Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MECANICA SPECIALIZAREA MASTER IBAIA

Elaborarea programului de productie si optimizarea costurilor intr-o exploatatie agricola

Student: Cazan Laurentiu-Gabriel

-CLUJ-NAPOCA 2013-

Cap.I. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII


I.1.Prezentarea exploatatiei agricole SA Agroinvest Alba-Iulia Societatea agricola s-a constituit de ctre proprietarii de terenuri in anul 1997.Situata intr-o zona agricola cu unul din cele mai fertile soluri din regiune pentru cultura de cereale, aceasta societate beneficiaza de conditii optime de lucrare a solului si de recoltare. Suprafata totala a societatii agricole este de 500 ha pe care se cultiva grau, porumb, floareasoarelui, soia si orz. Societatea detine echipament agricol modern cu eficienta maxima si dispune de una din cele mai calificate echipe de management agricol din judetul Alba. Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnica ( utilaje agricole, magazii de depozitare a cerealelor,masini, tractoare) si de baza materiala (seminte, carburanti, pesticide, lubrifianti, ingrasaminte, piese de schimb).

Suprafata societatii:

Nr crt 1. 2. 3.

Specificare Suprafata initiala Membrii asociati Suprafata folosinta Total adusa

UM ha pers in ha

Cantitate 500 100 5

4.

ha

500

I.2 Analiza potentialului tehnico-productiv ORGANIZAREA STRUCTURALA A SOCIETATII

Structura organizatorica a societatii agricole, de data recenta, raspunde obiectivelor strategice privind organizarea activitatilor de productie agricola.In cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a Asociatilor iar pe urmatorul nivel ierarhic conducerea administrativ executiva fiind asigurata de manager cu atributii si raspunderi specifice postului. Subordonati managerelui general sunt directorul economic, directorul tehnic si compartimentul de merketing.Pe urmatorul nivel intalnim compartimentul ecoonomico-financiar subordonat directorului economic si compartimentul de productie subordonat directorului tehnic.Personalul salariat are intocmita fisa postului in baza careia isi desfasoara activitatea la fiecare loc de munca(ferma, sector, compartiment functional).Forta de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participe la procesul de munca.
AGA

Consiliu de Administratie

Director economic

Compartiment de marketing

Director tehnic

Compartiment Economicofinanciar

Compartiment de productie

F1- vegetala F2- vegetala

Dintr-un total de 50 de salariati 30 sunt permanenti, in timp ce restul de 20 lucreaza sezonier.

Se observa ca 30,66% din muncitori au un nivel de pregatire profesionala foarte bun, iar in ceea ce priveste gradul de imbatranire, 17,33% reprezinta salariatii peste limita de varsta. STRUCTURA DE PRODUCTIE Intre structura de productie si cea organizatorica trebuie sa existe relatii de legatura si conditionare. Printr-o structura de productie eficienta, societatea devine competitiva pe piata. Structura culturilor din societatea agricola este specifica zonei de campie, societatea cultivand doar culturi de camp. In perioada analizata, terenul arabil de care dispune societatea a fost repartizat dupa cum urmeaza:

Nr crt

Cultura

Suprafata Ha % 30,00 40,00 10,00 20,00 100,00

1 2 3 4 Total

Grau Porumb Floarea-soarelui Orz

150 200 50 100 500

POTENTIALUL MATERIAL Sistemul de maini definete ansamblul utilajelor destinate realizrii tuturor proceselor de munc prevzute n tehnologia de producie a unei culturi, ramuri de producie agricol sau a unui produs determinat Sistemul de maini trebuie s asigure realizarea urmtoarelor cerine:

1. 2. 3. 4.

S corespund particularitilor biologice si agrotehnice,cultivarii culturilor agricole; sa asigure mecanizarea tuturor proceselor de productie; sa amelioreze conditiile de munca sa sporeasca productivitatea muncii

5. sa amelioreze conditiile de munca 6. sa asigure pastrarea si cresterea fertilitatii pamantului


Utilajele au fost achizitionate in cea mai mare parte dupa infiintarea societatii si au o durata scurta de utilizare,fapt pentru care contribuie la cresterea productiei.

