I. Principiul liberei circulatii a serviciilor. Notiune. Reglementare primara.

Libera circulatie a serviciilor este reglementata in Titlul al IV lea din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, intitulat Libera circulatie a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor, art. 56- 62. Atat in tratate, cat si in legislatia secundara si in literatura de specialitate, libera circulatie a fortei de munca este tratata impreuna cu cea a serviciilor, acestea fiind strans legate, prin insasi natura lor. Libertatea de prestare a serviciilor poate fi definita ca fiind dreptul de a oferi, avandu-se ca baza un sediu plasat n Comunitate, servicii persoanelor sau firmelor care isi au resedinta pe teritoriul altor state membre. Serviciile ocupa un loc important n Uniunea Europeana datorita faptului ca circa 60% din populatia ocupata lucreaza in acest sector, iar acquis-ul comunitar vizeaza in special serviciile bancare, valorile mobiliare si asigurarile,in cadrul tranzactiilor externe serviciile detinand 20% din totalul comertului exterior al Uniunii Europene si majoritatea lor se desfasoara pe plan comunitar. Tratatul defineste serviciile dupa cum urmeaza: sunt considerate servicii, in sensul dat de prezentul Tratat, prestatiile furnizate in mod obisnuit in schimbul unei remuneratii. Caracteristica esentiala a remunerarii consta in faptul ca acesta reprezinta insusi scopul prestarii serviciului respectiv si, in mod normal, este stabilita de comun acord intre furnizorul si beneficiarul de servicii.( Conform Curtii de Justitie, remunerarea lipseste in cazul cursurilor furnizate intr-o institutie de invatamnt superior finantata din fonduri publice, caz in care studentul plateste doar taxa de admitere.) Conform art. 57(ex- art. 50 TCE), serviciile cuprind in special: activitati cu caracter industrial, activitati cu caracter comercial, activitati artizanale, precum si activitatile prestate in cadrul profesiunilor liberale. In completare, este precizat faptul ca fara a se aduce atingere dispozitiilor privind dreptul de stabilire (prestarea de servicii are caracter temporar, spre deosebire de dreptul de stabilire), prestatorul poate, in vederea executarii prestatiei, sa isi desfasoare temporar activitatea in statul membru in care presteaza serviciul, in aceleasi conditii care sunt impuse de acest stat propriilor resortisanti.

Jurisprudenta Curtii de Justitie a stabilit trei criterii de identificare pentru servicii: - prestatorul serviciilor trebuie sa fie stabilit pe teritoriul unui stat membru, altul dect cel al beneficiarului prestatiei, iar prestarea serviciului sa se faca cu trecerea unei frontiere interioare a Uniunii; - prestatorul sa fi fost stabilit in spatiul Pietei unice a Uniunii Europene; - prestatia sa fie remunerata. Curtea de Justitie a considerat ca o caracteristica esentiala a remuneratiei este ca ea reprezinta contraprestatia evaluabila in bani la prestatia facuta, contraprestatie ce este stabilita intre prestator si destinatarul serviciului. Persoanele fizice care beneficiaza de prevederile legale referitoare la libera prestare a serviciilor in cadrul Uniunii Europene sunt cele care: au cetatenia unui stat membru si desfasoara o activitate independent si sunt deja stabilite in alta tara din cadrul Uniunii, determinand caracterul transfrontier al serviciilor furnizate.

II. Legislatie comunitara. Directive reglementand libera circulatie a serviciilor avocatilor.

Directiva 77/249/CEE a Consiliului, din 22 martie 1977, de facilitare a exercitarii efective a libertatii de a presta servicii de catre avocati, se refera la masurile destinate sa faciliteze exercitarea efectiva a activitatilor de avocat prin prestare de servicii. Exercitarea efectiva a activitatilor de avocat prin prestare de servicii presupune ca statul membru gazda sa recunoasca drept avocati acele persoane care exercita aceasta profesie in diferite state membre. Directiva se refera numai la prestarea de servicii i nu contine dispozitii privind recunoasterea reciproca a diplomelor, beneficiarul directivei va utiliza titlul profesional din statul membru in care s-a stabilit, denumit in continuare "statul membru de provenienta". Fara a aduce atingere dispozitiilor prezentei directive, statele membre pot rezerva unor categorii determinate de avocati intocmirea actelor autentice care sa permit administrarea bunurilor unor persoane decedate, precum i constituirea sau transferul de drepturi reale imobiliare.

