Sunteți pe pagina 1din 28

8

CAROTAJUL INDUCTIV

8.1. Scurt istoric

Introducerea metodei geofizice de investigaŃie cu ajutorul curenŃilor induşi în mediul înconjurător a fost impusă de necesitatea de a se asigura investigarea sondelor forate cu fluide de foraj neconductive, pe bază de ŃiŃei sau emulsii inverse, precum şi în sonde forate cu aer sau cu gaze. Aceste fluide nu asigură un contact electric între dispozitivul de investigaŃie şi formaŃiunile geologice traversate de sondă. Din această cauză nu se pot utiliza metodele de investigaŃie prezentate anterior. Carotajul inductiv nu necesită un contact direct al dispozitivului cu rocile investigate prin intermediul noroiului de foraj. În prezent metoda este generalizată şi pentru investigarea sondelor forate cu noroaie dulci, care traversează formaŃiuni slab sau mediu consolidate. Carotajul inductiv a fost introdus în anul 1949 de către firma Schlumberger, bazele metodei şi principiile de funcŃionare ale aparaturii fiind elaborate de H.G. Doll. Dispozitivul de carotaj inductiv este un dispozitiv focalizat - în plan vertical şi selectiv - pe direcŃie radială, putându-se defini două caracteristici de investigare - în plan vertical şi pe direcŃie radială (în plan orizontal). Cel mai simplu tip de dispozitiv de investigare pentru carotajul inductiv este cel cu două bobine: una emiŃătoare şi una receptoare. Acest dispozitiv are o caracteristică de investigare bună în plan vertical, elimi- nând în suficientă măsură influenŃa stratelor adiacente, în schimb caracteristica radială este nesatisfăcătoare , întrucât contribuŃia principală a răspunsului este dată de o zonă corespunzătoare zonei de invazie. Pentru eliminarea acestor inconveniente au fost introduse dispoziti- vele focalizate (cu mai multe bobine). În ultimul timp au fost elaborate dispozitive combinate de tip dual inducŃie - laterolog, care sunt constituite din două dispozitive de inducŃie, de investigare adâncă şi medie şi un dispozitiv laterolog de investigare superficială.

CAROTAJUL INDUCTIV

8.2. Fundamentarea teoretică pe baza inducŃiei electromagnetice

Dispozitivul de investigaŃie este compus din bobina emiŃătoare E şi bobina receptoare R dispuse pe un suport cilindric dintr-un material electroizolant, la distanŃa L una de cealaltă. În figura 8.1 este reprezentată schema dispozitivului de investigaŃie cu două bobine şi forma câmpurilor electrice şi magnetice produse de dispozitiv în mediul înconjurător, aflat într-un mediu omogen. Bobina emiŃătoare E este alimentată prin intermediul unui generator electronic GEN cu un curent alternativ, de frecvenŃă relativ înaltă, 20 kHz. Acest curent induce în lungul axei bobinei un câmp magnetic alternativ, denumit câmp magnetic primar sau direct. Acest câmp magnetic, care se propagă prin mediul înconjurător, induce în el o serie de curenŃi electrici de formă circulară, în plane perpendiculare pe axa dispozitivului, constituind aşa numiŃii "curenŃi turbionari" sau curenŃi Foucault, a căror intensitate este proporŃională cu conductivitatea mediului. Aceştia produc, la rândul lor, un câmp magnetic secundar, de-a lungul axei dispozitivului, care induce în spirele bobinei receptoare R o tensiune electromotoare de asemenea proporŃională cu conductivitatea mediului. Această tensiune electromotoare este preluată de receptorul electro- nic REC şi, după selectarea componentei în fază cu, curentul emiŃătorului, se transmite la suprafaŃă un semnal proporŃional, într-o primă aproximaŃie, cu conductivitatea rocilor înconjurătoare. Mărimea G D reprezintă factorul geometric "factorul Doll" [27] sau parametrul spaŃial (Dahnov) şi este determinat de poziŃia reciprocă dintre elementul de mediu T(r,z) şi dispozitivul traductor de lungime L:

G

D

=

3 L r 3 3 2 2 2 2 2     
3
L
r
3
3
2
2
2
2
2
 L
 L
2
2
r
+
+ z
r
+
− z
2
2
 
 

(8.1)

Conform ecuaŃiei (8.1), amplitudinea tensiunii electromotoare induse în solenoidul receptor ca urmare a unui element de mediu (spiră elementară) este proporŃională cu conductivitatea σ a acestui element şi cu

210

CAROTAJUL INDUCTIV

factorul geometric G D (r,z), factorul de proporŃionalitate fiind K I - constanta dispozitivului.

Ń ionalitate fiind K I - constanta dispozitivului. Fig.8.1. Schema dispozitivului de carotaj inductiv cu dou

Fig.8.1. Schema dispozitivului de carotaj inductiv cu două bobine.

