Sunteți pe pagina 1din 77

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI Manual de Practici Europene in Managementul Mediului EMAS si
MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI Manual de Practici Europene in Managementul Mediului EMAS si

Manual de Practici Europene in Managementul Mediului

EMAS si Eticheta Ecologica:

ce sunt, cum se obtin si ce beneficii pot aduce companiilor romanesti

Iulie 2004

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

AUTORI:

Klaas – Jan Kramer – URS Netherlands BV

Prof. Dr. Ing. Ion Hohan, Carmen Balaban, Simona Diaconu – Institutul Roman pentru Educatie si Calitate

Europeana

Bogdan Albu – REC Romania

Acest material a fost realizat de Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrala si de Est – Biroul Local Romania (REC Romania), in cadrul proiectului „Practici Europene in Managementul Mediului”, derulat cu sprijinul financiar al UNIUNII EUROPENE, prin Programul Phare Societate Civila 2001 si in parteneriat cu Patronatul Roman, Institutul Roman pentru Educatie si Calitate Europeana si Fundatia StrawberrNet.

Educatie si Calit ate Europeana si Fundatia StrawberrNet. Material realizat cu sprijinul financiar al Uniunii
Educatie si Calit ate Europeana si Fundatia StrawberrNet. Material realizat cu sprijinul financiar al Uniunii
Educatie si Calit ate Europeana si Fundatia StrawberrNet. Material realizat cu sprijinul financiar al Uniunii
Educatie si Calit ate Europeana si Fundatia StrawberrNet. Material realizat cu sprijinul financiar al Uniunii

Material realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, prin Programul Phare Societate Civila 2001

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

CUPRINS:

1. Despre acest manual…………………………………………………………………………4

2. Introducere in Managementul si Marketingul Mediului

 

6

 

2.1.Problematica de mediu din perspectiva companiilor

 

6

2.2. Sisteme de Managementul Mediului

 

7

2.3. Eco-Marketing

 

10

3. Cadrul legislativ in Uniunea Europeana si Romania

 

11

 

3.1. EMAS

 

11

3.2. Eticheta Ecologica

 

12

4. EMAS – Schema Europeana de Management

 

si Audit de Mediu…………………………………………………………….………………

….16

 

4.1. Scurt istoric

 

16

4.2. Ce este EMAS ?

 

17

4.3. Care sunt diferentele si asemanarile EMAS

 

fata de celelalte sisteme de management

 

19

4.4. Care sunt pasii implementarii EMAS?

 

26

4.5. Cum inregistram EMAS?

 

31

4.6. Cine poate implementa EMAS?

 

32

4.7. Care sunt avantajele EMAS?

 

33

4.8. Care sunt costurile EMAS?

 

34

4.9. Concluzii

 

34

5. Eco-Etichetarea Produselor si Serviciilor

 

36

 

5.1

Ce este eticheta si etichetarea ecologica?

 

36

5.2

Cum functioneaza schema

de ecoetichetare?

37

5.3.

Ce este grupul de produse eco-etichetabile?

 

37

5.4

Diverse tipuri de etichete ecologice

 

37

5.5.

Eco-Eticheta Uniunii Europene

 

39

5.6.

Eco-Eticheta in Romania

44

6. Managementul de Mediu – instrument valoros in cresterea

 

competitivitatii firmelor pe Piata Comuna Europeana

 

48

7.

Rolul organizaţiilor patronale în promovarea practicilor

 

in Managementul Mediului……………………………………………………………

…….…56

8.

Studii de caz privind folosirea EMAS si a Etichetei

 

Ecologice………………………………………………………………………………

………58

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

1. Despre acest manual

Felicitari pentru interesul acordat practicilor in Managementul Mediului !

Cresterea cerintelor legale si a sensibilitatii pietei fata de aspectele legate de performantele de mediu ale firmelor, cat si implicatiile procesului de Integrare Europeana, face ca acest manual sa acopere o cerere generala de informatii in acest domeniu.

Practicile Europene in Managementul Mediului (acesti termeni definind in acest manual Schema de Management si Audit de Mediu – EMAS, corespondentul european al standardului international ISO 14.001, si Eco-Etichetarea Europeana pentru produse si servicii), au devenit in ultimii 15 ani – instrumente de referinta pentru imbunatatirea performatelor de mediu ale companiilor in aceasta regiune si pentru punerea in valoare a acestor performante – in cadrul Pietei Comune Europene.

Aportul cel mai valoros al acestor doua instrumente si motivul pentru care ele au fost “inventate”, este transpunerea cerintelor legale de conformare cu normele de protectia mediului – in avantaje de piata, utilizarea lor transformandu-le, deci, in instrumente de marketing.

Astfel, Sistemele de Managementul Mediului sunt parte integranta a planurilor de promovarea a tot mai multe firme: astfel, 3065 companii europene au implementat un sistem de managementul mediului conform EMAS pana in Mai 2004 si 61.287 – in intreaga lume, erau certificate cu ISO 14.001, in decembrie 2003.

lume, erau certificate cu ISO 14.001, in decembrie 2003. Eticheta Ecologica Europeana (Floarea Europeana) a devenit

Eticheta Ecologica Europeana (Floarea Europeana) a devenit un element de promovare pentru un tot mai mare numar de produse si servicii (aproape 18.000 produse si servicii etichetate doar cu aceasta eco-marca in tarile membre si candidate ale Uniunii Europene).

4

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

In prezent companiile din tarile Uniunii Europene (ca si cele care au relatii comerciale cu astfel de companii), depun eforturi serioase pentru implementarea acestor sisteme de eco- management/eco-marketing, depasind de multe ori efortul autoritatilor cu responsabilitati in domeniul mediului – prin introducerea acestor instrumente in noi domenii de activitate si grupe de produse si servicii.

Spre deosebire insa de majoritatea companiilor Europene, cele romanesti resimt o lipsa generala de informare in acest domeniu, iar responsabilitatea pentru performantele de mediu ramane, de obicei, in sarcina conducerii, adica a unui numar mic de persoane foarte ocupate, care au, bineinteles, numeroase alte prioritati.

Acest Manual a fost, de aceea, elaborat ca o introducere pentru manageri - in utilizarea celor doua instrumente principale in managementul (EMAS) si marketingul (Eco-Etichetarea) mediului – in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana si a extinderii Pietei Comune. Insusirea acestui material nu presupune cunostiinte de specialitate si a fost scrisa intr-un stil clar, fara a utiliza jargonul de specialitate. Termenii tehnici au fost introdusi intr-o proportie cat mai mica, iar cand au fost utilizati – au fost explicati intr-un limbaj accesibil.

Acest Manual nu isi propune sa acopere toate aspectele instrumentelor de Managementul Mediului, prin includerea tuturor detaliilor tehnice, legislative si organizationale posibile. Facand acest lucru, acest material ar fi fost de cateva ori mai gros si ar fi fost citit cu atentie (si utilizat) de putini dintre managerii carora ne adresam. In schimb – Manualul va ofera o eficienta introducere in instrumentele de managementul si marketingul mediului, cat si informatiile necesare pentru acele companii care vor sa faca urmatorul pas in utilizarea lor.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

2.

Introducere in Managementul si Marketingul Mediului

Cuprins:

2.1. Problematica de mediu din perspectiva companiilor

2.2. Sisteme de Managementul Mediului

2.3. Eco-Marketing

2.1. Problematica de mediu din perspectiva companiilor

Globalizarea problemelor de mediu provoaca ingrijorari din ce in ce mai mari. Companiile sunt din ce in ce mai interesate sa realizeze si sa demonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea impactului activitatilor, produselor si serviciilor lor asupra mediului. Ele efectuează "auditări" pentru a aprecia performanta lor ecologica. Totusi, aceste auditări singure nu sunt suficiente pentru a asigura o organizatie ca performanta ei nu numai ca intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele legale.

Standardele Managementului Mediului (cum ar fi EMAS-ul si seriile de standarde ISO 14000) constituie un etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masura performanta. In acelasi timp, opinia publica a devenit din ce in ce mai preocupata de problemele mediului inconjurator acestea fiind adesea reflectate in comportamentul consumatorilor, care isi exprima interesul pentru produsele care nu sunt daunatoare pentru mediu. In acest fel a aparut eticheta ecologica care ofera informatii despre impactul produs asupra mediului, promovand produsele cu impact redus.