In exercitarea activitatii profesionale, avocatul respecta regulile profesionale ale statului membru gazda, fara a aduce atingere obligaiilor care ii revin in statul membru de provenienta. Pentru exercitarea activitatilor referitoare la reprezentarea si apararea unui client in justitie, fiecare stat membru poate impune avocatilor: - sa fie prezentati, in conformitate cu normele sau uzantele locale, presedintelui jurisdictiei si, dupa caz, decanului competent in statul membru gazda; - sa actioneze in colaborare fie cu un avocat care profeseaza pe lang jurisdictia sesizata si care ar fi responsabil, dupa caz, faa de aceasta jurisdictie, fie cu un "avou" sau "procuratore" care profeseaz pe lang aceasta. Autoritatea competenta a statului membru gazda poate impune prestatorului de servicii dovedirea calitatii sale de avocat. In cazul nerespectarii obligatiilor in vigoare in statul membru gazd, prevazute la articolul 4, autoritatea competenta din acest stat stabileste, in conformitate cu propriile norme de drept i de procedura, consecintele acestei nerespectri si, in acest scop, poate obtine orice informatii profesionale utile cu privire la prestatorul de servicii. Aceasta informeaza autoritatea competenta a statului membru de proveniena cu privire la orice decizie adoptat. Aceste comunicari nu aduc atingere caracterului confidential al informatiilor furnizate. Directiva 98/5/CEE a Parlamentului European si a Consiliului, din 16 februarie 1998, privind facilitarea exercitrii cu caracter permanent a profesiei de avocat intr-un stat membru, altul dect cel in care s-a obinut calificarea reprezinta cadrul legislativ general actual in ceea priveste exercitarea profesiei de avocat in statele membre ale Uniunii Europene, reprezentand o aducere la zi a prevederilor Directivei 77/249/CEE. Inca din primul alineat al directive mai sus mentionate, este statuat faptul ca, in temeiul art. 7 TCE, eliminarea obstacolelor in calea liberei circulatii a persoanelor si serviciilor constituie unul dintre obiectivele Comunitatii, intrucat, pentru resortisantii statelor membre, aceasta presupune in special posibilitatea de a- si exercita profesia, cu titlu idependent sau salariat, intr-un alt stat membru decat cel in care si-au obtinut calificarea profesioanala. De asemenea, potrivit Directivei 89/48/CE a Consiliului privind sistemul general de recunoastere a diplomelor de licenta eliberate pentru o perioada de formare profesionala de cel putin trei ani, un avocat care este pe deplin calificat intr-un stat membru poate deja impune recunoasterea diplomei sale in vederea stabilirii in alt stat membru pentru a exercita profesia de avocet sub titlul professional folosit in acel stat. Intrucat directiva mentionata are ca obiectiv integrarea avocatului in profesie in statul membru gazda, iar nu modificarea normelor profesionale aplicabile in acel stat ori sustragerea respectivului avocat de la aplicarea acestor norme.

