Sunteți pe pagina 1din 3

Riga Crypto si lapona Enigel Riga Cryfto si lapona Enigel de Ion Barbu -arta poetica modernaModernismul este un curent

literar constituit la sfrsitul secolului al XIX-lea; promovat ta literatura romna de Eugen Lovinescu prin revista Sburatorul. Prin intermediul acestei reviste se promoveaza o orientare bazata pe ideea sincronizarii cu literatura si cultura Occidentului, prin imitatie, dar si adaptare. Modernismul presupune atitudini anticlasice, antiacademice, antitraditionale si anticonservatoare si se bazeaza pe ruptura " fata de trecut si pe negarea valorilor din etapa anterioara. Revista Sburatorul si cercul literar format n jurul acesteia condamna traditionalismul, misticismul ortodoxist si ostilitatea fata de civilizatie. n paginile revistei apar creatiile unor autori importanti, cum ar fi: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu. Modernismul presupune o mare variatie tematica, autorii care se ncadreaza n aceasta tipologie fiind preocupati n primul rnd de cautarea unor noi teme, exprimate cu ajutorul unui limbaj care nu mai respecta canoanele anterioare. Elementele moderniste care se regasesc n poezia Riga Crypto si lapona Enigel de Ion Barbu sunt: raportarea polemica la tehnicile si limbajul poetic ale naintasilor, cultivarea ambiguitatii si a echivocului, specifice limbajului poetic modern, promovarea poeziei ca act de cunoastere, folosirea unor motive ale literaturii anterioare n contexte inedite. Poezia Riga Crypto si lapona Enigel face parte din volum Joc secund, publicat n anul 1930. Autorul si subintituleaza poezia Balada si o include n ciclul Uvedenrode, deci n etapa baladic-orientala. Viziunea despre lume a poetului se observa att din alegerea baladei ca specie literara, ct si din alegerea temei poeziei. Este o perspectiva moderna, deci polemica, asupra acestei specii epice, fiind, de fapt, un poem alegoric. Asemanarea cu un alt poem alegoric al literaturii romne, Luceafarul de Mihai Eminescu, este evidenta. Autorul nsusi si intituleaza opera un Luceafar ntors". Ambele poezii trateaza aceeasi tema, a iubirii imposibile si a incompatibilitatii dintre doua fiinte care apartin unor lumi diferite. Caracterul alegoric al poeziei este dat de faptul ca se pune accentul pe problema cunoasterii: la fel ca si fata de mparat, riga Crypto doreste sa-si depaseasca statutul de fiinta inferioara, dar n final constata ca acest lucru este imposibil. Diferenta esentiala este ca n cazul poeziei lui Barbu fiinta superioara este omul, lapona Enigel, care aspira spre o cunoastere absoluta. Drama este nsa aceeasi: cineva trebuie sa plateasca tentatia si tentativa de a-si depasi conditia. Titlul baladei este construit pe ideea cuplului, iar n acest caz acesta nu se ntregeste din cauza incompatibilitații dintre cei doi eroi, care fac parte din regnuri diferite. Fiecare se afla pe o treapta superioara n propria lume, dar povestea de dragoste este imposibila, mai ales din cauza aspiratiilor fiecaruia. Poezia este structurata n doua parti fiecare dintre ele reprezentnd cte o nunta. Se mprumuta formula narativa specifica genului epic, si anume povestirea n rama. Prima nunta este una posibila, care s-a realizat deja si are rolul unui cadru pentru nunta