Relatia dintre mediu si activitatile socio-economice se poate prezenta sintetic astfel:

Evaluarea impactului pe care activitatile economico-sociale il au asupra mediului se realizeaza pe 2 directii principale:

- una cu caracter obligatoriu consta in obtinerea de catre agentii economici a unor avize, acorduri, premise de functionare in raport cu institutiile abilitate pe linia protectiei mediului. In aceasta situatie formele de evaluare a impactului ecologic sunt reglementate prin legislatia cadru nationala de mediu şi detaliate prin legislatia secundara şi tertiara nationala din domeniile respective;

- cealalta, cu caracter voluntar, prin care agentii economici, stimulati de anumite avantaje potentiale, se angajeaza sa-şi imbunatateasca performanta de mediu. In acest caz formele de evaluare a

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

impactului ecologic sunt reglementate de standardele mentionate (seria ISO 14000, SA8000, EMAS,

Ecoetichetarea) care au o recunoastere la nivel international, european si national.

Instrumente in

managementul

mediului

avize
avize

obligatorii

autorizatii
autorizatii
permise
permise
mediului avize obligatorii autorizatii permise EMAS voluntare Eticheta Ecologica 2.2. Sisteme de Mana
mediului avize obligatorii autorizatii permise EMAS voluntare Eticheta Ecologica 2.2. Sisteme de Mana
EMAS
EMAS

voluntare

avize obligatorii autorizatii permise EMAS voluntare Eticheta Ecologica 2.2. Sisteme de Mana gementul Mediului

Eticheta

Ecologica

2.2. Sisteme de Managementul Mediului

Managementul de mediu este managementul acelor activitati ale unei firme care are sau pot avea

un impact asupra mediului.

Sistemul de management de mediu este o componenta a sistemului de management general care include

structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile si procedurile, procesele si

resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea analizarea si mentinerea politicii de mediu.

Un sistem de management de mediu reprezintă un instrument managerial prin care se urmăreşte

asigurarea funcţionalităţii şi a aplicării continue a unui plan sau a unor proceduri de management de mediu,

precum şi conformarea cu obiectivele şi ţintele de mediu.

Sistemul de management de mediu este un instrument de indentificare si de rezolvare ce ofera

organizatiilor o metoda de organizare/ administrare sistematica a activitatilor lor de management,

produsele si serviciile si ajuta la atingerea obligatiilor si performantelor de mediu.

Activitatile firmei care au sau pot avea un impact asupra mediului se refera la:

Fabricile producatoare implicate in extractia materiilor prime din mediu si prelucrarea lor. Ca rezultat al proceselor de productie rezulta diverse forme de deseuri (solide, lichide, gazoaze) in mediul inconjurator

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Activitatile legate de procesul de fabricatie (intretinerea, infrastructura, ambalarea si transportul) au impact asupra mediului

Marfurile ce sunt fabricate si depozitate

Companiile furnizoare de servicii ce utilizeaza diverse produse si energie pentru oferirea serviciilor lor.

Pentru un management de mediu eficient in cadrul acestor activitati se utilizeaza instrumente voluntare de

genul ISO 14000, EMAS, SA 8000, CERES.

Seria ISO 14000 - Organizatia Internationala de Standardizare a dezvoltat o serie de standarde voluntare

in domeniul managementului de mediu care sunt unanim recunoscute ca fiindseria ISO 14000. Aceasta

serie de standarde se adreseaza urmatoarelor aspecte ale managementului de mediu:

o

Sisteme de Management de Mediu – specificatii si ghid de utilizare (ISO 14001)

o

Ghid privind principiile, sistemele si tehnicile de aplicare (ISO 14004)

o

Ghid pentru audit de mediu (ISO 14010 – ISO 14015)

o

Etichete si declaratii de mediu (ISO 14020 – ISO 14024)

o

Evaluarea performantei de mediu (ISO 14031)

o

Evaluarea ciclului de viata (ISO 14040 – ISO14043)

Seria de standarde ISO 14000 a fost dezvoltata de Organizatia Internationala pentru Standardizare in

scopul de a stabili cerintele primare pentru Sistemele de Management de Mediu. Scopul seriei 14000 este

acela de a promova protectia mediului din punctual de vedere al intereselor socio-economice. ISO 14001 a

fost finalizat in septembrie 1996 si este acum implementat de companii pretutindeni in lume. El specifica

cerintele pentru un sistem de management al mediului, pentru a permite unei organizatii se formuleze o

politica si obiective tinand cont de cerintele legislative si informatia despre impacturile semnificative de

mediu.

EMAS - la nivel european s-a dezvoltat un standard propriu intitulat “Eco-management and Audit Scheme”

– EMAS. ISO impartaseste un fundal comun cu EMAS si este larg acceptat - mai ales in Uniunea

Europeana - drept un indicator al practicilor convenabile ale managementului ecologic. EMAS si seria ISO

14001 - sunt similare in multe privinte, dar exista diferente in modul de abordare si in unele detalii. Aceste

diferente decurg din faptul ca reglementarea EMAS si standardele ISO 14000 au fost elaborate la diferite

date in diferite foruri.

SA 8000 (Social Accountability) - Standard universal acceptat si recunoscut care defineste raspunderea

sociala, dezvoltat prin eforturile de colaborare al personalitatilor din industrie, organizatiilor

nonguvernamentale, auditori si lansat de Consiliul Agentiei de Acreditare a Prioritatilor Economice.

CERES - Initiativa Raportarii Globale, este un efort de colaborare international, tinzand spre dezvoltarea si

stabilirea sistemelor de management si raportare cadru pentru o dezvoltare durabila.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Avantajele managementului de mediu

- Reducerea costurilor, care poate fi un efect al:

o

imbunatatirii performantelor de mediu

o

eficientizarii proceselor existente,

o

introducerii unor procese noi, eficiente

o

depozitarea deseurilor

o

reducerea cantitatii de materii prime

o

proiectarea produsului

- Asigurarea respectarii legislatiei

- Anticiparea legislatiei viitoare

- Reducerea riscului de mediu

- Cresterea oportunitatilor de piata

- Imbunatatirea imaginii in fata clientilor, partenerilor, investitorilor si

comunitatii locale

Managementul de mediu cunoaste amploare si reprezinta o provocare datorata complexitatii legislatiei de

protectia mediului. Fundamentarea managementului mediului reprezinta intelegerea legilor si

reglementarilor care se aplica in companii. Totusi, simpla conformare cu legea nu este suficienta si multe

companii au optat pentru strategii “dincolo de conformare”.

COMPANIE Produse si servicii (ambulate materiale si/sau Infrastructura Procese energie Deseuri solide lichide
COMPANIE
Produse si
servicii
(ambulate
materiale
si/sau
Infrastructura
Procese
energie
Deseuri
solide
lichide
gazoase
Procese energie Deseuri solide lichide gazoase transportate) Aparitia EMAS sau ISO 14001 au transformat

transportate)

Aparitia EMAS sau ISO 14001 au transformat managementul mediului dintr-o cerinta locala intr-una

globala. In viitor, performanta de mediu a firmelor din intreaga lume va fi comparata cu utilizarea

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

instrumentelor de managementul mediului, iar abilitatea companiilor de a satisface aceste standarde poate afecta acceptabilitatea produselor lor pe piata .

2.3 Eco-Marketing

Piata este mai receptiva in prezent la impactul produselor asupra mediului mai mult decat a fost vreodata, iar aceasta tendinta se va accentua in anii urmatori. Exista numeroase alte motive pentru aceasta evolutie dintre care vom mentiona perspectiva extinderii Pietei Comune Europene in Romania si cresterea interesului pentru produse de calitate.

In opinia generala ecomarketingul (marketingul verde) se refera numai la promovarea si publicitatea produselor care au caracteristici ecologice. Termeni ca “Ozone Friendly”, “Recyclable” sau “Environmentally Friendly” fac ca multi consumatori sa asocieze aceste notiuni cu ecomarketingul. Conceptul de ecomarketing are insa o arie mult mai larga, aplicandu-se atat pentru bunuri de consum, cat si pentru bunuri industriale si chiar servicii. Astfel, ecomarketingul inglobeaza termeni in limba engleza precum: “Green Marketing”, “Environmental Marketing”, “Ecological Marketing”.

Desi conceptul de ecomarketingul a aparut la sfarsitul anilor 1980, acesta a inceput sa capete importanta mult mai tarziu. Ecomarketingul se refera la toate acele activitati menite sa genereze si sa faciliteze orice schimburi destinate sa satisfaca nevoile umane, cu un impact minim asupra mediului.

satisfaca nevoile umane, cu un impact minim asupra mediului. Utilizarea etichetei ecologice reprezinta un instrument al

Utilizarea etichetei ecologice reprezinta un instrument al ecomarketingului. Eticheta ecologica este un simbol graphic, insotit sau nu de un text descriptive aplicat pe produs, ambalaj intr-o brosura sau document informative ce insoteste produsul. Cu siguranta un produs cu eticheta ecologica va avea o valoare mai mare pe piata, deoarece ofera informatii cu privire la impactul pe care respectivul produs il are asupra mediului.

