Sunteți pe pagina 1din 6

ERA PALIOZOICA, PERIOADA PERMIANA

Era Paleozoica a tinut 330 milioane de ani si este cunoscuta drept ,,era animalelor vechi. Era Paleozoica se divide in 6 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer si Permian. Perioada Cambriana A tinut 70 milioane de ani. Perioada Ordoviciana A tinut 60 milioane de ani. Perioada Devoniana A tinut 70 milioane de ani. Perioada Carbonifera A tinut 55 milioane de ani. Perioada Permiana A tinut 45 milioane de ani. http://dli.ro/fosilele-clasificarea-erelor-geologice.html marcheaza sfarsitul erei paleozoice. in aceasta perioada continua inca orogeneza hercinica si manifestatiile postvulcanice.Clima, la inceput mai umeda, devine din ce in ce mai arida, asemanatoare celei din devonian. Se deosebesc doua feluri de biotopuri: terestri si marini, fiecare cu o anumita caracteristica petrografica si biologica. http://www.ipedia.ro/era-paleozoica-727/ au aparut deserturile, s-au restrans lagunele, lacurile, mlastinile, au disparut anumite clase de animale: coralii tabulati, fusulinidele, tetracoralii, cistoideele, spiriferidele, palechinidele, blastoideele, goniatitii, nautiloideele, gigantostraceii si altele. S-au dezvoltat ceratitii, reptilele terapside, amfibienii stegocefali. http://dli.ro/fosilele-clasificarea-erelor-geologice.html ... aceasta perioada a fost denumita astfel de geologul englez Roderick Impery Murchison dupa localitatea Perm, din estul Rusiei, unde s-au gasit strate de sedimente corelate apoi prin intermediul fosilelor, cu cele din vestul Germaniei. ... rocile din aceasta perioada erau bogate n depozite de carbune, petrol si gaze naturale. http://www.scritube.com/geografie/geologie/Viaa-n-paleozoic133211646.php

RELIEFUL

Geografia globului includea in Permian masive suprafete de pamant si apa. Pe la inceputul Permianului, miscarea placilor crustale ale Terrei adusese cea mai mare parte a uscatului la un loc, formand un supercontinent cunoscut ca Pangaea. Multe din continentele actuale, in forma aproximativ intacta, alcatuiau Pangaea (numai Asia era separata in acele timpuri), ce se intindea de la polul nordic la cel sudic. Cea mai mare parte a restului suprafetei Terrei era acoperita cu apa ce forma un singur ocean, cunoscut ca Panthalassa, cu o mica mare in estul Pangaeei cunoscuta ca Tethys.

Plantele
Lumea vegetala este dominata de Lycopodiaceae si Sigillariaceae in prima jumatatea a perioadei. in a doua jumatate domina gimnospermele (Walchia, Ullmania, Cordaites, Baiera). http://www.ipedia.ro/era-paleozoica-727/

... n aceste condiii neprielnice, plantele hidrofile din carbonifer au nceput s dispar, fiind nlocuite de gimnosperme, plante cu semine ce se puteau nmuli mai bine dect ferigile cu spori. Apar insecte noi, cum ar fi coleopterele (gndacii) i dipterele (mutele). http://ro.wikipedia.org/wiki/Permian

Animalele
Fauna terestr a permianului inferior era dominat de pelicozauri i amfibieni. Ctre mijlocul su, permianul era dominat de therapside, urmaii pelicozaurilor i primii strmoi ai mamiferelor, iar ctre sfritul erei, fauna terestr era dominat de gorgonopside i dicynodonte, urmai ai therapsidelor. http://ro.wikipedia.org/wiki/Permian Fauna se caracterizeaza prin disparitia trilobitilor si a gigantostraceilor. in general, continua fauna carbonifera, cu o dezvoltare mai bogata a foraminiferelor, brahiopodelor, cefalopodelor, a briozoarelor si lamelibranhiatelor. Pestii cartilaginosi sunt mai rar raspandiri, locul lor fiind luat de pestii ososi (teleosteeni). Batracienii continua pe cei din carbonifer, ajungand la mari dimensiuni prin Archegosaurus, in lungime de 1,5 m. Reptilele marcheaza un moment exploziv prin grupul Cotylosaurk, aparut in carbonifer. Au aparut si reptile carnivore. Fiind animale de uscat, cu inmultirea prin oua, apar unele anexe embrionare ca amniosul si alantoida. Altele marcheaza o diferentiere spre tipul mamalian al mamiferelor, grupul Theriodonta. Tot in aceasta perioada apare grupul Prosauria din care se vor dezvolta saurienii erei mezozoice. In permian apar si variate tipuri de broaste testoase. http://www.ipedia.ro/era-paleozoica-727/

