Sunteți pe pagina 1din 2

Tudor Arghezi este primul poet romn care valorific estetica urtului inspirndu-se din opera lui Charles

Baudelaire,care a impus estetica uratului in volumul Les fleurs du mal(Florile raului).Arghezi considera ca orice aspect al realitatii,indiferent ca este frumos sau urat,grotesc sau sublim poate constitui material poetic,situandu-se astfel pe o pozitie a modernitatii definita elocvent de Hugo Friedrich in Structura liricii moderne,capitolul Estetica uratului:,,diformul produce surpriza,iar acesta declanseaza <<atacul neasteptat.>>Mai violent decat pana acum,anormalitatea se anunta ca principiu al poeziei moderne,odata cu una din cauzele ei:iritarea impotriva banalului si traditionalului care,in ochii lui Baudelaire,sunt continute si in frumusetea stilului mai vechi.Noua <<frumusete>>,care poate coincide cu uratul,isi dobandeste nelinistea prin includerea banalului-odata cu deformarea in bizarsi prin<<impletirea oribilului cu bufonescul>>. In lirica moderna se contureaza o desprindere de ceea ce reprezinta realitatea in acceptiune curenta,caci aceasta este restrictiva(opereaza prin distinctii de tipul frumos-urat,aproape-departe,bine-rau,luminaintuneric,durere-bucurie etc.)Uratul este sursa de inspiratie,fara a fi valorizat negative si de aici ia nastere estetica uratului,evidentiata in poeziile ,,Flori de mucigai, ,,Testament si ,,Cantec mut. n poeziaFlori de mucigai, Tudor Arghezi se folosete de estetica urtului. Titlul poeziei "Flori de mucigai" este un oximoron, in care florile sugereaza frumusetea, puritatea, lumina, iar mucigaiul semnifica uratul, raul, descompunerea si intunericul. Oximoronul creeaza o imagine contradictorie a lumii, in care valorile umane sunt degradate, alterate, lumea inchisorilor, in care viata oamenilor este supusa reprimarilor, restrictiilor rigide. Titlul este, in acelasi timp, reprezentativ pentru inovatia limbajului arghezian numita estetica uratului Asocierea celor doua categorii estetice contradictorii, frumosul - reprezentat de floare - si uratul - sugerat de mucigai - ofera titlului o expresivitate socanta si fascinanta totodata prin efectele estetice. Uratul are rolul de a evidentia imperfectiunile vietii, senzatiile de aversiune si oroare care capata valori noi, ele facand parte din existenta umana. Predomina modalitatile stilistice ale esteticii uratului, pe de o parte ca inovatie lingvistica, pe de alta parte ca substanta a ideilor exprimate. Limbajul este caracterizat prin folosirea cuvintelor care socheaza prin expresivitatea fascinanta, cuvinte "urate", al caror sens capata noi valori. De pilda, cuvantul "mucigai" este un regionalism cu aspect arhaic, dar are aici sensul profund al degradarii morale, al descompunerii spirituale, cu

trimitere sugestiva catre om, deoarece el insoteste cuvantul "flori", care poate semnifica viata, lumea. In poeziaTestament Tudor Arghezi, se folosete din nou de estetica urtului.Textul poate fi considerat o arta poetica,deoarece autorul isi exprima crezul liric si viziunea asupra lumii,prin mijloace artistice.Pentru Arghezi poezia este imbinare a ,,slovei faurite,slefuite de un adevarat bijutier al cuvintelor,si a ,,slovei de foc.Rolul poetului este de a da cuvintelor urate, ,,bube,mucegaiuri si noroi,forme si continuturi noi,transformandu-le in,,versuri si-n icoane si de a gasi calea cea mai potrivita pentru a pastra legatura dintre generatii. Eul liric folosete oximoronul venin-miere, sugernd faptul ca suferina a fosttransformat n miere: Veninul strns l-am preschimbat n miere. Discursul liric area tt critic ct i elogiu, aceasta fiind sugerat printr-un alt oximoron: Am luat ocar, i torcnd uure/Am pus-o cnd s-mbie, cnd s-njure. Tudor Arghezi foloseste estetica uratului si in poezia Cntec mut unde ntlnim oximoronul din titlul volumului Flori de mucigai,subliniindu-se un univers nchis, ferestrele nchise, comunicarea cu transcendentul devenind astfel imposibil:Ferestrele nchise /S-au acoperit cu ripide i antimise,/i odaia cu mucegai/A mirosit toat noaptea a rai. n aceast poezie Arghezi dezvluie ideea c frumosul ,puritatea ,chiar divinul poate fi realizat n interiorul sufletului uman.Apropierea de Dumnezeu ,atingereasublimului reprezint salvarea sufletului celui condamnat:La patul vecinului meu/A venit az-noapte Dumnezeu /Cu toiag ,cu ngeri i sfini./Erau aa de fierbini,/C se fcuse n spital/Cald ca subt un al.E s t e t i c a u r t u l u i a r e , n c a z u l d e f a , i a c e a s t f u n c i e , d e a r s t u r n a aparenele ,spre reabilitarea nu numai e s t e t i c , d a r i e t i c , a u m a n i t i i damnate(D. Micu-Ce e un mare poet?

S-ar putea să vă placă și