Pentru mediul omogen de conductivitate σ , compus dintr-o infinitate de elemente de mediu (spire elementare), expresia (8.1) trebuie integrată pe întreg spaŃiul. Amplitudinea tensiunii electromotoare induse globale va fi:

E

R

,max =

∞ +∞

K G

I

0 −∞

D

(r

,

z)

σ

d

r

În modul acesta, pentru mediul omogen

iar

E

G

d

A

=

R ,max

=1

K

I

211

σ

d

z

(8.2)

 

(8.3)

(8.4)

CAROTAJUL INDUCTIV

Din ecuaŃia (8.4) rezultă că în ipoteza fenomenului de inducŃie electromagnetică, amplitudinea tensiunii electromotoare induse în bobina receptoare este proporŃională cu conductivitatea (σ a mediului omogen, factorul de proporŃionalitate fiind K I - constanta dispozitivului. Factorul geometric G D (r,z) reprezintă ponderea cu care un element de mediu T(r,z) contribuie la semnalul total (tensiune electromotoare indusă) obŃinut în bobina receptoare, iar integrala din ecuaŃia (8.3) exprimă faptul că suma ponderilor tuturor elementelor din spaŃiul infinit este egala cu untiatea. Din ecuaŃie (8.4) rezultă că, măsurându-se semnalul din bobine receptoare, se poate determina conductivitatea mediului

(8.5)

E R ,max

K

I

σ =

, în S/m

8.2.1. Caracteristicile de investigare radială şi verticală

Caracteristica radială se obŃine similar , integrând factorul geome- tric G D pentru o variaŃie a lui z de la + la - , se obŃine o funcŃie în r, conform relaŃiei de mai jos:

G

R

D

=

+∞

G

−∞

D

d

z

= f

(r)

reprezentată grafic în figura 8.2a.

(8.6a)

Caracteristica de investigare verticală se obŃine din integrarea factorului geometric G D , pentru variaŃia lui r de la 0 la Se obŃine o funcŃie

G

V

D

=

0

G

D

d

r

=

f

(z)

,

(8.6b)

a cărei reprezentare grafică este dată în figura 8.2b

212

CAROTAJUL INDUCTIV

CAROTAJUL INDUCTIV Fig.8.2. Caracteristicile de investigare ale dispozitivului de induc Ń ie cu dou ă bobine:

Fig.8.2. Caracteristicile de investigare ale dispozitivului de inducŃie cu două bobine:

a) caracteristica de investigare radială; b) caracteristica de investigare verticală [ 5 ].

Din analiza caracteristicii de investigare verticală se poate constata că dispozitivul cu două bobine este un dispozitiv "focalizat" în plan vertical, contribuŃia maximă asupra semnalului la receptor (cca 90 %) fiind dată de mediul cuprins între două plane normale pe axul dispozitivului care trec prin cele două bobine, respectiv pe o distanŃă egală cu L - lungimea dispozitivului. Din studiul caracteristicii de investigare radială, se poate constata că ponderea maximă a contribuŃiei asupra semnalului la receptor este dată de zona cuprinsă în domeniul r (0,25K0,80)L faŃă de axul dispozitivului, cuprinzând, deci, la investigare în special zona de invazie a stratului poros- permeabil.

8.2.2. Dispozitive de carotaj inductiv

Pentru a elimina deficienŃele dispozitivelor cu două bobine (rază mică de investigare), au fost introduse dispozitive cu mai multe bobine. Dispozitivul de carotaj inductiv cu rază de investigaŃie medie CEI m este compus din cinci bobine: două bobine principale - cea emiŃătoare E şi cea receptoare R şi trei bobine secundare, numite bobine de focalizare şi compensare F 1 , F 2 şi F 3 (fig.8.3a). Acestea din urmă asigură îmbunătăŃirea caracteristicii radiale de investigare, în sensul deplasării zonei de contribuŃie maximă asupra semnalului la receptor într-un interval r (l,0 -

213

CAROTAJUL INDUCTIV

2,5)L, astfel încât raza de investigare creşte până la valori r ( 1,016- 2,5)L, cuprinzând în investigare atât zona de invazie, cât şi o parte din zona necontaminată (fig. 8.4a curba 1). Dispozitivul este cunoscut sub denumirea de dispozitiv 5FF40, 5 este numărul de bobine, simbolul FF reprezintă "sistem focalizat pe verticală şi în direcŃie radială", iar 40 este lungimea dispozitivului L =40in (= 1,016m).

iar 40 este lungimea dispozitivului L =40in (= 1,016m). Fig.8.3. Dispozitive de carotaj electric inductiv cu

Fig.8.3. Dispozitive de carotaj electric inductiv cu mai multe bobine:

a- CEI m - 5FF4; b- CEI a - 6FF40. [ 5 ]

Dispozitivul de carotaj inductiv cu rază de investigaŃíe adâncă CEI a este compus din şase bobine: cele două bobine principale – cea emiŃătoare E şi cea receptoare R – şi patru bobine secundare de focalizare şi compensare, F 1 , F 2 , F 3 şi F 4 (fig.8.3b). Acestea asigură îmbunătăŃirea caracteristicii radiale de investigare, în sensul deplasării zonei de contribuŃie maximă asupra semnalului spre profunzimea stratului investigat, în intervalul r (2,0 - 3,5)L, (fig. 8.4a, curba 2). Raza de investigaŃie creşte până la 3,5m, cuprinzând în mod deosebit, zona necontaminată a stratului poros-permeabil. Acest dispozitiv este denumit dispozitivul 6FF40 (6 bobine, L=40in = l,0l6m).

