitor la conditiile de utilizare a etichetei ecologice si Deciziei nr.728/2000/EEC referitoare la


stabilirea tarifelor pentru solicitare si taxelor anuale pentru etichetare ecologica a fost elaborata

Aceasta hotarare are scopul de a introduce eticheta ecologica pentru a promova produsele care au un
impact redus asupra mediului, pe parcursul întregului lor ciclu de viaţă, în comparaţie cu alte produse
aparţinând aceluiaşi grup de produse. Promovarea acestor produse contribuie la utilizarea eficientă a
resurselor şi la un nivel ridicat de protecţie a mediului, prin furnizarea către consumatori de informaţii
corecte, exacte şi stabilite pe bază ştiinţifică despre produsele respective.

Hotărârea nu se aplică:

a) substanţelor sau preparatelor clasificate ca fiind foarte toxice, toxice, dăunătoare mediului,
cancerigene, toxice pentru reproducere sau mutagene, precum şi bunurilor fabricate prin procedee
dăunătoare pentru om sau pentru mediu şi care pot dăuna consumatorului în condiţii normale de
utilizare;

b) produselor alimentare, băuturilor, produselor farmaceutice;

c) aparaturii medicale destinate utilizării în scopuri profesionale sau care este prescrisă ori utilizată
de către personal medical calificat, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

HG 189/2002 prevede faptul ca Eticheta Ecologică se acordă la cerere, si se acordă grupurilor de produse
care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) potenţial ridicat de protecţie a mediului, care să determine alegerea făcută de cumpărător;

b) avantaje competitive pentru producătorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii;

c) cerere mare de consum sau utilizare finală prin volumul de vânzări.

Legislatia romaneasca cu privire la Eticheta Ecologica stabileste si procedurile de acordare a etichetei


pentru diverse produse (numarul acestora se va extinde in urmatorii doi ani):

• Hotararea Guvernului nr. 827/31 iulie 20023 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice
pentru aparate frigorifice.
• Hotararea Guvernului nr. 40/20034, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru
masinile de spalat rufe, de uz casnic.
• Hotararea Guvernului nr. 253/2004, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru
detergentii pentru masini de spalat vase.
• Hotararea Guvernului nr. 254/2004, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru
incaltaminte.
• Hotararea Guvernului nr. 284/2004, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru
saltele de pat.

3
publicata in Monitorul Oficial nr.638/29 august 2002
4
publicata in Monitorul Oficial nr. 82/10 februarie 2003
14
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Pentru obtinerea etichetei ecologice, a fost elaborat Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului
nr.1010/2002 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei
Ecologice5, privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei
Ecologice, ca si Regulamentul de functionare al Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice
privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Acordarea
Etichetei Ecologice.

Atribuţiile principale ale Comisiei Nationale pentru Eco-Etichetare sunt următoarele:

a) analizează şi evaluează procedura de acordare a etichetei ecologice produselor introduse pe piata;

b) studiază sistemul actual de etichetare ecologica a produselor şi serviciilor din ţările Uniunii Europene,
analizeaza si formuleaza propuneri asupra proiectelor de acte normative ce vizeaza perfectionarea cadrului
legislativ si institutional in domeniu;

c) stabileste lista cuprinzand laboratoarele acreditate in vederea efectuarii verificarilor si testelor pentru
fiecare grup de produse;

d) face propuneri privind perfecţionarea procedurilor de informare a publicului şi de colaborare între


institutiile cu competenţă în materie.

e) primeste si analizează solicitarile de acordare a etichetei ecologice pentru produsele introduse pe piata
de catre agentii economici, evalueaza aceste solicitari si propune Autoritatii Competente pentru Acordarea
Etichetei Ecologice – Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor acordarea si respingerea acestor solicitari,
pe baza procesului de analiza a rezultatelor evaluarii performantelor produsului conform criteriilor specifice
de acordare a etichetei ecologice produselor respective.

5
publicat in MO nr.851/26.11.2002
15
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

4. EMAS – Schema Europeana de


Management si Audit de Mediu

Cuprins:

4.10. Scurt istoric

4.11. Ce este EMAS ?

4.12. Care sunt diferentele si asemanarile EMAS fata de


celelalte sisteme de management

4.13. Care sunt pasii implementarii EMAS ?

4.14. Cum inregistram EMAS?

4.15. Cine poate implementa EMAS ?

4.16. Care sunt avantajele EMAS

4.17. Concluzii

4.1. Scurt istoric

In statele membre UE instrumentele de mediu sunt bazate in principal pe legislatia de mediu in vigoare. In
ciuda tuturor directivelor si reglementarilor adoptate de Comisia Europeana si sectiunile nationale si
internationale in acest domeniu, calitatea mediului nu este inca imbunatatita in ritmul in care se doreste. Pe
de alta parte, pentru multe organizatii simpla conformare cu legislatia este numai un prim pas pe drumul
spre o dezvoltare durabila. De aceea, beneficiile aduse de instrumentele voluntare de management de
mediu sunt binevenite, in comparatie cu plata penalitatilor si realizarea remedierilor.

Evolutia EMAS
• Iunie 1993 — Reglementarea Consiliului 1836/93 a fost adoptata pe 29 June 1993. Aceasta a fost
creat schema EMAS cu o prevedere ce permite companiilor participarea voluntara in cadrul schemei de
management de mediu. Este deschisa companiilor din sectorul industrial ce functioneaza in cadrul Uniunii
Europene si in Spatiul Economic European.
• 1993-1995 — Infiintarea structurilor de implementare a schemei (organisme de acreditare)
• Aprilie 1995 — EMAS este deschisa pentru participarea si altor companii
• 1996 — Comisia recunoaste EN ISO 14001 ca fiind baza participarii la EMAS.

16
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

• 1997 — Procesul de consultare pentru analiza EMAS


• Octombrie 1998 — Comisia prezinta o propunere pentru revizuirea EMAS.
• Martie 2001 — apare EMAS II; noua reglementare EMAS este adoptata de catre Consiliul si
Parlamentul European.
• Septembrie 2001 — Comisia adopta un ghid pentru implementarea schemei.
• Iulie 2004 – 3700 in intreaga lume companii au implementat si certificat EMAS

4.2. Ce este EMAS ?

EMAS (The European Eco-Management and Audit Scheme), este un instrument de management pentru
companii si alte tipuri de organizatii ce permite evaluarea si imbunatatirea performantei lor de mediu.
Participarea este voluntara si se adreseaza organizatiilor private sau publice ce opereaza in cadrul Uniunii
Europene, a Spatiului Economic European – Islanda, Liechtenstein, si Norvegia si a tarilor candidate,
care creeaza cadrul legislativ si institutional pentru implementarea acestui sistem, ca o parte a Acquis-ului
Comunitar de Mediu.

EMAS pe scurt:
• o reglementare europeana cu cerinte precise
• valabila numai în Spatiul Economic European
• audit extern obligatoriu
• publicarea obligatorie a rezultatului dupa audit
• respectarea legislatiei este o cerinta
• îmbunatatirea continua a performantei de mediu este o necesitate
• se poate aplica la intreprinderi economice, autoritati, organizatii si institutii de orice fel
si la orice nivel : birou, atelier, fabrica, lant de magazine, ferma, primarie, spital, scoala,
port
• un sistem intern de management "a la carte"
• îmbunatatirea continua si prevenirea poluarii
• audit: la maximum 3 ani
• bilant ecologic exhaustiv conform unor criterii stabilite în prealabil
• referinta la utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile
• este o continuare a ISO 14001, o varianta « mai evoluata »
• este perfect compatibil cu seria ISO 14000,seria ISO 9000, OHSAS

17
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

In majoritatea cazurilor, companile romanesti au relatii parteneriale cu firme din tarile europene, astfel ca
EMAS (ca instrument recunoscut si utilizat in spatiul european) pare din acest punct de vedere mai
atractiv. In alte cazuri insa, avand clienti din tari din afara Europei, firmele se pot orienta catre ISO
14.001.
Implementarea SMM conform EMAS cat si ISO 14.001 este desigur posibil si exista suficiente motive
pur economice pentru a proceda in acest fel.

Caracteristici EMAS:

EMAS

Transparenta Performanta Credibilitate

PERFORMANTA: EMAS este o


CREDIBILITATE: Natura externa si
schema de management de mediu
independenta a intregistrarii si a
voluntara, bazata pe schema
procesului de verificare EMAS
armonizata peste tot in Uniunea
asigura credibilitatea publica si
Europeana cu obiective de
increderea ca schema include
imbunatatire a performantei de mediu
sistemul de management si
a organizatiilor prin angajamente
declaratia de mediu.
proprii de evaluare si reducere a
impactului lor asupra mediului.

TRANSPARENTA: Informarea publica cu privire la performanta de


mediu a organizatiei este un aspect important al obiectivului schemei.
Aceasta se realizeaza prin declaratia de mediu care ofera informatii
publicului asupra impactului de mediu si performanta organizatiei, si a
modului in care organizatia se implica active prin angajatii sai in
implementarea schemei. Logo-ul EMAS poate fi aplicat pe diverse
produse, este un instrument vizual atractiv care demonstreaza
angajamentul organizatiei de imbunatatire a performantei de mediu si
indica increderea informatiilor oferite.

Scopul EMAS este promovarea imbunatatirii continue a performantelor de mediu prin:

• dezvoltarea si implementarea SMM-ului (Sistemul de Managementul Mediului).


• evaluarea performantelor de mediu prin auditare.
• oferirea informatiilor legate de performantele de mediu pentru public.

18
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Obiectivele EMAS sunt:

• îmbunatatirea performantei de mediu.

• conformare cu legislatia din domeniu.

• informarea publicului asupra masurilor luate în domeniul protectiei mediului.


Imbunatatirea continua a performantelor de mediu ale companiilor se realizeaza prin:

a) elaborarea si implementarea de catre organizatii a sistemelor de management de mediu;

b) evaluarea sistematica, obiectiva si periodica a performantei acestor sisteme;

c) furnizarea informatiilor privind performanta de mediu si mentinerea unui dialog cu publicul si cu


alte parti interesate din afara organizatiilor;

d) implicarea activa a angajatilor in organizarea si in instruirea proprie, adecvata, initiala si


avansata, care sa le permita participarea activa la elaborarea si punerea in aplicare a sistemelor de
solicitarea angajatilor, orice reprezentant relevant al acestora trebuie sa fie implicat.

4.3. Care sunt diferentele si asemanarile EMAS fata de


celelalte sisteme de management ?
Noţiunea de sistem de management a apărut în după 1975, iar ISO – Organizaţia Mondială a
Standardizării a început dezvoltarea de standarde în domeniul sistemului de management al calităţii. În
1987 primele astfel de standarde au fost publicate. A urmat o etapă de revizuiri iar în 1994 au fost
publicate standardele din seria ISO 9000:1994, foarte cunoscute şi utilizate pentru implementarea şi
certificarea sistemelor de management al calităţii. În 1996 a fost publicat şi standardul ISO 14001 pentru
sisteme de management de mediu iar în 1999 a fost publicata prima forma a standardului OHSAS 18001,
pentru sistemul de management al sănătăţii şi securităţii forţei de muncă.

Standardul OHSAS 18001 - Standard de Asigurare a Sănătăţii şi Siguranţei Forţei de Munca, a fost
dezvoltat considerându-se compatibilitatea cu ISO 9001- managementul calităţii, ISO 14001 – sisteme de
management de mediu pentru a se asigura integrarea sistemelor de management al calităţii, mediului si al
securităţii ocupaţionale, de către organizaţii.

Integrarea sistemelor de management a devenit un instrument folosit de companii pentru a atinge


niveluri excelente ale performanţelor. În tabelul de mai jos este prezentată modalitatea de integrare a celor
mai cunoscute trei sisteme de management (calitate – mediu – sănătatea şi securitatea forţei de muncă).

Angajaţii şi managerii sunt adesea rezervaţi cu privire la standardele de management deoarece certificarea
obişnuita şi verificarea metodologiei tind să se concentreze pe nevoia de realizare a documentelor auditului
pentru satisfacerea certificatorului. Angajaţii se simt acaparaţi de necesitatea realizării unor documente
19
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

suplimentare, ceea ce poate genera resentimente pe termen lung si negativism. Resursele limitate ale unei
companii sunt adesea redirecţionate în mod crescător către rezolvarea aspectelor birocratice ale
managementului mediului în detrimentul managementului de mediu în sine.

Pentru atingerea de rezultate bune în integrarea sistemelor de management o companie trebuie să se


concentreze asupra îmbunătăţirii performanţei de mediu şi a securităţii şi sănătăţii forţei de muncă.

Abordarea bazata pe performante se concentreaza pe evaluarea companiilor. Atunci cand se face o


observatie sau o constatare, se folosesc tehnici de analiza a cauzelor pentru a se determina cauza de
baza care a generat problema in discutie. Aceasta implica interviuri si investigarea detaliata a
documentatiei legate de managementul de mediu, inclusiv a licentelor si autorizatiilor de mediu, a emisiilor,
a sistemului de canalizare, a planurilor cladirii si ale vecinatatii, etc.

Integrarea sistemelor de management are drept scop limitarea documentaţiei sistemelor de management
si concentrarea pe performanţe şi îmbunătăţirea continuă.

Există o serie de elemente ale sistemului de management care pot fi uşor integrate, cum ar fi:

- manualul sistemului de management (în companiile cu sistem integrat, manualul sistemului de


management calitate – mediu – sănătatea şi securitatea forţei de muncă este unic. Exista însă posibilitatea
de a avea un manual pentru calitate, şi un alt manual pentru mediu – sănătatea şi securitatea forţei de
muncă)

- proceduri de sistem – o parte din elementele de sistem pot fi cuplate pentru realizare procedurilor de
sistem. Dacă în cazul sistemulu integrat mediu – sănătatea şi securitatea forţei de muncă se poat integra
toate procedurile de sistem, cu excepţia celor pentru “Aspecte de mediu” la ISO 14001 şi “Riscuri de
sănătate şi securitate a forţei de muncă” la OHSAS 18001, in cazul integrării celor 3 sisteme de
management se pot realiza următoarele proceduri de sistem combinate:

- Politică de calitate – mediu – sănătatea şi securitatea forţei de muncă


- Obiective generale, obiective specifice şi ţinte
- Programul de management calitate – mediu – sănătatea şi securitatea forţei de muncă
- Structură şi responsabilitate
- Instruire, Conştientizare şi Competenţă
- Comunicare
- Controlul documentelor
- Pregătire şi reacţie pentru situaţii de urgenţă / controlul produsului neconform
- Monitorizare şi măsurători, verificare şi acţiuni corective
- Audit intern
- Analiza de management.

20
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

- Procedurile operaţionale sunt specifice departamentelor şi acestea pot fi integrate la nivel


departamental dar depinde de domeniul de activitate al companiei

Integrarea sistemelor de management este posibila însă certificarea acestora nu poate fi realizată decât
individual. Cel mai adesea companiile vor avea 2 sisteme de management, unul pentru Calitate şi altul
pentru Mediu – sănătatea şi securitatea forţei de muncă, cu legături între acestea, cu responsabilităţi
împărţite între diferitele categorii de personal.

La sfârşitul anului 2002 existau în lume peste 560.000 companii cu un sistem de management al calităţii
certificat conform standardelor ISO 9001/2/3. In România în prezent această cifră cu greu se apropie de
2500. La acelaşi moment numărul companiilor cu un sistem de managementului certificat conform
standardului ISO 14001:1996 era de aproape 50.000. In România nu s-a ajuns încă la 50. Cu privire la
managementul securităţii muncii, în România situaţia este foarte incipienta. A fost implementat standardul
doar în foarte mică măsură la nivelul industriei petrolului şi gazelor naturale şi în industria cimentului.

În contextul integrării ţării noastre în Uniunea Europeană, economia şi Industria din România se află în faţa
unei mari provocări, respectiv aceea de a opera conform principiilor negociate în capitolul nr. 1 din Tratatul
de Aderare a României la UE, „Libera circulaţie a produselor”. Acesta va fi momentul adevărului. Firmele
româneşti necompetitive şi care nu vor satisface cerinţele internaţionale de securitate şi calitate vor înceta
să existe.

În tabelul de mai jos sunt prezentate clauzele celor trei standarde de sistem de management: ISO
9001:2000 – sistem de management al calităţii, ISO 14001:1996 – sistem de management de mediu şi
OHSAS 18001:1999 – sistem de management al sănătăţii şi securităţii forţei de muncă.

Legătura între sistemele de management ISO 14.001, ISO 9001 si OHSAS 18.001
Clarificarea nivelurilor
Nivelul 1: Manual
Nivelul 2: Proceduri de sistem
Nivelul 3: Proceduri operaţionale (nu sunt specificate în standard dar este o modalitate de bună practică în
companii)
ISO 14001 Cerinţă OHSAS 18001 Cerinţă ISO 9001 Cerinţă Tip Nivel
ISO OHSAS ISO procedura
14001 18001 9001
Manual 4.1 Manual 4.1 Cerinţe generale 4.1 Manual 1
Responsabilitate, 5.5
autoritate si
comunicare

21
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Responsabilitate 5.5.1
si autoritate
Politica de 4.2 Politica de 4.2 Angajamentul 4.5.1 Procedura 2
mediu Sanatate si managementului de sistem
Securitate Politica pentru 5.3
calitate
Imbunatatire 8.5
Planificare 4.3 Planificare 4.3 Planificare 5.4 Procedura 2
de sistem
Aspecte de 4.3.1 Evaluarea si 4.3.1 Orientarea catre 5.2 Procedura 2
mediu controlul client de sistem
riscurilor Determinarea 7.2.1
cerintelor
referitoare la
produs
Analiza cerintelor 7.2.2
referitoare la
produs
Cerinte legale 4.3.2 Cerinte legale si 4.3.2 Orientarea catre 5.2 Procedura 2
si de alta natura de alta natura client de sistem
Determinarea 7.2.1
cerintelor
referitoare la
produs
Obiective si 4.3.3 Obiective 4.3.3 Obiectivele calitatii 5.4.1 Procedura 2
tinte de sistem
Programul de 4.3.4 Programul de 4.3.4 Planificarea 5.4.2 Procedura 2
management management sistemului de de sistem
de mediu pentru sanatate management al
si securitate calitatii
Imbunatatire 8.5.1
continua
Implementare 4.4 Implementare 4.4 Realizarea 7 Procedura 2
si operare si operare produsului de sistem
Planificarea 7.1 Procedura 2
realizarii de sistem
produsului
Structura si 4.4.1 Structura si 4.4.1 Responsabilitatea 5 Procedura 2
responsabilitati responsabilitati managementului de sistem
Angajamentul 5.1
managementului
Responsabilitate 5.5.1
si autoritate
Reprezentantul 5.5.2
managementului
Managementul 6
resurselor
Furnizarea 6.1
resurselor
Resurse umane 6.2
Criterii generale 6.2.1
Infrastructura 6.3
Mediul de lucru 6.4
22
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Instruire, 4.4.2 Instruire, 4.4.2 Competenta, 6.2.2 Procedura 2


constientizare constientizare si constientizare si de sistem
si competenta competenta instruire
Comunicare 4.4.3 Comunicare si 4.4.3 Comunicare 5.5.3 Procedura 2
consultare interna de sistem
Comunicarea cu 7.2.3
clientii
Documentarea 4.4.4 Documentare 4.4.4 Sistemul calitatii 4.2.1 Procedura 2
SMM de sistem
Controlul 4.4.5 Controlul 4.4.5 Cerinte de 4.2 Procedura 2
documentelor documentelor documentare de sistem
Manualul calitatii 4.2.2
Control 4.4.6 Control 4.4.6 Realizarea 7 Procedura 2
operational operational produsului de sistem
Instructiuni de 4.4.6 Instructiuni de 4.4.6 N.a. N.a. Procedura 3
baza / generale baza / generale operationala
Gestiunea 4.4.6 Gestiunea 4.4.6 N.a. N.a. Procedura 3
susbstantelor susbstantelor operationala
periculoase periculoase
Control 4.4.6 Control 4.4.6 N.a. N.a. Procedura 3
operational / operational / operationala
contracte cu contracte cu
furnizorii si furnizorii si
contractorii contractorii
Controlul 4.4.6 Controlul 4.4.6 N.a. N.a. Procedura 3
contractorilor contractorilor operationala
Managementul 4.4.6 Managementul 4.4.6 N.a. N.a. Procedura 3
schimbarii schimbarii operationala
Monitorizarea 4.4.6 Monitorizarea 4.4.6 N.a. N.a. Procedura 3
aerului aerului operationala
N.a. Controlul 4.4.6 N.a. N.a. Procedura 3
echipamentului operationala
de protectie
personala
N.a. Analiza 4.4.6 N.a. N.a. Procedura 3
securitatii operationala
postului
N.a. Inspectii la locul 4.4.6 N.a. N.a. Procedura 3
de munca operationala
N.a. Securitatea 4.4.6 N.a. N.a. Procedura 3
echipamentului operationala
N.a. Securitate 4.4.6 N.a. N.a. Procedura 3
electrica operationala
N.a. Echipamente 4.4.6 N.a. N.a. Procedura 3
de ridicat operationala
Controlul apei 4.4.6 N.a. N.a. N.a. Procedura 3
si a apei operationala
reziduale
Administrarea 4.4.6 N.a. N.a. N.a. Procedura 3
solului si apelor operationala
reziduale
Managementul 4.4.6 N.a. N.a. N.a. Procedura 3
deseurilor operationala