In timp ce unii avocati se pot integra rapid in profesie in statul membru gazda, in special prin promovarea unei probe de aptitudini, alti avocati pe deplin calificati pot obtine aceasta integrare dupa o anumita perioada de practica profesioanala in statul membru gazda. Avocatii mentionati in prezenta directiva au obligatia de a se inregistra la autoritatea competenta din statul membru gazda pentru ca a ceasta sa se poate asigura ca ei respecta normele profesioanale si deontologice din acel stat. efectul acestei inregistrari, in ceea ce priveste jurisdictiile inaintea carora pot sa profeseze avocatii, este determinat de legislatia aplicabila avocatilor in statul mebru gazda. Aceia dintre avocati care nu sunt integrati in profesie in statul membru gazda au obligatia de a profesa in acel stat sub titlul profesional din tara lor de origine, pentru a se asigura informarea corecta a consumatorilor si pentru a distinge intre acestia si avocatii care profeseaza sub titlul profesioanal utilizat in statul membru gazda. Avocatilor la care face referire prezenta directive trebuie sa li se permita sa acorde consultanta juridica, in special in ceea ce priveste dreptul statului membru de provenienta, dreptul comunitar, dreptul international si dreptul din statul membru gazda. Statelor le este ingaduit ca, prin reglementari speciale, sa rezerve accesul la cele mai inalte grade de jurisdictie avocatilor specializati, fara a impiedica insa integrarea avocatilor statelor membre care indeplinesc conditiile necesare. Avocatii, independent de calitatea lor de avocati salariati sau independenti in statul de provenienta, isi pot exercita profesia in calitate de salariati in statul gazda, in cazul in care acel stat ofera aceasta posibilitate propriilor avocati. Dupa trei ani de activitate efectiva si regulate in statul membru gazda si in dreptul acestui stat, se poate prezuma ca acestia au dobandit aptitudinile necesare pentru a se integra complet in profesia de avocet din statul membru gazda. La sfarsitul acestei perioade, avocatul care, dupa ce a fost supus unei verificari, isi poate dovedi competenta profesioanala, trebuie sa poata obtine titlul profesionala din acel stat membru.

III. Jurisprudenta Curtii de Justitie . Cauza 225/09

Jurisprudenta Curtii de Justitie relevanta in material liberei circulatii a serviciilor avocatilor este reprezentata de Cauza 225/09 Edyta Joanna Jakubowska/Alessandro Maneggia, avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare, inaintata de Giudice di pace di Cortona, referitoare la interpretarea articolului 6 din Directiva 77/249/CEE a Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercitrii efective a libertatii de a presta servicii de catre avocati, a articolului 8 din Directiva 98/5/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitarii cu caracter permanent a profesiei de avocat intr-un stat membru, altul decat cel in care s-a obtinut calificarea si a articolelor 3 TCE, 4 TCE, 10 TCE, 91 TCE si 88 CE Reglementarea nationala prevazand incompatibilitatea intre exercitarea profesiei liberale de avocat si calitatea de salariat cu norma redusa in administraia publica Radierea inscrierii in ordinul profesionala a avocatilor care nu au optat intre profesia liberala i calitatea de salariat cu norma redusa. Aceasta cerere a fost formulata in cadrul unui litigiu intre doamna Jakubowska, pe de o parte, si domnul Maneggia, pe de alta parte, in legatura cu o cerere de plata a unor despagubiri, litigiu care a determinat o procedura aflata in prezent pe rolul Giudice di pace di Cortona (judectorul de pace din Cortona), in cursul careia avocatii care o reprezinta pe doamna Jakubowska au facut obiectul unei decizii de radiere din tabloul ntocmit de Ordine degli Avvocati di Perugia [Ordinul Avocailor din Perugia (Italia)]. Doamna Jakubowska la chemat in judecata pe domnul Maneggia la Giudice di pace di Cortona pentru plata sumei de 200 de euro cu titlu de despagubiri, pentru motivul ca acesta a lovit in mod accidental masina pe care o detine in proprietate. In cadrul acestui litigiu, doamna Jakubowska a fost reprezentat de domnii Mazzolai si Nardini, avocai inscrii in tabloul Ordinului Avocatilor din Perugia. In calitate de functionari angajati cu norm redus, acestia se incadrau in domeniul de aplicare al articolului 1 alineatele 56 i 56 bis din Legea nr. 662/96. Dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 339/2003, in timp ce actiunea principala se afla pe rolul instantei de trimitere, Consiliul Ordinului Avocatilor din Perugia a adoptat doua decizii prin care a dispus radierea avocatilor mentionati din tabloul ordinului. Doamna Jakubowska a depus un memoriu prin care a solicitat meninerea autorizatiei avocatilor sai pentru a fi reprezentata, susinnd c Legea nr. 339/2003 este contrara Tratatului CE, precum i principiilor generale ale proteciei increderii legitime si respectarii drepturilor dobandite.