Stabilirea unui astfel de sistem de etichetare ecologica este destinat să ajute consumatorii să aleagă

produsele care pot determina reducerea impactului asupra mediului oferindu-le informaţii privind

caracteristicile de impact asupra mediului ale produselor etichetate ecologic.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

3. Cadrul legislativ in Uniunea Europeana si Romania

Cuprins:

3.1. EMAS

A) In Uniunea Europeana

B) In Romania

3.2. Eticheta ecologica

A) In Uniunea Europeana

B) In Romania

Primul lucru pe care il vom sublinia in acest capitol, este faptul ca Sistemele de Managementul Mediului si Eco-Etichetele au fost gandite ca si instrumente voluntare, cerute doar de relatiile parteneriale si de piata, si nu impuse prin cerinte minime legale.

Cadrul legislativ in care se aplica aceste practici, este asadar unul foarte general si nerestrictiv, si este specific mai ales practicilor specific europene (transpuse deja in legislatia romaneasca) – EMAS si Floarea (eco-eticheta) europeana, pe cand alte practici similare sunt implementate fara un suport legislativ specific, pentru ca majoritatea lor au fost concepute si sunt in continuare dezvoltate mai ales de catre companii si organizatii non-guvernamentale.

3.1. EMAS

A) In Uniunea Europeana

In ciuda tuturor directivelor si reglementarilor adoptate de EC si a actiunilor internationale si nationale in acest domeniu, calitatea mediului lasa de dorit atat la nivel regional, cat si planetar.

Asa cum a fost definit de tratatul de la Maastricht, obiectivul global a Comunitatii Europene este acela “de a promova o dezvoltare economica durabila”. Dezvoltarea durabila reclama utilizarea unor instrumente ale politicii de mediu si recomanda ca responsabilitatea de mediu sa fie impartita intre autoritati, industrie, consumatori etc. Reglementarea (EC) Nr 761/2001 a Parlamentului European permite participarea voluntara a organizatiilor in cadrul EMAS 1 . Decizia (EC) No 681/2001 si Recomandarea (EC) 680/2001 din 7 September 2001 este un ghid pentru implementarea Reglementarii (EC) 761/2001.

1 Pe 4 Decembrie 2002 un corrigendum la Reglementarea EMAS a fost publicata in the Official Journal L327 la pagina

10.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

La nivelul Comisiei Europene aceast aspect este probabil cel mai bine evidentiat in Schema de Audit si Eco – Management care a fost adoptata de Consiliul Europei pe 29 Iunie 1993. Aceasta reglementare stabileste o schema voluntara de management de mediu, bazata pe armonizarea liniilor si principiilor specifice Uniunii Europene. Reglementarea a intrat in vigoare in Iulie 1993. Totusi, schema s-a deschis pentru participarea companiilor tocmai in Aprilie 1995. Reglementarea EMAS se aplica tuturor celor 15 State Membre UE si celor trei State membre ale ariei economice UE: Norvegia, Islanda si Lichtenstein.

B) In Romania

In Romania, Ordinul nr. 50 din 01/14/2004 stabileste procedura de organizare si coordonare a schemelor de management de mediu si audit (EMAS) in vederea participarii voluntare a organizatiilor la aceste sisteme.

Aceasta procedura se stabileste pentru:

- introducerea in cadrul organizatiilor care desfasoara activitati cu sistemului de management si audit de mediu;

impact asupra mediului a

- evaluarea si imbunatatirea performantelor de mediu ale organizatiilor;

-

furnizarea

organizatiilor.

de informatii relevante de

mediu publicului si altor

parti

interesate

din

afara

Acest ordin se aplica organizatiilor din toate domeniile de activitate, care doresc sa-si imbunatateasca performanta de mediu (pentru o parte a activitatii sau pentru toate activitatile desfasurate).

In cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor exista Comitetul consultativ EMAS si Biroul EMAS, ca parte a Serviciului controlul integrat al poluarii.

Biroul EMAS este constituit din experti in domeniul managementului si auditului de mediu. Comitetul consultativ EMAS aproba, iar Biroul EMAS este responsabil cu inregistrarea organizatiilor in cadrul EMAS. Biroul EMAS asigura inscrierea si mentinerea organizatiilor intr-un registru.

3.2. Eticheta Ecologica

A) In Uniunea Europeana

Un alt instrument al politicii de mediu la nivel European a fost introdus prin Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1980/2000 privind schema de acordare a etichetei ecologice care are ca obiect stabilirea unui sistem voluntar de acordare a etichetei ecologice, pentru promovarea produselor cu un impact minim asupra

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

mediului pe parcursul întregului lor ciclu de viaţă şi care oferă consumatorilor informaţii precise, exacte şi stabilite pe bază ştiinţifică cu privire la impactul acestora asupra mediului.

Eticheta ecologică desemnează acele produse care determina reducerea impactului asupra mediului, în comparaţie cu alte produse din acelaşi grup de produse, fără a incalca cerintele legale aplicabile produselor la nivel naţional.

In afara deciziilor specifice referitoare la acordarea etichetei ecologice pentru aceste grupe de produse (de exemplu Decizia nr. 40/2000/EEC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru aparate frigorifice, Decizia nr. 45/2000/EEC referitoare la stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice comunitare pentru masini de spalat rufe de uz casnic, etc), exista si Decizia nr.728/2000/EEC referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitare si taxelor anuale pentru etichetare ecologica, unde sunt specificate tarifele aferente obtinerii etichetei ecologice.

Deciziile Regulamentului nr. 1980/2000/EEC stabilesc criteriile specifice pentru etichetarea ecologica a urmatoarelor grupe de produse:

1. Masini de spalat vase

11. Becuri cu o singura terminatie

2. Aparate frigorifice

12. Becuri cu doua terminatii

3. Masini de spalat rufe

13. Hartie pentru copiere

4. Detergenti pentru vase

14. Hartie pentru servetele

5. Detergenti pentru rufe

15. Amelioratori pentru sol

6. Lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc

16. Hartie de toaleta

7. Vopsele de interior si lacuri

17. Role de hartie pentru bucatarie

8. Produse textile

18. Computere personale

9. Incaltaminte

19. Computere portabile

20. Saltele de pat

10. Lenjerie de pat si camasi

B) In Romania

In Romania a fost elaborata Hotararea Guvernului nr. 189/28 februarie 2002 2 , privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice, prin transpunerea Regulamentului nr. 1980/2000/EEC privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice, a Deciziei nr.729/2000/EEC privind contractul

2 publicata in Monitorul Oficial nr. 166/ 8 martie 2002

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

cadru referitor la conditiile de utilizare a etichetei ecologice si Deciziei nr.728/2000/EEC referitoare la

stabilirea tarifelor pentru solicitare si taxelor anuale pentru etichetare ecologica a fost elaborata

Aceasta hotarare are scopul de a introduce eticheta ecologica pentru a promova produsele care au un

impact redus asupra mediului, pe parcursul întregului lor ciclu de viaţă, în comparaţie cu alte produse

aparţinând aceluiaşi grup de produse. Promovarea acestor produse contribuie la utilizarea eficientă a

resurselor şi la un nivel ridicat de protecţie a mediului, prin furnizarea către consumatori de informaţii

corecte, exacte şi stabilite pe bază ştiinţifică despre produsele respective.

Hotărârea nu se aplică:

a) substanţelor sau preparatelor clasificate ca fiind foarte toxice, toxice, dăunătoare mediului,

cancerigene, toxice pentru reproducere sau mutagene, precum şi bunurilor fabricate prin procedee

dăunătoare pentru om sau pentru mediu şi care pot dăuna consumatorului în condiţii normale de

utilizare;

b) produselor alimentare, băuturilor, produselor farmaceutice;

c) aparaturii medicale destinate utilizării în scopuri profesionale sau care este prescrisă ori utilizată

de către personal medical calificat, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

HG 189/2002 prevede faptul ca Eticheta Ecologică se acordă la cerere, si se acordă grupurilor de produse

care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) potenţial ridicat de protecţie a mediului, care să determine alegerea făcută de cumpărător;

b) avantaje competitive pentru producătorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii;

c) cerere mare de consum sau utilizare finală prin volumul de vânzări.

Legislatia romaneasca cu privire la Eticheta Ecologica stabileste si procedurile de acordare a etichetei

pentru diverse produse (numarul acestora se va extinde in urmatorii doi ani):

Hotararea Guvernului nr. 827/31 iulie 2002 3 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru aparate frigorifice.