Mijloace fixe existente Nr crt 1. 1.1 1.2 2. 3. 4. 5. 6. 7. Specificare Tractoare, din care: U 650 U 800 Plug PP 3-30 Semanatoare SUP 29M6 Semanatoare SPC 8M Disc GD 3.2 Remorca 2RB5A Combina Sema 140 Numar 15 9 6 9 6 8 6 9 7

I.3. Analiza forei de munc: Printre categoriile de personal care asigura desfasurarea normala a activitatii societatii se afla: Director general Sef de ferma Tehnician Conducator auto Agronom Economist Ecanizatori agricol

Structura fortei de munca:

Nr. crt

Specificare

Numarul feminin

Sex masculin 30 14 9

1 2 3

Total salariati

50

20 9 4

Salariati cu studii 23 superioare Salariati aflati 13 peste limita de varsta

Dintr-un total de 50 de salariati doar 23 sunt salariati cu studii superioare,respectiv femei 9 iar barbati 14. Cei aflati peste limita de varsta sunt 13 din care 4 de sex feminin si 9 de sex masculin

I.5.Analiza SWOT

PUNCTE FORTE -raportul calitate-pret; -amplasament pe un teren agricol fertil -personal cu un profesionala bun nivel de

PUNCTE SLABE -nu este cunoscuta decat pe plan local -atragerea de clienti numai din zona

pregatire -reputatia proasta a societatii, ca urmare a datoriilor acumulate de-a lungul timpului

-echipament agricol modern - dimensiune mare

OPORTUNITATI

AMENINTARI -veniturile tot mai mici ale populaiei -concurenta tot mai mare -pia de desfacere neorganizat pentru produsele agricole, care creeaz dificulti n toate valorificarea produselor agricole

-tendintele pietei; -cunoasterea concurentei punctele de vedere -cunoasterea nevoilor clientilor din

I.6.Piata

Piata de desfacere este cea zonala,reprezentata de societatile care doresc o gama de produse agricole de calitate superioara,obtinute printr-o tehnologie de ultima ora. In privinta produselor secundare, paiele, exista oportunitatea ca acestea sa fie vandute societatilor zootehnice din zona, in special catre avicole unde paiele sunt folosite la realizarea asternuturilor specifice cresterii puilor broiller in sistemul la sol. Segmentele de piata carora li se adreseaza societatea agricola sunt reprezentate de societatile comerciale de procesare a produselor agricole care doresc materii prime de calitate superioara la un pret avantajos. Produsul final si produsele secundare sunt vandute direct clientilor amintiti, pe baza de precontracte, canalul de distributie este deci scurt. Existena n zon a unui numr mare de societi comerciale interesate de produsele agricole brute n zon reprezint o oportunitate n plus n vederea desfacerii produciei obinute. Pentru fiecare ciclu de productie sunt necesare materii prime (samanta), materiale auxiliare (ingrasaminte, insecticide, erbicide, fungicide) si materiale consumabile (combustibil, piese de schimb).

Concurenti: Sunt reprezentati de alte exploatatii agricole dar si de agricultorii care cultiva
propriul teren. In aceasta zona exista multe alte exploatatii agricole de aceea concurenta dintre acestia se manifesta mai ales la nivel de pret. SC. APICOLA.SRL , SC.BIOSOL.SRL , SC.CASEROLA.SRL

Furnizorii de materiale:

Nr crt 1.

Furnizor

Produsul

Cantitate (%)

Pret de vanzare (lei/kg)

Agrosem SA

Samanta -grau -proumb -orz -floarea-soarelui 100% 100% 100% 100% 100% 0,93 0,85 0,50 2,30 25 lei/L

2.

Agricola Impex SRL

Erbicide, fungicide, insecticide Ingrasaminte chimice/fertilizanti -N -P -K

3.

Agroplant SRL

100% 100% 100% 100% 100%

1,5 1,5 1,5 5,3 lei/litru 0,54

4. 5.

