Sunteți pe pagina 1din 4

Devianta scolara si delincventa juvenila

Devianta ansamblul comportamentelor ce incalca normele existente intr-o cultura data, norme care corespund unor roluri si statusuri bine definite si prin acestea pot amenninta echilibrul sistemului. In sens larg, notiunea de devianta cuprinde orice incalcare a normelor de orice natura. Deviantul este cel care rezolva o situatie sau un conflict contrar expectantelor morale, sociale, culturale, religioase, ale comunitatii sau grupului de care apartine., Dupa E.Durkheim, este social orice comportament care nu se datoreaza hazardului, ci este reglat prin norme si asteptari instituite si inevitabile, iar deviant este acel comportament care depaseste limitele institutionale si sociale acceptabile de catre societate, considerat ca fiind un mediu moral. Se poate observa ca in toate definitiile deviantei intervin cel putin 2 elemente constante: norma si conformitatea Norma, denumita si prescriptia ideala a comportamentului , reprezinta regula sociala de conduita , modelul standard de comportament , definit prin asteptarile sau consensul unui grup social fata de un anumit tip de comportament dezirabil. Prin explicarea acestor asteptari, norma contribuie la reducerea gradului de incertitudine al indivizilor plasati in situatii sociale noi, ambigue. Are 2 functii importante: - asigura organizarea vietii sociale pe baze rationale, obligand societatea sa funstioneze ca o constiinta colectiva. Independenta de vointele individuale, prin stabilirea legitimitatii/ilegitimitatii unor actiuni sau conduite, care se vor fixa si transmite de la o generatie la alta; - exercita asupra membrilor comunitatii o constrangere, o presiune colectiva, care asigura consensul social, coeziunea si ordinea sociala, stimuland respecatrea unor valori precum:solidaritate, responsabilitate, participarea la realizarea obiectivelor commune. In orice societate functioneaza urmatoarele categorii de norme: - n.prescriptive: care le indica indivizilor ceea ce trebuie sa faca; - n.proscriptive: care le indica indivizilor ceea ce nu trebuie sa faca; - . formale: exprimate sub forma regulilor scrise, elaborate de autoritati, necesare convieturii armonioase in grup; Trasaturi: - character general: stipuleaza anumite cerinte concrete, obligatorii pt toti indivizii care se gasesc in situatii sociale similare; - character impersonal: produsul vointei colective a grupului social care a adoptat obligatia respectiva; - se aplica prin instituirea unui sistem complex de sanctiuni, avand rol stimulativ sau restrictive; Conformitatea : compatibilitatea comportamentului cu norma, concretizata in elaborarea unor raspunsuri normale , prescrise de norma. Ea este rezultatul actiunii a cel putin 4 factori: - presiunea grupului social , exercitata asupra individului pt a-l determina sa se integreze, prin procesul de influentare sociala;

procesul de socializare si invatare sociala a normelor de catre individ;normele sunt internalizate, devin parte din eul social al pers si ii aduce stima de sine; constientizarea faptului ca incalcarea normelor conduce la sanctiuni represive;

Devianta scolara : ansamblul comportamentelor care incalca normele si valorile sociale. Cu toate ca definitia pare simpla, ea nu este lipsita de ambiguitati. Trebuie precizat cine sunt deviantii; scoala poate fi spatial de manifestare a unor conduite extreme de diverse, sin u in mod automat toate sunt ale elevilor; si cadrele didactice pot devia(de la normele deontologice ale profesiei, de la principiile didactice, de la normele morale, precum luare de mita, favorizare la evaluare, violente impotriva elevilor, hartuire sexuala, tinuta si atitudine necorespunzatoare, absenteism) si personalul administrative si de serviciu poate avea conduite deviante. Dar aceste categorii de comportament nu vor intra in sfera deviantei scolare , deoarece termenul scolar nu face trimitere la localizarea fenomenului , ci la rolul si statutul de scolar. In literatura de specialitate, se folosesc cu semnificatii apropiate de cea a conceptului de devianta scolara cu care nu se identifica insa, o varietate de termini: indiscipline, rezistenta scolara, delincventa juvenila, inadpatare scolara, tulburare de character/comportament, deviere de conduita. Forme de manifestare a deviantei scolare: - copiatul - fuga de la scoala sau de acasa - absenteismul scolar - abandonul scolar - vandalismul scolar - violenta in scoala - specificul toxicomaniei la elevi - suicidul la elevi Copiatul este o forma specifica de inselaciune , prin care un anumit elev sau student prezinta drept rezultatul propriului effort de invatare o serie de cunostinte pe care nu le-a asimilat , imprumutandu-le ad hoc de la diverse surse. Copiatul: individual, solidar si colectiv. Fuga reprezinta o conduita de tip evazionist avand o motivatie precisa si desfasurandu-se intr-un interval de timp variabil. Fuga de la scoala este o conduita cu o desfasurare limitata in timp, sustinuta de o anumita intensitate a participarii affective pe fondul existentei motivatiei pt frecventarea scolii si care trimite la cause ce tin mai mult de personalitatea elevului si de contextual scolar specific. Absenteismul scolar este definit ca ca o problema sociala , fiind ecplicat mai mult prin caractersiticile socioculturale ale mediului de provenienta aparand mult mai frecvent in mediul urban si in familiile sarace. Vandalismul scolar reprezinta actele de violenta specifice orientate catre obiecte bunuri si proprietati. Apare fie din motiv de razbunare sau ao descatusare a agresivitatii.