In aceste conditii, Giudice di pace di Cortona a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii o cerere preliminara. Curtea a declarat: 1) Articolul 3 alineatul (1) litera (g) CE si articolele 4 CE, 10 CE, 81 CE i 98 CE nu se opun unei reglementari nationale care ii impiedica pe functionarii care isi desfasoara activitatea in cadrul unui raport de munca cu norma redusa sa exercite profesia de avocat, chiar daca sunt titulari ai unei abilitari de a exercita aceasta profesie, impunand radierea lor din tabloul ordinului avocatilor. 2) Articolul 8 din Directiva 98/5/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitarii cu caracter permanent a profesiei de avocat intr un stat membru, altul decat cel in care sa obtinut calificarea, trebuie interpretat in sensul ca statului membru gazda ii este permis sa impuna avocatilor inscrisi pe teritoriul acestuia i in care isi desfasoara activitatea fie cu norma ntreaga, fie cu norma redusa in serviciul altui avocat, al unei asocieri ori al unei societati de avocati sau al unei intreprinderi publice sau private restrictii privind exercitarea profesiei de avocat concomitent cu desfasurarea activitatii mentionate, cu conditia ca aceste restrictii sa nu depaseasca ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului de prevenire a conflictului de interese si sa se aplice tuturor avocatilor inscrisi in acest stat membru.

IV. Legislatia nationala: Legea nr. 51/ 1995

Legea nr. 51/ 1995 privind exercitarea profesiei de avocat pe teritoriul Romaniei reprezinta reglementarea cadru in materie. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, acest act normativ a fost modificat pentru a fi conform cu directivele europene in materie, fiind inserat Capitolul al VII lea, care statueaza regulile care le sunt aplicabile avocatilor care si-au obtinut calificarea profesionala intr-un stat membru al Uniunii Europene si al Spatiului Economic European. Unul dintre cele mai importante aspect este acela ca, indiferent de forma de exercitare a activitatii pe teritoriul Romaniei, avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine pot solicita oricand recunoasterea diplomelor, in vederea admiterii in profesia de avocat si a practicarii acesteia sub titlul profesional din Romania; in vederea recunoasterii diplomelor in Romania, solicitantul va trebui sa sustina, la alegere, un examen de verificare a cunostintelor sau sa efectueze un stagiu de 3 ani in domeniul dreptului romanesc. Aceste prevederi se completeaza cu prevederile din legislatiei- cadru privind recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale. Se prevede, de asemenea, pentru avocatii care si-au obtinut calificarea in unul din statele membre ale Uniunii Europene si care doresc sa profeseze in Romania sub titlul

de calificare profesionala obtinut in statul de provenienta, posibilitatea inscrierii intr-un tablou special tinut de autoritatile romane. Inscrierea de va realiza in baza unui certificat care sa ateste calificarea profesioanala de avocat in statul membru de provenienta. Acestora li se va asigura si reprezentarea corespunzatoare in asociatiile profesionale din Romania, fiind insa obligati sa se asigure pentru raspunderea profesioanala. Avocatii provenind din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European pot desfasura in Romania activitati profesionale care pot fi exercitate ocazional sub forma prestarii de servicii. Activitatea de prestare de servicii mentionata anterior se exercita in Romania prin reprezentarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice in justitie sau in fata autoritatilor publice, in conditiile prevazute pentru avocatii stabiliti in acest stat, fara a fi necesara inscrierea in barou. Pentru exercitarea altor activitati decat cele mentionate anterior, avocatul respecta conditiile si regulile de conduita profesionala ale statului membru de origine, precum si legislatia romana privind profesia, in special cu privire la incompatibilitati, la secretul profesional, la relatiile dintre avocati, la interdictia ca acelasi avocat sa reprezinte doua parti avand interese contrarii,precum si la publicitate. Un avocat care nu este stabilit in Romania este tinut de respectarea acestor reguli numai in masura in care respectarea lor este justificata obiectiv pentru asigurarea exercitarii corecte a activitatilor de avocat, a demnitatii profesiei si a respectarii regulilor privind incompatibilitatea. De asemenea, la data intrarii in vigoare a prezentei legi au incetat de drept efectele oricarui act normativ, administrativ sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori incuviintate activitati de consultanta, reprezentare si asistenta juridica contrare dispozitiilor prezentei legi.

Bibliografie:

www.europeana.ro; www.eur-lex.europa.eu; www.juridice.ro; Prelegeri;

Dreptul Uniunii Europene

Libera circulatie a serviciilor avocatilor

Stefana Stoica, grupa 310