214

CAROTAJUL INDUCTIV

Pentru interpretarea diagrafiei de inducŃie sunt necesare caracteristicile de investigaŃie integrate. Caracteristicile de investigaŃie radială integrate se obŃin prin integrarea relaŃiei (8.6a) pentru un volum

cilindric, concentric cu axa dispozitivului, de rază r, G f (r )

şi sunt

prezentate în figura 8.5a. Caracteristicile de investigaŃie verticală integrate se obŃin prin integrarea relaŃiei (8.6b) pentru un volum delimitat de două plane paralele care trec prin cele două bobine principale, perpendiculare pe

axul dispozitivului, G f (r )

R

D

=

V

D i

,

=

(fig.8.5b).

Din analiza caracteristicilor de investigaŃie radiale integrate se poate observa că aportul zonei fluidului de foraj din gaura de sondă şi a zonei de invazie a fost eliminată în măsură mare în cazul dispozitivului de investigare medie 5FF40 - curba (1) şi complet eliminată în cazul dispozitivului de investigare adâncă 6FF40. ContribuŃia principală fiind dată, mai ales în cazul dispozitivului 6FF40, de zona necontaminată, răspunsul acestuia reprezentând - în consecinŃă - conductivitatea reală σ a acestei zone. Caracteristica de investigare verticală reprezintă dependenŃa semna- lului total obŃinut la bobina receptoare, în funcŃie de grosimea stratului. ContribuŃia principală, aproximativ 90%, este dată de formaŃiunea cuprinsă între cele două plane ce trec prin bobinele principale a cărei grosime este egală cu lungimea dispozitivului sau selectivitatea verticală este egală cu lungimea dispozitivului. În general, dispozitivele de investigaŃie medie dau valori de rezistivitate reală pentru roci colectoare în care diametrul mediu de invazie D 5d (d s - diametrul găurii de sondă), iar dispozitivele de investigare

i

s

R

adâncă, pentru formaŃiuni cu diametrul mediu de invazie

D

i

10d

s

.

215

CAROTAJUL INDUCTIV

CAROTAJUL INDUCTIV Fig.8.4. Caracteristicile radiale de investigare ale dispozitivelor cu mai multe bobine [5] : 1)

Fig.8.4. Caracteristicile radiale de investigare ale dispozitivelor cu mai multe bobine [5]:

1) - dispozitiv 5FF40; 2) - dispozitiv 6FF40; 3) – dipozitiv cu două bobine

2) - dispozitiv 6FF40; 3) – dipozitiv cu dou ă bobine Fig.8.5. Caracteristicile de investigare integrate

Fig.8.5. Caracteristicile de investigare integrate ale dispozitivelor de carotaj electric inductiv cu mai multe bobine;

a)- caracteristicile radiale; b) - caracteristicile verticale; curba 1) - dispozitiv de investigare medie CEI - 5FF40; curba 2) - dispozitiv de investigare adâncă CEI a - 6FF40) [ 54 ].

216

CAROTAJUL INDUCTIV

8.3. Răspunsul dispozitivului inductiv în mediu cu stratificaŃie plan-paralelă

În cazul în care mediul înconjurător nu mai este omogen, ci compus

(fig.8.6), vom nota

din mai multe strate orizontale numerotate cu j = l,2,

,n

conductivitatea stratului j cu

σ

j .

cu j = l,2, , n conductivitatea stratului j cu σ j . Fig.8.6. Mediu cu

Fig.8.6. Mediu cu stratificaŃie plan-paralelă [ 5 ].

Expresia tensiunii electromotoare totale (ecuaŃia 8.2) devine:

E

R

,max

=

K

I

n

∑ ∫∫

σ

j

j

=

1

A j

G r,z dr

(

)

dz

(8.7)

făcându-se presupunerea că în limitele unui strat

σ

(

r, z

)

j

= σ

j

= const.

Dacă se notează cu σ

A "conductivitatea aparentă"

217

CAROTAJUL INDUCTIV

σ

A

=

n

∑ ∫∫

σ

j

j

=

1

A j

G

(

)

r, z dr

dz ,

(8.8)

se obŃine pentru semnalul total o expresie analogă cu cea pentru mediul omogen:

(8.9)

E

R

,max

= K

I

σ

A

şi, măsurând semnalul şi cunoscând constanta dispozitivului, conduc- tivitatea aparentă va fi:

σ

E

R

,max

=

A K

I

(8.10)

Referindu-ne la caracteristica de investigare verticală din figura 8.2 se poate deduce că pentru strate de grosime mai mare sau egală cu lungimea dispozitivului L, conductivitatea aparentă măsurată reprezintă în proporŃie de aproximativ 90 % conductivitatea reală în limitele stratului respectiv, pentru ca în cazul stratelor cu grosime mai mare decât de două ori lungimea dispozitivului, conductivitatea aparentă măsurată coincide cu cea reală.