Extincia de la sfritul permianului i nceputul triasicului


Permianul s-a ncheiat cu cea mai mare extincie din istoria Pmntului. 95% din animalele marine, precum i 70% din cele terestre, au disprut. Cauzele nu se tiu exact, dar exist mai multe versiuni. Erupii uriae din nordul Pangeei au aruncat n aer praf i cenu, formnd nori groi, mpiedicnd astfel lumina soarelui s ptrund. Dispariia habitatelor de coast poate s fi contribuit i ea la aceast extincie. S-a descoperit i un crater de 500 km n diametru n Antartica, aprnd i ipoteza prbuirii unui meteorit. Chiar i trilobiii, ce au trit n cambrian au disprut. http://ro.wikipedia.org/wiki/Permian

Extinctia
Uitandu-ne la fosile, este evident ca a existat o intrerupere abrupta in diversitatea animalelor.

Uitandu-ne la acest grafic putem vedea ca au existat de fapt 3 extinctii in timpul erei Permian, dar cea de la granita dintre erele Permian si Triasic de acum 250 de milioane de ani a fost catastrofala. Scrierile din Proceegings of the Royal Society, apartinand oamenilor de stiinta a pamantului Sarda Sahney si Michael J. Benton, o denumesc cel mai devastator eveniment ecologic al tuturor timpurilor. Ei explica graficul de mai sus, care prezinta extinctia tetrapodelor (creaturi cu patru picioare): Diversitate globala (linie punctata) si media diversitatii alpha (linie continua) a familiilor tetrapode din era Permian-Triasic. Extinctiile sunt etichetate astfel: 1, extinctia Olson, extinctia de la finalul sub-perioadei Guadalupian; si 3, extinctia de la sfarsitul erei Permian. Tatarian(252 248 M.a.) Ufimian Kazanian (256 252 M.a.)
2

Kungurian(260 256 M.a.) Artinskian (269 260 M.a.) Sakmarian (282 269 M.a.) Asselian (290 -282 M.a.) Marile au fost afectate in aceeasi masura ca si uscatul. Sahney si Benton au continuat: Impactul evenimentului de la finalul erei Permian a fost devastator. La nivelul marilor, procentul specilor extinse a fost 80-96%, disparand in intregime specii ca echinoderme blastoid, corali tabulati si rugosi, gastropode, trilobiti, eurypterida, acantodii si placodermi. Pe uscat, flora dominanta Glossopteris a fost inlocuita, iar opt ordine de insecte si doua treimi din familiile tetrapode au disparut. Singurele descendente de tetrapode care au supravietuit au fost procolophonoidea, dicynodonte si probabil therocephalians, cynodont si archosaurienii, iar refacerea in perioada Triasic a fost inceata. In alte cuvinte: este posibil ca 9 din 10 specii marine si 7 din 10 specii terestre sa fii disparut. In plus, aceasta a fost singurul eveniment de extinctie care a distrus multe specii de insecte, precum si de animale. Vulcani uriasi si impactul unui asteroid gigant Asadar, ce s-a intamplat? Nimeni nu e complet sigur, dar exista dovezi care sprijina doua catastrofe importante, ambele putand sa fii dus la o schimbare totala a climatului. La sfarsitul erei Permian, vulcani uriasi au inceput sa erupa in regiunea de azi a Siberiei. Hillel Hoffman a scris in National Geographic urmatoarele: O perioada letala de eruptii vulcanice a lasat o amprenta de 2.6 milioane de kilometri patrati in Siberia. Mai jos de orasul Norilsk exista o acumulare de lava in grosime de 4 km pe care au crescut conifere. Geologii numesc aceasta intindere de lava Capcane Siberiene. Acestea nu au fost produse de un singur vulcan. Paul Rennes de la Centrul Berkeley de Geocronologie a declarat: Fluxuri groase, pulsante de magma stralucitoare se revarsau din numerosi vulcani largi si plati. Sute de mile cubice s-au intins de-a lungul Siberiei suficient cat sa acopere pamantul cu o crusta de 6 metri. In acelasi timp, exista acum dovezi ample ca un asteroid imens de 9 km a cazut in ocean. Potrivit NASA, geologistii care studiaza roci din era Permiana au descoperit o amprenta bine-cunoscuta lasata de obiecte care cad din spatiu: molecule sub forma unei mingi de fotbal denumite fulerene(sau minge antidiftizanta) cu urme de heliu si gaz inchise in interior. Schimbari climatice letale Asadar, avem eruptii vulcanice masive care imprastie tone de sulf si gaze cu efect de sera in atmosfera. Nori intunecati impiedica lumina datatoare de viata sa ajunga la plante, iar ploaia acida cade din cer. Stratul de ozon este ciopartit. Apoi, avem si acest impact puternic al asteroidului, care genereaza o temperatura atat de ridicata incat padurile iau foc. Arborii in flacari emit dioxid de carbon si alte toxine. Iar rezultatul? O transformare pe termen lung a climatului de pe Pamant, similara cu ceea ce ecologistii prezic in cel mai rau caz pentru viitorul nostru apropiat daca vom continua sa ardem combustibili fosili si sa emitem in atmosfera alte toxine. Nivelul dioxidului de carbon creste, nivelurile de oxigen scad, iar animalele si plantele mor cu milioanele. Nu toti cercetatorii sunt de acord ca impactul asteroidului a provocat eruptiile vulcanice. Indiferent ca vulcanii au fost primii sau asteroidul a fost cel dintai, este sigur ca Marea Moarte a fost cauzata de cresterea dioxidului de carbon la nivelul uscatului si al apei. Distrugerea a fost atat de mare incat perioada ce a urmat erei Permian are un interval fara carbune de 10 milioane de ani cand nu s-a format deloc aceasta substanta. Oamenii de stiinta speculeaza ca acest lucru se datoreaza faptului ca pur si simplu nu existau suficiente plante pentru a crea carbune. http://www.gone.ro/diverse/de-ce-au-disparut-aproape-toate-formele-de-viata-de-pe-pamant-acum-250-demilioane-de-ani/