fantastica, care va avea un final nedorit, riga Crypto fiind nevoit sa accepte casatoria cu masalarita-mireasa" . Prima parte cuprinde primele patru strofe, care au rolul de prolog al baladei si reprezinta dialogul menestrelului cu nuntasul frumas. Se face trimiterea spre un timp mitic, spre Evul Mediu, prin adresarea directa catre cel care va rosti povestea tragica a laponei Enigel si a lui riga Crypto: Menestrel trist", , Mult ndaratnic menestrel. Sintagma acum o vara' presupune o plasare temporala, dar ea nu face dect sa plaseze si mai mult n imprecis momentul rostirii, n aceeasi situatie fiind si adverbul azi". Cntecul despre povestea tragica de iubire trebuie spus ntr-o atmosfera prielnica, n afara cotidianului, la spartul nuntii, n camara". Menestrelul are multiple modalitati de interpretare: Ca foc lai zis acum o vara;/Azi zi-mi-l stins, ncetiner, dar trebuie sa o aleaga pe cea care sa se potriveasca cel mai bine cu atmosfera si cu povestea. Repetarea cntecului spus si n trecut sugereaza un ritual al zicerii unei povesti exemplare. A doua parte contine povestea propriu-zisa dintre riga Crypto si lapona Enigel si este realizata din mai multe secvente poetice, n prima secventa sunt prezentate personajele: n lumea lui, Crypto este un ales, are un statut superior: Des cercetat de padureti/n pat de ru si-n huma unsa, /Imparatea peste bureti/Crai Crypto, inima ascunsa." Desi admirat, are parte si de adversitati: este considerat sterp" si narava de celelalte plante ale padurii, care nu nteleg de ce el nu si accepta conditia de ciuperca si ncearca sa o depaseasca. Fiinta la care viseaza apartine regnului uman, este deosebita n lumea ei, datorita faptului ca doreste o mplinire absoluta, reprezentata prin lumina solara. Ea penduleaza anual ntre cotidian: de la iernat" si idealul reprezentat de Sud, de Soare: la pasunat, [...] tot mai la sud", singura asemanare dintre cele doua-fiinte este statutul superior pe care l au n propria lume, dar acest element nu va fi suficient pentru mplinirea prin iubire, Deosebirile sunt prezentate cu ajutorul elementelor de opozitie si a imaginilor care descriu mediul existential al celor doi. Lumea lui Crypto se defineste prin umezeala si racoare: n pat de ru si huma", n timp ce lumea laponei este un spatiu rece: n tari de gheata urgisita', faptcare explica atractia ei spre soare si lumina. n drumul ei spre sud, lapona mica, linistita'' Enigel este rugata de catre regele ciupercilor sa ramna alaturi de el n lumea umeda si racoroasa a plantelor padurii. ntlnirea celor doi se realizeaza n lumea visului, acest motiv facnd din nou trimitere la poemul Luceafarul. Regele ciupercilor ncearca sa o ademeneasca n lumea lui prin intermediul a trei chemari, care constituie un element de simetrie al poeziei. Valoarea de descntec si de incantatie a celor trei chemari, precum si mpletirea limbajului popular cu cel literar {iaca , dragi"", somn fraged', lama de blestem") subliniaza si mai mult caracterul de balada al poeziei. Cele trei chemari prin care riga Crypto ncearca sa o atraga pe lapona n lumea lui sunt urmate de trei refuzuri. Imposibilitatea nuntirii dintre cei doi este exprimata prin intermediul opozitiei soare/umbra, care subliniaza de fapt relatia fiecaruia cu universul, incompatibilitatea peste care niciunul dintre ei nu poate trece fara sa se piarda pe sine. Crypto se teme de lumina soarelui, n timp ce lapona aspira spre acesta: Ca daca-n iarna sunt facuta, /Si ursul alb mi-e varul drept, /Din umbra deasa, desfacuta/Ma-nchin la soarele-ntelept". Fiinta superioara si da seama ca iubirea lor nu este posibila si ca opozitia dintre soare si ntuneric, dintre ratiune si instinct nu va putea fi niciodata anulata. Refuzul laponei este fatal pentru riga deoarece descntecul se transforma n blestem, atributele lumii pe care Enigel o alege se ntorc mpotriva lui. Dorind sa-si urmeze aspiratia spre fiinta superioara, regele-ciupearca" este pedepsit

pentru ndrazneala lui si transformat n ciuperca otravitoare. Astfel, ncercarea lui Crypto de a schimba ordinea fireasca a lumii esueaza iar ordinea este n final restabilita. Cel ajutat de-o vrajitoare manatarca, /pe la fntna tineretii"" pentru a se putea mplini ajunge, prin oglindire (un alt motiv esential al poeziei), sa se nsoteasca cu o fiinta din lumea lui, Cu masalarita-i mireasa, /Sa-i tie de mparateasa". Opozitia dintre cele doua fiinte, una umana, cealalta vegetala, este subliniata si n final prin antiteza: Ca sufletul nu e fntna/ Dect la om, fiara batrna, /lar la faptura mai firava/Pahar e gndul, cu otrava". Omul este o fiinta supusa greselii si ncercarii repetate datorita existentei ndelungate, n timp ce creatura vegetala traieste un an si, prin urmare, nu are dreptul dect la o sansa, care i este fatala. Riga Crypto si lapona Enigel de Ion Barbu este o poezie moderna, n care autorul si prezinta viziunea despre lume dintr-o dubla perspectiva. La nivelul formei, polemizeaza cu literatura naintasilor, nu ntmplator alegnd sa scrie o balada. De asemenea, este evidenta referirea la poemul eminescian Luceafarul. Se pot nsa remarca si elemente specifice liricii barbiene, cum ar fi motivul oglindirii, motivul nuntirii, motivul soarelui, motivul increatului. Limbajul este o sinteza a limbajului poetic anterior, foloseste att cuvinte populare, care subliniaza caracterul de balada al poeziei, ct si metafore-simbol, care atrag atentia asupra sensului alegoric. La nivel ideatic, Ion Barbu aduce o perspectiva moderna asupra temei iubirii deoarece iubirea nu este vazuta ca un miracol, dar nici ca un eveniment care exprima tragismul existential atunci cnd nu se mplineste. Riga Crypto nu se mplineste n planul iubirii, dar nici nu moare. Nu poate fi vorba nici de o resemnare ca n cazul Luceafarului, deoarece i se refuza ratiunea, fiind condamnat sa traiasca ntr-o continua iluzie din cauza nebuniei.