Cauzele deviantei : Cauzele care determin deviana (delincvena juvenil) pot fi mprite n dou categorii: cauze interne- individuale i cauze externe-sociale. n prima categorie sunt incluse: particularitile i structura neuropsihic; particulariti ale personalitii n formare; particulariti care s-au format sub influena unor factori externi, mai ales a celor familiali. Dintre cauzele externe, cele mai importante sunt: cauze socio-culturale; cauze economice; cauze socio-afective; cauze educaionale, la nivelul microgrupurilor n care trebuie s se integreze treptat copilul, ncepnd cu familia. Cauze neuropsihice Disfuncii cerebrale: a. retardare neuropsihic; b. stare de hiperexcitabilitate neuronal, consecutiv unei disfuncii n dinamica cerebral; c. anomalii de tip epileptic cu elemente de focar electrografic. Deficiene intelectuale: a. n rndul delincvenilor, procentajul ntrziailor mintali crete de la cei care au comis delicte uoare la cei care au comis delicte grave sau foarte grave i la recidiviti; b. procentajul infractorilor cu deficiene intelectuale este aproximativ tot att de ridicat ca i cel al infractorilor cu tulburri emoional-afective. Tulburri ale afectivitii: a. nivel insuficient de maturizare afectiv; b. stri de dereglare a afectivitii (stri de frustrare, instabilitate, ambivalena i indiferena afectiv, absena emoiilor i a nclinaiilor altruiste i simpatetice). Tulburri caracteriale: Delincventul minor se caracterizeaz prin imaturitate caracterologic, manifestat prin: a. autocontrol insuficient; b. impulsivitate i agresivitate; c. subestimarea greelilor i a actelor antisociale comise; d. indolen, indiferen i dispre fa de munc; e. opoziie i respingere a normelor social-juridice i morale; f. tendine egocentrice; g. exacerbarea unor motive personale egoiste, a unor trebuine i tendine nguste, de nivel redus; h. absena sau insuficienta dezvoltare a unor motive superioare, de ordin social i a sentimentelor etico-morale; i. dorina realizrii unei viei uoare, fr munc. Cauze familiale Climatul familial poate fi analizat dup: modul de raportare interpersonal a prinilor, sistemul lor de atitudini fa de diferite norme i valori sociale, modul n care este perceput i considerat copilul, modul de manifestare a autoritii printeti, gradul de acceptare a unor comportamente variate ale copiilor, apariia unor stri tensionate, modul de aplicare a recompenselor i sanciunilor, gradul de deschidere i sinceritate a copilului n raport cu prinii. innd seama de aceti indicatori, cercetrile au relevat c sunt predispozante pentru deviana copiilor urmtoarele aspecte:

dezorganizarea vieii de familie ca o consecin a divorului; climatul familial conflictual i imoral; climatul familial excesiv de permisiv; divergena metodelor educative i lipsa de autoritate a prinilor; atitudinea rece/indiferent a prinilor; atitudinea autocratic/tiranic a prinilor.

Factori de natur social i economic Intr n categoria factorilor de natur socio-economic: crizele politice, economice, sociale i morale marcate de competitivitatea slab a economiei; prbuirea sistemului de protecie social; scderea nivelului de trai; creterea ratei omajului; creterea inflaiei; confuzia sau absena unor norme i valori; slbirea controlului social; discrepana dintre scopurile i mijloacele legale de satisfacere a nevoilor personale, determinat de inegalitatea social, de diferenele de statut; relaxarea la nivelul politicii penale i vidul legislativ; scderea prestigiului i autoritii instanelor de control social; srcia infantil (cu fenomenul copiii strzii); corupia i crima organizat; violena, agresarea i exploatarea minorilor. Cauze de natur educaional 1. Eecurile de adaptare i integrare colar, determinate de: randament colar slab (concretizat n insubordonarea fa de regulile i normele colare), absenteism, chiul de la ore, repetenie, conduit agresiv n raport cu cadrele didactice i colegii etc.; lipsa unui nivel minimal de satisfacie resimit de elev (motivaii i interese slabe n raport cu viaa i activitatea colar) din cauza aptitudinilor colare slab dezvoltate. 2. Greelile educatorilor: de atitudine i relaionare; de competen profesional; de autoritate moral.