Sunteți pe pagina 1din 3

Acordul dintre subiect si predicat. Acordul prin atractie: definire, exemple.

Definitie: Acordul dintre subiect si predicat reprezint un tip de manifestare a relatiei dintre dou unitti sintactice, prin repetarea informatiei gramaticale. In general, relatia dintre subiect si predicat este orientat de la subiect spre predicat, in sensul c acesta preia si manifest gramatical informatia pentru persoan si numr: Eu scriu. Voi veti nota. Nu in toate cazurile relatia este marcat. In anumite situatii este suficient pozitia termenilor ori contextul pentru a indica relatia subiect-predicat si a fi decodat ca atare: Ajungnd (eu) acas, am vzut care este situatia.Exemple prototipice:Eu scriu.Maria se joac Tipurile identificate de GALR II sunt: I. Acordul tipic I.1. Acordul in numr Priveste forma predicatului combinat cu un subiect care se exprim printr-un nume: Doctorul vine mine. Ei ajung mine acas. Nimeni nu st cu bunica. I.2. Acordul in persoan Se identific in cazul in care predicatul are ca subiect un pronume personal. Atunci cand subiectul este un substantiv de singular sau plural, acordul se realizeaz la persoana a IIIa,singular sau plural : Eu m joc cu pisica. Voi terminati tema repede.Cinele asteapt mncarea. I.3. Acordul in gen Se identific in cazul numelor predicative exprimate adjectival sau in cazul participiilor pasive:Desenele sunt foarte importante pentru copii. Copiii au fost ludai de juriu. Copiii, ludati de juriu, s-au bucurat de premii. In cazul substantivelor nume proprii, corelarea cu substantivele motionale se poate realiza cu abateri de la regula acordului: Monica Macovei devine primul comisar european care .... II. Abateri de la regula general a acordului Uzul limbii demonstreaz c exist situatii in care normele generale ale stabilirii acordului gramatical sunt inclcate. Aceste situatii privesc: II.1. Acordul prin atractie Acesta const in preluarea de ctre verbul predicat a informatiilor gramaticale codificate de ctre un constituent al grupului nominal al subiectului. Adjunctii intercalati intre subiectul gramatical si predicat creeaz o situaie favorail inclcrii acordului gramatical: Oricare dintre elevi pot participa. Fiecare dintre cei douzeci de participanti au cstigat. II.2. Acordul dup inteles tine cont de sensul numelui asezat in pozitia de subiect. Normele limbii literare permit ambele realizri (v. GALR II):Majoritatea a votat mpotriv.Majoritatea (dintre elevi) au fost trimisi acas. III. Situatii speciale ale acordului dintre subiect si predicat III.1. Subiectul este un substantiv colectiv. Exist trei situatii reprezentative pentru realizarea acordului in cazul substantivelor colective; acestea tin cont de tipul de substantive colective si de pozitia acestora in grupul nominal care ocup pozitia de subiect. Tinand seama de numrul substantivului colectiv, acordul se realizeaz, in general, la singular: A sosit un grup de englezi n oras.Un stol de vrbii a trecut rapid., dar si Un stol de vrbii au trecut rapid. Forma de plural intalnit adesea in cazul acordului rezult din prezenta adjunctului (de vrbii) cu form de plural. Unele substantive devin colective in anumite contexte (o crut de bani, o cciul de mere, o poal de fructe, o gleat de nuci, o avalans de aplauze) si permit acordul dup inteles. III.2. Subiectul este un substantiv de tipul fel, tip, specie, soi, ras 1