Hotararea Guvernului nr. 40/2003 4 , privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru masinile de spalat rufe, de uz casnic.

Hotararea Guvernului nr. 253/2004, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru detergentii pentru masini de spalat vase.

Hotararea Guvernului nr. 254/2004, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru incaltaminte.

Hotararea Guvernului nr. 284/2004, privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru saltele de pat.

3 publicata in Monitorul Oficial nr.638/29 august 2002 4 publicata in Monitorul Oficial nr. 82/10 februarie 2003

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Pentru obtinerea etichetei ecologice, a fost elaborat Ordinul Ministrului apelor si protectiei mediului nr.1010/2002 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice 5 , privind aprobarea componentei nominale a Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice, ca si Regulamentul de functionare al Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Acordarea Etichetei Ecologice.

Atribuţiile principale ale Comisiei Nationale pentru Eco-Etichetare sunt următoarele:

a) analizează şi evaluează procedura de acordare a etichetei ecologice produselor introduse pe piata;

b) studiază sistemul actual de etichetare ecologica a produselor şi serviciilor din ţările Uniunii Europene,

analizeaza si formuleaza propuneri asupra proiectelor de acte normative ce vizeaza perfectionarea cadrului

legislativ si institutional in domeniu;

c) stabileste lista cuprinzand laboratoarele acreditate in vederea efectuarii verificarilor si testelor pentru

fiecare grup de produse;

d) face propuneri privind perfecţionarea procedurilor de informare a publicului şi de colaborare între institutiile cu competenţă în materie.

e) primeste si analizează solicitarile de acordare a etichetei ecologice pentru produsele introduse pe piata

de catre agentii economici, evalueaza aceste solicitari si propune Autoritatii Competente pentru Acordarea Etichetei Ecologice – Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor acordarea si respingerea acestor solicitari, pe baza procesului de analiza a rezultatelor evaluarii performantelor produsului conform criteriilor specifice

de acordare a etichetei ecologice produselor respective.

5 publicat in MO nr.851/26.11.2002

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

4. EMAS – Schema Europeana de Management si Audit de Mediu

Cuprins:

4.10. Scurt istoric

4.11. Ce este EMAS ?

4.12. Care sunt diferentele si asemanarile EMAS fata de

celelalte sisteme de management

4.13. Care sunt pasii implementarii EMAS ?

4.14. Cum inregistram EMAS?

4.15. Cine poate implementa EMAS ?

4.16. Care sunt avantajele EMAS

4.17. Concluzii

EMAS ? 4.16. Care sunt avantajele EMAS 4.17. Concluzii 4.1. Scurt istoric In statele membre UE

4.1. Scurt istoric

In statele membre UE instrumentele de mediu sunt bazate in principal pe legislatia de mediu in vigoare. In

ciuda tuturor directivelor si reglementarilor adoptate de Comisia Europeana si sectiunile nationale si

internationale in acest domeniu, calitatea mediului nu este inca imbunatatita in ritmul in care se doreste. Pe

de alta parte, pentru multe organizatii simpla conformare cu legislatia este numai un prim pas pe drumul

spre o dezvoltare durabila. De aceea, beneficiile aduse de instrumentele voluntare de management de

mediu sunt binevenite, in comparatie cu plata penalitatilor si realizarea remedierilor.

Evolutia EMAS

Iunie 1993 — Reglementarea Consiliului 1836/93 a fost adoptata pe 29 June 1993. Aceasta a fost creat schema EMAS cu o prevedere ce permite companiilor participarea voluntara in cadrul schemei de management de mediu. Este deschisa companiilor din sectorul industrial ce functioneaza in cadrul Uniunii Europene si in Spatiul Economic European.

1993-1995 — Infiintarea structurilor de implementare a schemei (organisme de acreditare)

Aprilie 1995 — EMAS este deschisa pentru participarea

1996 — Comisia recunoaste EN ISO 14001 ca fiind baza participarii la EMAS.

si altor companii

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

1997 — Procesul de consultare pentru analiza EMAS

Octombrie 1998 — Comisia prezinta o propunere pentru revizuirea EMAS.

Martie 2001 — apare EMAS II; noua reglementare EMAS este adoptata de catre Consiliul si Parlamentul European.

Septembrie 2001 Comisia adopta un ghid pentru implementarea schemei.

Iulie 2004 – 3700 in intreaga lume companii au implementat si certificat EMAS

4.2. Ce este EMAS ?

EMAS (The European Eco-Management and Audit Scheme), este un instrument de management pentru

companii si alte tipuri de organizatii ce permite evaluarea si imbunatatirea performantei lor de mediu.

Participarea este voluntara si se adreseaza organizatiilor private sau publice ce opereaza in cadrul Uniunii

Europene, a Spatiului Economic European – Islanda, Liechtenstein, si Norvegia si a tarilor candidate,

care creeaza cadrul legislativ si institutional pentru implementarea acestui sistem, ca o parte a Acquis-ului

Comunitar de Mediu.

EMAS pe scurt:

• o reglementare europeana cu cerinte precise

• valabila numai în Spatiul Economic European

• audit extern obligatoriu

• publicarea obligatorie a rezultatului dupa audit

• respectarea legislatiei este o cerinta

• îmbunatatirea continua a performantei de mediu este o necesitate

• se poate aplica la intreprinderi economice, autoritati, organizatii si institutii de orice fel

si la orice nivel : birou, atelier, fabrica, lant de magazine, ferma, primarie, spital, scoala,

port

• un sistem intern de management "a la carte"

• îmbunatatirea continua si prevenirea poluarii

• audit: la maximum 3 ani

• bilant ecologic exhaustiv conform unor criterii stabilite în prealabil

• referinta la utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile

• este o continuare a ISO 14001, o varianta « mai evoluata »

• este perfect compatibil cu seria ISO 14000,seria ISO 9000, OHSAS

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

In majoritatea cazurilor, companile romanesti au relatii parteneriale cu firme din tarile europene, astfel ca

EMAS (ca instrument recunoscut si utilizat in spatiul european) pare din acest punct de vedere mai

atractiv. In alte cazuri insa, avand clienti din tari din afara Europei, firmele se pot orienta catre ISO

14.001.

Implementarea SMM conform EMAS cat si ISO 14.001 este desigur posibil si exista suficiente motive

pur economice pentru a proceda in acest fel.

Caracteristici EMAS:

EMAS Transparenta Performanta Credibilitate
EMAS
Transparenta
Performanta
Credibilitate

PERFORMANTA: EMAS este o schema de management de mediu voluntara, bazata pe schema armonizata peste tot in Uniunea Europeana cu obiective de imbunatatire a performantei de mediu a organizatiilor prin angajamente proprii de evaluare si reducere a impactului lor asupra mediului.

CREDIBILITATE: Natura externa si independenta a intregistrarii si a procesului de verificare EMAS asigura credibilitatea publica si increderea ca schema include sistemul de management si declaratia de mediu.

TRANSPARENTA: Informarea publica cu privire la performanta de mediu a organizatiei este un aspect important al obiectivului schemei. Aceasta se realizeaza prin declaratia de mediu care ofera informatii publicului asupra impactului de mediu si performanta organizatiei, si a modului in care organizatia se implica active prin angajatii sai in implementarea schemei. Logo-ul EMAS poate fi aplicat pe diverse produse, este un instrument vizual atractiv care demonstreaza angajamentul organizatiei de imbunatatire a performantei de mediu si indica increderea informatiilor oferite.

Scopul EMAS este promovarea imbunatatirii continue a performantelor de mediu prin:

dezvoltarea si implementarea SMM-ului (Sistemul de Managementul Mediului).

evaluarea performantelor de mediu prin auditare.

oferirea informatiilor legate de performantele de mediu pentru public.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Obiectivele EMAS sunt:

îmbunatatirea performantei de mediu.

conformare cu legislatia din domeniu.

informarea publicului asupra masurilor luate în domeniul protectiei mediului.

Imbunatatirea continua a performantelor de mediu ale companiilor se realizeaza prin:

a) elaborarea si implementarea de catre organizatii a sistemelor de management de mediu;

b) evaluarea sistematica, obiectiva si periodica a performantei acestor sisteme;

c) furnizarea informatiilor privind performanta de mediu si mentinerea unui dialog cu publicul si cu

alte parti interesate din afara organizatiilor;

d) implicarea activa a angajatilor in organizarea si in instruirea proprie, adecvata, initiala si

avansata, care sa le permita participarea activa la elaborarea si punerea in aplicare a sistemelor de

solicitarea angajatilor, orice reprezentant relevant al acestora trebuie sa fie implicat.

