Sunteți pe pagina 1din 207

MICROREGIUNEA TARA HATEGULUI -TINUTUL PADURENILOR GAL

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA


25 COMUNE JUDETELE HUNEDOARA SI CARAS- SEVERIN

Finantat prin FEADR, Axa 4 LEADER din PNDR, Masura 431, Submasura 4312 "Sprijin GAL pentru cheltuieli de functionare, animarc si dobandire de competente" -noiembrie 2010-

I.

INTRO DUCE RE

Spaiul rural romnesc se confrunt cu numeroase carene, acestea reprezentnd i motivul pentru disparitile ntre urban-rural prin prisma tuturor componentelor sale: economia rural, potenialul demografic, sntate, coal, cultur, etc. Pentru reducerea acestor dispariti, una dintre soluii o reprezint elaborarea i implementarea unor strategii integrate de dezvoltare de ctre comunitile locale, avnd ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local i potenialul endogen. Implicarea actorilor locali n dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea unei dezvoltri dinamice, sprijinit de o strategie de dezvoltare local elaborat i implementat local i administrat de reprezentani ai GAL-ului, care vor reprezenta interlocutorii populaiei din teritoriile respective, n vederea mbuntirii continue a strategiei i a aciunilor ce vor fi implementate. In acest context doua teritorii rurale de tip LEADER denumite Tara Hategului si Tinutul Padurenilor au decis sa fuzioneze, formand astfel Microregiunea Tara Hategului-Tinutul Padurenilor GAL. Fuziunea a fost posibila prin acordul comun al autoritatilor publice locale care in parteneriat cu societatea civila, mediul de afaceri si personalitatile locale au considerat ca in cadrul acestei Microregiuni teritoriul rural are o sansa mai mare Ia o dezvoltare durabila implicand in mod direct si actorii locali care se regaresc intr-un parteneriat consolidat, cu competente multiple. II. PLAN DE DEZVOLTARE LOCAL

II.l Lista localitilor cuprinse n teritoriul denumit Microregiunea Tara HateguluiTinutul Padurenilor GAL (judetele Hunedoara si Caras-Severin)

Numele localitii Codul comunelor INSSE Comune Orae Sate 88216 89026 BATRANA BUNILA Batrana, Fata Rosie,. Piatra, Rachitova Bunila, Alun, Cernisoara-Florese, Poienita Voinii, Vadul Dobrii Cerbal, Aranes, Feregi, Merisoru de Munte, Poiana Rachitelii, Poienita Tomii, Socet, Ulm Dobra, Abucea, Bujoru, Fagetel, Lapusnic, Mihaiesti, Panc, Panc Saliste, Radulesti, Roscani,

Nr. Locuitori Din orae

Total teritoriu 160 29.60 357 74.09

Suprafaa Densitate total km2 loc./km2 5,40 4,81

89151

CERBAL

508

128.63

3,94

89428

DOBRA

3363

138.16

24,34

86883 89856

GHELARI ILIA

90066 90119

LELESE LUNCA CERNII DEJOS LAPUGIU DEJOS PESTISU MIC

89954

Stancesti, Stancesti Ohaba, Stretea Ghelari, Govajdia, Manastire, Plop, Ruda Ilia, Bacea, Bretea Muresana, Braznic, Cuies, Dumbravita, Sacamas, Sarbi, Valea Lunga Lelese, Cerisor, Runcu Mare, Sohodol Lunca Cernii de Jos, Fatana, Gura Bordului, Lunca Cernii de Sus, Meria, Negoiu, Valea Babii Lapugiu dejos, Cosesti, Fintoag, Grind. Lapugiu de Sus, Lasau, Pestisu Mic, Almasu Mic, Ciulpaz, Cutin, Dumbrava, Josani, Nandru, Manerau, Valea Nandrului Teliucu Inferior, CincisCerna, Teliucu Superior (Plosca), Izvoarele (Lingina) Toplita, Curpenii Silvasului, Dabaca, Dealu Mic, Goles, Hasdau, Mosoru, Valari Vetel, Boia Barzii, Bretelin, Caoi, Herepeia, Lesnic, Mintia, Muncelu Mare, Muncelu Mic, Runcu Mic Baru Mare, Livadia, Petros, Valea-Lupului Banita-sat, Crivadia, Merisor Densus, Criva, Hatagel, Pesteana, Pestenita, Poieni, Stei

