Sunteți pe pagina 1din 5

SISTEMUL NERVOS CENTRAL(SNC) La nivel Macro este o masa amorfa gelatinoasa cenusie sau alba.

La nivel micro este format din celule specializate grupate in 2 categorii: - celule nervoase propriuzise numite neuroni si care alcatuiesc NEUROPILUL - celulele astrocite si oligodendrocite care alcatuiesc NEVROGLIA NEURONUL Neuronii sunt o clas de celule specifice pentru sistemul nervos actioneaza ca unitati de transmitere a informatiei Neuronii sunt legati intre ei prin sinapse si formeaza retele neuronale ALCATUIRE: (dupa forma) CORP CELULAR (PERICARION;SOMA) Este centrul metabolic al neuronului, contine nucleu si citoplasma. (In SNC un grup format din mai multe corpuri celulare se numeste nucleu, iar in SNP se numeste ganglion) PRELUNGIRI citoplasmatice DENDRITE(mai multe) scurte ramificate, in lungul lor se gasesc mici excrescente numite spini neuronali Transporta impulsul nervos catre soma Contin neurofibrile si corpi Nissl la baza lor. AXON (CILINDRAX) (1) Lungimi variabile, transporta impulsul de la soma spre periferie. La originea axonului se afla o regiune numita con axonal si la celalalt capat terminatii axonale si butoni axonali prin care neuronul vine in contact (sinapsa)cu alti neuroni cu un muchi sau cu o glanda. Citoplasma axonilor nu contine corpusculi Nissl. Se pot regenera dar numai in SNP. (Un nerv este format dintr-un fascicul de axoni (proveniti de la mai multi neuroni). (dupa functiuni) Neuronul are 3 regiuni:

regiunea receptoare (dendrite+soma), receptioneaz si proceseaz regiunea conductoare(portiunea axonului de la conul axonal pn la

informatia, zona de contact cu alti neuroni prin sinapse

terminatiile axonale) leag regiunea receptoare de cea efectoare.

regiunea efectoare (terminatiile axonale si butonii axonali) informatia este

recodificat si transmis prin sinapsa regiunii receptoare a urmtorului neuron.

CLASIFICARE Dupa forma: in functie de silueta lor si de numarul prelungirilor neuronii sunt: stelari; apolari; unipolari (doar axon), pseudopolari, bipolari (axon+ dendrita); multipolari (1 axon si pana la 20 de dendrite) Dupa functiuni neuronii sunt: - motori: transmit semnalele de la SNC la muschi si glande (subst Nissl formeaza blocuri) - senzitivi : transmit impulsurile nervoase de la receptori la SNC (subst Nissl pulverulenta) - de asociatie/ intercalari : primesc semnale de la neuronii senzitivi si ii transmit altor neuroni STRUCTURA NEURONULUI NUCLEUL se gaseste la nivelul corpului neuronal Invelit in membrana , contine nucelina si nucleoli, un pigment numit cromatina si doar la femeie un satelit nucleolar. Nu se divide, deci neuronul nu se inmulteste, se diminueaza prin depopulare senila (acumuleaza pigment galben de uzura numit lipofuscina) Unii neuroni acumuleaza pigment negru CITOPLASMA(citozol/protoplasma) sistem coloidal ce contine un mediu de dispersie in care se afla in miscare organite comune si specifice. Organitele comune se impart in: STRUCTURILE MEMBRANARE : face legatura in ext celulei si nucleu) reticul endoplasmatic (sistem circulator ce

aparatul lui Golgi (sit in apropierea nucleului elaboreaza produsi de secretie ai celulei) lizozomii: vezicule cu rol in digestia celulara in care se depoziteaza substantele de sinteza/deseurile ce sunt transportate la membrana neuronala de unde prin exocitoza sunt evacuate in mediul ambiant. In alte vezicule se fabrica neurotransmitatori si neuromodulatori.