4.3. Care

sunt

diferentele

si

asemanarile

EMAS

fata

de

celelalte sisteme de management ?

Noţiunea de sistem de management a apărut în după 1975, iar ISO – Organizaţia Mondială a

Standardizării a început dezvoltarea de standarde în domeniul sistemului de management al calităţii. În

1987 primele astfel de standarde au fost publicate. A urmat o etapă de revizuiri iar în 1994 au fost

publicate standardele din seria ISO 9000:1994, foarte cunoscute şi utilizate pentru implementarea şi

certificarea sistemelor de management al calităţii. În 1996 a fost publicat şi standardul ISO 14001 pentru

sisteme de management de mediu iar în 1999 a fost publicata prima forma a standardului OHSAS 18001,

pentru sistemul de management al sănătăţii şi securităţii forţei de muncă.

Standardul OHSAS 18001 - Standard de Asigurare a Sănătăţii şi Siguranţei Forţei de Munca, a fost

dezvoltat considerându-se compatibilitatea cu ISO 9001- managementul calităţii, ISO 14001 – sisteme de

management de mediu pentru a se asigura integrarea sistemelor de management al calităţii, mediului si al

securităţii ocupaţionale, de către organizaţii.

Integrarea sistemelor de management a devenit un instrument folosit de companii pentru a atinge

niveluri excelente ale performanţelor. În tabelul de mai jos este prezentată modalitatea de integrare a celor

mai cunoscute trei sisteme de management (calitate – mediu – sănătatea şi securitatea forţei de muncă).

Angajaţii şi managerii sunt adesea rezervaţi cu privire la standardele de management deoarece certificarea

obişnuita şi verificarea metodologiei tind să se concentreze pe nevoia de realizare a documentelor auditului

pentru satisfacerea certificatorului. Angajaţii se simt acaparaţi de necesitatea realizării unor documente

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

suplimentare, ceea ce poate genera resentimente pe termen lung si negativism. Resursele limitate ale unei companii sunt adesea redirecţionate în mod crescător către rezolvarea aspectelor birocratice ale managementului mediului în detrimentul managementului de mediu în sine.

Pentru atingerea de rezultate bune în integrarea sistemelor de management o companie trebuie să se concentreze asupra îmbunătăţirii performanţei de mediu şi a securităţii şi sănătăţii forţei de muncă.

Abordarea bazata pe performante se concentreaza pe evaluarea companiilor. Atunci cand se face o observatie sau o constatare, se folosesc tehnici de analiza a cauzelor pentru a se determina cauza de baza care a generat problema in discutie. Aceasta implica interviuri si investigarea detaliata a

documentatiei legate de managementul de mediu, inclusiv a licentelor si autorizatiilor de mediu, a emisiilor,

a sistemului de canalizare, a planurilor cladirii si ale vecinatatii, etc.

Integrarea sistemelor de management are drept scop limitarea documentaţiei sistemelor de management

si concentrarea pe performanţe şi îmbunătăţirea continuă.

Există o serie de elemente ale sistemului de management care pot fi uşor integrate, cum ar fi:

- manualul sistemului de management (în companiile cu sistem integrat, manualul sistemului de

management calitate – mediu – sănătatea şi securitatea forţei de muncă este unic. Exista însă posibilitatea de a avea un manual pentru calitate, şi un alt manual pentru mediu – sănătatea şi securitatea forţei de muncă)

- proceduri de sistem – o parte din elementele de sistem pot fi cuplate pentru realizare procedurilor de

sistem. Dacă în cazul sistemulu integrat mediu – sănătatea şi securitatea forţei de muncă se poat integra

toate procedurile de sistem, cu excepţia celor pentru “Aspecte de mediu” la ISO 14001 şi “Riscuri de sănătate şi securitate a forţei de muncă” la OHSAS 18001, in cazul integrării celor 3 sisteme de management se pot realiza următoarele proceduri de sistem combinate:

- Politică de calitate – mediu – sănătatea şi securitatea forţei de muncă

- Obiective generale, obiective specifice şi ţinte

- Programul de management calitate – mediu – sănătatea şi securitatea forţei de muncă

- Structură şi responsabilitate

- Instruire, Conştientizare şi Competenţă

- Comunicare

- Controlul documentelor

- Pregătire şi reacţie pentru situaţii de urgenţă / controlul produsului neconform

- Monitorizare şi măsurători, verificare şi acţiuni corective

- Audit intern

- Analiza de management.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

- Procedurile operaţionale sunt specifice departamentelor şi acestea pot fi integrate la nivel

departamental dar depinde de domeniul de activitate al companiei

Integrarea sistemelor de management este posibila însă certificarea acestora nu poate fi realizată decât

individual. Cel mai adesea companiile vor avea 2 sisteme de management, unul pentru Calitate şi altul

pentru Mediu – sănătatea şi securitatea forţei de muncă, cu legături între acestea, cu responsabilităţi

împărţite între diferitele categorii de personal.

La sfârşitul anului 2002 existau în lume peste 560.000 companii cu un sistem de management al calităţii

certificat conform standardelor ISO 9001/2/3. In România în prezent această cifră cu greu se apropie de

2500. La acelaşi moment numărul companiilor cu un sistem de managementului certificat conform

standardului ISO 14001:1996 era de aproape 50.000. In România nu s-a ajuns încă la 50. Cu privire la

managementul securităţii muncii, în România situaţia este foarte incipienta. A fost implementat standardul

doar în foarte mică măsură la nivelul industriei petrolului şi gazelor naturale şi în industria cimentului.

În contextul integrării ţării noastre în Uniunea Europeană, economia şi Industria din România se află în faţa

unei mari provocări, respectiv aceea de a opera conform principiilor negociate în capitolul nr. 1 din Tratatul

de Aderare a României la UE, „Libera circulaţie a produselor”. Acesta va fi momentul adevărului. Firmele

româneşti necompetitive şi care nu vor satisface cerinţele internaţionale de securitate şi calitate vor înceta

să existe.

În tabelul de mai jos sunt prezentate clauzele celor trei standarde de sistem de management: ISO

9001:2000 – sistem de management al calităţii, ISO 14001:1996 – sistem de management de mediu şi

OHSAS 18001:1999 – sistem de management al sănătăţii şi securităţii forţei de muncă.

Legătura între sistemele de management ISO 14.001, ISO 9001 si OHSAS 18.001

Clarificarea nivelurilor

Nivelul 1: Manual

Nivelul 2: Proceduri de sistem

Nivelul 3: Proceduri operaţionale (nu sunt specificate în standard dar este o modalitate de bună practică în companii)

ISO 14001

Cerinţă

OHSAS 18001

Cerinţă

ISO 9001

Cerinţă

Tip

Nivel

ISO

OHSAS

ISO

procedura

14001

18001

9001

Manual

4.1

Manual

4.1

Cerinţe generale

4.1

Manual

1

Responsabilitate,

5.5

autoritate si

comunicare

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

       

Responsabilitate

5.5.1

   

si autoritate

Politica de

4.2

Politica de

4.2

Angajamentul

4.5.1

Procedura

2

mediu

Sanatate si

managementului

de sistem

Securitate

Politica pentru

5.3

calitate

Imbunatatire

8.5

Planificare

4.3

Planificare

4.3

Planificare

5.4

Procedura

2

de sistem

Aspecte de

4.3.1

Evaluarea si

4.3.1

Orientarea catre

5.2

Procedura

2

mediu

controlul

client

de sistem

riscurilor

Determinarea

7.2.1

cerintelor

referitoare la

produs

Analiza cerintelor

7.2.2

referitoare la

produs

Cerinte legale si de alta natura

4.3.2

Cerinte legale si de alta natura

4.3.2

Orientarea catre

5.2

Procedura

2

client

de sistem

   

Determinarea

7.2.1

cerintelor

referitoare la

produs

Obiective si

4.3.3

Obiective

4.3.3

Obiectivele calitatii

5.4.1

Procedura

2

tinte

de sistem

Programul de

4.3.4

Programul de

4.3.4

Planificarea

5.4.2

Procedura

2

management

management

sistemului de

de sistem

de mediu

pentru sanatate

management al

si securitate

calitatii

Imbunatatire

8.5.1

continua

Implementare

4.4

Implementare

4.4

Realizarea

7

Procedura

2

si operare

si operare

produsului

de sistem

Planificarea

7.1

Procedura

2

realizarii

de sistem

produsului

Structura si

4.4.1

Structura si

4.4.1

Responsabilitatea

5

Procedura

2

responsabilitati

responsabilitati

managementului

de sistem

Angajamentul

5.1

managementului

Responsabilitate

5.5.1

si autoritate

Reprezentantul

5.5.2

managementului

Managementul

6

resurselor

Furnizarea

6.1

resurselor

Resurse umane

6.2

Criterii generale

6.2.1

Infrastructura

6.3

Mediul de lucru

6.4

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Instruire,

4.4.2

Instruire,

4.4.2

Competenta,

6.2.2

Procedura

2

constientizare

constientizare si

constientizare si

de sistem

si competenta

competenta

instruire

Comunicare

4.4.3

Comunicare si

4.4.3

Comunicare

5.5.3

Procedura

2

consultare

interna

de sistem

Comunicarea cu

7.2.3

clientii

Documentarea

4.4.4

Documentare

4.4.4

Sistemul calitatii

4.2.1

Procedura

2

SMM

de sistem

Controlul

4.4.5

Controlul

4.4.5

Cerinte de

4.2

Procedura

2

documentelor

documentelor

documentare

de sistem

Manualul calitatii

4.2.2

Control

4.4.6

Control

4.4.6

Realizarea

7

Procedura

2

operational

operational

produsului

de sistem

Instructiuni de baza / generale

4.4.6

Instructiuni de baza / generale

4.4.6

N.a.