Acestea functioneaz in prezenta adjunctilor la plural in acelasi fel ca substantivele colective sau contextual colective:Un fel de soldati au invadat strzile.Un tip de cetteni au votat diferit. III.3. Subiectul este inclus intr-o expresie partitiv Expresia partitiv se identific in prezenta prepozitiilor de, dintre, din, care relationeaz un substantiv de tipul (o/dou/mai multe) parte/prti, o jumtate, un sfert, o pereche, o duzin, o multitudine, o cantitate sau un cuantificator nedefinit (fiecare, vreunul, toti, niciunul) cu alte substantive, colective (clas, grup, armat) sau masive (ap, vin, ulei). Acordul se realizeaz fie formal (gramatical), fie dup inteles, in cazul in care adjunctul, la plural, este considerat mai adecvat statutului de subiect:Exempe GALR II:Fiecare dintre noi are un scop. In situatia in care este prezent un adverb restrictiv, acordul formal este mai potrivit (Doar o parte dintre elevi s-a prezentat.), dar se intalneste si acordul dup inteles (O mic parte dintre prtile manuscrisului au rmas necitite.). III.4. Subiectul este un nume propriu: In cazul antroponimelor care au form de plural, dar inteles de singular, acordul se realizeaz la sigular: Poalelungi a veni mai devreme. Saptedealuri ne-a ajutat mult. Dac intelesul este de plural, acordul se realizeaz la plural: Popestii ne-au ajutat mult. In cazul toponimelor, acordul se realizeaz fie la singular, fie la plural, in cazul substantivelor care permit articularea la plural fie la singular, fie la plural: Bucurestiul / Hotare este.... Aceeasi observatie este valabil si in cazul titlurilor:Lumi virtuale a / au produs senzatie. III.5. Subiectul este pronume relativ a. In cazul relativelor fr antecedent, se intalnesc mai multe situatii: cine va selecta singularul, cte si cti pluralul, iar care fie singularul, fie pluralul: Nu stiu cine vin /cti vin /care vin/ care vine. b. In cazul relativelor cu antecedent, acordul e impus de forma de singular sau plural a antecedentului:Este o persoan care stie ce vrea.Sunt persoane care stiu ce vor. Sunt (eu) unul dintre cei care m opun. / Sunt unul dintre cei care se opun. III.6. Subiectul este un pronume personal de politete Diferenta const in acordul in gen si numr, care se realizeaz potrivit intelesului:Domnia Sa este nsotit / nsotit de gard.Dv sunteti ajutat/ajutati/ajutat/ajutate. III.7. Subiectul este o propozitie sau o form verbal nepersonal.Acordul se realizeaz in acest caz la persoana a III-a singular:E clar c doreste s nteleag. A nu-ti ajuta aproapele e grav. III.8. Subiectul este un termen de metalimbaj.Acordul se realizeaz la persoana a III-a singular: Programul de aprare a printeselor este un film Disney. IV. Acordul impus de diferite tipuri de subiect IV.1. Subiectul multiplu Subiectul multiplu impune reguli nu foarte stricte in cazul acordului cu numele predicativ realizat adjectival sau cu participiul pasiv. I. Acordul se realizeaz in felul urmtor, in cazul termenilor coordonati copulativ: a. dac termenii subiectului multiplu sunt nume de fiinte si unul dintre acestia este de genul masculin, acordul se face la masculin: Andrei si mama sunt ngrijorati. b. Dac termenii subiectului multiplu sunt nume de fiinte si nume de lucruri, acordul se face cu numele de fiinte: Cartea si scriitorul au fost rememorati astzi. c. Dac termenii sunt nume de lucruri, exist mai multe situatii de acord: c.1. Cand termenii sunt de genul neutru si feminin, acordul se face la forma comun de feminin: Para si mrul sunt coapte. c.2. Cand numele de lucruri sunt de genul masculin si feminin, important este numrul substantivului masculin: dac acesta este la singular, nu sunt impuse constrangeri, iar acordul se face la feminin plural (Rosia si ardeiul sunt proaspete.), dac este la plural, forma de masculine plural este impus doar dac substantivul masculin este cel mai apropiat de verb (Muntii si valea sunt mpdurite., dar Valea si muntii sunt mpduriti.). 2

c.3. Cand numele de lucruri sunt de genul masculin si neutru, numrul substantivului masculin este, de asemenea hotrator: dac este la singular, nu impune constrangeri, iar acordul se realizeaz la feminin plural (Morcovul si mrul sunt proaspete.), dac este la plural si neutru la singular, acordul se face la masculin (Morcovii si mrul sunt proaspeti!), iar dac ambele sunt la plural, genul il hotrste subtantivul cel mai apropiat de verb (Morcovii si merele sunt proaspete.,dar Merele si morcovii sunt proaspeti.). II. Exceptiile presupun situatii in care subiectul, desi multiplu, impune acordul la singular a. Dac termenii subiectului multiplu sunt coordonati negativ, se intalneste si acordul la singular: Nici Ana, nici Maria n-a venit/n-au venit. b. Dac termenii, la singular, se exclud si relatia este codificat prin coordonare disjunctiv, acordul este la singular: El sau ea a gresit. dar Ea sau ei au gresit. c. Subiectul postpus conduce la tolerarea acordului prin atractie: Se aude ploaia sau vntul. M doare capul si minile. d. Termenii la singular, nearticulat, permit acordul la singular: Carne si pine se gseste. e. Comportamentul de bloc semantic a expresiei subiectului impun acordul la singular: Praf si pulbere se alege din asta. f. In cazul in care unul din termenii subiectului multiplu este subliniat prin adverbe si locutiuni de tipul: ndeosebi, mai ales, mai cu seam, n special, mai nti, n primul rnd: Frumusetea si n special inteligenta a contat. g. In cazul predicatului impersonal, acordul este la singular, inferent de structura subiectului: E greu de nteles si explicat. IV.2. Subiectul inclus si subiectul subinteles Se recupereaz fie din informatia de numr si persoan a predicatului, fie anaforic, din context: Eu scriu, citesc, mnnc., Victor merge joi la teatru si se duce vinerea la fotbal. IV.3. Subiectul nedeterminat Se intalneste si in constructii cu verbul la persoana a III-a, dar si in constructii cu verbe la persoana I si a II-a: Bate la us. Ai carte, ai parte.