STRUCTURI TUBULARE mitocondrii sunt tuburi cu extremitati rotunjite compartimentate in interior, in care au loc procese oxireductoare cu eliberare de radicali liberi, sunt uzinele energetice ale celulei STRUCTURI CORPUSCULARE ribozomi , formatiuni sferice cu rol in sinteza proteinelor liberi sau atasati reticulului endoplasmatic. Organitele specifice: substanta tigroida sau corpii Nissl se gaseste la baza dendritelor si are forma unor granule cu diferite dimensiuni. Ac susbstanta se grupeaza diferit in functie de rolul fiziologic al celulei. Neurofibrilele retea omogena de fibre care traverseaza intreaga citoplasma au rol in transportul neurotransmitatori si neuromodulatori de-a lungula axonului pana la butonii terminali si rol de sustinere alcatuind scheletul prin care neuronul isi pastreaza forma. MEMBRANA este dispusa in 3 straturi , are permeabilitate selectiva si este polarizata electric; intervine in schimburile dintre neuron si mediul perineuronal Membrana care acopera axonul se numeste teaca lui Mautner. Mielina este o substanta grasa de culoare alba (fosfolipid) produs al unor celule de sustinere (numite oligodendrocite in SNC si Schwann in SNP). Teaca de mielina acopera axonii unor anumiti neuroni pe care ii izoleaza electric, marind in acest fel viteza de transmitere a influxului nervos Este dispusa sub forma de straturi si fragmentata in mansoane succesive intrerupte de nodurile Ranvier (portiuni in care membrana neuronala este dezgolita) PROPRIETATI

1.Excitabilitatea este proprietatea de a intra n activitate sub aciunea unui stimul. Pentru a fi perceput, stimulul trebuie sa depaseasca un anumit prag (functie de intensitate stimulii sunt :supraliminari si subliminari). Membrana joac un rol esenial prin canalele sale ionice care se deschid sau se nchid n funcie de modificrile de energie din preajma membranei. 2.Conductibilitatea este proprietatea de a conduce impulsurile. . Este un proces activ cu consum de energie unidirectional si se realizeaz diferit n fibrele mielinice (saltatorie, mai rapida pt ca sare din nod in nod) i amielinice (din aproape in aproape ca o succesiune de detonari) In tp. potentialului de actiune neuronii nu raspund la alt stimul, ac. perioada se numeste perioada refractara(absoluta si relativa, in care excitabilitatea creste treptat pana la valoarea normala)

Liabilitatea este capacitatea de a raspunde unui an nr de stimuli pe unitatea de timp si depinde de per. refractara. Sumatia: Doi stimuli aplicati aceleiasi membrane isi cumuleaza efectele. Sumatia poate fi spatiala daca punctele de aplicare sunt diferite (sumatie spatiala); temporala intre 2 sau mai multi stimuli aplicati succesiv in ac punct sau sumatie temporospatiala. 3.Conectivitate neuronii comunica intre ei prin sinapse excitatorii sau inhibitorii. 4.Activitatea sinaptic se refer la codarea chimic a informaiei i transmiterea acesteia prin sinapse. 5. Functia neurotrofica Degenerescena se refer la lezarea serioas a axonului. Regenerarea este proprietatea de a se reface dup anumite lezri. Factori neurotrofici sunt proteine care contribuie la diferentierea, cresterea troficitatea si plasticitatea neuronilor. Intervin si in procesele de regenerare neuronala. 6.Plasticitatea si mecanismele memorarii. Plasticitatea se refera la modificarea functionarii si a unor parametri ( sinapse, spini, prag), in functie de evenimentele functionale ( aparitia si transmiterea pot de act). Plasticitatea sau invatarea consta in intiparirea urmelor evenimentelor neuronale (care ulterior modifica comportamentul celulei nervoase. Mecanismele neuronale dispun si de un mijloc de stergere a urmelor, de uitare 7.Functionarea ca sistem informational astfel: Stimulii marimi de intrare;Sinapsele traductori de intrare;Corpul neuronal microprocesor; Axonul canal de transmitere; Sinapsele de iesire traductori de iesire; Semnalele de iesire marimi de iesire NEVROGLIA O parte din cel sist nervos nu sunt neuroni ci celule care asigura protectia (cel. osoase) si hranirea (cel. gliale) neuronilor. Cel. gliale sunt de 10-50 de ori mai multe decat neuronii pe care ii inconjoara si sunt de 3 feluri: - cel, ependimale tapeteaza ventriculii cerebrali - microgliale fagocitare (inglobeaza resturile din lezarea SNC infectii boli) - macrogliale: (SNC) cel astrocite forma de stea, formeaza membrana gliala, cu rol izolator impiedica scurtcircuitarea neuronilor

oligodendrocite produc si mentin mielina rol in transmiterea semnalelor; imbraca corpii; hranesc neuronii (SNP) si cel Schwann inconjoara partial axonul mielinizat; rol in regenerarea axonilor distrusi Capsulare inconjoara corpii neuronilor la nivelul ganglionilor senzoriali si autnomi CELULELE STEM Sunt celule primordiale nediferentiate multipotente. In anumite conditii, din ele pot aparea noi neuroni.