GRAUL

1.ROTATIA CULTURILOR
Graul este pretentios fata de planta premergatoare deoarece acesta trebuie semanat toamna destul de devreme astfel incat pana la venirea frigului acesta sa rasa,sa infrateasca si sa se caleasca pentru a rezista peste iarna.Totodata planta de grau are sistemul radicular slab dezvoltat cu putere mica de strabatere in profunzime a solului si de absorbtie a substantelor nutritive din sol. De aceea graul prefera premergatoarele cu recoltare timpurie care sa lase solul structura,bogat in substante nutritive,permit lucrarea devreme a solului astfel incat pana in toamna acesta sa acumuleze apa,sa fie distruse buruienile iar resturile vegetale sa fie maruntite si incorporate. Premergatoare foarte bune pentru grau a.Mazarea este o leguminoasa specifica zonei de cernoziomuri,deci o zona foarte favorabila graului,este o premergatoare exceptionala deoarece dupa recoltare lasa solul bogat in azot si cu umiditate suficienta astfel incat sa rezulte o aratura de calitate.Dupa mazare nu raman buruieni sau resturi vegetale. b.Fasolea este o premergatoare aproape la fel de buna ca si mazarea insa dupa recoltare aceasta lasa solul ceva mai uscat din cauza recoltarii mai tarzii astfel in cat acesta se lucreaza mai grau si poate iesi o aratura mai bulgaroasa.Daca lucrarile de intretinere a culturii fasolei au fost efectuate corect atunci nu vor fi probleme cu buruienile. c.Borceagul (de toamna sau de primavara) este o premergatoare foarte buna pentru graul de toamna.Furnizeaza un furaj foarte valoros iar dupa recoltare solul ramane curat de resturi vegetale,bogat in substante nutritive si cu umiditate suficienta astfel incat lucrarile solului sa se efectueze in conditii foarte bune. d.Rapita de toamna este o premergatoare aproape la fel de buna ca si mazarea insa dupa recoltare aceasta lasa solul ceva mai sarac in substante nutritive.Solul ramane curat de buruieni,cu umiditate suficienta si imbogatit cu o cantitate mare de masa organica formata din radacini si miriste. e.Inul pentru ulei se cultiva in zonele de campie si este o premergatoare aproape la fel de buna ca si rapita de toamna daca se respecta o tehnologie corecta de cultivare.Planta de in lupta slab cu buruienile iar dupa recoltare solul ramane uscat din cauza ca planta la maturitate nu protejeaza suprafata solului de pierderile de apa prin evaporare.Totodata terenul trebuie curatat foarte bine de tulpini ramase dupa recoltare care pot ingreuna lucrarile solului.

f.Inul pentru fibra se cultiva in zonele mai umede si prezinta aceleasi probleme ca si inul pentru ulei. g.Canepa pentru fibra recoltata in luna august este o premergatoare foarte buna.Dupa recoltare solul ramane curat de buruieni imbogatit cu o cantitate mare de masa organica formata din radacini si frunze.O deficienta o reprezinta faptul ca lasa solul destul de uscat. Premergatoare bune pentru grau Aceste culturi trebuie recoltate pana pe data de 10-15 septembrie pentru a ramane o perioada de cel putin 2-3 saptamani pana la semanat. a.Soia este o premergatoare buna cu conditia sa fie semanate soiuri cu perioada mijlocie de vegetatie si sa se recolteze in prima jumatate a lunii septembrie,terenul sa fie curat de buruieni,resturile vegetale sa fie maruntite si incorporate in sol.Pe terenurile bine intretinute aratura poate fi inlocuita cu o lucrare cu grapa cu discuri grea. b.Sfecla pentru zahar (si pentru furaj) este o premergatoare buna cu conditia sa paraseasca terenul destul de timpuriu.Dupa recoltare terenul ramane curat de buruieni,afanat,nivelat,bogat in substante nutritive care provin din ingrasamintele aplicate sfeclei.Pe terenurile bine intretinute aratura poate fi inlocuita cu o lucrare cu grapa cu discuri grea. Monocultura de grau este acceptata de regula numai 2 ani si numai la culturile destinate consumului;in nici un caz nu se va amplasa graul dupa grau la culturile destinate producerii de samanta. Cultivarea repetata a graului are o serie de efecte negative si anume:imburuienarea cu buruieni specifice,inmultirea bolilor si daunatorilor.Dintre boli enumeram fuzarioza,malura,taciunele,fainarea iar din daunatori enumeram gandacul ghebos,plosnitele,viermele rosu al paiului si viermii sarma. La randul sau graul este o premergatoare buna pentru majoritatea culturilor deoarece lasa solul curat de buruieni si resturi vegetale si intr-o stare buna de fertilitate.