Petrom SA Safkar Rom SRL

Combustibil Piese de schimb

CAP. II. PROGRAMUL AGRICOLE Programul de productie

DE

PRODUCTIE

AL

EXPLOATATIEI

Programul de productie, ca parte a planificarii cronologice, are rolul de a orienta activitatea de productie a unei unitati pe o perioada scurta de timp (pna la un an). n el sunt concretizate, n urma unei fundamentari riguroase, principalele obiective de productie pentru intervalul de timp amintit. Exploatatia agricola va trebui sa-si organizeze o asemenea structura de productie , astfel incat aceasta sa corespunde cerintelor pietei Cunoasterea cerintelor pietei pentru produse vegetale determina restructurarea pietei nou detinute ,realizata si in concordant cu potentialul productiv al pamantului,eficienta economica a fiecarei culture,asigurarea cu forta de munca etc. Aceasta se va regasi in programul de productie al societatii agricole si au character previzional. Pentru elaborarea programului de productie se parcurg urmatoarele etape:

2.1. Prognozarea productiilor medii :


In vederea prognozarii productiilor medii ,societatea are nevoie de date privind rezultatele de productie intregistrate in ultimii ani.

CULTURA Productia de grau


Productia de grau :

2008 2800

2009 3000

2010 3200

2011 3100

2012 3300

a) q =(2800+3000)/2=2900 q=(3000+3200)/2=3100 q3=(3200+3100)/2=3150 q4=(3100+3300)/2=3200

b) q =(2900+3100)/2=3000 q=(3100+3150)/2=3125 q3=(3150+3200)/2=3175

c) q =(3000+3125)/2=3062,5 q=(q+q)/2=(3125+3175)/2=3150

q 2012=(3062,5+3150)/2=3106,5

CULTURA 2008 Productia de 2195 Porumb a) q =(2195+2329)/2=2262 q=(2329+2544)/2=2436,5 q3=(2544+2435)/2=2489,5 q4=(2435+2687)/2=2561

2009 2329

2010 2544

2011 2435

2012 2687

b) q =(2262+2436,5)/2=2349,2 q=(2436,5+2489,5)/2=2463 q3=(2489,5+2561)/2=2525,2

c) q =(2349,2+2463)/2=2406,1 q=(2463+2525,2)/2=2494,1 q 2012=(2406,1+2494,1)/2=2450,1

CULTURA 2008 Productia 2246 de Orz


a) q=(2246+2494)/2=2370 q=(2494+2692)/2=2593 q3=(2692+2551)/2=2621,5 q4=(2551+2718)/2=2634,5

2009 2494

2010 2692

2011 2551

2012 2718

b) q=(2370+2593)/2=2481,5 q=(2593+2621,5)/2=2607,2 q3=(2634,5+2621,5)/2=2628

c) q=(2481,5+2607,2)/2=2544,3 q=(2607,2+2628)/2=2617,6

q2012=(2544,3+2617,6)/2=2580,9

CULTURA 2008 Productia de 1095 FloareaSoarelui a) q=(1095+1243)/2=1169 q=(1243+1409)/2=1326 q3=(1309+1409)/2=1359 q4=(1309+1595)/2=1452 c) q=(1247,5+1342,5)/2=1295 q=(1342,5+1405,5)/2=1374

2098 1243

2010 1409

2011 1309

2012 1595

b)

q=(1169+1326)/2=1247,5 q=(1326+1359)/2=1342,5 q3=(1359+1452)/2=1405,5

q2012=(1295+1374)/2=1334,5

2.2. Optimizarea structurii de productie


Structura de productie a unei exploatatii agricole are un rol important in ceea ce priveste rezultatele de productie si economice pe care ea le obtine ,modul in care sunt utilizate resursele adaptarea ei la mediul ambient,privit in sens managerial,in care functioneza.