8.4. Răspunsul dispozitivului inductiv în mediu cu limite de separaŃie cilindrice infinit lungi

Mediul cu limite de separaŃie cilindrice infinit lungi reprezintă cazul stratelor poroase permeabile de grosime mare în care s-a luat în considerare şi gaura de sondă. Un astfel de mediu este compus într-o primă aproximaŃie din trei zone principale, separate de două limite de separaŃie (fig.8.7):

- sonda cu fluidul de foraj delimitată de peretele găurii de sondă;

- zona de invazie, presupusă omogenă delimitată de limita zonei de invazie;

- zona necontaminată.

Considerând dispozitivul de investigare centrat în gaura de sondă, poate fi definită o conductivitate aparentă cu contribuŃia fiecărei zone:

σ A

= σ

n

∫∫

(

G r

,

z

)

d

r

d

z + σ

j

∫∫

(

G r

,

z

)

d

r

218

d

z + σ

R

∫∫

(

G r

,

z

)

d

r

d

z

(8.11)

CAROTAJUL INDUCTIV

sau

σ

A

= σ G

n

n

+ σ G

i

i

+ σ

R

G

R

(8.12)

unde:

(global) corespunzător zonei găurii de sondă;

σ

n este conductivitatea fluidului de foraj; G n - factorul geometric

σ i - conductivitatea zonei de

- factorul geometric (global) corespunzător

R - conductivitatea reală (în zona necontaminată); G R -

invazie presupusă omogenă;

zonei de invazie;

σ

G Ri

factorul geometric (global) corespunzător zonei necontaminate.

geometric (global) corespunz ă tor zonei necontaminate. Fig.8.7. Mediu cu limite de separa Ń ie cilindrice

Fig.8.7. Mediu cu limite de separaŃie cilindrice infinit lungi [5].

Referindu-ne la caracteristica de investigare radială, din figura 8.2a, se poate constata că, în cazul dispozitivului cu două bobine, contribuŃia principală este dată, după cum s-a arătat şi pentru mediul omogen, de mediul cuprins în zona radială r (0,25 - 0,80)L, ceea ce, pentru dispozitivul cu lungimea L = 40in (= 1,016m) indică o rază de investigare în intervalul r (0,20 - 0,81)m, corespunzător, în general, zonei de invazie în stratul poros-permeabil. Pentru a depăşi această zonă, în cazul dispozitivului cu două bobine ar fi necesară creşterea lungimii dispozitivului, ceea ce ar produce în schimb reducerea puterii de rezoluŃie în plan vertical.

219

CAROTAJUL INDUCTIV

8.5. Variante de carotaj inductiv şi forma de prezentare a diagrafiei

InvestigaŃia sondelor prin metoda curenŃilor de inducŃie a formaŃiunilor geologice se efectuează - practic - cu ajutorul dispozitivelor de investigaŃie 5FF40, 6FF40 la care se adaugă, atunci când este posibil, un dispozitiv potenŃial scurt AM=16in. sau un dispozitv laterolog cu rază mică de investigaŃie si un dispozitiv microlaterolog. Aceste curbe de rezistivitate sunt însoŃite de o curbă gama sau o curbă de PS.

8.5.1. Carotajul electric - inducŃie (CEI)

Carotajul electric inducŃie (CEI) se efectuiază cu următoarele dispozitive:

- un dispozitiv de inducŃie de investigare adâncă - CEI a , de tip 6FF40 cu L = 40in (= 1,016m); - un dispozitiv de rezistivitate potenŃial cu electrozii A şi M montaŃi

pe carcasa izolantă a dispozitivului de bobine, având L p = AM = 16 in (0,406 m), electrodul de măsură M este utilizat şi pentru înregistrarea unei curbe de potenŃial spontan. Forma de prezentare a diagrafiei este redată în figura 8.8 şi cuprinde următoarele curbe:

1) - curba de potenŃial spontan -

E PS

- trasa I-a de 10 diviziuni;

2) - curba de rezistivitate aparentă cu dispozitiv potenŃial ρ (L p =

AM

AM = 16in = 0,406m), pe trasa a II-a de 10 diviziuni - linie plină;

3) - curba de rezistivitate din carotajul inductiv, de 10 diviziuni - linie plină;

4) curba de conductivitate din CEI, (

ρ

I

σ

I

-

pe

- pe trasa a II-a

trasa a

III-a de

10 diviziuni - linie plină; Pentru potenŃialul spontan se utilizează o scară de măsură

n PS

=

10 mV/diviziune, iar pentru curbele de rezistivitate respectiv 0- 20 m pe 10 div. de diagramă.

= S/m

(Siemens/m), în practică se utilizează ca unitate de măsură pentru

conductivitate [ ]

ρ = 2 m/div,

n

Unitatea de măsură pentru conductivitate se ştie că este [ ]

σ

σ

pract.

= (mho/m) =

1

/ m

.

SI

220

CAROTAJUL INDUCTIV

Datorită domeniului de valori ale rezistivităŃilor formaŃiunilor geologice investigate cu metoda de inducŃie ρ (0,1- 100) m, rezultă că

valorile de conductivitate

σ = 1

vor fi cuprinse într-un interval (0,01 –

ρ

10)

1

/ m

.