23
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Reclamatii de 4.4.6 Reclamatii de 4.4.6 N.a. N.a. Procedura 3


mediu igiena si operationala
securitate
Managementul 4.4.6 N.a. N.a. N.a. Procedura 3
energiei operationala
Pregatire si 4.4.7 Pregatire si 4.4.7 Controlul 8.3 Procedura 3
reactie pentru reactie pentru produsului operationala
situatii de situatii de neconform
urgenta urgenta
Verificare si 4.5 Verificare si 4.5 Masuratori, 8 Procedura 2
actiuni actiuni analize si de sistem
corective corective imbunatatire
Monitorizare si 4.5.1 Monitorizare si 4.5.1 Inspectie si 4.10 Procedura 3
masuratori masuratori incercari operationala
Masuratori, 8
analize si
imbunatatiri
Notiuni generale 8.1
Monitoriuare si 8.2
masuratori
Satisfactia 8.2.1
clientilor
Monitorizarea si 8.2.3
masurarea
proceselor
Monitorizarea si 8.2.4
masurarea
produsului
Analiza datelor 8.4
Neconformitati, 4.5.2 Managementul 4.5.2 Controlul 8.3 Procedura 2
actiuni accidentelor si produsului de sistem
corrective si incidentelor, neconform
preventive neconformitati Actiuni corrective 8.5.2
si actiuni Actiuni preventive 8.5.3
corrective si
preventive
Inregistrari 4.5.3 Inregistrari si 4.5.3 Controlul 4.2.4 Procedura 2
managementul inregistrarilor de de sistem
inregistrarilor calitate
Auditul 4.5.4 Auditul 4.5.4 Auditul intern al 8.2.2 Procedura 2
sistemului de sistemului de calitatii de sistem
management management
de mediu de sanatate si
securitate a
fortei de munca
Analiza de 4.6 Analiza de 4.6 Analiza de 5.6 Procedura 2
management management management de sistem

24
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Asemanari EMAS – ISO 14001


Obtinerea angajamentului din partea managerului general al companiei privind dorinta si
sprijinul in implementarea sistemului de management de mediu.
Au ca obiectiv comun promovarea unui management de mediu eficient. Comisia Europeana a
recunoscut ca Standardul European pentru Sisteme de Management de Mediu, ISO 14001,
poate oferi o baza pentru EMAS.
Analiza initiala: stabilirea exacta a pozitiei unde se afla compania in relatie cu mediul.
Constituie baza de pornire in implementarea SMM, fata de care se va judeca ulterior si
imbunatatirea performantei de mediu.
Politica de mediu, de obicei publicata in scris ca Declaratie a Politicii de Mediu, exprima
angajamentul managerului general de a se conforma legislatiei de mediu si de a urmari
imbunatatirea continua a performantei de mediu. In felul acesta se asigura nu numai
responsabilitatea pentru implementarea politicii de mediu, ci si suportul necesar acesteia.
Programul de mediu porneste de la identificarea aspectelor de mediu si a impactului asociat
acestora, contine masurile ce vor fi luate de-a lungul unei perioade de timp. Acesta traduce
politica de mediu a companiei in obiective si tinte, identifica activitatile necesare atingerii
acestora, defineste responsabilitatile angajatilor si resursele financiare corespunzatoare.
Structuri si responsabilitati: definirea, atribuirea si comunicarea structurilor, responsabilitatilor
si autoritatii de mediu necesare pentru a implementa SMM. Constientizare, motivare si
furnizarea de cunostinte corespunzatoare printr-un program de instruire. Va fi desemnat un
reprezentant al managementului companiei, responsabil cu activitatea de protectie a mediului.
Integrarea managementului de mediu in managementul general al companiei, ce include
proceduri pentru inglobarea cerintelor de mediu in toate sectoarele companiei.

Diferente EMAS - ISO 14.001


EMAS ISO 14.001
Reglementare legislativa in cadrul UE Standard international (1996)
(1836/29.06.1993)
Aplicabila numai in UE Aplicabil la scara internationala
Solicita analiza initiala a impactului asupra Analiza initiala de mediu nu este obligatorie
mediului (fiind doar sugerata in anexa 4.2.1 a
standardului)
Imbunatatirea continua a performantei de Imbunatatirea continua a SMM reflectata prin
mediu la nivelul celei mai bune tehnologii a cresterea performantei de mediu
25
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

momentului disponibila
Impune o declaratie publica de mediu, ce Sugereaza comunicarea externa, dar este la
permite accesul la politica si programul de latitudinea companiei sa decida continutul
mediu informatiilor, impune accesul public doar la
politica de mediu
Frecventa de realizare a auditului la maxim 3 Nu specifica frecventa de realizare a auditului
ani de mediu
SMM cere existenta unui registru al efectelor Nu se impune
asupra mediului
Pentru conformarea cerintelor EMAS, Ofera trei posibilitati pentru verificare si
verificarea si atestarea presupune angajarea atestare: Emiterea unei declaratii dupa cum
unor auditori si agenti acreditati. urmeaza: "Întreprinderea noastra dispune de
un sistem de management de mediu care
corespunde standardelor ISO 14001".
Atestarea de catre o organizatie independenta
este cea mai populara metoda, care se
bucura de recunoastere
EMAS cere ca politica, programul, sistemul de ISO cere numai ca politica sa fie facuta
mangement de mediu si detaliile cu privire la publica
performanta organizatiei sa fie facute publice,
ca parte a situatiei de mediu

4.4. Care sunt pasii implementarii EMAS ?

Partea centrala a schemei EMAS este numita “ciclul


planifica
imbunatatirii continue” sau "PDCA" (plan-do-check-
act).

Elementele ciclului sunt prezentate in urmatoarea


actioneaza
diagrama alaturata: executa

Cele trei cerinte pentru implementarea EMAS,


verifica
sunt:

1. Sistemul de Management de Mediu Cerintele EMAS privind sistemul de management de mediu


este asemanator cu acelea ale ISO 14001.

2. Declaratia de Mediu EMAS cere ca firma sa aiba o declaratie de mediu care sa descrie sistemul de
management de mediu si performanta de mediu. Declaratia trebuie facuta
26
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

publica si trebuie sa include urmatoarele:

ƒ O descriere a activitatilor companiei la sediu

ƒ O evaluare a tuturor aspectelor semnificative de mediu cu relevanta asupra activitatilor de interes

ƒ Un rezumat/raport al cifrelor al emisiilor poluante, generarii de deseuri, consumului de materii prime,


energie si apa, mirosuri si alte aspecte de
mediu semnificative corespunzatoare. EMAS
ƒ Alti factori cu privire la performanta de cerinte de implementare
mediu • Politica de mediu, inclusiv conformitatea cu SMM
legislatia de mediu si îmbunatatirea continua
ƒ O prezentare a politicii de mediu a • Analiza de mediu
• Programul de mediu
companiei, programul si sistemul de • SMM
• Auditul de mediu
management implementat • Analiza scopului si programului de mediu

ƒ Cele mai importante modificari de la • Declaratia de mediu Declaratie

ultima declaratie de mediu • Verificarea politicii si programului de mediu,


SMM-ului, procedurii de audit si declaratiei de mediu
• Prezentarea de declaratii de mediu validate catre
ƒ Numele verificatorului de mediu organismul competent Verificare
acreditat

3. Verificarea Nu orcine poate verifica daca sistemul de management al firmei respecta cererile
reglementarilor. Verificarea trebuie facuta de un verificator de mediu acreditat.

Pasii implementarii EMAS:

1. Investigarea interactiunilor unei organizatii cu mediul intr-o analiza de mediu.

2. Stabilirea unui sistem de management de mediu eficient bazat pe analiza ce are ca scop imbunatatirea
performantei de mediu a organizatiei.

3. Comunicarea performantei de mediu din declaratia de mediu. Aceasta declaratie de mediu este
verificata de o terta parte pentru a oferi credibilitate externa.

27
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

EMAS

1. POLITICA DE MEDIU

2. ANALIZA DE MEDIU INITIALA

3. RESPECTAREA LEGISLATIEI DE
MEDIU

4. PROGRAM DE MEDIU

OBIECTIVE DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT


DE MEDIU

5. AUDIT DE MEDIU

6. DECLARATIA DE MEDIU

7. RECUNOASTERE OFICIALA:
- VALIDAREA
- INREGISTRAREA

Formularea politicii de mediu, reflectand angajamentul top-managementului de imbunatatire continua a


performantei de mediu in interiorul cadrului legal este primul pas vizibil al procesului.

In analiza initala de mediu se studiaza aspectele de mediu ale organizatiei. Aspectele de mediu
semnificative sunt identificate prin utilizarea unui set de criterii definite de organizatie pentru a evalua
semnificatia si impacturile sale de mediu. Aceasta va fi baza pentru definirea obiectivelor potrivite si
tintele pentru imbunatatirea performantei de mediu.

28
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Un program de mediu va descrie aceste obiective si tinte si va realiza calea de atingere a lor.
Implementarea si functionarea fazelor pun programul de mediu in actiune si este periodic verificat prin
auditurile de mediu interne. Actiunile corective sunt realizate urmand analiza de management periodica.

EMAS - ORGANIZARE

Comitet de Organism de
Reglementare Acreditare

Verificatori Acreditaţi

Sedii de Producţie / Deversare

Organism
Competent

Tehnici de validare a datelor


EMAS cere ca fiecare stat membru al UE sa • Obtinerea de explicatii din partea personalului.
“stabileasca un sistem de acreditare al • Analiza procedurilor de management, incercari, etc.
verificatorilor independenti si pentru • Analiza echipamentului si a metodelor de
supervizarea activitatilor lor”. In cele mai monitorizare.
multe tari ale UE, exista aceeasi organizare • Esantioane de date, verificari ale calculelor,
privind acreditarea atat pentru certificari ISO analizarea rapoartelor cu privire la progrese etc.
14001 cat si pentru verificatori. • Investigarea transferului de date ‘de sus in jos’.

Validarea cerintelor EMAS • Implica analiza acuratetei.


• Cautarea de dovezi vizibile pentru reclamatii.
• Datele si informatiile din declaratia de
mediu sunt de incredere.

• Declaratia acopera in mod adecvat toate aspectele semnificative de mediu, relevante pentru locatia
respectiva.

• Increderea in descrierile si textele din declaratie.

• Evaluarea necesitatii declaratiei anuale sau reemiterea declaratiei de mediu.

29
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Finalizarea validarii

• Activitatea nu este completa pana cand declaratia finala, pusa la dispozitia publicului nu a fost analizata
si validata

• Forma intermediara a declaratiei nu este acceptata

• Verificatorul nu trebuie sa faca nici o declaratie in declaratia de mediu pusa la dispozitia publicului

Finalizarea evaluarii

• Inregistrarea locatiei ca una responsabila si a organismului competent

• Nu exista nici o cerinta pentru audituri periodice sau de supraveghere intre emiterea declaratiilor de
mediu

• Ar trebui discutata optiunea pentru audituri periodice.

• Pentru o locatie cu SMM certificat, auditurile periodice necesare pot facilita aspectele permanente cu
privire al EMAS.

• Validarea externa nu este necesara

Acest proces este descris in intregime in declaratia de mediu, care include urmatoarele informatii:

• O descriere a organizatiei, structura ei si activitatile sale, produsele si serviciile;

• O evaluare a aspectelor de mediu semnificative directe si indirecte;

• O evidenta a datelor anuale cu privire la emisiile poluante si deseurile generate, consumul de materii
prime, energie, apa, zgomot;

• O prezentare a politicii de mediu a organizatiei, programelor si sistemului de management;

• Data limita pentru viitoarea declaratie de mediu;

• Numele si numarul de acreditari al verificatorilor de mediu si data validarii.

Odata ce declaratia de mediu a fost acreditata de catre verificator, Organismul Competent va inregistra
compania dupa primirea taxei de inregistrare. Atunci compania va avea dreptul de a utiliza EMAS logo.

30
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

4.5. Cum inregistram EMAS?

In scopul obtinerii inregistrarii EMAS, organizatia trebuie sa respecte urmatoarele conditii:


a) sa realizeze cel putin o analiza de mediu pentru activitatile, produsele si serviciile sale si pe baza
rezultatelor obtinute, sa implementeze un sistem de management de mediu care sa raspunda tuturor
cerintelor (in special, sa respecte legislatia relevanta din domeniul mediului). Pentru organizatiile care au
deja un sistem de management de mediu certificat nu este necesara efectuarea acestei analize de mediu
in momentul implementarii EMAS, daca sistemul contine informatiile necesare pentru identificarea si
evaluarea aspectelor de mediu;

b) sa efectueze sau sa solicite efectuarea a cel putin unui audit de mediu, avand ca scop evaluarea
performantei de mediu a organizatiei;

c) sa pregateasca un raport de mediu care sa includa:

- rezultatele obtinute de organizatie fata de obiectivele si tintele de mediu propuse;

- cerintele de imbunatatire continua a performantei de mediu si sa ia in considerare necesitatile de


informare ale partilor interesate;

d) sa se asigure ca:

- analiza de mediu, sistemul de management, procedura de audit si raportul de mediu sunt examinate in
scopul de a verifica indeplinirea cerintelor prezentului ordin;

- raportul de mediu este validat de catre un verificator de mediu;

e) sa inainteze organismului national competent raportul de mediu validat.

In scopul mentinerii inregistrarii EMAS, organizatia trebuie sa respecte urmatoarele conditii:


a) sa detina un sistem de management de mediu si un program de audit privind frecventa verificarilor

b) sa inainteze anual catre organismul competent actualizarile necesare si validate ale raportului de mediu
si sa le puna la dispozitie publicului.

Documentele necesare inregistrarii unei organizatii in cadrul EMAS sunt:

a) raportul de mediu;

b) formularul tip completat;

c) dovada achitarii tarifului de inregistrare6.

6
Valoarea tarifelor de inregistrare este stabilita prin ordin al ministrului autoritatii publice centrale de mediu.
31
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Comitetul consultativ EMAS hotaraste daca organizatia intruneste toate cerintele prezentului ordin, in
baza informatiilor primite si in special a investigatiilor facute pe langa autoritatea locala de mediu in privinta
respectarii de catre organizatie a legislatiei de mediu relevante.

Biroul EMAS inregistreaza organizatia, ii atribuie numar de inregistrare si instiinteaza conducerea


organizatiei referitor la acordarea inregistrarii EMAS.

Comitetul consultativ EMAS refuza, suspenda sau anuleaza, dupa caz, inregistrarea EMAS a organizatiei
daca primeste un raport de supraveghere din partea organismului de acreditare, din care rezulta ca
activitatile verificatorului de mediu nu s-au desfasurat in mod corespunzator pentru a intruni cerintele
prevazute de prezentul ordin.

Deasemenea, comitetul consultativ EMAS suspenda sau anuleaza, dupa caz, inregistrarea unei organizatii,
in urmatoarele situatii:

a) organizatia nu prezinta actualizarile anuale validate ale raportului de mediu, in termen de trei luni
de la data la care sunt solicitate;

b) organizatia nu achita tarifele de inregistrare corespunzatoare, in termen de trei luni de la data la


care sunt solicitate;

c) organizatia nu mai respecta una sau mai multe dintre conditiile prezentului ordin;

d) autoritatea publica locala de mediu informeaza ca organizatia a incalcat una dintre prevederile
legislatiei privind protectia mediului.

Organismul de acreditare deschide, revizuieste si actualizeaza o lista cu verificatorii de mediu pe care o


comunica lunar Comitetului consultativ EMAS.

4.6. Cine poate implementa EMAS ?

Initial, EMAS era o schema disponibila numai pentru companiile din sectorul industrial, dar a fost extins la
toate organizatiile care au un impact asupra mediului. EMAS identifica tipuri diferite de activitati economice
utilizand Codul CAEN (Clasificarea Activitatilor Economiei Nationale).

Inregistrarea in cadrul acestei scheme cere unei organizatii sa adopte o politica de mediu care sa contina
angajamente care sa respecte legislatia de mediu si simultan sa atinga imbunatatirea continua a
performantei de mediu.

32
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

4.7. Care sunt avantajele EMAS

Cele mai cunoscute avantaje aduse de implementarea EMAS sunt:

™ Reducerea costurilor la intrari, in procesul cumpararii prin minimizarea materialelor, consumului de


energie, consumului de apa. Pe de alta parte reducerea deseurilor si deversarilor de poluanti, emisii
poluante. Aceste castiguri nu sunt vizibile numai in sectorul industrial, ci si in companiile de servicii,
universitati, administratiile publice, si in general in randul tuturor organizatiilor unde EMAS este
aplicabil, care pot beneficia de reducerea consumului de energie si resurse. Cheltuielile pentru apa,
electricitate, incalzire si materiale si echipament de birou pot scadea toate considerabil odata cu
introducerea EMAS.

™ Reducerea riscurilor de mediu poate deasemenea crea beneficii, prin sporirea increderii actionarilor,
investitorilor, companiilor de asigurare si institutiilor financiare.

™ Stabilirea unui sistem de management de mediu de obicei determina oportunitati pentru


implementarea eficenta in ceea ce priveste diferitele activitati ale organizarii.Mentinerea si cresterea
competitivitatii.

™ O abordare sistematica a managementului de mediu va intensifica toate aspectele managementului


general.

™ Imbunatatirea abilitatii de a respecta legislatia de mediu.

™ Logo-ul EMAS si verificarea declaratiei de mediu sunt dovezi ale efectului pe care managementul de
mediu si preocuparea pentru prosperitatea comunitatii. Astfel, ambele instrumente evidentiaza profilul
de mediu al organizatiei si poate fi utilizat in activitatile sale de marketing pentru a imbunatati relatiile
cu consumatorii, partenerii si alti Pe scurt, beneficiile aduse de implementarea EMAS sunt:
detinatori de interes. • integrare
• abordare sistemica
™ Implicarea angajatiilor in
• costuri mai mici si reguli mai putine
implementarea schemei de
• un bun management de mediu
management de mediu reprezinta
• noi oportunitati de afaceri
identificarea personalului cu
• credibilitate
compania si cresterea participarii lor
• cresterea constientizarii personalului
in dezvoltarea pe termen lung a
• atragerea investitiilor
organizatiei.
• increderea clientilor
• promovarea inovatiei
• avantajul competitivitatii
• imbunatatirea relatiei cu clientii si comunitatea locala.