2165 3776

46.93 91,38

46,13 41,32

431 899

75.81 152.05

5,68 5,91

1600

104.40

15,32

90431

1234

51.27

24,06

86936

TELIUCU INFERIO R TOPLITA

2471

39.50

62,55

91535

785

50.75

15,46

91982

VETEL

2657

113.99

23,30

87996 87246 89348

BARU BANITA DENSUS

2884 1327 1566

145,71 78,16 136,12

19,79 16,97 11,50

90538

PUI

90725

RACHITO VA RAUDE MORI

90878

91116

SALASU DESUS

Pui, Baiesti, Federi, Fizesti, Galati, Hobita, Ohaba Ponor, Ponor, Rau Barbat, Rusor, Serel, Uric Rachitova, Boita, Ciula Mare, Ciula Mica, Gotesti, Mesteacan, Valioara Rau de Mori, Brazi, Clopotiva, OhabaSibisel, Ostrov, Ostrovel, Sibisel, Suseni, Unciuc, Valea Daljii Salasu de Sus, Coroiesti, Malaiesti, Nucsoara, Ohaba de Sub Piatra, Paros, Pestera, Rau-Alb, Rau-Mic, Salasu de Jos, Zavoi, Santamaria-Orlea, Balomir, BuciumOrlea, Barastii Hategului, Ciopeia, Sacel, Simpetru, Subcetate, Vadu Sarmizegetusa, Breazova, Hobita, Paucinesti, Zeicani Totesti, Carnesti, Copaci, Paclisa, Reea Rusca Montana, Ruschita 0 0

4403

228,79

19,24

1358

73,59

18,45

3259

386,32

8,43

2440

223,03

10,94

91232

SANTAM ARIAORLEA

3246

67,80

47,87

91054 91624 53728 Total


%

SARMIZE GETUSA TOTESTI RUSCA MONTAN A

1270 1853 2682 47668


-

73,12 22,03 154,27 2716,24


-

17,36 84,11 17,38 17,54


-

locuitori orae din total locuitori (<25%) 91731 GENERAL BERTHEL OT General Berthelot, Craguis, Farcadin, Livezi, Tustea 976 30,74 31,75

II.2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI - ANALIZA DIAGNOSTIC 11.2.1 Prezentarea geografic i fizic Microregiunea Tara Hategului-Tinutul Padurenilor GAL cuprinde din punct devedere administrativ-teritorial un numar de 25 de comune, din care 24 de comune se afla in judetul Hunedoara si o comuna in judetul Caras-Severin. considerente administrativ-teritoriale: Mentionam ca actualmente exista in Microregiune un numar de 14 comune mici care nu depasesc 2000 locuitori/comuna, din care patru comune nu depasesc 550 locuitori/comuna, respectiv comunele Batrana, Bunila, Cerbal si Lelese, care ar putea fi asimilate de catre comunele vecine in viitorul apropiat (2012) conform propunerilor de proiecte legislative privind o noua impartire administrativ teritoriala (subiect de actualitate inclusiv in mass-media nationala). Asadar, exista posibilitatea ca in viitor in Microregiune sa existe un numar mai mic de comune raportat la aceeasi suprafata si numar de locuitori. Aceasta modificare insa nu va avea efecte privind evolutia si dezvoltarea GAL-ului. Asadar, singura sansa reala spre scoaterea din izolare a acestor comune mici si foarte mici consta in faptul ca au aderarat la parteneriatul denumit Grup de Actiune Locala, specific axei LEADER. In acest context aceste comune vor fi parte componenta la strategia de dezvoltare integrata a Microregiunii Tara Hategului-Tinutul Padurenilor. Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor GAL", reprezinta un teritoriu rural continu, omogen, (fara goluri, nefragmentat) si vast, in perfecta concordanta cu criteriile de eligibilitate specifice impuse de axa LEADER. Mentionam ca in anul 2006 teritoriile rurale Tinutul Padurenilor si Tara Hategului au aplicat la selectia nationala a teritoriilor de tip LEADER organizata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale fiind declarate eligibile ca potentiale GAL-uri. In cadrul instruirilor si cursurilor de formarie profesionale organizate de catre MADR la CEFIDEC Vatra Dornei cu reprezentantii acestor teritorii, formatorii francezi si belgieni precum si reprezentantii MADR au recomandat formarea unei Microregiuni infiintata prin fuziunea acestor teritorii dat fiind fapul ca exista o frontiera comuna intre ele dar si pentru ca din punct de vedere istoric si cultural cele doua zone au evoluat impreuna.