Stiati ca...?
Archegozaurul, amfibianul care a trait inainte de era dinozaurilor
CATEGORIA : Dinozauri

Din lumea plina de mistere a primilor amfibieni, se remarca Archegozaurul, care a trait in perioada cuprinsa intre 299-253 de milioane de ani in urma. Fosilele acestuia au fost descoperite pentru prima data in anul 1847, de catre Goldfuss, acesta fiind si cel care a dat numele speciei. Cu o lungime de 1,5 metri, amfibianul cantareste in jur de 100 de kilograme si face parte dintre primii amfibieni din ultima perioada a paleozoicului, numita Permian. Cu toate ca s-au descoperit foarte multe fosile ale amfibianului Archegozaur in Germania, sunt multe intrebari care il privesc, la care nu s-au gasit inca raspuns. Doar in Germania s-au gasit aproximativ 90 de schelete, craniile fiind ramasitele descoperite in cea mai buna stare, insa, daca nu s-au deslusit toate misterele acestui amfibian, a devenit cunoscut pentru cat de raspandit era in Permian. Sceheletele fosile ale acestuia au fost descoperite atat in Europa de Est cat si in Africa de Sud. O caracteristica a amfibianului Archegozaur consta in faptul ca semana cu un crocodil, avand corpul alungit, cu o coada destul de lunga. De asemenea, avea picioarele scurte si bine dezvoltate, cu care se putea deplasa foarte bine pe uscat si dadea tarcoale mlastinilor din Estul Europei. O alta caracteristica a acestui amfibian o reprezinta botul lung si inconvoiat, asemanator reptilelor care vanau pesti. Dentitia era alcatuita din pana la 40 de dinti, iar narile erau situate in varful botului. De asemenea, spatele, parti ale burtii si ale cozii erau acoperite de solzi. Conform studiile efectuate de oamenii de stiinta, amfibianul Arghegozaur este unul dintre reprezentantii primilor amfibieni, care s-au dezvoltat dupa aceea intr-o varietate de specii si inca continua sa ne surprinda. Va prezentam cateva poze cu amfibianul Archegozaur:

http://dli.ro/archegozaurulamfibianul-care-a-trait-inainte-de-era-dinozaurilor.html