33
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

4.8. Care sunt costurile EMAS?

Costurile externe ale implementarii sunt legate in principal de costurile pentru verificarea externa, taxa de
inregistrare si suportul extern aditional potential (pentru analiza initiala, pentru implementarea schemei,
pentru auditarea si instruirea managerilor de mediu). Verificatorii sunt consultanti privati si sunt platiti cu
preturi corespunzatoare, practicate pe piata de consultanta.

Taxa de inregistrare este diferita de costurile de verificare si poate varia de la 0 la 1500 Euro in cazul unor
companii mari. Costurile interne precum beneficiile interne si externe sunt mult mai dificil de cuantificat.

4.9. Concluzii

Grija pentru mediu, cresterea presiunii publicului si masurile de reglementare schimba modul in care
oamenii din intreaga lume fac afaceri. Consumatorii si producatorii si-au marit preocuparea pentru mediu,
cerand produse si servicii “environmentally-friendly” care sunt oferite de catre companii responsabile social.
A inceput sa devina important pentru companii faptul de a demonstra ca nu numai filosofia lor dar
deasemenea si investitiile lor strategice si actiunile repetate sunt durabile.

• Un management de mediu calitativ se datoreaza utilizarii unei scheme de dezvoltare evoluata


• Contributia organizatiei la managementul riscului de mediu
• Economisirea resurselor si reducerea costurilor in concordanta cu nevoile organizatiei
• Reducerea eforturilor financiare datorita strategiilor de management cum sunt remedierea, plata
penalitatilor pentru nerespecarea legislatiei
• Beneficii financiare printr-un control mai bun al operatiunilor
• Stimulente pentru procese de productie “eco-innovate” in timp ce impacturile asupra mediului cresc din
ce in ce mai mult la scara mondiala
• Verificarea conformitatii cu legislatia de mediu de catre verificatorul EMAS
• Invatarea din experientele pozitive ale altor companii si organizatii
• Noi oportunitati de afaceri pe pietele unde procesele de productie ecologica sunt importante
• Cresterea credibilitatii si increderii in fata autoritatilor publice, altor oameni de afaceri, clienti, cetateni
• Imbunatatirea relatiilor cu comunitatea locala
• Imbunatatirea calitatii locurilor de munca, moralei angajatilor si stimularea dezvoltarii abilitatilor de
lucru in echipa
• Un loc pe piata avantajos si imbunatatirea imaginii companiei
• Pentru declaratiile de mediu anuale, simplificate.

34
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Avantajele certificarii sistemului de management de mediu EMAS

• Limitarea incidentelor ce implica responsabilitatea juridica a organizatiei;


• Simplificarea demersurilor de obtinere a acordurilor si autorizatiilor de mediu;
• Imbunatatirea relatiilor publice;
• Obtinerea de beneficii evidente si imediate cum ar fi: o mai buna respectare a
legislatiei de mediu, o mai buna utilizare a materiilor prime si a energiei, scaderea
consumului de apa, etc.;
• Imbunatatirea imaginii si cresterea prezentei pe piata, cu deosebire pe piata
internationala;
• Conditiile de acordare a asigurarilor si a creditelor pot deveni mai avantajoase;
• Castigarea increderii partilor interesate;
• Imbunatatirea conditiilor de munca ale salariatilor;
• Satisfacerea cerintelor actuale ale pietei privind realizarea de produse ecologice.

Retineti:

- Managementul de Mediu si Eco-Marketingul sunt perfect


compatibile cu managementul general si strategia de piata a oricarei
firme, iar

- Imbunatatind performantele de mediu ale activitatilor firmei, veti


contribui inevitabil si la imbunatatirea performantelor financiare ale
acesteia.

35
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

5. Eco-Etichetarea
Produselor si Serviciilor

Cuprins:

5.1 Ce sunt eticheta si etichetarea ecologice?

5.2 Cum functioneaza schema de ecoetichetare?

5.3. Ce este grupul de produse eco-etichetabile?

5.4 Diverse tipuri de etichete ecologice

5.5. Eco-Eticheta Uniunii Europene

5.6. Eco-Eticheta in Romania

Cresterea preocuparilor la nivel global cu privire la protectia mediului din partea guvernelor, mediului de
afaceri si publicului au determinat aparitia etichetei ecologice. Mediul de afaceri a perceput ingrijorarile cu
privire la mediu ca putand fi transformate intr-un avantaj de piata pentru anumite produse si servicii, diferite
etichete/declaratii/cerinte ecologice/de mediu aparand pe produse, ca si in ceea ce priveste serviciile pe
piata (natural, reciclabil, “eco-friendly”, “low energy”, etc). In timp ce acestea au captat interesul unei parti a
consumatorilor, realizandu-se reducerea impactului asupra mediului prin alegerea cumparaturilor “eco”, o
alta parte a consumatorilor au fost sceptici.

Fara o ghidare standardizata si investigatii realizate de catre o terta parte, consumatorii pot sa nu fie siguri
ca declaratiile companiilor garanteaza ca fiecare eticheta a produsului sau serviciului este o alternativa
preferabila pentru mediu. Aceasta preocupare privind credibilitatea si impartialitatea au condus la formarea
unor organizatii de terta parte de ecoetichetare atat publice cat si private. In multe situatii, astfel de etichete
au luat forma unor ecoetichete acordate produselor aprobate de catre un program de ecoetichetare ce
opereaza la nivel national si regional (multinational).

5.1 Ce este eticheta si etichetarea ecologica?

Eticheta ecologica este un simbol grafic şi/sau un scurt text descriptiv aplicat pe produs, ambalaj, într-o
broşură sau în alt document informativ care însoţeşte produsul şi care oferă informaţii despre cel puţin unul
şi cel mult trei tipuri de impact asupra mediului. O ecoeticheta identifica performanta de mediu generala a
unui produs sau serviciu in cadrul categoriei de produse sau servicii bazate pe analiza ciclului de viata.
36
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Schema de ecoetichetare acorda o eticheta ecologica acelor produse ce sunt considerate a fi mai putin
dauntoare mediului decat altele din cadrul aceluiasi grup de produse. Ecoetichetarea este o metoda
voluntara a certificarii performantei de mediu ce este practicata in intreaga lume.

5.2 Cum functioneaza schema de ecoetichetare?

Ecoetichetarea opereaza pe baza unor criterii, pe grupe de produse. O firma care doreste sa obtina o
eticheta ecologica pentru unul sau mai multe din produsele sale trebuie sa solicite unui organism
competent. Daca produsul indeplineste cerintele, atunci i se acoda eticheta ecologica.7

5.3. Ce este grupul de produse eco-etichetabile?

Bunurile şi/sau serviciile care se folosesc în scopuri similiare şi care sunt echivalente în ceea ce priveşte
utilizarea şi perceperea lor de către consumatori.

5.4. Diverse tipuri de etichete ecologice

Exista o diversitate de etichete ecologice voluntare.


Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a identificat 3 tipuri de etichete voluntare:
Tipul I – voluntara, bazata pe o schema multicriteriala, o terta parte acorda licenta care autorizeaza
folosirea etichetei ecologice pentru produse ce indica preferabilitatea de mediu generala a produsului in
cadrul categoriei de produse bazata pe consideratiile ciclului de viata.
Tipul II – autodeclaratii ecologice informative

Tipul III: Etichete obtinute prin Certificare de Terta Parte

Acestea sunt programe voluntare care ofera informatii de mediu cantitative asupra produsului, sub categorii
ai parametrilor stabiliti de o terta parte si bazati pe analiza ciclului de viata si verificata de aceasta sau de
catre o alta terta parte calificata.

Prima initiativa de acest fel a fost Blue Angel, in Germania, care a inceput sa functioneze din 1978 si acum
acopera peste 4 000 de produse. Multe alte programe au fost create la mijlocul anilor ’90, precum Nordic
Swan, Green Seal, Milieuker, European Union Ecolabel, etc., asa cum este prezentat in tabelul urmator:

7
In contrast cu simbolurile”verzi”, o eticheta ecologica se acorda de catre o terta parte pentru anumite produse sau
servicii care satisfac criteriile ecologice determinate.
37
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Regiune/tara Numele etichetei Marca Infiintata

SUA Green Seal 1989

Finlanda, Islanda, Nordic Swan 1989; in prezent – aplicata


Norvegia, Suedia si la 60 grupe de produse
Danemarca

Austria Eticheta Ecologica 1991


Austriaca

Franta NF 1991; in prezent 155


produse etichetate

Germania Blue Angel 1977; 4000 produse, 800


producatori

Olanda Milieukeur 1992

Suedia Good Environmental 1992; in prezent 1418


Choice produse eco-etichetate

Uniunea Europeana Eticheta ecologica a 1993


Uniunii Europene

Ungaria 1993
Ecoeticheta Ungara

38
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Spania AENOR 1993

Canada Environmental 1995


Choice Program

Republica Ceha Produse prietenoase 1998


Mediului

Trasaturi comune a schemelor de ecoetichetare

• Determinarea criteriilor ecologice pe baza analizei ciclului de viata a grupelor de produse

• Schemele sunt voluntare, companiilor nu li se cere sa aplice pentru o anumita eticheta ecologica

• Sunt protejate legal de un simbol sau logo

• Sunt dechise accesului la companiile din intreaga lume

• Nivelurile criteriilor de acordare sunt astfel stabilite pentru a incuraja dezvoltarea produselor si
serviciilor ce au un impact minim asupra mediului

• Revizuirea periodica si, daca este necesar adaptarea grupelor de produse si a criteriilor ecologice
tinand cont de dezvoltarea tehnologica si pozitia pe piata.

5.5. Eco-Eticheta Uniunii Europene

Eticheta ecologica europeana este voluntara si permite


consumatorilor sa identifice cu usurinta produsele cu impact redus
asupra mediului. Produsele care au acest logo garanteaza
publicului respectarea criteriilor ecologice, ce au fost testate de o
terta parte.

39
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Comisia Europeana a introdus aceasta schema in anul 1992 in sprijinul consumatorilor din statele
membre ale UE, ca si in Norvegia, Islanda, Elvetia si Liechtenstein pentru a recunoaste produsele ce nu
afecteaza mediul inconjurator, denumite generic produse cu eticheta ecologica (sau ecoetichetate).

Obiectivul general al politicii Comunitatii Europene referitor la protectia mediului si afacerilor este un pas
catre o dezvoltare durabila. Schema de ecoetichetare a Uniunii Europene (in noua Reglementare (EC) Nr
1980/2000) este acum parte a abordarii mai largi asupra Integrated Product Policy (IPP) prin noul Program
de Actiune.

Eticheta ecologica a Uniunii Europene se bazeaza pe promovarea imaginii unor produse ecologice ne-
alimentare in toata Europa.

Ce este Eticheta Ecologica Europeana?

Eticheta ecologica a UE este o schema de certificare unica care are ca scop spijinirea consumatorilor
pentru a distinge produsele si serviciile care nu afecteaza mediul, “environmentally friendly”, neincluzand
alimentele si medicamentele.

Scopul

Scopul schemei este acela de crestere a numarului de consumatori si utilizatori: informarea, ideile si
dorintele lor pentru promovarea produselor “verzi” in toata Europa.

Eticheta ecologica este un brand cu o crestere rapida, un instrument de politica pentru o mai buna
integrare a mediului comunitar, Pietei Unice si altor politici. Datorita noilor activitati a Statelor Membre si
Comisiei cu privire la IPP, o atentie sporita a fost acordata protectiei consumatorilor, managementului
resurselor, al mediului si sanatatii.

Obiectivul general al etichetei ecologice europene este acela de a promova productia si vanzarea
produselor care au un impact potential redus negativ asupra mediului, comparativ cu alte produse
neetichetate ecologic din acelasi grup de produse.

Schema de etichetare ecologica europeana are 2 tinte:

1. de a oferi consumatorilor o evaluare de incredere si independenta a impactului asupra mediului a


produselor

2. de a promova productia si utilizarea produselor care au un impact redus asupra mediului

40
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Produsele eligibile

Etichetele sunt in mod normal acordate unui grup de produse. Teoretic toate grupele de produse sunt
eligibile ecoetichetarii, cu exceptia produselor
Grupe de produse eligibile :
alimentare, bauturilor si medicamentelor.In practica
insa, acordarea etichetei este limitata la un numar 1. Masini de spalat vase
redus de grupe de produse. Pentru a fi incluse in 2. Aparate frigorifice
schema de ecoetichetare, un grup de produse 3. Masini de spalat rufe
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 4. Detergenti pentru vase
5. Detergenti pentru rufe
• trebuie sa reprezinte un volum semnificativ de
6. Lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc
vanzari si comercializare pe piata interna a Uniunii
7. Vopsele de interior si lacuri
Europene si trebuie mai ales sa fie folosite sau
8. Produse textile
consumate;
9. Incaltaminte
• trebuie sa fie produse ale productiei si 10. Lenjerie de pat si camasi
consumului care au un impact semnificativ asupra 11. Becuri cu o singura terminatie (un filament)
mediului si pentru care acordarea etichetei 12. Becuri cu doua terminatii (doua filamente)
ecologice ofera un potential semnificativ pentru 13. Hartie pentru copiere
imbunatatirea efectiva a mediului prin alegerea 14. Hartie pentru servetele
consumatorului. 15. Amelioratori pentru sol
16. Hartie de toaleta
17. Role de hartie pentru bucatarie
Criteriile ecologice 18. Computere personale
Pentru a fi acordata eticheta ecologica, produsele 19. Computere portabile
trebuie sa indeplineasca un numar de cerinte de 20. Saltele de pat
mediu stricte, cunoscute ca criterii ecologice. Aceste
criterii sunt definite in relatia cu unul sau mai multe aspecte de mediu ale grupelor de produse in
concordanta cu calitatea apei, calitatea aerului, conservarea solului, reducerea deseurilor, economisirea
energiei, managemetnul resurselor naturale, prevenirea incalzirii globale, protectia stratului de ozon,
nontoxicitatea mediului, zgomot, biodiversitate.

Toate partile interesate (organismele competente ale Statelor Membre, reprezentanti ai uniunilor
comerciale, industrie, IMM-uri, comert, mediu si organizatii ale consumatorilor) formeaza Consiliul Etichetei
Ecologice a Uniunii Europene - “European Union Eco-labelling Board” - EUEB. Criteriile pentru fiecare
grup de produse sunt valabile o perioada de timp, revizuite in general intre 3 si 5 ani.

41
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Acordarea etichetei ecologice

Schema de ecoetichetare este voluntara. O solicitare pentru acordarea etichetei ecologice europene poate
fi facuta de catre producatori sau importatorii de bunuri si servicii, si de asemenea de catre comercianti, cu
conditia ca producatorii sa fie preocupati de vanzarea sub marca lor de comericializare. Acordarea tuturor
acestor etichete ecologice este realizata de catre organisme competente nationale.

De departe, grupa de produse cel mai des implicata in etichetarea ecologica, este cea care cuprinde
produsele textile si de incaltaminte.

Grupa de produse: Produse textile, îmbrăcăminte, aşternuturi de pat, textile de interior

Pentru a primi eco-eticheta, produsele dintr-o grupă trebuie să îndeplinească un număr de cerinţe de
mediu stricte, cunoscute sub numele de criterii ecologice. Documentul de certificare pentru textile a fost
publicat şi implementat pe 15 mai 2003 şi stabileste un set de criterii de mediu şi calitatea funcţională a
produselor. Criteriile generale includ:

• Reducerea consumului de apă şi a poluării aerului în procesul de producţie a fibrelor;

• Utilizarea limitată a substenţelor dăunătoare mediului (în special asupra mediului acvatic, asupra
mediului şi sănătăţii);

• Garantarea rezistenţei la micşorare în timpul spălării şi uscării;

• Garantarea rezistenţei culorilor la transpiraţie, spălare, udare, frecarea la uscare şi expunerea la


soare;

• Acoperirea întregului lanţ de producţie.

Mai multe informaţii despre eco-eticheta pentru textile pot fi găsite la URL:

http://europa.eu.int/comm/environment/ecolabel/product/pg_clothing_textiles_en.htm#applicationpack

Această pagină de web include următoarele informaţii pentru eco-eticheta textilă:

- O descriere generală a grupei de produse;

- Criteriile revizuite valide de la 15 mai 2002 până la 31 mai 2007;

- Un pachet de aplicaţie pentru Floare;

- Informaţii de fond cu privire la revizia criteriilor pentru această grupă de produse;

- Criteriile anterioare, valide de la 1 martie 1999 până la 31 august 2003;

- Vizită în catalogul eco-etichetei europene pentru a vedea companiile care au primit Floarea.

42
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Principalele elemente ale schemei de eco-etichetare

• Are o dimensiune europeana – un producator, comerciant sau furnizor de servicii care indeplineste
criteriile pentru un grup de produse si care aplica pentru obtinerea etichetei ecologice poate vinde pe piata
Uniunii Europene. Logo-ul este de asemenea acceptat si in tari precum Norvegia, Islanda si Liechstenstain.

• Este selectiva – eticheta ecologica este acordata numai acelor produse cu un impact minim asupra
mediului.

• Este transparenta - transparenta si raspandirea larga a participarii sunt intensificate pe viitor de


inputul considerabil al reprezentantilor din industrie, comert, mediu si organizatiile consumatorilor.
Consumatorul final va creste recunoaste logo-ul floare ca reprezentand criteriile ce au fost stabilite in
concordanta cu ghiduri tehnice si stiintifice cu participare larga din partea organismelor independente si
neutre.

• Functioneaza printr-o abordare multicriteriala – criteriile nu se bazeaza pe un singur parametru, ci


mai degraba se sprijina pe studii care analizeaza impactul produsului sau serviciului asupra mediului de-a
lungul intregului ciclu de viata, incepand cu extractia materiilor prime in perioada de pre-productie, de-a
lungul productiei, distributiei si depozitarea finala.

• Este voluntara - Schema nu este stabilita pe baza unor standarde ecologice pe care producatorii sa
trebuiasca sa le respecte. Exista posibilitatea ca comerciantul, producatorul de servicii sau produse sa
decida daca aplica sau nu. Natura voluntara a schemei se traduce prin faptul ca nu creaza bariere
comerciale.

Cat de mult costa o eticheta ecologica europeana?

Urmatorul tabel ofera cateva preturi estimative in conformitate cu noua Decizie adoptata de Comisia
Europeana la sfarsitul anului 2000:

Minimum Maximum Reduceri8

25% pentru IMM-uri si aplicantii


Taxa de aplicare EUR 300 EUR 1300
din tari in curs de dezvoltare

Minimum Maximum Reduceri9

Taxa anuala EUR 500 per EUR 25000 25% pentru IMM-uri si aplicantii
Pentru utilizarea etichetei grupul de per grupul de din tari in curs de dezvoltare
= 0.15% din volumul de produse per produse per 15% pentru companii inregistrate
vanzari annual al produselor aplicant aplicant EMAS sau certificate ISO 14001
in cadrul Comunitatii

8
Aceste reduceri sunt cumulative.
9
Aceste reduceri sunt cumulative, dar nu vor depasi in total 50%
43
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Aceste taxe nu includ costuri de testare si verificare pe care aplicantii vor trebui sa le realizeze.

Cat de mult timp este posibil sa fie folosita eticheta ecologica pe un produs?

Criteriile de acordare a etichetei ecologice pentru un grup de produse sunt valabile o perioda de 3-5 ani in
conformitate cu Decizia Comisiei pentru un grup relevant de produse. Criteriile ecologice sunt revazute
inainte de expirare si pot fi revizuite. In situatia in care criteriile sunt revizuite trebuie reinoite contractele.
Daca criteriile sunt prelungite, automat si contractul va fi reinnoit, atat timp cat criteriul ramane valid. ticheta
ecologica poate fi utilizata de la data acordarii pana la sfarsitul perioadei de valabilitate a criteriului.