2.FERTILIZAREA
Graul este pretentios la ingrasare deoarece are sistemul radicular slab dezvoltat si are putere mica de solubilizare si absorbtie a substantelor nutritive.Consumul maxim de substante nutritive i-l are intr-o perioada scurta de timp si anume de la alungirea paiului si pana la coacere,timp in care absoarbe 80% din azot,80% din fosfor si 85% din potasiu. Ingrasamintele minerale Azotul influenteaza formarea de plante viguroase,mai inalte,bine infratite,cu frunze late, de culoare verde inchis,favorizeaza procesul de fotosinteza. La stabilirea dozelor de azot trebuie sa se tina seama de - Cerintele plantelor de grau pe faze de vegetatie - Cantitatea de azot din sol accesibil plantelor de-a lungul vegetatiei - Deplasarea azotului in adancime cu ploaia din precipitatii La ingrasarea cu azot a graului se disting 4 perioade. a.Prima perioada este toamna inainte de semanat si la inceputul vegetatie cand se urmareste o dezvoltare mai buna a plantelor in fazele de inradacinare-infratire si pana la intrarea in iarna. Aceasta aplicare ar trebui sa nu fie necesara deoarece solul ar trebui sa aiba rezerve in sol de la planta premergatoare,de la resturile vegetale etc. b.A doua perioada este la reluarea vegetatie in primavara cand se urmareste sa se asigure plantelor de grau necesarul de azot pentru reluarea vegetatie si inceputul alungirii paiului ( fazele de infratit si formarea primului internod).Aceasta aplicare este obligatorie iar lucrarile ar trebuie sa inceapa in a doua jumatate a iernii,pe teren inghetat sau acoperit cu strat subtire de zapada. c.A treia perioada este la alungirea paiului si numai in anumite situatii cand se urmareste sa se acopere cerintele de azot pana la inspicat-inflorit. d.A patra perioada este in fazele de inspicat si pana la inflorit cand se urmareste cresterea continutului boabelor in azot si proteina.

Pentru calcularea dozelor se foloseste urmatoarea formula: DN = 30 x Rs Ns Ngg + Npr DN = doza de azot in kg/ha Rs = recolta scontata in t/ha Ns = aportul in azot al solului (20 kg/ha pe solurile sarace,60 kg/ha pe solurile fertile) Ngg = aportul in azot al gunoiului de grajd (2 kg N/t de gunoi de grajd aplicat direct graului,1 kg N/t de gunoi de grajd aplicat plantei premergatoare si 0,5 kg N/t de gunoi de grajd aplicat la planta antepremergatoare). Npr = corectia in functie de planta premergatoare (se scad 30 kg la leguminoasele pentru boabe,se scad 20 kg dupa borceag si trifoi,se adauga 20-25 kg dupa premergatoare tarzii). Marimea optima a dozelor de azot este cuprinsa intre 50-160 kg/ha.Pe terenuri agricole bine lucrate si dupa premergatoare favorabile,in pricipiu nu ar trebui administrate ingrasaminte cu azot in toamna.Daca totusi este necesar se va administra 30-40 kg/ha inainte de semanat de obicei dupa premergatoare cu recoltare tarzie.Restul de 40-80 se va aplica la sfarsitul iernii sau la desprimavarare.In anumite situatii se mai poate aplica 10-30 kg/ha la alungirea paiului primavara.Aceasta doza de primavara se stabileste in functie de mersul vremii in iarna si la desprimavarare,de continutul in azolt al solului in momentul desprimavararii si de starea de vegetatie a culturii.Trebuie recalculata doza totala de azot. Fosforul imbunatateste rezistenta la iernare,la cadere si boli,favorizeaza dezvoltarea sistemului radicular,grabeste maturitatea. La stabilirea dozelor de fosfor trebuie sa se tina seama de - Continutul solului in fosfor mobil - Ingrasarea cu gunoi de grajd - Productia scontata si consumul specific Pentru calcularea dozelor se foloseste urmatoarea formula: DP = 15 x Rs Pgg DP = doza de fosfor in kg P2O5/ha Rs = recolta scontata in t/ha Pgg = aportul in fosfor al gunoiului de grajd ( 1,2 kg P2O5/t de gunoi de grajd aplicat direct graului, 0,8 kg P2O5/t de gunoi de grajd aplicat la planta