Pe urmele unor animale misterioase


21 Iun 2012 - 20:12

In urma cu circa 260 de milioane de ani, un pradator cu capul tuguiat si forma corpului ca a unei soparle facea legea printre animale. Cercetatorii spun ca Pampaphoneus biccai era un soi de reptila inspaimantatoare, care a trait pe Terra in Permian (ultima perioada a erei paleozoice), aproximativ cu 30 de milioane de ani inaintea dinozaurilor, scrie presa de specialitate. Ramasite pamantesti ale unor astfel de creaturi au fost descoperite in Rusia, China si sudul Africii. Recent, un craniu apartinand acestei specii a fost gasit in Brazilia, mai precis pe platoul Rio Grande do Sul. Paleontologii au facut senzationala descoperire cu ajutorul... aplicatiei Google Earth. Ei au ajuns la concluzia ca aceasta specie, care a disparut in proportie covarsitoare inainte de aparitia dinozaurilor, a fost mult mai raspandita decat se credea initial. Pornind de la aceasta idee, specialistii spun ca, in urma cu 260 de milioane de ani, aceste animale puteau migra usor pe supercontinentul Pangaea, probabil pe un soi de punti naturale, care au disparut in timp pentru a face loc formarii continentelor pe care le cunoastem astazi. Juan Carlos Cisneros si echipa sa spun ca atat incisivii si caninii, cat si cele opt perechi de masele ale unui Pampaphoneus biccai erau foarte ascutite. Animalul avea o infatisare bizara, era "un amestec intre un tigru si un dragon Komodo'. Pe craniul lung de 35 de centimetri existau mai multe incretituri care porneau de la globul ocular si coborau pana la maxilarul superior, iar ochii erau mari, bulbucati si... patrunzatori. La sfarsitul Permianului, in urma cu aproximativ 250 de milioane, a avut loc cea mai mare extinctie din istoria Terrei: 95% dintre speciile de animale marine si 70% dintre cele care traiau pe uscat au disparut. Unii specialistii afirma ca posibila cauza eruptiile unori vulcani, in timp ce altii vorbesc despre prabusirea unui meteorit care a creat un crater de circa 500 de kilometri. Un grup de cercetatori canadieni a publicat anul trecut primele dovezi care sustin producerea, la finalul Perm/lui, a unor eruptii vulcanice de proportii greu de imaginat. http://jurnalul.ro/it/stiinta/cu-google-earth-pe-urmele-unor-animale-misterioase-616261.html

Supravietuitorii
Asadar, cine a supravietuit Marii Morti din perioada Permian-Triasic? Fosilele descoperite sunt pline de ciuperci care cresc pe organisme moarte. Si unul din grupurile de reptile cu caracteristici de mamifer, denumit Lystrosaurus, a inceput sa creasca. Fiind aproximativ de dimensiunea unui porc, aceste specii de reptile traiau in vizuini si erau ierbivore. Aveau un mers greoi si colti care le permiteau probabil sa muste din vegetatia dura, si aveau cozi scurte si serpuite. In prima partea a perioadei Triasic, reptilele Lystrosaurus representau 90% din animalele de pe Pamant. Erau singure pe o lume moarta.

De ce aceste creaturi stramosii nostrii indepartati au supravietuit cand celelalte animale nu au reusit? Nimeni nu stie sigur. Este posibil ca plamanii lor, adaptati pentru viata in tunelurile sapate pentru a avea adapost, sa fii fost adaptati la o atmosfera cu mai putin oxigen. De asemenea, mai este posibil sa fii fost pur si simplu norocoase.
5

Urmasii lor s-au imprastiat de-a lungul partii sudice a Pangaea, care treptat s-a separat de jumatatea nordica a supercontinentului si a devenit un continent de sine statator, impanzit de dinozauri si proto-mamifere. Desi viata nu a disparut complet, a fost nevoie de 30 de milioane de ani pentru a avea din nou un ecosistem complet, cu pradatori si ierbivori si o gama larga de flora si fauna. http://www.gone.ro/diverse/de-ce-au-disparut-aproape-toate-formele-de-viata-de-pe-pamant-acum-250-demilioane-de-ani/

A fost descoperit cea mai veche pdure fosilizat


22.02.2012 | A fost descoperit cea mai veche pdure fosilizat

O echip de cercettori chinezi i americani a descoperit, sub o min de crbune din China, o pdure fosilizat ce dateaz de acum 298 de milioane de ani. Oamenii de tiin americani i chinezi care au participat la cercetare au numit descoperirea "un Pompei al Perioadei Permiene", deoarece, exact ca n cazul oraului roman, ntreaga alctuire, odinioar o pdure mltinoas, s-a pstrat sub cenu vulcanic. La fel ca Pompei, pdurea s-a conservat att de bine, nct oamenii de tiin pot identifica locul n care se afla fiecare plant. Arheologii au gsit plante (inclusiv arbori) ntregi, fosilizai n cenua vulcanic, alctuind un ecosistem "ncremenit n timp", vechi de aproape 300 de milioane de ani. Pdurea se ntinde pe o suprafa de 1000 de metri ptrai i a fost descoperit sub o min de crbune din Mongolia Interioar, o regiune din China. Pn n prezent au fost identificate ase grupe de arbori, unii dintre ei avnd o nlime de aproape 25 de metri. Printre ele se gsesc plante precum Sigillaria i Cordaites, dar i specii din ordinul Noeggerathiales, toate fiind astzi disprute. n perioada Permian (cu 299-251 milioane de ani n urm) nu existau conifere sau plante cu flori i fructe. Plantele terestre se nmuleau ca ferigile, prin spori, iar pe Pmnt exista un singur supercontinent, Pangaea. http://www.descopera.ro/dnews/9263028-a-fost-descoperita-cea-mai-veche-padure-fosilizata