Consecintele utilizarii etichetelor ecologice nationale asupra exportatorilor din tarile in curs de dezvoltare

Producatorii din tarile in curs de dezvoltare critica schemele de ecoetichetare din UE, pe motiv ca pot sa
reduca sansele de acces pe piata. Firmele din afara UE sunt interesate in special de posibile dezvoltari
viitoare, cum ar fi:

• campaniile de marketing bazate pe utilizarea etichetelor ecologice,


• boicotarea de catre organizatiile de protectie a consumatorilor a produselor care nu au o eticheta
ecologica,
• reduceri de TVA pentru produsele ecoetichetate.

5.6. Eco-Eticheta in Romania

Prin transpunerea Regulamentului nr. 1980/2000/EEC privind stabilirea unei proceduri de acordare a
etichetei ecologice, a Deciziei nr.729/2000/EEC privind
contractul cadru referitor la conditiile de utilizare a
etichetei ecologice si Deciziei nr.728/2000/EEC
referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitare si
taxelor anuale pentru etichetare ecologica a fost
elaborata Hotararea Guvernului nr. 189/28 februarie
2002, privind stabilirea procedurii de acordare a
etichetei ecologice publicata in Monitorul Oficial nr. 166/
08 martie 2002.

Scopul introducerii etichetei ecologice a produselor


este de a promova produsele care au un impact redus
asupra mediului, pe parcursul întregului lor ciclu de
viaţă, în comparaţie cu alte produse aparţinând
aceluiaşi grup de produse.

44
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Hotărârea nu se aplică:

a) substanţelor sau preparatelor clasificate ca fiind foarte toxice, toxice, dăunătoare mediului, cancerigene,
toxice pentru reproducere sau mutagene, precum şi bunurilor fabricate prin procedee dăunătoare pentru
om sau pentru mediu şi care pot dăuna consumatorului în condiţii normale de utilizare;

b) produselor alimentare, băuturilor, produselor farmaceutice;

c) aparaturii medicale destinate utilizării în scopuri profesionale sau care este prescrisă ori utilizată de către
personal medical calificat, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Eticheta ecologică se acordă la cerere – pentru grupurile de produse care îndeplinesc următoarele
condiţii:

a) potenţial ridicat de protecţie a mediului, care să determine alegerea făcută de cumpărător;

b) avantaje competitive pentru producătorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii;

c) cerere mare de consum sau utilizare finală prin volumul de vânzări.

Eticheta ecologică va cuprinde informaţii simple, clare, exacte şi stabilite pe bază ştiinţifică în ceea ce
priveşte aspectele de mediu care sunt luate în considerare la acordarea etichetei ecologice, cat si informaţii
privind motivele pentru care s-a acordat eticheta ecologică.

Autoritatea competentă pentru acordarea etichetei ecologice este Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului,
pe langa care s-a înfiinţat Comisia Naţională pentru Acordarea Etichetei Ecologice, organ consultativ
cu rol în luarea deciziilor privind acordarea etichetei ecologice.10

Solicitările pentru acordarea etichetei ecologice pentru produsele introduse pe piaţă se înaintează acestei
comisii, de către agenţii economici - producători, importatori, prestatori de servicii sau comercianţi.

Constituie contravenţii11 săvârşirea următoarelor fapte:


a) nerespectarea de către solicitant a contractului privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice,
încheiat cu autoritatea competentă;
b) introducerea pe piaţă de produse care poartă eticheta ecologică fără să fi fost acordat dreptul de a purta
această etichetă;
c) refuzul solicitantului de a prezenta contractul referitor la condiţiile de utilizare a etichetei ecologice la
cererea organului de control;
d) publicitatea falsă sau înşelătoare ori utilizarea oricărei etichete care poate fi confundată cu eticheta
ecologică;
10
Comisia Naţională pentru Acordarea Etichetei Ecologice este formată din 2 reprezentanţi ai Ministerului Apelor şi
Protecţiei Mediului, un reprezentant al Ministerului Industriei şi Resurselor, un reprezentant al Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor, un reprezentant al Oficiului Concurenţei, 2 reprezentanţi ai instituţiilor de cercetare, 2
reprezentanţi ai cadrelor universitare, 2 reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale
11
se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei
45
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

e) prezentarea de către solicitant de date inexacte privind rezultatele procesului de evaluare a


performanţelor produsului.

Atentie:
• Comercianţii pot solicita acordarea etichetei ecologice numai pentru produsele introduse pe piaţă
sub numele propriei mărci.
• Autoritatea competentă trebuie informată în cazul modificării caracteristicilor produsului, chiar dacă
aceste modificări nu afectează respectarea criteriilor pe baza cărora s-a acordat eticheta ecologică.
• În cazul în care aceste modificări afectează respectarea criteriilor pe baza cărora s-a acordat
eticheta ecologică, este necesară o nouă solicitare pentru acordarea etichetei ecologice.
• Solicitarea pentru acordarea etichetei ecologice se face pentru un produs, chiar dacă acesta este
introdus pe piaţă sub unul sau mai multe nume de marcă.
• Autoritatea competentă primeşte solicitarea şi decide asupra acordării etichetei ecologice, pe baza
rezultatelor procesului de evaluare a performanţelor produsului.
• Solicitantul răspunde pentru exactitatea şi corectitudinea datelor şi informaţiilor furnizate autorităţii
competente.
• După acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice autoritatea competentă încheie cu
solicitantul un contract privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice.
• În cazul revizuirii criteriilor de acordare a etichetei ecologice aplicabile unui anumit produs, contractul
privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice se revizuieşte sau se reziliază, după caz.
• Se interzice folosirea etichetei ecologice pentru publicitate înainte de acordarea acesteia.
• Publicitatea etichetei ecologice se face numai pentru produsul care a primit acordul autorităţii
competente.
• Fiecare solicitare pentru acordarea etichetei ecologice unui produs este supusă plăţii unei sume ce
reprezintă tariful pentru procesarea solicitării respective.

Forma etichetei ecologice

Eticheta ecologică se acordă produselor care respectă criteriile privind toate aspectele de mediu
importante. Aceasta va cuprinde informaţii pentru consumatori, prezentate în schema următoare.

Eticheta ecologică este alcătuită din două părţi: rubricile 1 şi 2, după cum urmează:

ETICHETA ECOLOGICA

Numarul de inregistrare al contractului:

Rubrica 1, Rubrica 2, 70 mm 100 mm

Rubrica 2 conţine informaţii privind motivele acordării etichetei ecologice. Aceste informaţii trebuie să
vizeze cel puţin unul şi cel mult trei tipuri de impact asupra mediului. Informaţiile sunt prezentate sub forma
unui text descriptiv scurt.

Exemplu:

* poluare redusă a aerului * eficient din punct de vedere energetic * toxicitate redusă
Rubricile 1 şi 2 se folosesc împreună atunci când este posibil, iar atunci când spaţiul este limitat, în cazul
produselor de dimensiuni mici, rubrica 2 poate fi omisă în anumite cazuri, numai dacă eticheta ecologică
46
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

completă este folosită şi pe alte aplicaţii privind acelaşi produs. De exemplu, rubrica 1 poate fi folosită ca
atare pe produs dacă eticheta ecologică completă este prezentă pe ambalaj, broşuri informative sau pe
alte materiale difuzate la punctele de vânzare.
Specificaţiile etichetei ecologice
GRUPURI DE PRODUSE pentru care se stabilesc
Eticheta ecologică cuprinde două rubrici:
criteriile de acordare a etichetei ecologice
1. Rubrica 1 cuprinde simbolul etichetei romanesti
ecologice. Acesta este o floare pe fond alb cu 6 1. Maşini de spălat vase
2. Aparate frigorifice
petale, sub formă de cercuri, colorate alternativ
3. Maşini de spălat rufe
în roşu, galben şi albastru, şi frunze colorate în 4. Detergenţi pentru vase
5. Detergenţi pentru rufe
verde; centrat se scriu iniţialele "RO" cu font
6. Lacuri şi vopsele pentru uz gospodăresc
Times New Roman 12. Componentele R şi O 7. Vopsele de interior şi lacuri
8. Produse textile
ale marcajului RO trebuie să aibă aceeaşi
9. Încălţăminte
dimensiune pe 10. Lenjerie de pat şi cămăşi
11. Becuri
verticală care nu trebuie să fie mai mică de 3 12. Hârtie pentru copiere
13. Hârtie pentru şerveţele
mm; diametrele celor 6 cercuri au aceeaşi
14. Hârtie de toaletă
dimensiune care nu trebuie să fie mai mică de 5 15. Role de hârtie pentru bucătărie
16. Computere personale
mm. Lungimea simbolului este de 40 mm, iar
17. Computere portabile
lăţimea de 30 mm. 2. Rubrica 2 cuprinde textul 18. Saltele de pat
19. Amelioratori pentru sol şi mediu de creştere
descriptiv. Textul se va scrie integral în negru,
20. Produse de curăţat pentru uz general şi produse
cu font Times New Roman 12. Fondul este alb. de curăţat pentru instalaţii sanitare
21. Detergenţi pentru spălarea manuală a veselei.
NOTĂ: În cazul în care simbolul etichetei,
trebuie mărit sau micşorat, este necesar să se respecte proporţiile prezentate în schiţa de mai sus.

Hotararea 189 / 28 februarie 2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice, prevede
printre altele si:

a. Tarife pentru solicitarea acordării etichetei ecologice

Fiecare solicitant al etichetei ecologice plăteşte autorităţii competente un tarif pentru solicitarea acordării
etichetei ecologice.

Solicitările pentru acordarea etichetei ecologice sunt supuse plăţii unui tarif care acoperă costurile necesare pentru
procesarea solicitării; nivelul tarifului pentru procesarea cererii este de 5.000.000 lei.

În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi al producătorilor de bunuri şi al prestatorilor de servicii tariful pentru
solicitare se reduce cu 25%.

b. Costuri pentru testare şi verificare

Tariful pentru solicitarea acordării etichetei ecologice nu include costurile pentru testarea sau verificarea produselor în
procesul de evaluare a performanţelor acestora, în conformitate cu criteriile specifice de acordare a etichetei
ecologice. Costurile acestor testări şi verificări se suportă de către solicitanţi.

47
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

6. Managementul de Mediu – instrument


valoros in cresterea competitivitatii
firmelor pe Piata Comuna Europeana

O multime de factori influenteaza luarea deciziei de a implementa un Sistem de Managementul Mediului / a


certifica un produs cu Eticheta Ecologica, si implementarea cu succes a acestuia, in cadrul unei companii.
Am considerat insa urmatorii factori ca fiind de o importanta deosebita pentru luarea unei astfel de decizii.
Toti acestia pot fi va vor ajuta sa raspundeti in cunostiinta de cauza la cea mai importanta intrebare: va
duce Sistemul de Managementul Mediului la cresterea competitivitatii afacerii mele?

Factori in luarea deciziei de a implementa EMAS / Eticheta Ecologica:

1. Decizia de implementare

Indiferent dacă Sistemul de Managementul Mediului se implementează la nivel corporativ sau la nivel local
(de fabrică) următoarele motive stau la baza procesului decizional:

• Dezvoltare durabilă, responsabilitate socială şi îmbunătăţirea performanţelor;

• Asigurarea conformităţii cu legislaţia şi reducerea riscurilor şi a responsabilităţilor;

• Imaginea companiei şi procesul de solicitare a autorizaţiei de mediu;

• Îndeplinirea cerinţelor lanţului de furnizori;

• Creşterea oportunităţilor de piaţă şi a competitivităţii.

Este important să se facă distincţia dintre principalele forţe directoare ale managementului şi avantajele
posibile pe care le oferă un SMM. Forţele directoare sunt legate în special de factorii critici pentru afacere
pentru îmbunătăţirea acesteia în totalitatea sa.

Aceste forţe directoare pot fi găsite şi în studiile de caz incluse în acest manual în Capitolul 7. În secţiunea
2 vom privi mai atent aceste forţe directoare.

2. Relatia performantelor de mediu cu cele de piata

Conducerea corporativă reprezintă o noţiune de actualitate care umple paginile de noutăţi ale revistelor de
afaceri, companiile fiind puse în faţa faptului că trebuie să îşi îmbunătăţească performanţele nu numai la

48
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

nivel financiar. Aceasta se dovedeşte a fi o modificare benefică pentru cei care şi-au implementat sisteme
de contabilitate care includ performanţa de mediu şi cea socială corelate cu rezultatele financiare.
Cercetătorii sunt de părere că afacerile care au introdus coduri etice pentru conducerea afacerii în ultimii
cinci ani au o valoare adăugată ridicată pe piaţă.

Bursa de valori solicită companiilor listate să îşi analizeze procedurile de control intern pentru gestionarea
riscurilor strategice cu scopul de a proteja valorile acţionarilor. Companiile listate fac o declaraţie în raportul
anual şi descriu procedurile pentru această analiză.

Pentru ca organizaţiile să îşi îmbunătăţească performanţele sociale şi de mediu este importantă o abordare
strategică pentru angajarea părţilor interesate în stadiile iniţiale şi pentru comunicarea acestpr eforturi
odată cu îmbunătăţirea performanţelor.

Interesele părţilor interesate variază de la clienţii care îşi doresc informaţii cu privire la aspectele de mediu
şi sociale asociate cu produsele companiilor, vecinii care doresc să ştie impactul de mediu, economic şi
social al unei companii locale, sau grupurile de presiune care doresc să cunoască acţiunile companiei
pentru a răspunde problemelor legate de încălzirea globală, drepturile omului şi alte aspecte. Asigurătorii
ar putea dori să ştie cât de durabilă este o anumită afacere. Raportarea corporativă oferă clienţilor
oportunitatea de a planifica şi anticipa anumite situaţii, în loc să reacţioneze numai în momentul în care
aceste probleme apar. Asigurarea raportului reprezintă o practică obişnuită pentru a putea înţelege
cerinţele care rezultă din rapoartele, datele şi informaţiile care pot fi verificate în mod independent.

3. Conformitate, riscuri şi responsabilităţi

Asigurarea conformităţii cu legislaţia

Asigurându-se că respectă legislaţia de mediu aplicabilă, o companie poate evita posibilitatea de a fi


amendată de către autorităţile de reglementare pentru neconformităţile sale precum şi publicitatea adversă
care poate însoţi aceste amenzi. Implementarea unui sistem de management de mediu necesită
angajamentul pentru conformitatea cu reglementările de mediu şi de aceea poate reprezenta cadrul
general pentru implementarea de instrumente care să asigure respectarea legislaţiei, cum ar fi programe
de audit de conformitate, liste de verificare a conformităţii şi sisteme de control al datelor.

Anticiparea legislaţiei viitoare

Dezvoltarea conştientizării modificărilor legislative permite companiilor planificarea acestor modificări şi


luarea celor mai adecvate decizii referitoare la investiţii. Daca o companie nu este conştientă de legislaţia
propusă poate face investiţii aflând ulterior că acestea nu sunt adecvate dacă şi când noua legislaţie va fi
adoptată. De asemenea, o companie poate afla de modificările legislative în ultimul moment şi poate fi
forţată să face investiţii rapide pentru a respecta cerinţele legislative. Cunoaşterea în prealabil a

49
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

schimbărilor legislaţiei permite o perioadă de timp mai lungă pentru a face investiţiile necesare prevenind
posibilele probleme de lichidităţi.

Riscuri şi responsabilităţi

Riscurile de mediu, sociale şi economice pot fi costisitoare şi pot crea incertitudini semnificative pentru
companii. Problemele se desfăşoară adesea pe scară largă şi este dificilă asimilarea acestora de către
manageri în procesul de luare a deciziei la timpul potrivit. În acelaşi timp consumatorii etici la nivel mondial
schimbă modul în care companiile publice îşi derulează afacerile. Piaţa de investiţii responsabilă social
prezintă oportunităţi excelente pentru companiile care aplică principii de investiţii sănătoase din punct de
vedere social, de mediu şi etic.

Riscul de mediu reprezintă unicul risc ascuns pentru multe companii. Realizând evaluarea riscurilor de
mediu ca parte a procesului sistemului de management de mediu există posibilitatea de reducere a riscului
de apariţie a evenimentelor care ar putea avea efecte negative de mediu. Băncile, companiile de asigurări
şi investitorii îşi bazează deciziile pe evaluarea riscurilor. Cu cât un risc este mai ridicat cu atât este mai
puţin probabil să se obţină un împrumut de la bancă sau ca investitorii să investească iar primele de
asigurări sunt mai ridicate. De aceea reducerea riscurilor de mediu este văzută pozitiv de toate părţile
menţionate anterior punând compania într-o poziţie avantajoasă pentru a obţine împrumuturi, pentru a
acoperi primele de asigurări şi pentru a atrage investiţiile.

4. Imaginea şi procesul de solicitare a autorizaţiei de mediu

Implementarea SMM va da un mesaj pozitiv autorităţilor demonstrând responsabilitatea organizaţiei


referitoare la protecţia mediului. Avantajul va fi legat de solicitarea pentru autorizaţia de mediu precum şi
regimul de inspecţie.

O autorizaţie în conformitate cu IPPC, aşa cum este menţionat în Articolul 5 al Directivei pentru Prevenirea
şi Controlul Integrat al Poluării (Articolul 9 din legislaţia românească), cere printre altele:

• Managementul controlului poluării • Managementul energiei


• Prevenirea poluării • Managementul emisiilor (inclusiv Monitorizare
şi reducere)
• Gestiunea materialelor (materii prime şi
auxiliare) • Tehnici (BAT)
• Administrarea deşeurilor • Managementul incidentelor şi accidentelor.
• Managementul apelor
Abilitatea de a demonstra un sistem sănătos de management de mediu poate conduce la o atitudine mai
“relaxată” a autorităţilor, de exemplu: reducerea numărului de inspecţii solicitate pe an. Aceasta ar putea fi
un motiv pentru care şi companiile care nu sunt reglementate prin IPPC să îşi implementeze SMM deşi în

50
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

general procesul de autorizare de mediu este întotdeauna mai uşor pentru o companie care are o
autorizaţie de mediu.

5. Respectarea cerinţelor lanţului de furnizori

Un număr mare de organizaţii cere furnizorilor lor să demonstreze că au un sistem de management de


mediu sănătos şi sunt pregătite să renunţe la cei care nu au un asemenea sistem. În unele cazuri existenţa
unei politici de mediu nu este considerată o dovadă suficientă pentru un management de mediu sănătos şi
se cer dovezi suplimentare care să arate că o companie ia măsurile necesare pentru a îndeplini
angajamentele asumate în politica de mediu. Implementarea şi funcţionarea unui sistem de management
de mediu efectiv este o măsură din ce în ce mai necesară pentru a câştiga sau a păstra statutul de furnizor
al unei organizaţii mari.

Clienţii şi clienţii finali cer din ce în ce mai mult ca produsele pe care le achiziţionează să genereze un
impact minim asupra mediului şi persoanelor. Se pune accentul pe produse care să îndeplinească – în
toate stadiile ciclului de viaţă – principiile fundamentale ale dezvoltării durabile pentru a fi acceptate de
către societate.

Aceasta înseamnă că nu mai este importantă numai utilizarea produsului. Companiile trebuie să se asigure
că folosesc materii prime care rezultă în mod durabil, producţia se realizează în condiţii de muncă care
asigură securitatea şi sănătatea angajaţilor şi nu poluează mediul, ambalarea şi transportul se realizează
optimizat, produsele sunt testate şi marketingul se realizează în mod responsabil şi etic, se consideră re-
folosirea reciclarea şi eliminarea finală a produsului sunt considerate din stadiul de proiectare. Este
important ca efectele nedorite de sănătate şi securitate sau cele asupra mediului sunt analizate şi evitate.
Introducerea eco-etichetării este parte a acestei abordări.