într-un interval (0,01 – ρ 10) Ω − 1 / m . Fig. 8.8. Forma de

Fig. 8.8. Forma de prezentare a diagrafiei de carotaj electric – inducŃie [ 5 ].

Curba

de

rezistivitate

ρ

I

conductivitate σ , pe baza relaŃiei:

I

ρ

I

=

reprezintă

1

σ

I

rezistivitatea

obŃinută

din

(8.13)

Această curbă de rezistivitate este cunoscută şi sub numele de „reciprocata din inducŃie”.

221

CAROTAJUL INDUCTIV

łinând seama de unităŃile de măsură pentru conductivitate, legătura

dintre

ρ şi

I

σ I este dată de relaŃia:

ρ

I

,

în

m

=

10

3

σ I , în mmho/m

(8.14)

Ń ia: ρ I , în Ω m = 10 3 σ I , în mmho/m

Fig. 8. 9. Scara compensată sau hibridă pentru curba de rezistivitate [ 5 ].

În cazul în care domeniul de măsură a rezistivităŃii este (0- l00 m) se depăşeşte limita scării de 20 m pe 10 div., se utilizează aşa numita "scară compensată" sau "hibridă", scară liniară pentru primele 10 diviziuni pescară (0- 20 m) şi în continuare în scară inversă - respectiv liniară

pentru conductivitate

=

1

ρ

între valorile 20 m - . (fig. 8.9).

σ

8.5.2. Carotajul dual inducŃie-laterolog (DIL)

Carotajului dual inducŃie-laterolog (DIL) se efectuiază cu următoa- rele dispozitive:

- un dispozitiv de inducŃie cu investigaŃie medie CEI m - 5FF40;

- un dispozitiv de inducŃie cu investigaŃie adâncă CEI a - 6FF40; - un dispozitiv focalizat (laterolog) de investigare superficiala - LLs, cu modulul de focalizare S<2,5

- un electrod M pentru înregistrarea potenŃialului spontan.

Forma de prezentare a diagrafiei este redată în figura 8.10 şi se

compune din următoarele curbe; 1) curba de potenŃial spontan -

E PS

- trasa I-a de 10 diviziuni;

2) curbele de rezistivitate aparentă:

222

CAROTAJUL INDUCTIV

CAROTAJUL INDUCTIV Fig. 8. 10. Forma de prezentare a diagrafiei dual induc Ń ie – laterolog

Fig. 8. 10. Forma de prezentare a diagrafiei dual inducŃie – laterolog.

rezistivitatea înregistrată cu dispozitivul de investigare adâncă CEI a - linie întreruptă;

-

ρ

Ia

223

CAROTAJUL INDUCTIV

rezistivitatea înregistrată cu dispozitivul de investigare medie

CEI m - linie punctată;

rezistivitatea înregistrată cu dispozitivul laterolog superficial

LLs - linie plină. Curbele de rezistivitate sunt înscrise în scară logaritmică între valorile 0,2 şi 2000 m., asigurând o gamă mărită a valorilor înregistrate.

-

ρ Im

-

ρ LLs

8.6. Interpretarea diagrafiei inductive

8.6.1. Interpretarea calitativă

Aceasta cuprinde următoarele aspecte:

- determinarea zonelor poros-permeabile; sunt puse în evidenŃă prin

E , ca la diagrafia electrică

"anomaliile electronegative" pe curba de

PS

standard;

- determinarea limitelor şi grosimilor stratelor; pot fi determinate

din diagrafia de PS, pe baza aceluiaşi procedeu ca la diagrafia electrică

standard;

- estimarea conŃinutului în fluide a colectoarelor.

Pe diagrafia electric - inducŃie – CEI estimarea conŃinutului în fluide se realizează astfel:

- pentru un colector cu hidrocarburi pe curbele de rezistivitate există

o separaŃie "pozitivă"

şi curba înregistrată cu dispozitiv potenŃial,

conductivitate. Această separaŃie se explică prin faptul că dispozitivul de inducŃie are o rază de investigare mai mare decât cel potenŃial şi este sensibil mai ales la rezistivitatea mare a zonei necontaminate, faŃă de cel potenŃial, cu rază mică de investigare, sensibil la rezistivitatea mai mică a zonei de invazie;

- pentru un colector cu apă de zăcământ separaŃia este "negativă",

-

ρ , şi valori mici de

ρ

I

≥ ρ

între curba de rezistivitate din inducŃie

AM

AM

ρ

I

ρ < ρ şi valori mari de conductivitate, σ ∈[500K1000]mmho/m

I

AM

I

ExplicaŃia este aceeaşi ca mai sus, dispozitivul de inducŃie măsoară rezistivitatea mică a zonei necontaminate saturată cu apă de zăcământ.