"Harta cu potentialele Grupuri de Actiune Locala din Romania- selectia 2006" www.madr.ro

Microregiunea dispune de o importanta zestre etno folclorica si cultural-istorica, bogata si diversificata, confirmata de numeroase izvoare istorice (materiale si imateriale) a caror vechime se regaseste pana in antichitate (Sarmizecetusa- capitala Daciei romane se afla in acest teritoriu). Desii cele 25 comunitati locale, au evoluat impreuna in cursul istoriei, conservand si perpetuand aceleasi valori ancestrale, reprezentate mai ales prin costume populare de o covarsitoare personalitate, obceiuri, traditii de exceptie (nedei, nunta padureneasca, masuratul oilor, etc), mestesuguri si meserii specifice prelucrarii metalelor, pietrei (marmura, calcar, dolomita, etc) si lemnului, actualmente nu exista experienta implementarii uni plan integrat de dezvoltare locala pentru intreaga microregiune.
7

11.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice Harta geografica a Romaniei cu marcarea pozitiei Microregiunii Tara Hategului-Tinutul Padurenilor

Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor" reprezinta o unitate teritoriala rurala continua, compacta si omogena din punct de vedere geografic cu o suprafata este de 2716,24 Km , delimitata astfel: - la NORD de Valea Muresului-cusul mijlociu al raului Mures (comunele din GAL: Dobra, Lapugiu de Jos, Ilia, Vetel) - la EST de Valea Cernei, comuna Carjiti, Municipiile Deva, Hunedoara, Orasele Hateg si Calan - la VEST de Muntii Poiana Rusca , Muntii Tarcu si frontiera judetelor Caras-Severin si Timis - la SUD de Muntii Retezat (comunele Rau de Mori, Salasu de Sus), Valea Jiului, frontiera cu judetul Gorj in zona comunei Rau de Mori Caracteristicile principale a reliefului sunt constituite aspectul depresionar (zona Hateg), de podis platforma (Tinutul Padurenilor) delimitat de un peisaj deluros si montan, brazdat de o bogata retea hidrologica. Terasarea reliefului ofer culmilor locuite din Muntii Poiana Rusca si din zona de platou, un aspect cu totul particular care alaturi de aspectul de amfiteatru al depresiunii Hateg ( cu dispunerea reliefului n trei trepte concentrice: o treapt joas, central - cmpia piemontan de terase - cu altitudini de 30(H500 m; o treapt mijlocie - dealurile piemontane - cu altitudini de 500600 m; o treapt nalt - munceii - la 600850 m, dezvoltat pe formaiuni neozoice) ce face trecerea gradata ctre munte, conferind astfel peisajului o frumusete aparte.

MICROREGIUNEA TARA HATEGULUI - TINUTUL PADURENILOR GAL

In concluzie: In Microregiune se concentreaza absolut toate formele de relief de la vale si lunca, zone colinare de deal pana la crestele montane presarate cu depresiuni si platforme de tip podis. Pentru a putea reda cat mai clar principale caracteristici facem o scurta prezentare a principalelor forme de relief: Munii Poiana Rusc sunt o grup montan extins aparinnd Carpailor Occidentali facnd tranziia ntre grupa major nordic a acestora, Munii Apuseni i grupa major sudic, Munii Banatului. Se ntind pe o suprafa de cca 2640 km2, avnd altitudini medii n jur de 700 - 1000 m. Cel mai nalt vrf al Munilor Poiana Rusc, avnd 1382 m, este vrful Pade.Din punct de vedere geologic, Munii Poiana Rusc sunt alctuii din isturi cristaline. Muntii Poiana Rusca

10

Muntii Poiana Rusca se regasesc pe teritoriul a 11 comune din Microregiune: Batrana, Bunila, Cerbal, Dobra, Ghelari, Lapugiu de Jos, Lelese, Lnca Cernii de Jos, Toplita, Rusca Montana(CS) si Vetel Muntii Retezat fac parte din Carpatii Meridionali, grupa muntoas Retezat-Godeanu. Se nalt ntre dou depresiuni importante, Petrosani si Hateg si ntre dou ruri importante, Rul Mare, care i delimiteaz la nord si est si Jiul de Vest, care i delimiteaz la sud. Sunt nconjurati de Muntii arcu la vest, Muntii Godeanu, la sud-vest si Muntii Vlcan, la sud. Partea cea mai important a masivului este alctuit n principal din roci cristaline si se numeste Retezatul Mare; partea sudic, cu relief dezvoltat si n mase mai importante de calcare, se numeste Retezatul Mic. ele se unesc n apropierea lacului Bucura.