6. Creşterea oportunităţilor de piaţă şi a competitivităţii

Considerentele legate de imagine şi administrarea lanţului de furnizori pot fi factori semnificativi în corelare
cu creşterea oportunităţilor de piaţă şi a competitivităţii companiilor. Costurile reduse de producţie care
rezultă din implementarea unui SMM şi imaginea publică pozitivă rezultată din publicarea unei performanţe
de mediu semnificative pot conduce la creşterea vânzărilor companiei şi câştigarea unei cote de piaţă
superioare. Legat de administrarea lanţului de furnizori este cunoscut faptul ca o companie este selectată
mai uşor de către clienţi în cazul în care are un sistem de management de mediu solicitat de respectivul
client.

51
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

7. Factori critici de succes pentru afacere


Factorii critici pentru o afacere:
În legătură cu SMM este important să se înţeleagă factorii
• Costuri;
critici (de succes) pentru afacere.
• Eficienţă şi productivitate;
Factorii critici au legătură cu forţele directoare pentru • Cercetare şi dezvoltare;
implementarea SMM şi avantajele acestuia. Îmbunătăţirea • Managementul lanţului de furnizori;
afacerii este legată de factorii critici pentru operaţiile care • Satisfacţia clienţilor;
influenţează în mod direct performanţele unei companii: • Organizare;
• Forţa de muncă;
• Concurenţa;
Sistemul de management de mediu, dacă este
• Imaginea;
implementat în conformitate cu anumite reguli şi
• Riscuri şi responsabilităţi.
standarde, poate avea efecte pozitive asupra fiecăruia din
factorii critici în afaceri. Unii dintre factorii critici au o legătură strânsă cu forţele directoare iar alţii pot avea
o legătură mai strânsă cu avantajele implementării unui SMM.

Cum se pot considera factorii critici pentru afacere în implementarea SMM atunci când managementul ia o
decizie? Pentru a obţine îmbunătăţirea afacerii prin implementarea SMM se va ţine cont de câteva reguli
de bază:

• Top-managementul este conştient de importanţa şi avantajele SMM;

• Implementarea sistemului de management este sprijinită de către toţi reprezentanţii la nivel înalt în
toate departamentele care influenţează factorii critici;

• Angajaţii sunt informaţi şi sunt conştienţi cu privire la elementele SMM care le vor influenţa activităţile;

• Sistemul trebuie să aibă o structură de tipul Planificare – Realizare – Verificare – Acţiune;

• Sistemul trebuie să fie practic, cu o structură deschisă şi uşor de utilizat;

• Furnizează informaţii publicului şi comunităţii de afaceri;

• Ar trebui să rezulte în îmbunătăţirea performanţei generale;

• Sistemul poate fi certificat de către o terţă parte pentru a se realiza o evaluare obiectivă.

Standardele care pot fi folosite, cum ar fi ISO 14001 sau EMAS reprezintă instrumente sistematice care
oferă companiilor cadrul general pentru implementarea SMM. Sunt realizate în aşa fel încât SMM poate fi
integrat cu factorii critici pentru afacere, cu cerinţe suplimentare pentru a controla şi îmbunătăţi
performanţa de mediu.

52
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Avantajele managementului de mediu

Avantajele implementării SMM derivă din relaţia între factorii critici de succes. Aceste avantaje reprezintă
valoarea adăugată a sistemului de management de mediu dar în procesul de decizie nu pot fi considerate
ca forţe directoare. Ele nu sunt direct controlate de către standarde dar pot fi considerate atunci când se ia
decizia de implementare a unui sistem de management de mediu.

Există o serie de avantaje pentru implementarea unui


SMM şi acestea pot include:

a) Costuri

b) Eficienţă şi productivitate

c) Cercetare şi dezvoltare

d) Satisfacţia clienţilor

e) Organizaţia

f) Forţa de muncă / Capitalul intelectual

a) Costuri

Majoritatea oamenilor doresc să protejeze mediul înconjurător. Totuşi, multe companii se tem că
există o contradicţie între dorinţa lor de a proteja mediul şi dorinţa de a păstra costuri scăzute
pentru o afacere de succes.

Vestea bună este că multe companii au descoperit că, nu numai că îmbunătăţirea performanţei de
mediu nu numai că nu creşte costurile, dar conduce la reducerea acestora.

conomisirea costurilor este adesea legata de alte avantaje şi poate reprezenta un factor important
de decizie în proiecte legate de alte avantaje în cadrul unei companii. Reducerea costurilor poate fi
realizată prin schimbări cum ar fi:

™ Eficienţa proceselor
™ Proiectarea produsului
™ Eliminarea deşeurilor
™ Producerea de materii prime
™ Infrastructură
™ Ambalare şi transport

53
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

b) Eficienţă şi productivitate

Îmbunătăţirea eficienţei şi a productivităţii sunt adesea legate de departamentele tehnice şi de cele de


calitate. Concentrarea pe utilizarea Celor mai bune Tehnici Disponibile poate conduce la îmbunătăţirea
eficienţei şi a productivităţii pe termen lung. Proiectele de îmbunătăţire e cel mai bine să fie iniţiate cu o
echipă, prin analizarea tuturor factorilor de îmbunătăţire. Cele mai bune îmbunătăţiri se obţin prin implicare
în echipă a tuturor specialiştilor relevanţi din cadrul companiei. Pentru proiectele mari este important să se
realizeze un studiu de fezabilitate pentru a se investiga dacă proiectul va conduce într-adevăr la
îmbunătăţirea preconizată. Acesta poate fi folosit ca informaţie pentru investiţii (cheltuieli de capital) şi
pentru a se rezerva sumele necesare în buget. Ca etapă ulterioară se pot realiza încercări şi reglaje pentru
echipamente.

Îmbunătăţirea eficienţei proceselor existente: Optimizarea performanţei proceselor existente


minimizează cantitatea de materii prime folosită, consumul de energie şi producţia de deşeuri. Reducerea
consumului de materii prime şi energie şi reducerea cantităţii de deşeuri produse reprezintă acţiuni
benefice pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu iar costurile reduse asociate acestor acţiuni sunt
benefice pentru afacere. Întreţinerea adecvată a echipamentelor este importantă pentru minimizează
costurile pentru perioadele de revizie şi pierderea de resurse asociată cu perioadele de oprire şi pornire a
echipamentelor.

Introducerea de procese eficiente: Introducerea de procese noi şi mai eficiente reduce consumul şi
pierderile de producţie. Multe companii sunt capabile să facă economii substanţiale de costuri prin
reducerea cantităţilor de materii prime, energie şi apă pe care le utilizează.

Materiile prime:

O data ce bunurile sunt produse acestea trebuie ambalate şi transportate. Este posibil să se facă economii
în aceste zone în acelaşi timp îmbunătăţindu-se performanţa de mediu.

Aşa cum am menţionat mai sus, îmbunătăţirea eficienţei proceselor va reduce cantitatea de deşeuri
produse. Generarea de deşeuri poate fi urmată de reutilizare sau vânzare la o altă companie care pot
folosi aceste deşeuri evitându-se astfel şi costurile pentru eliminarea deşeurilor.

c) Cercetare şi dezvoltare

Este posibil să se reproiecteze un produs pentru a reduce cantitatea de resurse conţinută menţinându-se
nivelul serviciilor pe care le oferă. Totuşi, nici ISO 14001 nici EMAS nu sunt concentrate pe produs.

d) Satisfacţia clienţilor

Satisfacţia clienţilor este un element al managementului lanţului de furnizori şi poate reprezenta o forţe
directoare pentru implementarea sistemului de management de mediu. Chiar şi atunci când clienţii nu
54
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

solicită în mod specific un sistem de management de mediu certificat, acesta poate avea avantaje
suplimentare. Clientul consideră concentrarea pe protecţia mediului a furnizorului ca un beneficiu al relaţiei
pentru un transport mai eficient, ambalare şi produse care nu afectează mediul.

e) Organizaţia

SMM se implementează adesea ca sistem integrat cu sistemul de management al calităţi existent.


Organizaţia în totalitatea sa va beneficia având proceduri pentru comunicare internă şi externă,
conştientizare şi bună gospodărire, precum şi relaţii mai bune cu terţii. De asemenea SMM se dovedeşte a
fi un instrument valoros pentru îmbunătăţirea performanţelor afacerii în totalitate, în legătură cu factorii
critici pentru afacere.

f) Forţa de muncă / Capitalul intelectual

Multe persoane sunt preocupate de protecţia mediului. Implementarea unui sistem de management de
mediu poate genera entuziasm în rândul angajaţilor permiţându-le acestora să îşi manifeste grija faţă de
mediu în mod practic, contribuind la îmbunătăţirea performanţelor de mediu. Reacţiile pozitive primit de la
public şi terţi referitor la companie poate rezulta într-un motiv de mândrie pentru angajaţi: a face parte dintr-
o companie care are grijă de mediu, nu numai pentru vecinătatea directă în prezent, dar şi pe distanţe mari
şi pentru viitor, pentru a avea aceleaşi condiţii de viaţă şi oportunităţi de angajare pentru următoarele
generaţii.

55
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

7. Rolul organizaţiilor patronale în


promovarea practicilor in
Managementul Mediului

O organizatie patronala trebuie sa reprezinte promotorul unei economii de piaţa funcţionale, bazată pe
competiţie, creativitate si parteneriat social. Organizaţiile patronale trebuie sa funcţioneze ca centre de
resurse pentru membrii săi, oferind servicii de informare şi instruire.

În contextul integrării României la Uniunea Europeana rolul Organizaţiilor patronale este unul şi mai
important, deoarece acestea trebuie să sprijine companiile româneşti pentru a se adapta rapid la legislaţia
în schimbare şi pentru a răspunde cerinţelor legislaţiei europene.

În acest context protecţia mediului are o importanţă deosebită iar organizaţiile patronale îşi adaptează
activităţile de informare, conştientizare şi instruire pentru a sprijini companiile membre în implementarea
cerinţelor europene legate de protecţia mediului.

În Europa, conştientizarea
referitoare la protecţia
EVOLUTIA MANAGEMENTULUI DE mediului a început în anii
MEDIU 1995 EMAS/ Raportare 60 odată cu înţelegerea

Certificare efectelor pe care le are

1990 poluarea asupra diminuării


Standardele SMM
(BS7750, ISO 14001) stratului de ozon şi
1985
Managementul de mediu: SMM & schimbărilor climaterice
Auditul
(încălzirea globală).
1980 Coordonatorii de mediu
Aceasta a fost perioada în
1975 Procesul – Abordare integrata
care au început să se
1970 Abordarea “End of Pipe” impună limite de emisie
pentru anumiţi poluanţi iar
1964
Constientizare asupra mediului companiile au fost nevoite
1962
să implementeze soluţii de
tratare a efectelor asupra
mediului (aşa numitele soluţii „end of pipe” cum ar fi filtre pentru anumiţi poluanţi, incineratoare, etc).

În anii 70 s-a încercat o optimizare a proceselor tehnologice pentru ca acestea să afecteze cât mai puţin
mediul.

56
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

În anii 80 au apărut în cadrul companiilor coordonatorii mediu sau responsabilii protecţia mediului. Aceştia
au contribuit la crearea managementului de mediu deoarece toate acţiunile lor se concentrau pe protecţia
mediului. Legislaţia de mediu s-a dezvoltat din ce în ce mai mult şi a apărut noţiunea de audit de mediu,
referindu-se în special la verificarea gradului de îndeplinire a legislaţiei (ceea ce azi numim audit de
conformitate cu cerinţele din autorizaţia de mediu).

În 1993 ISO – Organizaţia Internaţională a început să dezvolte ceea ce avea să devină cel mai cunoscut şi
mai aplicat standard de management de mediu din lume: ISO 14001:1996.

Din 1996 de la publicarea standardului ISO 14001 la nivel mondial sunt peste 36000 companii care au un
sistem de management de mediu certificat pe baza ISO 14001:1996. În România sunt numai 50 de
companii care au un sistem de management de mediu certificat. De aceea organizaţiile patronale
promovează certificarea sistemului de management de mediu, ca o bună practică pentru respectarea
legislaţiei referitoare la mediu şi pentru realizarea unor performanţe de mediu.

Organizaţiile Patronale şi-au readaptat structurile pentru a răspunde acestor cerinţe înfiinţând centre de
informare şi instruire pentru companiile membre. Aceste centre au următoarele obiective:

- informarea agenţilor economici cu privire la legislaţia naţională şi europeană referitoare la protecţia


mediului

- organizarea de activităţi de instruire în domeniul protecţiei mediului pentru companiile din diferite
ramuri industriale

- editarea de publicaţii referitoare la cele mai bune practici de protecţia mediului

- promovarea de proiecte pentru finanţarea activităţilor menţionate anterior.

În contextul în care Guvernul României consideră prioritară implementarea sistemelor de management de


mediu în cadrul companiilor româneşti, sprijinind din punct de vedere financiar această activitate (vezi
programe din Planul Naţional de Cercetare - Dezvoltare de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării precum şi
Programul pentru Creşterea Competitivităţii Produselor Industriale coordonat de către Ministerul
Economiei), organizaţiile patronale au rolul de centru de informare şi de pregătire a companiilor pentru
implementarea şi certificarea în conformitate cu cerinţele ISO 14001:1996. Rolul Organizaţiilor patronale
este unul deosebit de important, deoarece ele trebuie să funcţioneze ca şi centre de resurse având atribuţii
de :

- informare
- instruire
- pregătire pentru acces la fonduri
- asistenţă tehnică pentru implementarea de proiecte de finanţare

57
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

8. Studii de caz privind folosirea


EMAS si a Etichetei Ecologice
Cuprins:
7.1. Implementarea EMAS
A) APPOR Ltd. – Marea Britanie
B) Ecover Products NV – Belgia
C) Continental Automotive Products – Romania, Timisoara
7.2. Etichetarea Ecologica
D) Lenzing Fibers – Austria
E) Gunther - Germania
F) Van der Bosch - Olanda

Structura generala a studiilor de caz:

Date generale şi date specifice activităţii

Motivele implementarii EMAS / Etichetei Ecologice

Paşii implementării

a) Identificarea aspectelor de mediu

b) Prevederi legale şi alte cerinţe

c) Structura şi responsabilitate

d) Instruire, conştientizare şi competenţă

e) Comunicare internă

f) Documentaţia sistemului de management de mediu

g) Auditul sistemului de management de mediu

h) Costuri

i) Parteneri (consultanţă, promovare)

j) Rezultate: beneficii

Planuri de viitor

58
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

A) APPOR Ltd - Marea Britanie

Activitate: Producţia echipamentelor de distribuţie automată

Numar de angajati: 39

Contact: Sue Bodill - Manager General


Duffield Road Industrial Estate,
Little Eaton, Derby, DE21 5EG England
Tel: +44-1332-832455, Fax: +44-1332-834427

1. Informaţii despre companie


Appor Limited este o companie privata fondata in 1965. Compania produce sisteme automate de distribuţie
de înaltă calitate, având o cifră de afaceri anuală de 1,6 milioane £ (aproximativ US 2.68 millioane $). În
prezent compania are o fabrică modernă cu 39 de angajaţi. Compania este localizată într-o zonă turistică
langă districtul Derbyshire Peak.
Appor areo reputaţie internaţională ca producător de distribuitoare automate. În prezent principalul produse
sunt distribuitoarele automate de săpun. Appor are o bază de distribuţie vastă pentru Marea Britanie şi
export în toată lumea. Cele mai mari pieţe sunt UE, America de Nord şi Asia. Compania şi-a diversificat
activitatea în designul de interior şi de asemenea a adăugat în ofertă câteva produse noi. Produsele sunt
fabricate utilizându-se o mare varietate de materiale plastice prin procesul de injectare în mulaje care care
la rândul lui generează deşeuri sub formă de „material iniţial”. Acest proces consumă majoritatea
electricităţii utilizate la faţa locului.
Suplimentar la angajamentul în inovarea produselor, Appor se implică foarte serios în dezvoltarea
personalului şi training. În 1991 Appor a devenit una din primele companii din Marea Britanie care a primit
acreditarea „Investors in People”, acreditate reînnoita in 1994 şi 1997. Appor este de asemenea acreditată
ISO 9002: 1992, ISO 9001 din 1994. Sistemul de management de mediu al companie a fost înregistrat la
EMAS in Decembrie 1997 iar obiectivul este certificarea SMM în conformitate cu ISO 14001:1998.

2. Motivele implementarii EMAS


Decizia companiei de a implementa un sistem de management de mediu a fost una pro-activă pentru ca nu
erau presaţi de clienţi sau de alte părţi interesate să o facă. Principalul motiv pentru implementarea unui
SMM erau oportunităţile pentru:
• Îmbunătăţirea performanţei de mediu
• Crearea beneficiilor economice cum ar fi economisirea prin reducerea deşeurilor (plastice şi de
împachetare), creşterea imaginii firmei şi crearea avantajului competiţional
• Îmbunătăţirea mediului de lucru

3. Pasii Implementarii EMAS


Obiectivul major al companiei în implementarea managementului de mediu este realizarea, producţia si
furnizarea pruduselor într+un mod care să corespundă cerintelor legislative aplicabile tipului de activitate şi
de a controla atât impactele de mediu interne si externe ale operaţiilor realizate.
Appor a participat în proiectul pilot al Comisiei Europene de implementare a EMAS în IMM-uri.
Acolo unde este posibil SMM-ul a fost integrat cu sistemul de management al calităţii existent ISO 9001
astfel încât managementul de mediu să devină parte a operaţiunilor zilnice. Aceasta înseamnă că pentru a
59
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

satisface cerinţele EMAS, SMM-ul a fost dezvoltat astfel încât să îndeplinească de asemenea şi cerinţele
ISO 14001 (pentru ca este compatibil cu ISO 9001) împreuna cu cerinţele documentului de legătură între
seria EN ISO 14000 şi regulamentele UE pentru EMAS, publicate de Comitetul European de
Standardizare.
3.1 Identificarea aspectelor semnificative de mediu
Appor are ca obiectiv reducerea deşeurilor şi consumul de resurse, ca energie, combustibili şi materii
prime. Va fi considerată şi introdusă pe cât posibil sursa materiilor prime care sunt mai puţin daunătoare
mediului. De asemenea are ca obiectiv reducerea şi eliminarea emisiilor poluante care au efecte
semnificative asupra mediului. aims to reduce waste and the consumption of resources, such as energy,
fuels and raw materials.
Appor a realizat o evaluare iniţială de mediu în 1997. Dna. . Alyson Bott, Coordonatoarea asigurării calităţii
şi trainingului în Appor este responsabilă pentru înregistrarea impactelor de mediu ale companiei. O seie
de evaluări ale riscului au fost înreprinse ca parte a acestei evaluări. Rezultatele acestor evaluări sunt
înregistrate într+o bază de date electronică. Semnificaţia diveritelor impacte este stabilită pe baza factorilor
de risc si măsurilor de control şi prin utilizarea metodei ABC, vezi exemplul 1, Seciunea 4Ş Cum sa
realizezi o evaluare iniţială de mediu. Rezultatele acestei evaluări sunt împărţite după cum urmează: A -
impact mare, B – impact mediu, C – impact mic.
Ariile de impact mare sunt tratate cu prioritate. Odată ce aceste arii de impact au fost rezolvate, sunt
rezolvate ariile cu impact mediu şi mic până ce sunt implementate toate acţiunile. Aspectele de mediu sunt
revăzute la fiecre 6 luni.
Principalele arii de impact de mediu identificate de companie pe parcursul reviziei iniţiale:
• Validarea internă a realizării unui proiect curent, care daca nu este controlat în întregime, are
potenţial să contamineze cursul de apă local.
• Depozitarea de uleiuri reziduale care au potenţial de a polua cursul local al apei.
• Scurgeri sau drenări de conţinuturi din turnurile de răcire care aveau de asemenea potenţial poluant
asupra cursului local al apei.
• Depozitarea deşeurilor, substanţelor periculoase şi uleiurilor reziduale.
• Consumul de energie în procesul de producţie.
• Procedurile de urgenţă.
Aspectele menţionate mai sus au fost identificate prin procesul de monitorizare al companiei care a fost
asistat în mare parte de procesul iniţial de evaluare. Următoarele puncte funizează câteva exemple despre
modul în care Appor Ltd. A redus impactul de mediu.
Emisii: Appor a realizat că îmbunatăţirile pot fi implementate în procedura de testare a noilor produse şi în
acest sens a introdus măsuri de control pentru prevenirea oricărei deversări neautorizate.
Uleiuri: Appor a sigilat tancul de depozitare a deşeurilor de tip ulei pentru a reduce posibila poluare a
mediului prin scurgeri sau incendii. Containerele de deşeuri depozitate în afara clădirii vor fi clar marcate
iar conţinutul acestora va fi clar marcat.
Energie: Măsurătorile arată că utilizarea de electricitate per kilogram de plastic achiziţionat a fost în medie
de 2.2 kWh în perioada Ianuarie – Iulie 1997. Compania are ca obiectiv reducerea acesteia la 2.0 kWh în
următorii trei ani.
Turnul de răcire: Turnul de răcire al Appor are un potenţial impact asupra mediului datorită necesarului
de dozare chimică a apei. Au fost întreprinse acţiuni pentru a controla acest potenţial impact. Turnul de
răcire are un potenţial impact asupra mediului datorită necesarului de dozare chimică a apei. Au fost
întreprinse acţiuni de control a acestui potenţial impact. Turnul de răcire a fost înregistrat la autoritatea
locală şi este monitorizat regulat atât de angajaţii Apport cât şi de contractori din afara companiei.
Suplimentar la principalele statistici identificate anterior, Appor monitorizează în prezent:

60
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

• Cantitatea de plastic eliberată în mediul înconjurător pentru a reduce deşeurile sau pentru a le
îndrepta spre direcţii de reciclare.
• Procentul de plastic eliberat în relaţie cu cantitatea totala achiziţionată, obiectivul fiind reducerea
acestei raţii
• Cantitatea de electricitate consumată per kg de pastic achiziţionat ca indicator al eficienţei energetice
a proceselor de producţie.
3.2. Stabilirea cerintelor legale
Appor a dezvoltat un registru al legislaţiei de mediu de care este responsabil Coordonatorul de training şi
asigurarea calităţii. Pentru a îl ţine la zi cu legislaţia în domeniu, Appor se informează din periodicele
relevante. Este abonat la Croner Environment Briefing, un periodic din Marea Britanie despre legislaţia de
mediu. Appor este de asemenea membru al Asociaţiei de afaceri şi mediu (BEA), care furnizează ţine
companiile informate la zi cu privire la legislaţia de mediu. În cazul în care apare o ne-conformitate cu
legea, Appor urmează procedurile dezvoltate în contextul sistemului de calitate existent.
3.3. Organizarea personalului
Reponsabilităţile managementului de mediu sunt împărţite între diverse departemente relevante:
aprovizionare, producţie, finanţe, resurse umane, top-management, dezvoltarea producţiei, vânzări.
Coordonatorul de training şi asigurarea calităţii are responsabilitatea generală asupra sistemului de
management de mediu. Resposabilităţile de mediu sunt documentate în manualul calităţii al companiei.
3.4. Instruirea personalului
Trainingul se desfăşoară pentru a asigura conştientizarea minimă necesară printre angajaţi. Trainingul a
fost organizat de BEA şi a fost foarte bine primit de angajaţi. S+a desfăşurat de asemenea un training
specific fiecărui post. Instruirea pe probleme de mediu este inclusă în planul de dezvoltare a competenţelor
companiei. Trainingul intern a fost susţinut de Coordonatorul de training şi asigurarea calităţii. Decizia ca
trainingul să fie susţinut intern sau extern depinde de nivelul abilităţilor şi cunoştinţelor cerute. Programul
de training al competenţelor din companie asigură reevaluarea subiectelor de instruire la fiecare şase luni.
3.5. Comunicare interna
Politica de mediu a Appor este susţinută de management la cel mai înalt nivel şi comunicată angajaţilor de
la toate nivelurile care la rândul lor, pe baza programului de Dezvoltare a Resurselor Umane foarte bine
stabilit şi a culturii Investors in People, susţin compania în misiunea ei către implicarea totală în
îmbunătăţirea mediului. Ca rezultat al culturii generale a companiei care permite libertatea discursului şi
ideilor şi susţine o politică a uşilor deschise, angajaţii au posibilitatea de a furniza fedback şi imputuri cu
privire la SMM. Feedback-ul este chiar aşteptat de la angajati. De asemenea întalnirile regulate ale echipei
furnizează posibilitatea angajaţilor de a furniza imputurile lor.
3.6. Documentare
Manualul de mediu al Appor, cel mai important document al SMM, a fost dezvoltat astfel încât să fie cât
mai simplu posibil. Din această cauză acceptarea documentelor SMM printre angajaţi a fost în general
mare. Documentaţia SMM este menţinute la zi prin intermediul procedurii de control a documentelor din
ISO 9001. Experienţa Apport susţine faptul că existenţa unei documentaţii pentru sistemul de management
al calităţii uşurează dezvoltarea documentaţiei SMM.
3.7. Auditul SMM
Coordonatorul de asigurarea calităţii şi training este responsabil de auditul SMM: Appor reevaluează în
prezent această situaţie şi ia în considerare ideea ca mai mulţi angajaţi să fie pregatiţi pentru a conduce
auditul. Toate elementele SMM sunt auditate odata pe an.
3.8. Costuri
Luând în considerare toate datele, Appor estimează că a investit în SMM în total 8,000 £ (aproximativ
13,400 $). Costurile de înregistrare şi validare au fost de aproximativ 1,850 £ (aproximativ 3,100 $).
750.00 £ (aproximativ 1,260 $) din costurile de înregistrare au fost acoperite de proiectul pilot
Euromanagement.

61
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

3.9. Comunicarea externă


Prima declaraţie de mediu a Appor a fost publicată în anul 1997. Este o declaraţie orientată în special
către clienţi şi furnizori. Este de asemenea disponibilă la cerere oricărei terţe părţi interesată. Nu au fost
multe răspunsuri la publicare, în afara interesului general exprimat de vecinii fabricii. Appor face de
asemenea prezentări ale SMM-ului în cadrul contactelor de afaceri.
3.10. Partneneri
Appor a lucrat împreuna cu BEA la proiectul pilot Euromanagement în implamentarea EMAS. BEA este o
asociaţie naţională non-profit care oferă suport IMM-urilor în implementarea sistemelor de management de
mediu. Şi-a încpeut activitatea ca asociaţie regională şi acum are birouri regionale în întreaga Mare
Britanie. BEA a însoţit Apport pas cu pas în implementarea EMAS: 50% din costurile acestui suport extern
au fost acoperite de UE.
Acolo unde este necesar Appor cere suport şi consiliere de la Departamentul de Mediu, Transport si
Regiuni (DETR) şi de la Agenţia de mediu, ambele organizaţii guvernamentale.
Unde este posibil, Apport lucrează cu furnizprii şi îi încurajează să îşi îmbunătăţească performanţele de
mediu. Oricum Appor crede ca influenţa pe care o are este oarecum limitată comparativ cu cea a
companiilor mari.

4. Rezultate si beneficii
Pentru Appor principalele beneficii ale SMM sunt următoarele:
• Dezvoltarea unui SMM structurat şi uşor de folosit care a îmbunătăţit şi a completat sistemele de
management şi pe cel Investors in People
• Un „factor de bună stare” din implicarea în aspecte globale.
• Creşterea cunoştinţelor şi abilităţilor în cadrul companiei
• Oportunitatea unor economii în consumul energetic şi în deşeuri.
• Dezvoltarea unui echipament de distribuţie automată reciclabil construit în totalitate din materii prime de
plastic fara utilizarea unor materiale compozite ca rezultat al procedurii de construcţie integrată.
• Implementarea SMM are un înalt potenţial de a crea beneficii şi economii în costuri. Este prea devreme
pentru Appor să cuantifice rentabilitatea investiţiei în SMM: Appor crede că potenţiala rentabilitate este
foarte mare deoarece vor avea un avantaj competiţional în cazul în care clienţii vor solocita ca furnizorii să
aiba un SMM implementat.

5. Evaluare globală
Appor crede că cheia succesului nu constă numai în implementarea unui SMM dar şi în afacere in general,
datorită implicării totale a angajaţilor şi concentrarea acestora pe training şi informare. Cele mai dificile
aspecte ale implementarii SMM au fost costurile implicate şi timpul neesar. Appor a găsit că procesul a fost
destul de birocratic şi crede că această problemă este întâmpinată de obicei de companiile mai mici.
Înainte de implementarea SMM, Appor nu a ştiut în mod formal ce impact vor avea asupra mediului
acţiunile şi procesele. Prim implementarea SMM şi realizarea unui sistem de asigurare a conformităţii cu
legislaţia, Appor a devenit mult mai conştienti de aceste impacte. În retrospectivă Appor ar fi investit mai
mult timp în implementarea SMM, ceea ce ar fi determinat ca principal avantaj permiterea unei mai mari
implicări a angajaţilor în etapele preliminare.
6. Planuri de viitor
Planurile generale ale Appor pentru viitor sunt de menţinere a sistemului prezent şi de măsurare a
eficienţei procedurilor lui, menţinerea la zi şi îmbunăţirea lui.

62
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

B) Ecover Products NV - Belgia

Activitatea: Producător de detergenţi pentru uz casnic

Nr. de angajaţi: 30

Contact: M. Bremans, Director General


Industrieweg 3, B-2390 Malle
Tel: +32-3-309-2500, Fax +32-3-311-7270
E-Mail: soapmaster@ecover.com
Internet: http://www.ecover.com

1. Informaţii despre companie


Ecover a fost înfiinţată în 1979 de către Frans Bogaerts ca o companie de familie producătoare de săpun,
situată în nordul Belgiei, într-o fermă. Acum are 30 de angajaţi într-o companie situată în nordul Belgiei
într-o zonă industrială. Scopul companiei a fost de la început realizarea de produse de curăţare care să
aibă un efect minim asupra mediului. Ecover este un pionier în dezvoltarea şi producerea de detergenţi şi
produse de curăţat ecologice. Produsele principale sunt getergenţi şi produse pentru uz casnic. Principalii
clienţi sunt magazine care vând alimente naturale, aproximativ 12,000 asemenea magazine în 26 ţări.
Produsele sunt distribuite în Europa şi SUA, Japonia având puncte de vânzare în diferite ţări. În 1992
Ecover a început o cooperare cu financiară cu Group 4 Securitas una din companiile lidere la nivel mondial
din domeniul securităţii şi protecţiei oamenilor, proprietăţii şi bunurilor. Ecover şi-a păstrat independenţa
financiară. Cifra de afaceri anuală este de peste 10.2 milioane de dolari.
Compania a primit numeroase premii naţionale şi internaţionale pentru iniţiativele de mediu. Aceasta a
ajutat la construirea unei bune reputaţii în rândul distribuitorilor şi consumatorilor, grupurilor de presiune şi
guvernelor naţionale şi internaţionale. Câteva dintre premiile primite de Ecover sunt:
• Eco-produit, 1989, premiu pentru produse verzi, Ministerul Mediului din Franţa
• Oscar pentru exporturi, 1990 – Oficiul de Comerţ Exterior din Belgia
• Global 500 Roll of Honour, 1993 – Programul de protecţia mediului al Naţiunilor Unite (UNEP)

2. Motivele implementarii EMAS


Una dintre principalele forţe directoare din spatele iniţiativei de mediu a companiei a fost convingerea
managementului. Responsabilitatea de mediu este parte a culturii ECOVER. Compania se simte
responsabilă pentru biodiversitatea ecosistemelor de apă proaspătă. Atunci când un consumator
achiziţionează un produs de curăţat se ţine cont de mai mulţi factori: impactul de mediu al produsului este
decis deja din stadiul de proiectare a produsului. Ecover crede că o cerinţă de bază pentru orice model
care doreşte să furnizeze soluţii pentru viitor este sustenabilitatea, capacitatea de a continua activităţile
fără a ameninţa bilanţul ecologic. Ecover şi-a pus principiile în practică dezvoltând o abordare specifică
pentru produsele sale. În septembrie 1996 Ecover a decis să implementeze sistemul de management de
mediu. În 1998 a obţinut certificarea ISO 14001 şi înregistrarea EMAS. Ecover a decis implementarea
ambelor sisteme de management datorită faptului că o parte din piaţa de desfacere a produselor sale este
în SUA unde EMAS nu este foarte cunoscut. Ecover vede abordarea SMM ca o modalitate de a asigura
respectarea legislaţiei, îmbunătăţirea condiţiilor de securitate şi sănătate, minimizarea riscurilor de
accidente şi îmbunătăţirea imaginii în faţa clienţilor.

63
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

3. Pasii implementarii EMAS


3.1 Identificarea aspectelor de mediu
Ecover ţine cont de impactul de mediu al produselor sale pe toată durata ciclului de viaţă al acestora: de la
ingrediente şi consum de energie în timpul producţiei, la riscul de utilizare, inclusiv toxicitatea acvatică şi
degradarea în faza de deşeuri. Departamentul de cercetare şi dezvoltare a Ecover a decis că abordarea
convenţională a marketingului unde numai trei variabile sunt considerate (preţul, performanţa şi
convenienţa) era mult prea limitativă. Astfel, a dezvoltat o matrice considerând cinci puncte, incluzând
ecologia şi sănătatea şi securitatea.
Alte elemente ale abordării Ecover sunt:
Filozofia materiilor prime: Ecover a stabilit specificaţii pentru înlocuirea materiilor prime folosind substanţe
refolosibile sau non-toxice păstrând nivelul de performanţă.
Conceptul deşeuri zero: toate materialele sunt selectate pe baza disponibilităţii de a fi refolosibile şi
biodegradabie pe durata ciclului de viaţă al produselor. Reciclarea activă este numai ultima opţiune
aplicabilă. Se folosesc spre exemplu numai sticle refolosibile şi ambalaj biodegradabil.
Minimizarea impacturilor în timpul utilizării: Toate fazele activităţii Ecover sunt analizate şi optimizate din
punct de vedere ecologic: achiziţionarea, producţia, matketingul, resursele umane.
3.2. Fabrica ecologică
Noua secţie de producţie a fost deschisă în 1992 şi a fost proiectată respectând criterii de protecţie a
mediului. Materialele folosite pentru construcţie sunt biodegradabile şi refolosibile, spre ex: cărămizile sunt
făcute din deşeuri din minele de cărbuni iar izolarea este naturală prin gazon pe acoperiş.
Atunci când s-a dezvoltat planul de energie pentru această companie, Ecover a realizat că nu este posibil
din punct de vedere financiar şi nici practic să se folosească numai surse alternative de energie. De aceea
s-au concentrat pe eficienţa energiei şi izolarea companiei. Procesul de realizare a săpunului a fost
reproiectat pentru a creşte eficienţa consumului de energie şi acum consumă cu 50% mai puţină energie
generând în medie 6 m3 de apă. Apa reziduală este tratata într-un biorotor printr-un proces mecanic de
purificare eficient din punct de vedere energetic şi aici se produce 60% din degradare.
Apoi este tratată pe cale naturală într-un câmp în apropierea fabricii. O parte din apa tratată este folosită
pentru irigarea câmpului de iarbă de pe acoperiş vara, şi pentru scopuri sanitare. Se poate efectua un tur
virtual al companiei pe sit-ul http://www.ecover.com. Ecover este considerată a fi prima companie
ecologică din Europa (complet reciclabilă).
3.3. Analiza impacturilor
Primul pas făcut de Ecover pentru a implementa formal sistemul de management de mediu a fost
realizarea unei analize de mediu. Analiza se efectuează acum anual şi şi rezultatele acesteia sunt
documentate în conformitate cu ISO 14001. Coordonatorul de mediu de la Ecover este de asemenea şi
directorul de producţie şi este responsabil cu realizarea analizei de management. Coordonatorul mediu îşi
desfăşoară activitatea în conformitate cu Programul de Protecţie a Mediului din companie care este definit
la începutul anului prin consultarea managementului. Unele părţi ale planului sunt prezentate autorităţilor
federale cum ar fi Comisia Inter-regională pentru Ambalaje. Aceasta înseamnă că programul de
management de mediu al companiei este verificat atât intern cât şi extern. Înregistrarea impacturilor de
mediu se bazează pe o listă de verificare. Pentru a se evalua aceste impacturi şi semnificaţia acestora a
fost dezvoltată o Matrice de Analiză a Impacturilor. Matricea este un instrument practic proiectat pentru a
verifica toate nivelurile operaţionale (birouri şi zone de producţie) în termeni de aspecte de mediu.
3.2 Conformitatea cu legislaţia
Ecover a dezvoltat un registru al legislaţiei (Coordonatorul de mediu este responsabil pentru această
listă). Compania dezvoltă în prezent proceduri pentru situaţiile în care se înregistrează neconformităţi.
Ecover consideră că cea mai folositoare sursă de informare legislativă este reprezentată de publicaţiile
asociaţiilor industriale şi literatura specializată.

64
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

3.3 Organizarea personalului

Management General
Director General
Director Financiar (raport financiar)
Managerul de mediu
Coordonator de mediu
(Comunicare şi imagine
(Raportul de mediu) corporativă)

Funcţiile de Coordonator de mediu şi Manager de mediu sunt funcţii nou create de Ecover. În prezent
Directorul general are sarcina de Director de Mediu. Directorul de mediu comunică strategia de mediu a
Ecover la nivel extern. Coordonatorul de mediu este responsabil în faţa legii pentru nerespectarea
legislaţiei de mediu Belgiene şi europene. Acesta îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Programul
de Management de Mediu intern şi cu cerinţele legislaţiei.
Responsabilităţile de mediu sunt integrate în activităţile de achiziţionare, producţie şi finanţare precum şi
dezvoltarea produsului şi vânzări. Toate responsabilităţile de mediu sunt documentate. Ecover are un
comitet de mediu care se întâlneşte o dată pe lună. Acest comitet este format din Directorul general,
Directorul de mediu, Coordonatorul de mediu, Directorul de concept, Directorul financiar şi un om de
ştiinţă.
Cercetătorii Ecover nu sunt numai specialişti în dezvoltarea de produse ecologice, dar şi pionieri în
conceptualizarea unei companii durabile. De exemplu întregul concept al companiei ecologice nu a fost
dezvoltat de un birou de arhitectură ci de cercetătorii Ecover.
3.4. Instruirea personalului
Trainingul intern pe mediu de la Ecover este organizat şi condus de coordonatorul de mediu. Obiectivul
este acela de a implementa în totalitate Programul Intern de Protecţie a Mediului care în final va îmbunătăţi
nu numai performanţa de mediu a companiei, dar va creşte şi eficienţa acesteia. Managementul deşeurilor
la toate nivelurile de operare, în special la nivelul de producţie, este un subiect important al instruirii.
Instruirea acoperă de asemenea utilizarea manualului cu privire la Programul Intern al Ecover de protecţie
a Mediului şi documentele de înregistrare a protecţiei mediului.