N.a.

Procedura

3

operationala

Gestiunea

4.4.6

Gestiunea

4.4.6

N.a.

N.a.

Procedura

3

susbstantelor

susbstantelor

operationala

periculoase

periculoase

Control

4.4.6

Control

4.4.6

N.a.

N.a.

Procedura

3

operational /

operational /

operationala

contracte cu

contracte cu

furnizorii si

furnizorii si

contractorii

contractorii

Controlul

4.4.6

Controlul

4.4.6

N.a.

N.a.

Procedura

3

contractorilor

contractorilor

operationala

Managementul

4.4.6

Managementul

4.4.6

N.a.

N.a.

Procedura

3

schimbarii

schimbarii

operationala

Monitorizarea

4.4.6

Monitorizarea

4.4.6

N.a.

N.a.

Procedura

3

aerului

aerului

operationala

N.a.

 

Controlul

4.4.6

N.a.

N.a.

Procedura

3

echipamentului

operationala

de protectie

personala

N.a.

 

Analiza

4.4.6

N.a.

N.a.

Procedura

3

securitatii

operationala

postului

N.a.

 

Inspectii la locul de munca

4.4.6

N.a.

N.a.

Procedura

3

operationala

N.a.

 

Securitatea

4.4.6

N.a.

N.a.

Procedura

3

echipamentului

operationala

N.a.

 

Securitate

4.4.6

N.a.

N.a.

Procedura

3

electrica

operationala

N.a.

 

Echipamente

4.4.6

N.a.

N.a.

Procedura

3

de ridicat

operationala

Controlul apei si a apei reziduale

4.4.6

N.a.

 

N.a.

N.a.

Procedura

3

operationala

Administrarea solului si apelor reziduale

4.4.6

N.a.

 

N.a.

N.a.

Procedura

3

operationala

Managementul

4.4.6

N.a.

 

N.a.

N.a.

Procedura

3

deseurilor

operationala

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Reclamatii de

4.4.6

Reclamatii de

4.4.6

N.a.

N.a.

Procedura

3

mediu

igiena si

operationala

securitate

Managementul

4.4.6

N.a.

 

N.a.

N.a.

Procedura

3

energiei

operationala

Pregatire si

4.4.7

Pregatire si

4.4.7

Controlul

8.3

Procedura

3

reactie pentru

reactie pentru

produsului

operationala

situatii de

situatii de

neconform

urgenta

urgenta

Verificare si

4.5

Verificare si

4.5

Masuratori,

8

Procedura

2

actiuni

actiuni

analize si

de sistem

corective

corective

imbunatatire

Monitorizare si

4.5.1

Monitorizare si

4.5.1

Inspectie si

4.10

Procedura

3

masuratori

masuratori

incercari

operationala

Masuratori,

8

analize si

imbunatatiri

Notiuni generale

8.1

Monitoriuare si

8.2

masuratori

Satisfactia

8.2.1

clientilor

Monitorizarea si

8.2.3

masurarea

proceselor

Monitorizarea si

8.2.4

masurarea

produsului

Analiza datelor

8.4

Neconformitati,

 

4.5.2 Managementul

 

4.5.2 Controlul

8.3

Procedura

2

actiuni

accidentelor si

produsului

de sistem

corrective si

incidentelor,

neconform

preventive

neconformitati

Actiuni corrective

8.5.2

si actiuni

Actiuni preventive

8.5.3

corrective si

preventive

   

Inregistrari

 

4.5.3 Inregistrari si

 

4.5.3 Controlul

4.2.4

Procedura

2

managementul

inregistrarilor de

de sistem

inregistrarilor

calitate

Auditul

 

4.5.4 Auditul sistemului de management de sanatate si securitate a fortei de munca

 

4.5.4 Auditul intern al calitatii

8.2.2

Procedura

2

sistemului de

de sistem

management

   

de mediu

Analiza de

4.6

Analiza de

4.6

Analiza de

5.6

Procedura

2

management

management

management

de sistem

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Asemanari EMAS – ISO 14001

Obtinerea angajamentului din partea managerului general al companiei privind dorinta si

sprijinul in implementarea sistemului de management de mediu.

Au ca obiectiv comun promovarea unui management de mediu eficient. Comisia Europeana a

recunoscut ca Standardul European pentru Sisteme de Management de Mediu, ISO 14001,

poate oferi o baza pentru EMAS.

Analiza initiala: stabilirea exacta a pozitiei unde se afla compania in relatie cu mediul.

Constituie baza de pornire in implementarea SMM, fata de care se va judeca ulterior si

imbunatatirea performantei de mediu.

Politica de mediu, de obicei publicata in scris ca Declaratie a Politicii de Mediu, exprima

angajamentul managerului general de a se conforma legislatiei de mediu si de a urmari

imbunatatirea continua a performantei de mediu. In felul acesta se asigura nu numai

responsabilitatea pentru implementarea politicii de mediu, ci si suportul necesar acesteia.

Programul de mediu porneste de la identificarea aspectelor de mediu si a impactului asociat

acestora, contine masurile ce vor fi luate de-a lungul unei perioade de timp. Acesta traduce

politica de mediu a companiei in obiective si tinte, identifica activitatile necesare atingerii

acestora, defineste responsabilitatile angajatilor si resursele financiare corespunzatoare.

Structuri si responsabilitati: definirea, atribuirea si comunicarea structurilor, responsabilitatilor

si autoritatii de mediu necesare pentru a implementa SMM. Constientizare, motivare si

furnizarea de cunostinte corespunzatoare printr-un program de instruire. Va fi desemnat un

reprezentant al managementului companiei, responsabil cu activitatea de protectie a mediului.

Integrarea managementului de mediu in managementul general al companiei, ce include

proceduri pentru inglobarea cerintelor de mediu in toate sectoarele companiei.

Diferente EMAS - ISO 14.001

 

EMAS

ISO 14.001

Reglementare

legislativa

in

cadrul

UE

Standard international (1996)

(1836/29.06.1993)

Aplicabila numai in UE

 

Aplicabil la scara internationala

Solicita analiza initiala a impactului asupra mediului

Analiza initiala de mediu nu este obligatorie

(fiind doar sugerata in anexa standardului)

4.2.1 a

Imbunatatirea continua a performantei de mediu la nivelul celei mai bune tehnologii a

Imbunatatirea continua a SMM reflectata prin cresterea performantei de mediu

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

momentului disponibila

 

Impune o declaratie publica de mediu, ce permite accesul la politica si programul de mediu

Sugereaza comunicarea externa, dar este la latitudinea companiei sa decida continutul informatiilor, impune accesul public doar la politica de mediu

Frecventa de realizare a auditului la maxim 3 ani

Nu specifica frecventa de realizare a auditului de mediu

SMM cere existenta unui registru al efectelor asupra mediului

Nu se impune

 

Pentru conformarea cerintelor EMAS, verificarea si atestarea presupune angajarea unor auditori si agenti acreditati.

Ofera trei posibilitati pentru verificare si atestare: Emiterea unei declaratii dupa cum urmeaza: "Întreprinderea noastra dispune de un sistem de management de mediu care corespunde standardelor ISO 14001". Atestarea de catre o organizatie independenta este cea mai populara metoda, care se bucura de recunoastere

EMAS cere ca politica, programul, sistemul de mangement de mediu si detaliile cu privire la performanta organizatiei sa fie facute publice, ca parte a situatiei de mediu

ISO

cere

numai

ca

politica

sa

fie

facuta

publica

 

4.4. Care sunt pasii implementarii EMAS ?

Partea centrala a schemei EMAS este numita “ciclul imbunatatirii continue” sau "PDCA" (plan-do-check- act).