premergatoare).Doza rezultata se majoreaza cu 20-40 kg P2O5/ha pe solurile cu mai putin de 5mg P2O5/100 g sol. Marimea dozei de fosfor este cuprinsa de regula intre 60-120 kg/ha fosforul fiind incorporat sub aratura. Potasiul ingrasarea cu potasiu se face numai pe solurile care nu au suficient potasiu si anume 15 mg K2O/100g sol.Potasiul sporeste rezistena la ger,cadere si boli. Ingrasamintele organice Cele obsinuite sunt gunoiul de grajd semifermentat si mustul de gunoi. Administrarea ingrasamintelor organice este importanta de obicei pe solurile acide,cu multa argila. Dozele administrate pe terenurile destinate culturilor de grau sunt de 15-20 t/ha,incorporate sub aratura iar sporurile de recolta pot depasi 1500 kg boabe/ha.

3.LUCRARILE SOLULUI
Graul cere un sol afanat pe circa 20 cm adancime,cu suprafata nu foarte maruntita,fara bulgari,asezat,nivelat,fara resturi vegetale. In cazul premergatoarelor timpurii Dupa recoltare se recomanda o lucrare de dezmiristit,efectuata imediat dupa eliberarea terenului cu 1-2 zile intarziere.Prin aceasta lucrare se urmareste maruntirea resturilor vegetale si amestecarea lor cu solul,afanarea stratului superficial al solului pentru a impiedica pierderile de apa prin evaporatie,distrugerile buruienilor.Daca se intarzile lucrarea,solul pierde repede rezerva de apa si nu se mai poate efectua aratura sau iese o aratura bulgaroasa. In continuare,solul se ara la o adancime de 20-22 cm cu plugul in agregat cu grapa stelata.Daca se intarzie aratura,solul se imburuieneaza,se pierde umiditatea solului,se intareste si nu se mai poate ara.Totodata scade progresiv recolta.Daca solul este prea uscat pentru a-l ara sau in urma araturii iese bulgari mari,se efectueaza numai lucrarea de dezmiristit si se asteapa caderea unor precipitatii. Trebuie realizata fanarea solului deoarece dezvoltarea sistemului radicular si patrunderea in adancime sunt favorizate de un sol afanat.

Pana in toamna aratura trebuie prelucrata superficial pentru maruntiea bulgarilor,nivelarea terenului,distrugerea buruienilor care rasar.Lucrarile sunt efectuate cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili si lama nivelatoare.Se recomanda ca aceste lucrari sa fie facute perpendicular fata de directia araturii pentru a asigura nivelarea terenului. Pregatirea patului germinativ se face chiar inainte de semanat prin lucrari superficiale cu combinatorul sau cu grapa (grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili si lama nivelatoare);de regula aceasta lucrare se recomanda sa fie efectuata perpendicular fata de directia de semanat.Trebuie sa se urmareasca realizarea unor suprafete nivelate,curate de buruieni,afanata pe adancimea de semanat. Prezenta bulgarasilor este importanta deoarece protejeaza suprafata solului pe timpul iernii prin retinerea zapezii. In cazul premergatoarelor tarzii Este necesara curatirea cat mai buna a terenului de resturi vegetale urmata de discuiri repetate (1-2 lucrari) pentru maruntirea resutilor de plante si a buruienilor. Aratura se efectueaza imediat ceva mai adanc,20-25 cm adancime cu plugul in agregat cu grapa stelata urmarindu-se incorporarea resturilor vegetale fara insa a scoate bulgari.pana la semanat ar trebui sa ramana cel putin 2-3 saptamani pentru ca pamantul afanat prin aratura sa se aseze. In continuare se fac lucrari de intretinere a araturii si pregatirea patului germinativ la fel ca la premergatoarele timpurii. Pe terenurile bine lucrate aratura poate fi inlocuita prin doua lucrari cu grapa cu discuri grea sau medie.