3.5. Comunicare interna


Ecover a întreprins diverse iniţiative pentru a îşi implica angajaţii şi pentru a îi informa cu privire la SMM.
De exemplu s-au organizat sesiuni de informare la nivelul departamentelor cu privire la instrucţiunile de
lucru. Ecover a perceput o diferenţa semnificativă între gradul de conştientizare cu privire la politica de
mediu la nivelul secţiilor de producţie şi la nivelul managementului. Una dintre cele mai de succes metode
de creştere a conştientizării printre angajaţii de la nivelul de producţie a fost prin intermediul prezentărilor în
care angajaţii puteau să observe la propria persoană sau la alţii îmbunătăţirea performanţei în muncă prin
aplicarea noilor proceduri şi instrucţiuni în Programul Intern de Protecţie a Mediului.
Ecover a dezvoltat de asemenea un sistem prin care angajaţii primesc inputuri/sugestii pentru SMM. Acest
sistem acoperă:
• fişe de îmbunătăţire cu privire la diferitele aspecte de mediu din operaţiunile zilnice
• conversaţii directe cu coordonatorul de mediu
• input de la angajaţii unui departament către Managerul sau Coordonatorul de mediu
• întalniri lunare în care fiecare angajat poate evidenţia aspecte legate de Ecover ca o companie ale
cărei activităţi nu afectează mediul

65
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

O alta iniţiativă de creştere a conştientizării cu privire la mediu printre angajaţi este prevederea unui bonus
de 0,55 USD per kilometru de mers cu bicicleta per angajat. Folosirea unei singure maşini de catre mai
mulţi angajaţi pentru transportul de la/către locul de muncă este de asemenea încurajată financiar.
3.6. Documentare
Cele mai importante documente ale SMM sunt:
• Manualul de comunicare a Programului Intern de Protecţie a Mediului (PIPM): pentru vizitatori şi
persoane din exterior interesate de politica de mediu în cadrul Ecover.
• Manualul PIPM conţinând procedurile pentru toate departamentele
• Fişele de înregistrare ale PIPM dependente de aspectele de mediu ale operaţiunilor din fiecare
departament
• Declaraţia Ecover cu privire la politica de mediu.
• Documentaţia completă rezultată din SMM a fost în totalitate acceptată de angajaţi.
3.7. Auditul SMM
Auditurile interne sunt organizate de coordonatorul de mediu şi un consultat pe management de mediu ca
o etapă pregătitoare pentru auditurile externe. Auditurile interne acoperă acelaşi conţinut ca şi auditul
extern. Cu toate acestea în cazul auditului intern auditorul nu are autoritatea să certifice că Programul
Intern de Protecţie a Mediului al Ecover îndeplineşte cerinţele ISO 14001 şi EMAS.
3.8 Costuri
Ecover a alocat un buget de 6 milioane de franci belgieni (aproximativ 162,000 USD) pe o perioadă de doi
ani pentru implementarea Programului Intern de Protecţie a Mediului, incluzând costurile auditurilor de
mediu de către experţii externi şi costurile de training. O nouă investiţie este planificată pentru
achiziţionarea celor mai noi tipuri de echipamente de umplere cu detergenţi. Aceasta va creşte
performanţele de mediu atât a produsului cât şi a procesului de producţie.
3.9. Comunicarea externă
Ecover a participat în dialogul cu localnicii, autorităţile locale şi grupurile de interes, referitoare la mediu.
Aceştia furnizează clienţilor manuale gratuite cu informaţii despre produs şi explicaţii privind efectele
diferşilor detergenţi chimici asupra mediului. Clienţii interesaţi primesc de asemenea declaraţia de mediu a
Ecover. Buletinul informativ al Ecover (Ecover Courier) este furnizat distribuitorilor şi clienţilor atât în
Franceză cât şi în Olandeză. Pagina de web a Ecover include şi Ecover Clarion, un magazin virtual cu
noutaţi privind aspecte de mediu de pretutindeni.
3.10. Parteneri
Coordonatorul de mediu şi specialistul primesc regulat sfaturi de la un consultant extern în managementul
mediului. Această companie furnizează ajutor în special cu privire la dezvoltarea documentaţiei pentru
Programul Intern de Protecţie a Mediului al Ecover.
Ecover este membru al Comisia Ad-Hoc a Uniunii Europene cu privire la Eco-Etichetare. Aceasta îi oferă
posibilitatea nu numai să fie la zi cu noutăţile cu privire la eco-etichetare dar şi de a învăţa mai mult în
acest domeniu şi de a îşi lărgi perspectiva.
Ecover este membru fondator al reprezentanţei belgiene a Asociaţiei Producătorilor de Detergenţi care
Proteajează Mediul (EDMA), o asociaţie mondială a producătorilor de produse de curaţat care protejează
mediul. EDMA studiază ariile comune de interes ca manipularea genetică a enzimelor şi promovează o
abordare integrată a managementului de mediu împotriva unui fond alcătuit din numeroase cerinte
nesincere ale marketingului verde care determină confuzii printre cnsumatori.
Pentru a influenţa furnizorii de materii prime, Ecover a dezvoltat o mica bază de date cu furnizorii de
materii prime durabile. Oricum este dificil sa influenţezi comportamentul cu privire la mediu al furizorilor de
exemplu în legătură cu testările pe animale. Ecover comunică în mod regulat pe aceste teme cu funizorii.
3.11. Urmărirea
Pentru a asigura imbunătăţirea continuă, compania stabileşte obiective care urmăresc procedurile ISO
1441. Ecover continua de asemenea dezvoltarea Matricei în 5 puncte, acordand o atenţie specială
66
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

aspectelor cantitative. În fiecare an Departamentul de Cercetare-Dezvoltare se întalneşte pentru a


reevalua matricea, strategia şi metodele ce vor fi utilizate în anul următor.

4. Rezultate şi beneficii
Cele mai importante rezultate pentru Ecover au fost legate de introducerea unor condiţii speciale pentru
managementul deşeurilor şi a unor condiţii de muncă. Deşi calculele de până acum arată că randamentul
investiţiei este zero pe primii trei ani, este clar pentru Ecover că întreaga implementare a SMM va
determina beneficii financiare datorită creşterii eficienţei producţiei.

5. Evaluarea globală
Ecover consideră că orice măsură legată de dialogul cu angajaţii de la nivelul de producţie este foarte
important pentru implementarea cu succes a SMM. S-a dovedit ca cele mai dificile aspecte ale
implementării SMM-ului sunt legate de trainingul managerilor a căror sarcini se referă la implementarea
Programului Intern de Protecţie a Mediului. Întregul concept presupune sute de aspecte dificil de înţeles în
întregime în câteva săptămâni sau luni. Recomandarea Ecover pentru alte companii este să solicite
sfaturile unui specialist în primele etape ale implementării SMM.
Ecover este o companie care în general este cu câţiva paşi înaintea competitorilor în domeniul mediului.
Cu toate acestea compania a învăţat prin implementarea SMM că se pot face încă multe pentru a optimiza
durabilitatea producţiei. Procesul către un mediu mai bun nu se opreşte niciodată.

6. Planuri de viitor
Punctele cheie ale planurilor de viitor ale Ecover sunt:
• continuarea contribuţiei la construirea unei lumi mai bune
• continuarea concentrării pe dezvoltarea unor produse şi metode de producţie care să protejeze
mediul
• promovarea iniţiativelor sale în Europa şi Statele Unite.
• Ecover va continua de asemenea iniţiativele către obiectivul de a demonstra că se poate produce mai
mult cu mai puţine resurse.

67
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

C) S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS S.R.L. –


Romania, Timisoara

Activitatea: Producător de anvelope auto

Contact: Timişoara (judeţul Timiş),


str. Avram Imbroane nr.9; Cod 300129
Tel: +40 256 305560, Fax.: +40 256 305560

1. Descrierea firmei
Noua fabrica a concernului Continental din Timisoara a fost construita pe baza unor standarde diferite fata
de alte unitati traditionale de productie de acest gen. Pana in prezent, aproximativ 100 milioane Euro au
fost investiti in aceasta fabrica, care a fost proiectata pentru o capacitate initiala de productie de 6.5
milioane anvelope. Locatia a fost aleasa la mijlocul anului 1998, proiectarea si lucrarile au inceput la
inceputul acelui an. Productia a inceput official in octombrie 2000, pregatindu-se imediat implementarea
ISO 14001 si EMAS, care s-a realizat in Aprilie 2001.

2. Motivele implementarii EMAS si ISO 14001


Activităţiile Continental AG din întreaga lume urmăresc principiul de armonizare a nevoilor, cerinţelor de
mediu şi a intereselor companiei. Desigur, fabrica noastra, Continental Automotive Products Timisoaranu
nu a putut face excepţie, şi aici fiind implementat un sistem de management de mediu în acord cu doua
dintre cele mai importante standarde: EMAS şi ISO 14001.
Continental Automotive Products Timişoara a fost prima companie din România care s-a supus voluntar
evaluării în concordanţă cu Ordonanţei Eco-Audit a CE (EMAS – Sistemul de Management al Mediului şi
Audit).
Validarea conform Ordonanţei Eco-Audit a CE, a fabricii noastre, joacă un rol important pentru clienţii nostri
din tarile europene.
EMAS ar trebui să fie disponibil tuturor organizaţiilor cu impacturi asupra mediului, fiind o cale de a controla
aceste impacturi asupra mediului şi de îmbunătăţire a performanţelelor de mediu.

3. Pasii implementarii EMAS


3.1. Identificarea aspectelor de mediu
Pentru început a fost elaborată o procedură pentru identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu din
fabrica noastră. Această procedură conţine o matrice care ajută la identificare şi evaluarea aspectelor
identificate. În matricea de identificare a aspectelor de mediu sunt luate în considerare condiţiile normale
de operare, precum şi condiţiile accidentale de operare. Pe baza matricei s-au fost identificat aspectele
directe şi aspectele indirecte relevante pentru fabrica noastră, precum şi importanţa şi influenţa lor asupra
mediului înconjurător.
Aspectele de mediu relevante pentru fabrica noastră sunt: emisiile de gaze în atmosferă, apa reziduală,
deşeurile, consumurile de apă, gaz, energie electrică. Toate aspectele de mediu identificate se regăsesc în
obiectivele noastre de mediu şi sunt regulat evaluate.

68
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

3.2. Prevederi legale şi alte cerinţe


Pentru început a fost elaborată o procedură privind identificarea prevederilor legale şi alte cerinţe aplicabile
în fabrică.
În fabrică există un program „LEGIS“, la care au acces toate funcţiile relevante din fabrică, program care
permite accesul şi identificarea legilor relevante pe parte de protecţia mediului. Totodată la identificarea
legilor relevante, pe parte de mediu, fabrica noastră lucrează în strînsă legătură cu „Agenţia locală de
Protecţia Mediului -Timişoara“.
3.3. Structura şi responsabilitate
Autoritatea, atribuţiile, precum şi responsabilităţile sunt bine definite, documentate, respectiv anunţate. În
fabrica noastră reprezentantul managementului pentru mediu a fost numit Dl. Dinu Niculiţă, iar ca
„Responsabil de Protecţia Mediului“ şi reprezentant al managementului deşeurilor, conform Legii 426/ 2001
– „lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78/ 2000, privind regimul deşeurilor“ a
fost numită D-ra Nadia Bivolaru.
Atribuţiile şi responsabilităţile pe parte de protecţia mediului sunt bine definite şi se regăsesc în fişele de
post individuale ( ingineri, administrativ), respectiv în dovezile de calificare (operatori, mecanici, electricieni,
fochişti etc).
3.4. Instruire, conştientizare şi competenţă
În mod regulat nevoile de instruire ale angajaţilor noştri sunt identificate şi evaluate. Identificarea nevoilor
de instruire, se realizează pe baza unor proceduri de lucru.
Pentru început, toţi noi angajaţii participă la cele 3 instructaje generale introductive: instructajul de protecţia
mediului, muncii şi PSI. Suplimentar, instructajului introductiv general de protecţia mediului mai sunt
organizate instructaje periodice. Pentru aceste tipuri de instructaje la începutul fiecărui an se realizat un
„Plan de instructaj“, precum şi „ Tematica instructajului“ pe parte de protecţia mediului.
În cadrul instructajelor periodice sunt prelucrate instrucţiunile, pe parte de protecţia mediului, specifice
fiecărui loc de muncă. Tot în cadrul acestor instructaje, angajaţii sunt instruiţi şi conştientizaţi asupra
consecinţelor deviaţiilor apărute ca urmare a abateriilor de la procedurile/instrucţiunile de lucru, respectiv
asupra primelor măsuri care trebuiesc luate în cazul abaterilor constatate.
Angajaţii a căror activitate pot avea impact semnificativ asupra mediului (ex. fochişti, instalatori) au
competenţa necesară: experienţă, şcolarizare. Aceştia suplimentar sunt instruiţi cum să recunoască un
posibil incident de mediu şi ce măsuri trebuiesc luate în astfel de situaţii.
În fiecare departament / arie există un responsabil cu mediul, a căror responsabilitate o reprezintă
respectarea condiţiilor de mediu din aria / departamentul respectiv.
3.5. Comunicare internă
Comunicarea internă se realizează prin diverse metode: Politica de mediu, informări din partea conducerii
fabricii, panouri info, e-mail, intranet, ziarul „Conti-intern“.
„Declaraţiile de Mediu“- publicaţii cu informaţii , realizări pe parte de protecţia mediului sunt o pîrgie de
comunicare externă, dar şi de comunicare internă.
3.6. Documentaţia sistemului de management de mediu
Toate procesele esenţiale ale sistemului de management de mediu, precum şi interacţiunile lor sunt
descrise în documentaţia sistemului de management de mediului şi alte documente necesare. Informaţiile
sunt menţinute pe suport electronic şi pe suport de hîrtie.
Manualul de management de mediu, împreună cu procedurile şi instrucţiunile de lucru, pe parte de
protecţia mediului, specifice fiecărui departament / arii sunt păstrate în biblioraftul specific numit „ Green-
Book“. Din „Green-Book“ specificaţiile de mediu sunt distribuite sub control către toate locurile de muncă,
unde sunt necesare.Instrucţiunile de lucru, pe parte de protecţia mediului, specifice fiecărei activităţi sunt
afişate în punctele unde se desfăşoară activităţiile.

69
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Privind realizarea, revizuirea, eliberarea şi distribuirea documentaţiei de mediu există procedură care
defineşte toate aceste responsabilităţi. Tot în această procedură sunt definite şi perioadele minime de
păstrare pentru toate documentele de mediu.
Documentaţia sistemului de management de mediu este în permanenţă actualizată, iar responsabilii cu
„Green-Book“ sunt informaţii cu privire la documentele revizuite sau la documentele noi publicate, urmînd
ca documentele depăşite să fie schimbate şi înlocuite cu cele noi (revizuite)
3.7. Auditul sistemului de management de mediu
Realizarea, întreţinerea şi eficienţa sistemului de management de mediu este evaluarea prin auditurile
anuale de sistem. Există procedură pentru planificarea şi realizarea auditului de sistem de management de
mediu.
Se întocmeşte un program de audit în care este precizat scopul auditului, obiectivul, departamentele
auditate, echipa de auditori. În timpul auditurilor interne de mediu sunt evaluate în ce măsură, dacă
activităţile desfăşurate în fabrică sunt în conformitate cu procedurile stabilite. Auditul se desfăşoară prin
discuţii cu personalul din departamentul/aria auditată referitor la politica de mediu, obiectivele de mediu,
aspectele de mediu; verificarea/controlarea echipamentelor şi a condiţiilor de operare; verificarea
documentaţiei de mediu relevantă pentru departamentul/aria auditată.
La încheierea auditului se întocmeşte un raport care conţine: constatările din timpul auditului, concluziile
auditului, recomandările, îmbunătăţirile necesare şi implementarea unui plan de acţiuni cu stabilirea
departamentelor responsabile pentru realizarea acestor acţiuni, precum şi termenele limtă de realizare
acţiunilor stabilite.
Rezultatul final al auditului intern este prezentat conducerii sub forma unui „Management Review Report“.
3.8. Costuri
Nu au existat costuri legate de angajarea unei firme de consultanţă, deoarece informaţiile, respectiv
suportul necesare implementării unui astfel de sistem de management de mediu au fost obţinute de la
celelalte fabrici Continental participante la acest sistem de management de mediu şi audit (EMAS), precum
şi interacţiunea continuă cu sistemul de management al calităţii.
3.9. Parteneri (consultanţă, promovare)
Protecţia mediului practicată de contractanţii, subcontractanţii şi furnizorii noştrii reprezintă, pentru fabrica
noastră un criteriu important în alegerea lor.
Contractanţii şi subcontractanţii sunt informaţii în scris cu privire la comportamentul corect din punct de
vedere al protecţiei mediului. Deasemenea comportamentul corect din punct de vedere al protecţiei
mediului al angajaţilor contractanţiilor şi subcontractanţilor de pe teritoriul fabricii noastre este urmărit în
permanenţă.
Tuturor partenerilor noştri le oferin consultanţă şi sprijin pe teme relevante de mediu.
3.10. Rezultate: beneficii
™ Păstrarea şi îmbunătăţirea imaginii pro-mediu;
™ Colaborare bune cu autoritatea de mediu;
™ Micşorarea riscurilor de răspundere penală şi juridică;
™ Reducerea costurilor;
™ Protecţia mediului susţinută.

4. Planuri de viitor
Atît acum, cît şi pe viitor vom fi parte integrată a sistemului de management de mediu şi audit (EMAS).

70
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

D) Lenzing Fibers – Austria

Grup de Produse textile – numele produsului: Lenzing Viscose-


produse Modal-Lyocell
Contact: Eichinger Haussmann
A-4860 Lenzing
Tel: +(43) 7672 / 701-2805, Fax: +(43) 7672 / 918-2805
http://www.hometextiles.at

1. Informatii despre companie


Austrian Lenzing Group este lider mondial în producerea şi marketingul fibrelor de celuloză pentru aplicaţii
textile şi nontextile. Lenzing AG produce o gamă diversificată de vâscoză, specialităţi de fibre Modal and
Lyocell din lemn. Responsabilitatea şi sustenabilitatea ecologică reprezintă tradiţii îndelungate pentru
Lenzing. Portofoliul Lenzing AG include: vâscoză, fibre celulozice clasice; Lenzing Modal®, cea mai moale
fibră şi un produs ideal pentru a fi compbinat cu bumbacul; Lenzing Lyocell®, cea mai inovativă şi nouă
fibră cu un profil de înaltă rezistenţă. Toate brandurile firmei sunt protejate la nivel internaţional de legislaţia
cu privire la marca înregistrată. Strategia firmei este implementată în utilizarea cataloagelor de vânzări
pentru linii de producţie individuale, publicitate ăn presă de specialitate, Internet, (www.lenzing.com and
www.nature-yes.com), evenimente şi târguri internaţionale.
Pentru Lenzing este foarte importatnt să trateze resursele naturale cu grijă şi să optimizeze procesul de
producţie la un grad maxim pentru a evita orice efect dăunător asupra mediului. Aceasta a fost demonstrat
prin munca de cercetare-dezvoltare condus în numele Lzocell, o inovaţie în domeniul fibrelor, care a primit
Premiul European pentru mediu în 2000. Lenzing este de acord şi susţine industria textilă la modul global
şi crede că filosofia de mediu ar trebui să îşi pună amprenta până la articolul finit de îmbrăcăminte.
Lenzing acordă atenţia cuvenită şi controlului poluării, având în vedere că toate companiile din Grupul
Lenzing consideră aspectele ecologice ca fiind o prioritate. De mulţi ani membrii echipei au lucrat în mod
constant pentru a dezvolta noi metode şi procese pentru a reduce orice afectare a mediului datorită
producţiei. Grupul Lenzing a primit numeroase premii, în mod special în Austria, dar şi în Indonezia şi în
SUA, ca recunoaştere a abordării prietenoase faţă de natură, mediu şi habitat în toate posturile de
producţie. Grupul Lenzing a devenit în acest fel un model internaţional la nivelul acestei industrii.