Elementele ciclului sunt prezentate in urmatoarea diagrama alaturata:

Cele trei cerinte pentru implementarea EMAS, sunt:

planifica actioneaza executa verifica
planifica
actioneaza
executa
verifica

1. Sistemul de Management de Mediu

Cerintele EMAS privind sistemul de management de mediu este asemanator cu acelea ale ISO 14001.

2. Declaratia de Mediu

EMAS cere ca firma sa aiba o declaratie de mediu care sa descrie sistemul de management de mediu si performanta de mediu. Declaratia trebuie facuta

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

publica si trebuie sa include urmatoarele:

O descriere a activitatilor companiei la sediu

O evaluare a tuturor aspectelor semnificative de mediu cu relevanta asupra activitatilor de interes

Un rezumat/raport al cifrelor al emisiilor poluante, generarii de deseuri, consumului de materii prime, energie si apa, mirosuri si alte aspecte de

mediu semnificative corespunzatoare.

EMASEMAS cerincerinttee dede implementareimplementare

• Politica de mediu, inclusiv conformitatea cu legislatia de mediu si îmbunatatirea continua

• Analiza de mediu

• Programul de mediu

• SMM

• Auditul de mediu

• Analiza scopului si programului de mediu

SMM

Alti factori cu privire la mediu

performanta de

O

prezentare

a

politicii

de

mediu

a

companiei,

programul

si

sistemul

de

management implementat

Cele mai importante modificari de la ultima declaratie de mediu

acreditat

Numele

verificatorului

de

mediu

• Declaratia de mediu

Declaratie

• Verificarea politicii si programului de mediu,

SMM-ului, procedurii de audit si declaratiei de mediu

• Prezentarea de declaratii de mediu validate catre

organismul competent

Verificare

3. Verificarea

Nu orcine poate verifica daca sistemul de management al firmei respecta cererile reglementarilor. Verificarea trebuie facuta de un verificator de mediu acreditat.

Pasii implementarii EMAS:

1. Investigarea interactiunilor unei organizatii cu mediul intr-o analiza de mediu.

2. Stabilirea unui sistem de management de mediu eficient bazat pe analiza ce are ca scop imbunatatirea

performantei de mediu a organizatiei.

3. Comunicarea

verificata de o terta parte pentru a oferi credibilitate externa.

performantei de mediu din declaratia de mediu. Aceasta declaratie de mediu este

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

EMAS

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI EMAS 1 . POL ITICA DE MEDIU 2. ANALIZA

1. POLITICA DE MEDIU

IN MANAGEMENTUL MEDIULUI EMAS 1 . POL ITICA DE MEDIU 2. ANALIZA DE MEDIU INITIALA 3.

2. ANALIZA DE MEDIU INITIALA

EMAS 1 . POL ITICA DE MEDIU 2. ANALIZA DE MEDIU INITIALA 3. RESPECTAREA LEGISLATIEI DE

3. RESPECTAREA LEGISLATIEI DE MEDIU

DE MEDIU INITIALA 3. RESPECTAREA LEGISLATIEI DE MEDIU 4. PROGRAM DE MEDIU OBIECTIVE DE MEDIU SISTEM

4. PROGRAM DE MEDIU

3. RESPECTAREA LEGISLATIEI DE MEDIU 4. PROGRAM DE MEDIU OBIECTIVE DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT DE

OBIECTIVE DE MEDIU

SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU

5. AUDIT DE MEDIU

DE MEDIU SISTEM DE MANAGEMENT DE M EDIU 5. AUDIT DE MEDIU 6. DECLARATIA DE MEDIU

6. DECLARATIA DE MEDIU

DE M EDIU 5. AUDIT DE MEDIU 6. DECLARATIA DE MEDIU 7. RECUNOASTERE OFICIALA: - VALIDAREA

7. RECUNOASTERE OFICIALA:

- VALIDAREA

- INREGISTRAREA

Formularea politicii de mediu, reflectand angajamentul top-managementului de imbunatatire continua a

performantei de mediu in interiorul cadrului legal este primul pas vizibil al procesului.

In analiza initala de mediu se studiaza aspectele de mediu ale organizatiei. Aspectele de mediu

semnificative sunt identificate prin utilizarea unui set de criterii definite de organizatie pentru a evalua

semnificatia si impacturile sale de mediu. Aceasta va fi baza pentru definirea obiectivelor potrivite si

tintele pentru imbunatatirea performantei de mediu.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Un program de mediu va descrie aceste obiective si tinte si va realiza calea de atingere a lor. Implementarea si functionarea fazelor pun programul de mediu in actiune si este periodic verificat prin auditurile de mediu interne. Actiunile corective sunt realizate urmand analiza de management periodica.

EMASEMAS -- OORGANIZARERGANIZARE Comitet de Organism de Reglementare Acreditare Verificatori Acreditaţi Sedii de
EMASEMAS -- OORGANIZARERGANIZARE
Comitet de
Organism de
Reglementare
Acreditare
Verificatori Acreditaţi
Sedii de Producţie / Deversare
Organism
Competent

EMAS cere ca fiecare stat membru al UE sa “stabileasca un sistem de acreditare al verificatorilor independenti si pentru supervizarea activitatilor lor”. In cele mai multe tari ale UE, exista aceeasi organizare privind acreditarea atat pentru certificari ISO 14001 cat si pentru verificatori.

Validarea cerintelor EMAS

si

mediu sunt de incredere.

Datele

informatiile

din

declaratia

de

Tehnici de validare a datelor

Obtinerea de explicatii din partea personalului.

Analiza procedurilor de management, incercari, etc.

Analiza echipamentului si a metodelor de monitorizare.

Esantioane de date, verificari ale calculelor,

analizarea rapoartelor cu privire la progrese etc.

Investigarea transferului de date ‘de sus in jos’.

Implica analiza acuratetei.

Cautarea de dovezi vizibile pentru reclamatii.

Declaratia acopera in mod adecvat toate aspectele semnificative de mediu, relevante pentru locatia respectiva.

Increderea in descrierile si textele din declaratie.

Evaluarea necesitatii declaratiei anuale sau reemiterea declaratiei de mediu.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Finalizarea validarii

Activitatea nu este completa pana cand declaratia finala, pusa la dispozitia publicului nu a fost analizata si validata

Forma intermediara a declaratiei nu este acceptata

Verificatorul nu trebuie sa faca nici o declaratie in declaratia de mediu pusa la dispozitia publicului

Finalizarea evaluarii

Inregistrarea locatiei ca una responsabila si a organismului competent

Nu exista nici o cerinta pentru audituri periodice sau de supraveghere intre emiterea declaratiilor de mediu

Ar trebui discutata optiunea pentru audituri periodice.

Pentru o locatie cu SMM certificat, auditurile periodice necesare pot facilita aspectele permanente cu privire al EMAS.

Validarea externa nu este necesara

Acest proces este descris in intregime in declaratia de mediu, care include urmatoarele informatii:

O descriere a organizatiei, structura ei si activitatile sale, produsele si serviciile;

O evaluare a aspectelor de mediu semnificative directe si indirecte;

O evidenta a datelor anuale cu privire la emisiile poluante si deseurile generate, consumul de materii prime, energie, apa, zgomot;

O prezentare a politicii de mediu a organizatiei, programelor si sistemului de management;

Data limita pentru viitoarea declaratie de mediu;

Numele si numarul de acreditari al verificatorilor de mediu si data validarii.

Odata ce declaratia de mediu a fost acreditata de catre verificator, Organismul Competent va inregistra compania dupa primirea taxei de inregistrare. Atunci compania va avea dreptul de a utiliza EMAS logo.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

4.5. Cum inregistram EMAS?

In scopul obtinerii inregistrarii EMAS, organizatia trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

a) sa realizeze cel putin o analiza de mediu pentru activitatile, produsele si serviciile sale si pe baza

rezultatelor obtinute, sa implementeze un sistem de management de mediu care sa raspunda tuturor cerintelor (in special, sa respecte legislatia relevanta din domeniul mediului). Pentru organizatiile care au deja un sistem de management de mediu certificat nu este necesara efectuarea acestei analize de mediu

in momentul implementarii EMAS, daca sistemul contine informatiile necesare pentru identificarea si evaluarea aspectelor de mediu;

b) sa efectueze sau sa solicite efectuarea a cel putin unui audit de

performantei de mediu a organizatiei;

c) sa pregateasca un raport de mediu care sa includa:

mediu, avand ca scop evaluarea

- rezultatele obtinute de organizatie fata de obiectivele si tintele de mediu propuse;

- cerintele de imbunatatire continua a performantei de mediu si sa ia in informare ale partilor interesate;

d) sa se asigure ca:

considerare necesitatile de

- analiza de mediu, sistemul de management, procedura de audit si raportul de mediu sunt examinate in scopul de a verifica indeplinirea cerintelor prezentului ordin;

-

raportul de mediu este validat de catre un verificator de mediu;

e)

sa inainteze organismului national competent raportul de mediu validat.