11

Muntii Retezat se regasesc pe teritoriul comunelor Rau de Mori si Salasu de Sus Muntii Sureanu sunt o grup muntoas a Muntilor Sureanu-Parng-Lotrului, apartinnd lantului muntos al Carpatilor Meridionali. Cel mai nalt pisc este Vrfu lui Ptru, avnd 2.130 m. Muntii Sureanu au nltimi relativ medii si mici si ocup o suprafat destul de ntins, 1585 km2. Sunt lipsiti de creste zvelte si de custuri glaciare, ns au suprafete de eroziune ntinse. Cursul superior al Streiului strbate zona montan si se numeste rul Petros, prsind muntii n zona localittii Baru Mare. Pestera Bolii este o rezervatie natural, intrarea fiind facut printr-o arcad care are nltimea de 46 de metri, iar din interiorul su izvorste prul Galbena. Obiectivul turistic a fost amenajat si electrificat, fiind la numai 150 de metri de Soseaua Petrosani - Hateg. Cheile Bnitei-Dealul BoliiRezervatie natural de tip mixt, de categoria a IV-a, situat, n apropierea DN66, Deva -Petrosani, cu o suprafat de 10,0 ha. Dealul Bolii este un pinten calcaros cu pereti abrupti si izolat dominnd peisajul din jur. Aici se dezvolt o flor care include numeroase endemisme Si specii sudice, n vrful dealului se mai pstreaz zidurile de aprare ale cettii Banita.Muntii Sureanu se regasesc partial pe teritoriul comunelor Banita (Cetatea de la Pestera Bolii), Baru Mare si Pui. Muntii arcu reprezint o unitate montan apartinnd prtii vestice a Carpatilor Meridionali. Unitatea geografic a Muntilor arcu ocup regiunea de nord-vest a Carpatilor Meridionali, suprafata sa fiind asemntoare cu cea a unui triunghi dreptunghic, cu catetele aproape egale, orientate spre vile TimiSului Si Bistrei, Si cu ipotenuza format din cele dou vai cu directii opuse, Rul Rece (cunoscut si ca Rul Hideg) si Rul Ses, continuat de Rul Mare, la rndul su afluent al Rului Strei.Muntii Tarcu se rgasesc partial in comunele Rau de Mori, Rusca Montana Clima: clima temperat-continentala cu 3+4 luni reci i umede i 8+9 luni temperate, datorit condiiilor de circulaie a aerului; Temperaturi: anuale se incadreaza intre valorile de: minim -20- max. +40C; Regimul termic este caracterizat de o temperatur medie anual de 8C. Luna cu temperatura medie cea mai sczut este ianuarie (-4,0C), iar cea mai ridicat este iulie (+18,5C). Durata medie a intervalului far nghe este de 182 de zile. Precipitatii: cantitatea anual de precipitaii (ploi, ninsori) oscileaz ntre 1000- 1200 mm anual.
12

Zona studiat este caracterizat de o umezeal relativ mare (78^80%). Regimul pluviometric manifest o larg variabilitate n timp i spaiu, cu o cantitatea medie anual de precipitaii nsumnd 600^800 mm. Precipitaiile cele mai multe cad pe timpul verii (peste 100 mm n luna iulie). Precipitaiile medii lunare sunt: Ianuarie: 40 mm Februarie: 30 mm Martie: 50 mm Aprilie: 60 mm Mai: 1000 mm Iunie: 140 mm Iulie: 80 mm August: 80 mm Septembrie: 60 mm Octombrie: 60 mm Noiembrie: 50 mm Decembrie: 50 mm