2. Rezultate şi beneficii pentru companie


În cursul unei ceremonii ţinută în 2 Decembrie în Palatul Rezidenţial din Bruxelles cu ocazia cele de a 10-a
aniversări a Schemei de Acordare a Eco-Etichetei Europene, Domnului Franz Raninger, membru al
conducerii Lenzing responsabil pentru fibre, i-a fost acordat eco-eticheta europeană, în forma florii
europene, de către Comisarul European pentru Mediu, Margot Wallström.
"Motivul pentru care această eco-etichetă este importantă pentru noi este acela că prin intermediul fibrelor
noastre, realizate din lemn, ne angajăm în direcţia sustenibilităţii. Credem că gândind în termenii
sustenibilităţii vom creşte importanţa la nivelul industriei, la toate nivelurile până la consumatorul final” a
declarat Franz Raninger. Lenzing a primit eco-eticheta pentru ca fibrele Lenzing protejează mediul.
Noutatea acestei etichete ecologice este aceea că, pentru prima dată, a cost acordată unui producător de
fibre, ceea ce îl face pe acesta lider în această industrie.
Criteriile de acordare a eco-etichetei sunt stricte şi doar cei mai buni din industrie vor reuşi în primirea eco-
etichetei. Îndeplinirea criteriilor ecologice solicită analize ştiinţifice cu privire la impactul produsului şi
procesului de producţie asupra mediului.
Fabrica Lzocell din Burgenland a fost selectată din 85 de candidate din Europa pentru a primi Premiul
European pentru Mediu.

71
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

E) GÜNTHER GmbH & Co. – Germania

Activitate: Producţia de sticlă de izolaţie, nasturi si


accesorii

Nr. de angajaţi: 156 (inclusiv 6 studenţi)

Contact: Klaus Günther, Director Executiv


Industriestrasse 6, D- 49525 Lengerich
Tel: +49-5481-921-101, Fax: +49-5481-921-102

1. Informaţii despre companie


Günther GmbH & Co. este localizată într-o zonă rurală în statul german Westphalia. Compania a fost
fondată în 1946 şi de atunci este în proprietatea familiei Günther. În prezent compania este condusă de
unicul proprietar, Dl. Klaus Günther. Compania are 150 de angajaţi şi 6 studenţi. Firma produce nasturi,
accesorii şi sticlă de izolaţie. Nasturii şi accesoriile sunt vândute producătorilor de îmbrăcăminte de femei
de calitate ridicată (ex: Bogner, Jil Sander, Steilmann şi Escada). Sticla de izolaţie este furnizată
producătorilor de geamuri şi uşi. Nasturii şi accesoriile sunt produse din plastic, materiale naturale şi
metale. Înainte de a fi coloraţi, îmbrăcaţi şi lustruiţi, li se dă o formă în procesul de tăiere sau în cel de
turnare prin injecţie. Produsele alcătuite din mai multe materiale sunt lipite sau prinse împreună manual.
Deoarece nu are propriile facilităţi de electro-galvanizare, această activitate se realizează în afara
companiei.
Sticla de izolaţie este realizată utilizând folii de sticlă, profile de aluminiu găurite, agenţi de uscare şi două
tipuri diferite de componente de etanşare, toate într-un proces de producţie foarte sofisticat. Urmând
instrucţiunile legislaţiei germane privind izolaţia termică, compania şi-a îmbunătăţit producţia de sticlă
pentru izolarea căldurii. Acest produs reprezintă în prezent aproximativ 60% din produsle de izolaţie pe
care le produce Günther.

2. Motivele adoptarii eco-etichetei


Günther are o tradiţie îndelungată de implicare în domeniul mediului şi este pionier în domeniul
managementului de mediu. Dl. Klaus Günther, directorul general, este persoana responsabilă de
dezvoltarea acestor domenii. Principala forţă motivatoare pentru iniţiativele companiei este reprezentată de
convingerea personală a acestuia. Îmbunătăţirea performanţei de mediu permite companiei nu numai să
asigure îndeplinirea cerinţelor legale, dar şi satisfacerea cerinţelor clienţilor.

Distribuitorii finali de îmbrăcăminte şi-au crescut cererile privind impacturile de mediu ale materialelor şi
bunurile semi-finite pe care le cumpără. Ei au nevoie de aceste informaţii pentru clienţii proprii şi în cazul în
care vor să obţină eco-etichetarea. Mai mult decât atât, prin îmbunătăţirea performanţei de mediu, Günther
intenţionează să fie un exemplu pentru alte companii din acelaşi sector din industrie.

3. Pasii implementarii
Implementarea unui sistem de management de mediu (SMM) ca parte a abordării integrate a sistemelor
calităţii, securităţii şi mediului reprezintă la Günther un proces continuu. Compania a început să adune
informaţii cu privire la consumul de energie şi materiale încă din primele etape. Înainte de a intra în
funcţiune reglementările EMAS, compania publicase deja două rapoarte de mediu. Compania a utilizat cel
de-al treilea raport de mediu ca o declaraţie de mediu în concordanţă cu cerinţele EMAS. Înregistrarea
EMAS s-a facut în Decembrie 1995.
72
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Principalul obiectiv al companiei din punctul de vedere al SMM este, ţinând cont de condiţiile tehnice şi
economice, să minimizeze impactul de mediu şi să prevină transmiterea poluării de la fazele precedente
către fazele următoare în ciclul de producţie.
3.1 Analiza initiala de mediu
Iniţial datele au fost colectate cu privire la materiale şi consumul de energie cu scopul de a crea mai multă
transparenţă în ceea ce priveşte procesul de producţie. Între timp compania a dezvoltat o bază de date
sofisticată care permite managementului să identifice punctele slabe din procesul de producţie şi să reducă
consumul de energie şi deci costurile şi utilizarea de materiale periculoase.
Datele de mediu sunt în prezent colectate utilizând o evaluare de tip intrare-ieşire. O evaluare globală de
tip intrare-ieşire este realizată anual. Suplimentar se realizează inventare lunare cu privire la materiile
prime şi materialele utilizate în operaţii. Compania este capabilă să utilizeze informaţiile din evaluarea
intrare-ieşire şi din baza de date pentru a revizui impacturile de mediu şi pentru a decide cu privire la
acţiunile ce trebuie realizate. Aceste informaţii reprezintă de asemenea baza pentru registrul companiei cu
privire la efectele asupra mediului.
Ariile activităţilor companiei identificate ca având relevanţă de mediu sunt descrise mai jos:

Nasturi şi accesorii Materiale de izolare

Tăierea şi formarea materialelor Taierea sticlei

Turnarea prin injecţie Spălare

Vopsire Producţia ramelor

Acoperire Umplerea cu gaz

Muncă manuală Extruzia materialelor pentru materialele de sigilare

Finisarea suprafeţei Producţia oberlihturilor

Transport Transport

În urma evaluării intrare-ieşire şi a reviziei registrului cu privire la efectele de mediu compania decide ce
impacturi sunt semnificative, utilizând metoda ABC. Următorul punct prevede câteva exemple despre cum
Günther a redus impactul de mediu.
Atmosferă: Poluarea aerului prin solvenţi organici emişi din procesul de lăcuire a fost eliminată prin
realizarea acestui proces în afara companiei.
Energie: A fost instalat un nou sistem de încălzire a gazului pentru a reduce consumul de gaz cu 40%.
Apa reziduală: Este folosit un nou sistem închis de recirculare a apei pentru producţia de sticla de izolaţie.
Aceasta a dus la o reducere a consumului de apă. Suplimentar, compania a dezvoltat un concept cu privire
la apa reziduală din procesul de vopsire pentru a substitui materialele chimice periculoase.
Deşeuri: Deşeurile generate de operaţiuni sunt colectate, separate în funcţie de materiale şi reciclate sau
sunt stocate. Suplimentar utilizarea sistemelor de întoarcere ajută la reducerea volumului de deşeuri, de
ex. Paleţii utilizaţi pentru furnizarea produselor sunt returnaţi şi reutilizaţi de Günther
Günther a lucrat ani de zile pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu. Compania se
concentrează nu numai pe activităţile locale dar şi asupra furnizorilor. Compania a dezvoltat un sistem de
mediu pentru achiziţii şi pentru munca cu furnizorii cu scopul de a dezvolta înţelegeri care să asigure
că impactul de mediu al produselor este minimizat pe baza standardelor eco-textile ("öko-tex standards").

73
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Deşi s-a realizat foarte mult în acest domeniu, întotdeauna mai e ceva nou de făcut. Günther participă în
prezent la un proiect de cercetare cu tema „comunicarea şi informarea cu privire la mediu în lanţul de
producţie a textilelor”. Obeictivele proiectului sunt îmbunătăţirea comunicării în sectorul textil.
3.2. Conformare cu cerintele legale
Pentru a asigura conformitatea cu toate reglementările de mediu relevante a fost realizat un registru al
legislaţiei ca parte a manualului de mediu al companiei. Pentru a îl completa la zi, compania utilizează
toate ediţiile legislaţiei de mediu. Când se publică noi legi sau se schimbă legislaţia existentă, aceste texte
sunt colectate şi adăugate la colecţia exitentă. Compania este abonată la literatura de mediu, literatura cu
privire la securitatea muncii şi la alte tipuri de literatură de specialitate. Dl. Günther este personal
responsabil de asigurarea conformităţii companiei cu legislaţia de mediu.
3.3. Personalul organizaţiei
SMM-ul din Günther este legat de sistemul de management al calităţii. Sunt stabilite echipe de proiect
interdisciplinare care să rezolve problemele individuale. Odată ce o problemă specifică este rezolvată,
echipa de proiect este dezmembrată. Toate echipele de proiect sunt responsabile de documentarea
dovezilor muncii atâta timp cât acestea sunt relevante pentru calitate şi mediu.
Managementul companiei şi departamentul pentru planificarea calităţii au responsabilitatea globală a
sistemului. Sarcina managementului este aceea de a stabili cadrul, prin luarea unor decizii strategice, în
care obiectivele de mediu ale companiei pot fi atinse. Managementul companiei este informat la intervale
regulate despre ultimele dezvoltări ale sistemului şi furnizează sugestii pentru obiectivele de mediu şi cum
pot fi acestea atinse.
3.4. Instruirea personalului
Toţii membrii echipei sunt instruiti pentru a-şi putea creşte propriul nivel de competenţă şi prin aceasta
să îşi crească posibilitatea de a acţiona liber şi potenţialul de a optimiza procese. Această abordare globală
este de importanţă crucială pentru Günther în asigurarea îmbunătăţirii performanţei de mediu.
3.5. Comunicarea internă
Toţi membrii echipei sunt informaţi cu privire la stadiul curent şi la progresele sistemelor de calitate şi
mediu prin intermediul panoului de ştiri. Suplimentar ei primesc buletine informative cu privire la
mediu, care au ca obiectiv furnizarea informaţiilor şi motivarea angajaţilor.
3.6. Documentarea
Cel mai important document al SMM-ului este manualul de mediu şi în mod special instrucţiunile de
lucru. Suplimentar există o bază de date cu informaţii cu privire la aspecte legate de sănătatea şi
securitatea muncii. Acceptarea documentaţiei SMM este foarte largă deoarece angajaţii sunt implicaţi în
dezvoltarea ei încă de la început. Ca rezultat manualul de mediu este foarte uşor de utilizat.
Toate procesele şi procedurile relevante pentru mediu sunt documentate. Responsabilităţile pentru fiecare
aspect sunt definite prin matricea de sarcini şi responsabilităţi. Matricea arată ce persoană este
responsabilă pentru fiecare document şi proces, când au fost auditate ultima dată şi dacă acestea sunt
relevante pentru calitate şi mediu. Matricea asigură faptul că activităţile legate de managementul calităţii şi
mediului sunt coordonate. Cele mai importante sarcini sunt de asemenea incluse în fişa postului pentru
angajaţilor relevanţi.
3.7. Auditarea SMM-lui
Compania a auditat SMM-ul de două ori, prima dată în 1995 şi a doua oară în 1988. Günther este una din
companiile dintr-un grup mic al cărui SMM a fost validat de două ori, în concordanţă cu schema EMAS:
Auditurile au fost conduse de un grup de proiect intern, condus de Dl. Jakubczick şi Dl. Ferus, care sunt
persoane fizice autorizate. Auditurile externe vor fi realizate la fiecare trei ani.

74
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

3.8 Costuri
Costurile detaliate pentru implementarea SMM sunt prezentate mai jos:

Resurse Umane Resurse financiare *

65 de întâlniri documentate (1 - 1.5 ore per întalnire) cu o Costurile de validare de către un


medie de 6 angajaţi şi 2 specialişti externi ca participanţi. evaluator de mediu acreditat
10,000 DEM (approx 5,600 US $)

30 evaluări ale impacturilor de mediu în fiecare etapă a Costurile de înregistare la Camera de


procesului de producţie, realizate de către 2 auditori interni pe Comerţ şi Industrie
parcursul a 9 luni, în total 300 de ore de muncă
1,700 DEM (approx. 950 US $)

*Compania nu a primit nici o finaţare externă.


3.8. Comunicarea externă
În 1994 compania a invitat autorităţile locale, vecinii, presa şi partenerii de afaceri să participe la o
discuţie pe probleme de mediu, ca un prim pas în crearea unui dialog cu privire la performanţa de mediu
a companiei Günther. Nivelul ridicat de răspunsuri la această invitaţie a demonstrat un interes special al
diverselor grupuri cu privire la iniţiativele şi obiectivele de mediu ale companiei. Günther continuă acest
dialog. Unul dintre principalele motive pentru aceasta este obţinerea unor sugestii de îmbunătăţire a
performanţelor de mediu ale industriei textile şi discutarea unor soluţii cu părţile interesate.
3.9. Partneneri
Günther a pus la dispoziţie experienţele disponibile şi altor părţi interesate prin intermediul diverselor
publicaţii şi evenimente. Günther va continua acest demers prin implicarea în asociaţia de management de
mediu şi asociaţia de antreprenori, dar şi prin dialogul cu industria textilă.
3.10. Urmărire
Introducerea SMM-ului în auditurile interme, care sunt realizate odată pe an şi evaluările de management
realizate trimestrial asigură îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu a companiei şi dezvoltarea
obiectivelor sale de mediu.

4. Rezultate şi beneficii
Un rezultat important pentru Günther a fost procesul continuu de instruire şi creşterea nivelului de calificare
a angajaţilor. Acesta a fost realizat concomitent cu creşterea conştientizării angajaşilor cu privire la aceste
probleme şi crşterea gradului de motivare. În acelaşi timp acesta este un beneficiu major al întregii
companii. Suplimentar, în 1995 directorului general al companiei, Dlui. Günther i-a fost acordat Premiul
German de Mediu de către Deutsche Bundesstiftung Umwelt – Fundaţia Federală Germană pentru Mediu.
Sistemul de informare cu privire la mediu dezvoltat de Günther a ajutat compania să îşi îmbunătăţească
încrederea şi calitatea informaţiilor cu privire la mediu. Aceastea au o importanţă crucială pentru satisfacţia
clienţilor. Suplimentar, prin punerea la dispoziţie a informţiilor către clienţi, compania a fost capabilă să
dezvoltate relaţii mai strânse cu clienţii săi.
Compania justifică cheltuielile pentru implementarea sistemului de management de mediu prin beneficiile
combinate ale sistemelor de management ale calităţii, mediului şi securităţii muncii. Dacă firma ar fi
implementat SMM-ul ca pe un sistem de sine stătător se condieră că relaţia dintre costuri şi beneficii nu ar
fi fost pozitivă.

75
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

5. Evaluare globală
Implementarea SMM-ului în Günther a fost însoţită de un proces de restructurare organizaţională. Întregul
proces a fost unul de învăţare cu efecte pozitive asupra managementului,angajaţilor şi produselor
companiei. S-a demonstrat că procesul de implementare a SMM-ului este în mare măsură dependent de
entuziasmul persoanelor din companie şi de asemenea de priorităţile economice ale companiei.
În viitor compania va instrui angajaţii pentru noi sarcini mai devreme şi va oferi instruire specială pentru
îmbunătăţirea comunicării şi abilităţilor de moderaţie pentru angajaţi.

6. Planuri de viitor
Günther are ca obiectiv dezvoltarea evaluărilor de tip intrare-ieşire într-un sistem de indicatori de mediu.
Mai mult decât atât, compania intenţionează să mimimizeze impactul de mediu la nivelul întregului ciclu de
viaţă al produselor. Unul din cei mai importanţi factori în realizarea acesui obiectiv este cooperarea strânsă
cu furnizorii şi clienţii. Optimizarea utilizării de materii prime, materiale de operare şi produse semi-finite şi
finite este un alt obiectiv. Pentru a realiza transportul produselor finite într-un mod mai prietenos pentru
mediu, toate vehiculele de transport noi vor fi dotate cu filtre diesel. În sfarşit, instruirea angajaţilor cu
privire la mediu este văzută de Günther ca pe un proces continuu care va asigura îmbunătăţirea
permanentă a mediului.

76
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

F) Van Den Bosch Concrete Products – Olanda

Grupa de produse Producţie de blocuri de beton pentru şosele

Contact: Wentholtweg 6, 7602 EB Almelo, Postbus 52


7600 AB Almelo, tel. 0546 488 555, fax 0546
488 566, http://www.vdboschbeton.nl/

1. Descrierea companiei si a produsului


Van den Bosch Concrete Products este o companie fondată în 1920 care produce diferite produse din
beton, în special pentru şosele şi trotuare. Există 3 reprezentanţe din care 2 pentru producţie şi una pentru
birouri. Compania este certificată ISO 9002:1998.
Betonul se produce în special din nisip şi pietriş. Acestea sunt materii prime naturale care trebuie utilizate
cu precauţie. Pentru construcţie asta înseamnă utilizarea economică a materiilor prime disponibile şi
identificarea posibilităţilor alternative pentru descreşterea utilizării acestor materii prime, ca de exemplu
reciclarea materialelor de construcţii din demolări.
V.d. Bosch Beton a reuşit producerea de ţigle pentru trotuare, blocuri şi cărămizi prin utilizarea unui mix
granulat de moloz, în concordanţă cu cerinţele stringente ale certificării KOMO. Aceste produse se găsesc
pe piaţă sub numele de ECOTON®, care înseamnă beton economic şi ecologic.

2. Reciclare: o alegere logică


Reciclarea materialelor de construcţii din deşeuri (moloz) are două mari avantaje în ceea ce priveşte
mediul. Rezolvă o parte din problemele tratamentului final al molozului şi are ca rezultat o utilizare minimă
a materiilor prime (pietriş). Molozul este foarte potrivit pentru a fi folosit ca materie primă pentru materiale
de beton pentru trotuare dacă este introdus corect în procesul de producţie. Cantitatea anuală de moloz în
Olanda este de 15 milioane de tone şi de aceea este evidentă reciclarea ca soluţie pentru protecţia
mediului.

3. Furnizarea de produse ECOTON®


Majoritatea produselor V.D. Bosch Beton pot fi produse pe baza unui mix granulat. Clienţii pot solicita
produse pe bază de mix granulat şi prin aceasta ei pot fi parte a producţiei de produse ce protejează
mediul. Toate produsele ECOTON® îndeplinesc standardele de calitate pentru ţigle (BRL 2313), blocuri
(BRL 2314) şi cărămizi (BRL 2312). Prin intermediul unui tratament special, toate produsele sunt identice
cu materialele de construcţie normale. ECOTON® poate fi furnizat la cerere în cantităţi mai mari de 250m2.

4. Costurile pentru eco-eticheta


Cererea pentru eticheta Milieukeur presupune anumite costuri. Schema de certificare este dezvoltată de
către fundaţia Stichting Milieukeur pe categorii de produse. Prima cerere de certificare costă € 453,78 plus
certificarea adiţională şi costurile anuale. Costurile depind de grupa de produse şi se pot face economii prin
furnizarea unei cantităţi suficiente de informaţii cerute de acordarea etichetei. Pentru logo pe pachete
costul este de 1,5 % din cifra de afaceri adusă de respectivul produs, cu un minimum de 340,34 şi un
maximum de € 13.613,41.

77

S-ar putea să vă placă și