224

CAROTAJUL INDUCTIV

Pe diagrafia dual inducŃie-laterolog - DIL:

- "rocă colectoare cu hidrocarburi" - separaŃie "pozitivă"

ρ - înregistrată cu

dispozitiv de investigaŃie adâncă - CEI a , curba

de investigaŃie medie - CEI m şi curba

focalizat-laterolog, de investigaŃie superficială. Aceasta se explică prin faptul că dispozitivele de inducŃie de investigaŃie adâncă şi medie cuprind în investigaŃie diferite zone ale stratului poros-permeabil. Dispozitivul de investigaŃie adâncă - CEIa – măsoară în zona necontaminată cu hidrocarburi, iar dispozitivul de investigare medie - CEI m - măsoară în zona necontaminată şi o parte din zona de invazie (subzona de tranziŃie), în timp ce dispozitivul laterolog superficial cuprinde numai zona de invazie – care conŃine în primul rând filtrat de noroi;

-reprezintă "rocă cu apă de

- înregistrată cu dispozitiv

înregistrată cu dispozitiv

ρ

Ia

≥ ρ

≥ ρ

,pe cele 3 curbe de rezistivitate, curba

ρ LLs

ρ Im

Im

LLs

Ia

- separaŃia "negativă",

ρ

Ia

< ρ

< ρ

Im

LLs

zăcământ"; explicaŃia este analogă cu cea de mai sus, dispozitivele de inducŃie cu investigare adâncă şi medie măsoară rezistivitatea mică a zonei necontaminate saturate cu apă de zăcământ şi a subzonei de tranziŃie, în timp ce rezistivitatea măsurată cu dispozitivul laterolog superficial este în primul rând afectată de zona de invazie (subzona spălată) cu filtrat de noroi.

- determinarea limitelor de separaŃie dintre fluide: petrol/apă si

gaze/apă: atât pe diagrafia electric - inducŃie - CEI, cât şi pe cea de dual inducŃie laterolog - DIL, limita de separaŃie dintre fluide într-un complex poros-permeabil cu sau fără conŃinut de argilă, se stabileşte la adâncimea la care are loc trecerea de la separaŃia "pozitivă" la separaŃia "negativă"; de asemenea pe curba de conductivitate are loc trecerea de la valori mici ale

conductivităŃii σ la valori mari. În condiŃii reale separaŃia negativă poate corespunde şi colectoarelor cu hidrocarburi, cu precizarea că forma curbelor este cea corespunzătoare stratelor cu rezistivitate mare.

I

8.6.2. Interpretarea cantitativă

Aceasta constă în determinarea parametrului rezistivitate reală

ρ ,

R

utilizat în relaŃia generală a interpretării cantitative pentru calculul saturaŃiei în apă S a . 1) Din diagrafia electric - inducŃie - CEI

225

CAROTAJUL INDUCTIV

Conductivitatea aparentă determinată cu ajutorul dispozitivului de inducŃie 6FF40 (diapozitiv de investigare adâncă) poate fi exprimată prin relaŃia

(8.15)

σ

I

= G σ

n

n

+ G σ

i

io

+ G

ad

σ

ad

+ G

R

σ

R

unde G n , G i , G ad , G R reprezintă factorii geometrici integraŃi în limitele zonei fluidului de foraj, a zonei de invazie, a stratului adiacent şi respectiv a

zonei necontaminate;

(noroi), subzonei spălate, stratului adiacent şi rocii necontaminate (conductivitate reală) (fig.8.11).

σ

n

,

σ

io

,

σ

ad

şi σ - conductivităŃile fluidului de foraj

R

σ ad ş i σ - conductivit ăŃ ile fluidului de foraj R Fig.8.11. Zonele din

Fig.8.11. Zonele din stratul poros-permeabil investigate cudispozitivul de inducŃie [ 5 ].

Având în vedere efectul de "focalizare" pe verticală - prin eliminarea efectului stratelor adiacente şi pe direcŃie radială - prin eliminarea efectului mediului apropiat, factorii geometrici integraŃi, care reprezintă ponderile zonelor respective au valorile G n 0 şi G ad 0 astfel încât relaŃia (8.15) se reduce la

σ

I

G σ

i

io

+ G

R

226

σ

R

(8.16)

CAROTAJUL INDUCTIV

Pentru că suma factorilor geometrici pe întreg stratul este unitară

rezultă:

de unde

G

i

+

G

R

=1

(8.17 a)

G

R

= 1G

i

şi relaŃia (8.15) poate fi scrisă astfel:

σ

I

=

G σ

i

io

(

+ 1 G

i

)

σ

R

(8.17 b)

(8.18)

G este factorul geometric integrat pentru zona de invazie şi este reprezentat grafic în funcŃie de diametrul acestei zone – D i în figura 8.12, pentru cele trei tipuri de dispozitive.

i

în figura 8.12, pentru cele trei tipuri de dispozitive. i Fig.8.12. Dependen Ń a factorilor geometrici

Fig.8.12. DependenŃa factorilor geometrici integraŃi Gi= f(D i ) pentru diametrul zonei de invazie[ 49 ]:

1) dispozitiv laterolog superficial; 2) dispozitiv de inducŃie de investigare medie; 3) dispozitiv de inducŃie de investigare adâncă.