Numrul anual de zile cu precipitaii este 130-140 zile. Numrul anual de zile cu ninsoare este de 25 - 30 zile. Numrul anual de zile cu strat de zpad este de cca. 60 zile. Luna cea mai ploioas este iunie, urmat de luna mai. Cea mai mic cantitate de precipitaii a czut n luna februarie. Existena curenilor de aer - produc vnturi permanente ca vntul de vest; - dinspre nord- est sufl Crivul; - dinspre sud-est sufl Austrul, - iar din munii Retezat vine Vntul mare care topete zpezile (mnctorul de zpad). Viteza maxim a vntului este de 10 m/s in medie; Fenomenul de canalizare a curenilor de aer nu se impune ca o dominant, dar nici localizrile de aer rece nu produc inversiuni termice ca n cazul altor depresiuni intracarpatice. Unele efecte de foehn contribuie la moderarea climei n lungul rului Strei. Predomin vnturile din direcia nord-vestic i vestic, aductoare de precipitaii. In general, intensitatea vnturilor n cadrul acestui teritoriu este relativ mic. Tipurile de soluri: ca urmare a variaiei i etajrii reliefului, a rolului pe care nivelul freatic l joac, pe alocuri, n formarea solurilor, se observ o mare diversitate a acestora, aprnd, n diferite proporii, toate grupele principale de soluri ntlnite pe teritoriul rii noastre. Cele mai rspndite tipuri sunt cele din clasa cambisoluri i anume: solul brun-eumezobazic (regsit n toat zona pduroas, i de-o parte i de alta a treimii inferioare a Streiului) solul brun-luvic (cu o mare rspndire, din zona muntoas pn n zona depresionar) luvisolul albic (ntlnit mai ales n zona depresionar Haeg). In lunca mare i larg a rului Galbena sunt soluri aluvionare, gleice i pseudogleice, cernoziomuri, levigate. In restul depresiunii, pe terase i dealuri piemontane se gsesc soluri brune de teras, cernoziomuri, trecndu-se spre soluri brune i brun-rocate de pdure. Se mai gsesc local, soluri negre de fnee, soluri
13

cu puternic eroziune i chiar roc la zi. Seismicitatea: perimetrul Microregiunii Tara Hategului - Tinutul Padurenilor se ncadreaz n zona VI de intensitate macro-seismic definit conform STAS 2923/1963. Resurse: structura geologica a masivului Poiana Rusca a permis exploatarea zacamintelor de minerale nca din cele mai vechi timpuri (perioada dacica). Mai trziu, n perioada austro-ungara au fost impulsionate studiile de prospectie si de deschiderea unor noi mine. Dupa anii '50 nevoile unei industrii extractive foarte diversificate a dus la intensificarea mineritului din ntreaga zona. In muntii Poiana Rusca, toate activitatile miniere s-au desfasurat n subteran, minele fiind deschise prin puturi verticale si/sau galerii orizontale. Ca urmare, ntregul masiv este mpnzit de mine de explorare si exploatare, unele fiind nchise cu multi ani n urma (nainte de anii '70), iar altele dupa anul 1990. Astfel, in Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor" sunt identificabile urmatorele tipuri de resurse ale solui: - materiale de constructii - balastiere (Valea Muresului, Valea Streiului) - nisip si pietris (Valea Muresului, Valea Streiului) - nisipuri cuartoase (Baru Mare) - minereuri/zacaminte de fier (Teliuc, Ghelari, Vadu Dobrii) - minereuri complexe neferoase (Vetel/Muncelul Mic) - minereuri/zacaminte de bentonita, talc (Lelese, Cerisor) - minereuri/zacaminte de dolomita (Lelese, Teliuc) - cariera de calcar (Banita, Lelese, Roscani, Lapugiu, Zlasti) - cariere de marmura - Marmura de Ruchia (Bunila/satul Alun, Rusca Montana)

Zcmntul de marmur de la Ruchia este situat n nordul judeului Cara-Severin la 10 kilometri nord-vest de comuna Rusca Montan. In zonele de dezvoltare a marmurelor, relieful este accidentat cu perei abrupi i cu vi adnci.ntre anii 1884-1960, exploatarea marmurei de la Ruchia s-a facut ntr-o carier n form de clopot rsturnat, astfel formndu-se Cariera Gropan care a atins adncimea de 130 metri. In anul 1960 s-au deschis platformele de exploatare ale actualei cariere. Exploatarea se facea n felii orizontale, descendent i cu fii longitudinale. In prezent, tierea marmurei se face cu filo" i cu haveze cu discuri.Locul din care se exploateaz marmura este strbtut n partea sa central de Prul cu Raci, iar n partea de vest de Prul Padeului, unindu-se i formnd Prul Ruchia. In aceast zon calcarele cristaline marmoreene au o dezvoltare maxim i apar n form masiv n culori albe, cenuii i
14

roz.Marmura cenuie este bine dezvoltat n partea superioar a carierei i conine multe impuriti: cuar, grafit, pirit, magnetit. Nivelul marmurelor