Decizia privind structura de productie care se va practica si,implicit,domeniul de activitate al unei exploatatii agricole,precum luarea in considerare a o serie de elemente,cum sunt:cerintele pietei fata de un produs sau altul,conditiile natural,disponibilitatile da forta de munca,capital fix si circulant de care dispune exploatatia. Totodata ,structura de productie urmeaza sa tina seama de o serie de principia: modul in care ea contribuie la utilizarea resurselor de diferite feluri,aportul sau la combaterea riscului si a incertitudinii,accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant si altele. Problemele referitoare la alegerea structurii de productie cunosc grade de complexitate diferite,putand sa evolueze de la intocmirea unei culturi cu alta sau a unei specii(categorii) de animale cu alta,pana la modificarea structurii in ansamblul sau(cand exploatatia exista)sau la optiunea pentru o anumita structura.Ca urmare,se va opera dupa caz,cu metode diferite. 1.Bugetul partial Nr.Crit. Specificari Simbol U.M Cultura inlocuita porumb 4000 2000 0.93 Cultura care se introduce in structura Floarea soarelui 1600 1800 2,30

1 2 3

Productia la ha q Cheltuieli de ch productie la ha Pretul de vanzare p pe kg

kg lei lei

Metoda bugetului partial.Bugetul partial se reda sub forma urmatoare: Pierderi Castiguri

A.Cheltuieli la ha al culturii care se introduce in C.Venituri de la cultura care se introduce in structura 1800 structura (1600*2,30)=3680 B.Veniturile de (4000*0.93)=3720 la cultura inlocuita D.Cheltuieli la ha ale culturii inlocuite 2000

Total: 3720 3720-3680=40 lei/ha

Total: 3680

Pentru a decide asupra oportunitatii schimbarii se face diferenta: (C+D)-(A+B)=S

Pot exista,in principiu,doua situatii care reprezinta interes: S>0 - modificare propusa convenabila; S<0 - inlocuirea culturii nu este avantajoasa. Daca S>0 avem,de fapt,profit suplimentar: (C-A) (B-D), diferentele din paranteze reprezentand profitul fiecarei culturi. Daca S<0 nu aveam profit suplimentar,fiecare cultura fiind rentabila,dar,evident (C-A)<(B-D).

Programul de comercializare a productiei

O componenta a planului financiar este bugetul de venituri si cheltuieli care reflecta in final in expresie baneasca activitatile de productie, de aprovizionare, etc. In cazul de fata, estimarea veniturilor s-a facut pe baza structurii de productie si a preturilor pentru fiecare produs obtinut. Produs Grau Porumb Orz Floarea Soarelui Total Beneficiar Sc.Titan Sc.Bonuell Sc.Ultex Sc. Bunica Cantitate (t) 3000 4000 2000 4500 13500 Pret vanzare(lei) 0.93 0.85 0.50 2.30 de Venituri 2790 3400 1000 10350 17540

Estimarea veniturilor Qt(grau)=Productia medie * Suprafata=3000*150=450000 V=450000*0.93=418500

Qt(porumb)=4000*200=800000 V=800000*0.85=680000

Qt(orz)=2000*100=200000 V=200000*0,50=100000

Qt(floarea-soarelui)=4500*50=225000 V=225000*2,30=517500 Vt=418500+680000+100000+517500=1716000

Programul financiar
Componenta a planului financiar este bugetul de venituri si cheltuieli care reflecta in expresie baneasca activitati de productie, de aprovizionare, etc.

Bugetul de venituri si cheltuieli


Nr curent 1 2 2.1 2.2 Indicatori Venituri Total cheltuieli Ch. Material Ch. Salariati U.M. lei lei lei lei Valoare 9 650 705 7 434 407 7 434 407 769 343 4 330 750 2 114 452 0.58

3 Profit total lei 4 Profit net lei 5 Rata profitului lei Rata profitului = Profit total/Ch. Totale=4 330 750/7 434 407=0.58

Bibliografie

1. Nanes M. Management general- fundamente teoretice , Editura Sylvi , Bucuresti , 2003 , pag 7-18 2 .Moga Toader,Voicu R. , Radulescu Carmen- Management , pag 35-39 3. www.insse.ro