In scopul mentinerii inregistrarii EMAS, organizatia trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

a) sa detina un sistem de management de mediu si un program de audit privind frecventa verificarilor

b) sa inainteze anual catre organismul competent actualizarile necesare si validate ale raportului de mediu

si sa le puna la dispozitie publicului.

Documentele necesare inregistrarii unei organizatii in cadrul EMAS sunt:

a) raportul de mediu;

b) formularul tip completat;

c) dovada achitarii tarifului de inregistrare 6 .

6 Valoarea tarifelor de inregistrare este stabilita prin ordin al ministrului autoritatii publice centrale de mediu.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Comitetul consultativ EMAS hotaraste daca organizatia intruneste toate cerintele prezentului ordin, in baza informatiilor primite si in special a investigatiilor facute pe langa autoritatea locala de mediu in privinta respectarii de catre organizatie a legislatiei de mediu relevante.

Biroul EMAS inregistreaza organizatia, ii atribuie numar de inregistrare si instiinteaza conducerea organizatiei referitor la acordarea inregistrarii EMAS.

Comitetul consultativ EMAS refuza, suspenda sau anuleaza, dupa caz, inregistrarea EMAS a organizatiei daca primeste un raport de supraveghere din partea organismului de acreditare, din care rezulta ca activitatile verificatorului de mediu nu s-au desfasurat in mod corespunzator pentru a intruni cerintele prevazute de prezentul ordin.

Deasemenea, comitetul consultativ EMAS suspenda sau anuleaza, dupa caz, inregistrarea unei organizatii, in urmatoarele situatii:

a) organizatia nu prezinta actualizarile anuale validate ale raportului de mediu, in termen de trei luni

de la data la care sunt solicitate;

b) organizatia nu achita tarifele de inregistrare corespunzatoare, in termen de trei luni de la data la

care sunt solicitate;

c) organizatia nu mai respecta una sau mai multe dintre conditiile prezentului ordin;

d) autoritatea publica locala de mediu informeaza ca organizatia a incalcat una dintre prevederile

legislatiei privind protectia mediului.

Organismul de acreditare deschide, revizuieste si actualizeaza o lista cu verificatorii de mediu pe care o comunica lunar Comitetului consultativ EMAS.

4.6. Cine poate implementa EMAS ?

Initial, EMAS era o schema disponibila numai pentru companiile din sectorul industrial, dar a fost extins la toate organizatiile care au un impact asupra mediului. EMAS identifica tipuri diferite de activitati economice utilizand Codul CAEN (Clasificarea Activitatilor Economiei Nationale).

Inregistrarea in cadrul acestei scheme cere unei organizatii sa adopte o politica de mediu care sa contina angajamente care sa respecte legislatia de mediu si simultan sa atinga imbunatatirea continua a performantei de mediu.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

4.7. Care sunt avantajele EMAS

Cele mai cunoscute avantaje aduse de implementarea EMAS sunt:

Reducerea costurilor la intrari, in procesul cumpararii prin minimizarea materialelor, consumului de energie, consumului de apa. Pe de alta parte reducerea deseurilor si deversarilor de poluanti, emisii poluante. Aceste castiguri nu sunt vizibile numai in sectorul industrial, ci si in companiile de servicii, universitati, administratiile publice, si in general in randul tuturor organizatiilor unde EMAS este aplicabil, care pot beneficia de reducerea consumului de energie si resurse. Cheltuielile pentru apa, electricitate, incalzire si materiale si echipament de birou pot scadea toate considerabil odata cu introducerea EMAS.

Reducerea riscurilor de mediu poate deasemenea crea beneficii, prin sporirea increderii actionarilor, investitorilor, companiilor de asigurare si institutiilor financiare.

Stabilirea unui sistem de management de mediu de obicei determina oportunitati pentru implementarea eficenta in ceea ce priveste diferitele activitati ale organizarii.Mentinerea si cresterea competitivitatii.

O abordare sistematica a managementului de mediu va intensifica toate aspectele managementului general.

Imbunatatirea abilitatii de a respecta legislatia de mediu.

Logo-ul EMAS si verificarea declaratiei de mediu sunt dovezi ale efectului pe care managementul de mediu si preocuparea pentru prosperitatea comunitatii. Astfel, ambele instrumente evidentiaza profilul de mediu al organizatiei si poate fi utilizat in activitatile sale de marketing pentru a imbunatati relatiile

cu consumatorii, partenerii si alti detinatori de interes.

Implicarea

angajatiilor

in

implementarea

schemei

de

management

de

mediu

reprezinta

identificarea

personalului

cu

compania si cresterea participarii lor

a

in

organizatiei.

dezvoltarea

pe

termen

lung

Pe scurt, beneficiile aduse de implementarea EMAS sunt:

integrare

abordare sistemica

costuri mai mici si reguli mai putine

un bun management de mediu

noi oportunitati de afaceri

credibilitate

cresterea constientizarii personalului

atragerea investitiilor

increderea clientilor

promovarea inovatiei

avantajul competitivitatii

imbunatatirea relatiei cu clientii si comunitatea locala.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

4.8. Care sunt costurile

EMAS?

Costurile externe ale implementarii sunt legate in principal de costurile pentru verificarea externa, taxa de

inregistrare si suportul extern aditional potential (pentru analiza initiala, pentru implementarea schemei,

pentru auditarea si instruirea managerilor de mediu). Verificatorii sunt consultanti privati si sunt platiti cu

preturi corespunzatoare, practicate pe piata de consultanta.

Taxa de inregistrare este diferita de costurile de verificare si poate varia de la 0 la 1500 Euro in cazul unor

companii mari. Costurile interne precum beneficiile interne si externe sunt mult mai dificil de cuantificat.

4.9. Concluzii

Grija pentru mediu, cresterea presiunii publicului si masurile de reglementare schimba modul in care

oamenii din intreaga lume fac afaceri. Consumatorii si producatorii si-au marit preocuparea pentru mediu,

cerand produse si servicii “environmentally-friendly” care sunt oferite de catre companii responsabile social.

A inceput sa devina important pentru companii faptul de a demonstra ca nu numai filosofia lor dar

deasemenea si investitiile lor strategice si actiunile repetate sunt durabile.

Un management de mediu calitativ se datoreaza utilizarii unei scheme de dezvoltare evoluata

Contributia organizatiei la managementul riscului de mediu

Economisirea resurselor si reducerea costurilor in concordanta cu nevoile organizatiei

Reducerea eforturilor financiare datorita strategiilor de management cum sunt remedierea, plata penalitatilor pentru nerespecarea legislatiei

Beneficii financiare printr-un control mai bun al operatiunilor

Stimulente pentru procese de productie “eco-innovate” in timp ce impacturile asupra mediului cresc din ce in ce mai mult la scara mondiala

Verificarea conformitatii cu legislatia de mediu de catre verificatorul EMAS

Invatarea din experientele pozitive ale altor companii si organizatii

Noi oportunitati de afaceri pe pietele unde procesele de productie ecologica sunt importante

Cresterea credibilitatii si increderii in fata autoritatilor publice, altor oameni de afaceri, clienti, cetateni

Imbunatatirea relatiilor cu comunitatea locala

calitatii locurilor de munca, moralei angajatilor si stimularea dezvoltarii abilitatilor de

lucru in echipa

Imbunatatirea

Un loc pe piata avantajos si imbunatatirea imaginii companiei

Pentru declaratiile de mediu anuale, simplificate.

MANUAL DE PRACTICI EUROPENE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI

Avantajele certificarii sistemului de management de mediu EMAS

• Limitarea incidentelor ce implica responsabilitatea juridica a organizatiei;

• Simplificarea demersurilor de obtinere a acordurilor si autorizatiilor de mediu;

• Imbunatatirea relatiilor publice;

• Obtinerea de beneficii evidente si imediate cum ar fi: o mai buna respectare a

legislatiei de mediu, o mai buna utilizare a materiilor prime si a energiei, scaderea

consumului de apa, etc.;

• Imbunatatirea imaginii si cresterea prezentei pe piata, cu deosebire pe piata

internationala;

<