4.SAMANTA SI SEMANATUL
Smna de gru destinat semnatului trebuie s aparin unui soi zonat si s provin din culturi special destinate producerii de smn (loturi semincere), s aib puritatea fizic minimum 98%, facultatea germinativ minimum 85% i MMB ct mai mare. Tratarea seminelor Inainte de semnat este obligatorie. Att mpotriva agenilor patogeni transmisibili prin smn, cu spori pe tegumentul seminei, cum sunt mlura comun (Tilletia spp.) i fuzarioza (Fusarium spp.), ct i n cazul agenilor patogeni cu spori n interiorul bobului,cum ar fi tciunele zburtor (Ustilago tritici), se recomand tratamente cupreparate pe baz de carboxin (Vitavax 200, 2,0 l/t de smn), oxichinoleat decupru (Quinolate 15 PUS, 2 kg/t de smn) sau prochloraz + carbendazin (Prelude SP, 2,0 kg/t de smn). Pe terenurile unde este frecvent atacul de duntori n toamn, ndeosebi pe terenurile cu o ncrctur mare de pioase (sau la grul cultivat dup gru), unde infestarea cu gndac ghebos (Zabrus tenebrioides) sau viermi srm (Agriotes ssp.) este puternic, se recomand tratarea seminelor cu preparate insectofungicide, cum ar fi lindan + tiophanat methyl + thiuram (Tirametox, 3,0 kg/t de smn), lindan + oxichinoleat de cupru + lindan (Chinodintox PTS, 2,5 Kg/t smn) sau lindan + carboxin + thiuram (Vitalin 85 PTS). Sunt controlate astfel bolile transmise prin smn i duntorii care atac n toamn (gndacul ghebos, viermii srm, mutele cerealelor). Tratamentele se efectueaz imediat nainte de semnat, urmrindu-se cu mare atenie amestecarea ct mai uniform a preparatelor cu smna. Epoca de semnat Pn la venirea iernii trebuie s rmn 40 - 50 zile n care plantele s vegeteze normal,iar la intrarea n iarn plantele de gru s ajung n stadiul de 2 - 3 frai i 3 - 4 frunze (fr ca fraii s fie prea dezvoltai). Dac se ntrzie semnatul, plantele rsar trziu, nu nfresc, intr n iarn nenfrite i neclite, fiind sensibile la ger,iar primvara lanul va avea o densitate mic i se mburuieneaz mai uor, vegetaia se ntrzie i se prelungete spre var, apare pericolul de itvire a boabelor. De asemenea, boabele de gru aflate n curs de germinare sunt foarte sensibile la temperaturi sczute; aceeai sensibilitate

manifest plntuele rsrite dar nenfrite, cu sistemul radicular nc slab dezvoltat. Dac se seamn prea devreme, plantele de gru se dezvolt prea puternic, sunt expuse nc de la nceputul vegetaiei atacului de duntori (afide, mute) i boli, lanul se mburuieneaz din toamn; masa vegetativ bogat face ca plantele s fie sensibile la ger i asfixiere pe timpul iernii; n primvar lanul este foarte des, plantele sunt predispuse la cdere i sensibile la boli, boabele rmn mici datorit densitii exagerate. Epoca optim de semnat a grului de toamn n Romnia este 1 - 10 octombrie. Pentru zonele din sud, vest i Cmpia Transilvaniei, intervalul care trebuie luat n calcul este 25 septembrie 10 octombrie; pentru zona colinar, nordul rii i depresiunile intramontane, se recomand s se semene ceva mai devreme, n intervalul 20 septembrie 5 octombrie. Densitatea de semnat Trebuie stabilit astfel nct s se asigure,la recoltare, o densitate de 500 - 700 spice/m2. Pentru a realiza acest lucru trebuie s fie semnate 450 - 600 boabe germinabile/m2. ntre aceste limite, densitatea de semnat se stabilete n funcie de capacitatea de nfrire a soiului, data semnatului (fa de epoca optim), calitatea pregtirii patului germinativ, umiditatea solului (asigurarea umiditii pentru un rsrit rapid). De asemenea,trebuie luat n calcul un procent mediu de rsrire n cmp, pentru condiii bune de semnat, de 85-95% (din boabele germinabile semnate). Procentul de rsrire n cmp depinde n cea mai mare msur de: tratamentele efectuate la smn; starea solului la semnat, sub aspectul asigurrii umiditii i a calitii patului germinativ, i care depinde, la rndul su de utilajele cu care s-a lucrat.