227

CAROTAJUL INDUCTIV

RelaŃia (8.18) se poate transcrie în termeni de rezistivitate sub

forma:

1

=

G

i

+

1

G

i

ρ

I

ρ

io

 

ρ

R

,

(8.19)

unde

rezistivităŃiile

(rezistivitatea reală); Din ecuaŃia (8.19), rezultă pentru rezistivitatea reală expresia:

ρ

I

este

rezistivitatea

din

diagrafia

de

inducŃie;

subzonei

spălate,

respectiv

a

zonei

-

necontaminate

ρ

io

şi

ρ

R

ρ

R

=

ρ

io

ρ

I

(

1

G

i

)

ρ

io

−ρ

I

G i

(8.20)

ρ , rezistivitatea

subzonei spălate,

factorul geometric integrat, în funcŃie de diametrul estimat al zonei de

invazie -

ajutorul relaŃiei (8.20); - determinarea parametrului rezistivitate reală şi pe baza abacelor de interpretare;

2) Din diagrafia dual inducŃie-laterolog - DIL Conductivitatea aparentă determinată cu ajutorul dispozitivelor cu diferite raze de investigare poate fi scrisă conform relaŃiei (8.18) astfel:

poate fi efectuată

cu

ρ - se determină cu ajutorul microdispozitivelor şi

Din diagrafia de inducŃie se citeşte rezistivitatea

G

i

= f

(

D

i

)

io

I

, poate fi determinată valoarea rezistivităŃii reale,

ρ

R

ρ

R

- pentru dispozitivul de inducŃie cu investigaŃie adâncă:

σ Ia

= G

i a

,

σ

io

+

(

1

G

i a

,

)

σ

R

(8.21 a)

- pentru dispozitivul de inducŃie cu investigaŃie medie:

σ Im

= G

i m

,

σ

io

+

(

1

G

i m

,

)

σ

R

(8.21 b)

- pentru dispozitivul laterolog cu investigaŃie superficială:

ρ LLs

= J

i LLs

,

ρ

io

+

(

1

J

228

i LLs

,

)

ρ

R

,

(8.21 c)

CAROTAJUL INDUCTIV

unde G i,a şi G i,m sunt factorii geometrici radiali integraŃi pentru zona de invazie (funcŃie de diametrul acesteia) pentru dispozitivele de investigaŃie

adâncă, respectiv medie;

pentru dispozitivul laterolog de investigaŃie superficială. EcuaŃiile (8.21 a-c) scrise în termeni de rezistivitate devin:

- factorul pseudo-geometric radial integrat

J

i LLs

,

ρ

 

1

=

G

,

i a

+

1

G

,

i a

 

ρ Ia

ρ

io

 

ρ (

R

a )

1

G

=

i m

,

+

1 i m

G

,

 

ρ Im

ρ

io

ρ

R

 

(

b

)

LLs

=

J

LLs

ρ

io

+

(

1

J

LLs

)

ρ

R

(c)

(8.22)

Cele trei ecuaŃii constitue un sistem de ecuaŃii lineare, a cărui rezol-

vare duce la determinarea parametrilor

-

rezistivitatea subzonei spălate şi, D i - - diametrul zonei de invazie. Diagrafia de dual inducŃie-laterolog poate fi utilizată şi direct la determinarea saturaŃiei în apă (fără o metodă de porozitate) prin metoda

raportului, valoarea rezistivităŃii

ρ

R

- rezistivitate reală,

ρ

io

ρ

io

fiind estimată din ρ

, iar ρ

R

- din ρ

I

.

LLs

8.7. AplicaŃiile carotajului inductiv

Diagrafia electrică de inducŃie şi dual inducŃie-laterolog, are următoarele aplicaŃii:

- corelarea geologica şi litologică a profilelor de sondă forate cu fluide dulci şi fluide neconductive;

- separarea stratelor poros-permeabile şi determinarea limitelor şi grosimilor lor;

- evaluarea conŃinutului rocilor colectoare şi determinarea limitelor de separaŃie dintre fluide: petrol/apă şi gaze/apă;

- determinarea rezistivităŃii reale a rocilor în vederea determinării saturaŃiei colectoarelor;

- asigurarea investigării formaŃiunilor geologice forate cu fluide

neconductive (fază petrol sau emulsii inverse) prin metoda rezistivităŃii,

fiind unica metodă electrică care permite acest lucru.

229

CAROTAJUL INDUCTIV

8.7.1. LUCRAREA NR. 6 Determinarea rezistivităŃii reale, ρ R şi a diametrului de invazie, D i din carotajul Dual InducŃie Laterolog (DIL)

Principiu şi dispozitivele utilizate în carotajul dual-inducŃie- laterolog Investigarea formaŃiunilor se face cu ajutorul curenŃilor induşi în mediul înconjurător, în acest caz nefiind necesar un contact direct al dispozitivului de măsură cu rocile traversate, contact realizat în celelalte metode de noroiul de foraj. Câmpul magnetic este produs de un dispozitiv de investigare compus dint-o bobină tranzmiŃătoare şi o bobină receptoare montate pe un suport electroizolant. Bobina tranzmiŃătoare este alimentată cu un curent cu frecvenŃă înaltă (20 kHz). Câmpul magnetic intereacŃionează cu mediul producând un câmp magnetic secundar care induce în bobina receptoare o tensiune electromotoare proporŃională cu conductivitatea rocilor înconjurătoare. Pentru cercetare formaŃiunilor, dispozitivul combinat dual-inducŃie- laterolog utilizează un dispozitiv de investigare adâncă 6 FF 40, un dispozitiv cu investigare medie 5 FF 40 şi un dispozitiv focalizat cu investigare superficială LL s (laterolog superficial). Curbe înregistrate Diagrafia de dual-inducŃie-laterolog este compusă din trei curbe de rezistivitate înregistrate cu cele trei dispozitive de raze de investigaŃie diferite (Anexa 17) şi anume:

- ρ ID, curba de rezistivitate aparentă înregistrată cu dispozitivul de inducŃie de investigare adâncă, 6 FF 40;

- ρ IM, curba de rezistivitate aparentă înregistrată cu dispozitivul de inducŃie de investigare medie 5 FF 40;

- ρ LLS , curba de rezistivitate aparentă înregistrată cu dispozitivul

focalizat cu investigare superficială. Curbele de rezistivitate sunt înregistrate în scară logaritmică între valorile de 0,2 – 2000 m, pe trasa din mijloc a diagrafiei. AplicaŃiile carotajului dual-inducŃie-laterolog:

- separarea în profilul sondei a intervalelor poroase-permeabile;

- estimarea calitativă a conŃinutului în fluide a stratelor poroase- permeabile;

230

CAROTAJUL INDUCTIV

- determinarea limitelor de separaŃie dintre fluide: petrol-apă şi gaze-apă;

- determinarea parametrului rezistivitate reală, ρ R şi a diametrului de invazie, D. CondiŃii optime de aplicabilitate:

- în sonde săpate cu noroaie neconductive (fluide negre);

- în formaŃiuni cu valori mici ale rezistivităŃii reale;

- succesiuni marnoase-nisipoase şi nisipuri argiloase. Limitări

- valori mari ale rezistivităŃii reale.

Mod de lucru:

- se determinara limitele stratelor poros-permeabile si adancimile medii ale acestora: H sup , H inf , h, H med ;

- pe diagrafie se citesc în dreptul fiecărui strat analizat în parte, în punctele de maxim următoarele date de rezistivitate:

- ρ ID, curba de rezistivitate aparentă înregistrată cu dispozitivul de inducŃie de investigare adâncă;

cu

- ρ IM,

curba

de

rezistivitate

aparentă

înregistrată

dispozitivul de inducŃie de investigare medie;

- se corectează valorile de rezistivitate aparentă citite pe diagrafie

pentru grosimea stratului, h cu ajutorul anexei 18 (pentru rezistivităŃile,ρ ID

înregistrate cu dispozitivul de investigaŃie adâncă) şi anexei 19 (pentru rezistivităŃile, ρ IM înregistrate cu dispozitivul de investigaŃie medie). Modul de utilizare al anexelor este similar; se introduce în abscisă valoarea grosimii stratului, se ridică o verticală până intersectează curba corespunzătoare valorii de rezistivitate citită din diagrfie, dar din punctul de intersecŃie se duce o orizontală şi se citetşte ăn ordonată valoarea corecatată de rezistivitate; - cu aceste valori corectate se utilzează anexa nr. 20 pentru determinarea rezistivităŃii reale, ρ R şi a diametrului de invazie D i , anexă care dă dependenŃa:

- se calculează rapoartele:

ρ

io

ρ

ID

= f

ρ

IM

ρ

ID

pentru

ρ

IM

ρ

ID

231

ρ

io

ρ

R

=

ct.

şi

ρ

io

ρ

ID

;

şi

D = ct.

CAROTAJUL INDUCTIV

- se introduc valorile rapoartelor în abscisă respectiv ordonată şi se

   , prin care trec două familii

ρ

IM

ρ

ID

,

ρ

io

ρ

ID

determină punctul P de coordonate

de curbe şi anume

ρ ct. respectiv D = ct.;
ρ

io

R

=

- se calculeazăvalorile rapoartelor:

ρ

io

ρ

R

=

M

ρ

R

D = N

=

ρ

io

M

AplicaŃie:

Să se determine rezistivitatea reală, ρ R şi a diametrului de invazie, D i din diagrafia de carotaj dual-inducŃie-laterolog, DIL prezentată în anexa nr. 17.

Valorile rezistivităŃii subzonei spălate, ρ io se vor lua aceleaşi cu cele determintate la lucrarea anterioară de laborator, din MSFL.

Rezultatele obŃinute se vor înscrie în tabelul următor:

Nr.

strat

Intervalul

H sup - H inf

ρ ID

ρ IM

ρ ID,cor

ρ IM,cor

ρ

ρ

,

IM cor

,

ID cor

ρ

io

ρ

,

ID cor

M

N

ρ R

D

i

[m]

[ m]

[ m]

m

m

-

-

-

-

m

m

232

CAROTAJUL INDUCTIV

CAROTAJUL INDUCTIV 233

233

CAROTAJUL INDUCTIV

CAROTAJUL INDUCTIV 234

234

CAROTAJUL INDUCTIV

CAROTAJUL INDUCTIV 235

235

CAROTAJUL INDUCTIV

CAROTAJUL INDUCTIV 236

236