15

albe este prezent n partea central a carierei. Pe msura dezvoltrii n grosime marmura devine mai omogen din punct de vedere coloristic, predominnd culoarea alb-lptoas. Nivelul marmurelor roz se situeaz la sud de marmura alb, aprnd sub forma unor fii i a unor pulberi fine. Marmura de Ruchia este de o calitate deosebita, recunoscut pe plan mondial. Posibilitile de furnizarea materiilor prime din marmur cuprind: praf de marmur, mozaic i diverse produse finite i semi-finite realizate din zcmntul local.ara noastr este recunoscut pe plan international pentru marmura de Ruchia, deoarece acest zcmnt este de o calitate superioar prin fineea pulberii extrase din zona munilor Poiana Rusc. HIDROGRAFIA Microregiunii Tara Hategului - Tinutul Padurenilor" este bine reprezentata fiind compusa din rauri, parauri si izvoare. Exista un numar relativ redus de mlastini, balti si lacuri naturale (cu exceptia lacurilor glaciare din Masivul Retezat). Exista insa lacuri artificiale realizate cu dublu scop industral si turistic cum sunt lacul de acumulare Cincis-Cerna si lacurile de acumulare ale microhidrocentralelor de pe Rul Mare. In ceea ce priveste apele curgtoare ale rii Haegului ele fac parte din reeaua hidrografic adunat de ctre raul Strei. Deoarece cderea de ap, indiferent de originea ei (din izvoare de subteran ori lacuri glaciare) este mare, pe o distan mic, apele au debit permanent, bogat i de vitez. Aceste categorii de ape sunt ideale mai ales pentru pstrvi. Pn n preajma oraului Haeg nu exist surse de poluare majore care s afecteze coninutul apei i populaia piscicol. Din acest motiv, pescuitul se poate face n diverse locuri, n funcie de preferine. Dac se prefer apa de munte, cu ochiuri rare, cderi, se recomand apele care coboar din Munii Retezat. Inceputurile Streiului, care izvorete din Munii ureanu, sunt mai line. Pe Rul Mare se prinde pstrv i lipan. In lacurile glaciare pstrvul de lac atinge 25-30 cm si 0,500 kg. In Haeg funcioneaz dou pstrvrii, la Gura Zlata i Zeicani, ambele n vecintatea Rului de Mori. Acolo este crescut mai ales pstrvul curcubeu. Lacurile de acumulare ale microhidrocentralelor de pe Rul Mare ofer condiii ideale pentru un pescuit sportiv intens. Cel mai mare este cel de la Gura Apei, cu o capacitate de 200 milioane m3 de ap, susinui de un baraj de 173 m nlime. Nu s-au efectuat nici un fel de studii privitoare la potenialul lor piscicol. Se presupune c populaia piscicol este format din vechea faun a rurilor componente, far s se cunoasc proporia. Exploatarea zonei de pescuit i vnatoare se face i prin autorizare de ctre Ocolul silvic Ru de Mori, n competena cruia se afl Rul Mare, Ruorul, Nucoara i lacurile glaciare.

16

RAURILE principale din Microregiune: 1. Raul Mures- cel mai mare rau din Microregiune, pe care o traverseaza in nord in dreptul comunelor Dobra, Ilia, Lapugiu de jos si Vetel; astfel, la vest de municipiul Deva, pn la Zam, ntre Muntii Poiana Rusci la sud, Si Muntii Apuseni (Muntii Metaliferi) la nord, MureSul si sculpteaz o vale ngust cu aspect de defileu (n fapt o succesiune de ngustri ale vii de 1-3 km n alternant cu ltimi de pn la 5-6 km, adevrate mici depresiuni nchise de ngustri; In acest sector culoarul resimte att varietatea petrografic, ct particularittile tectonice; n acest sector este prezent un sistem de 7 terase. Acestea sunt foarte fragmentate, chiar lipsind pe unele portiuni de ngustare a defileului pe versantul nordic, ntre SoimuS Si BrniSca, pe cel sudic, amunte Si avale de Lesnic, pe ambii versanti, avale de Burjuc sau fiind foarte bine dezvoltate (n special cele inferioare), ca ntre Mintia si Vetel, la Brnisca si Bretea Muresan, ntre Gurasada si Ttrsti, ntre Dobra si Teiu (n aceast ultim portiune chiar n serie complet). SURSA:Badea L., Buza M. (1991), Culoarul Muresului ntre Deva si Zam, St. cerc. geogr., XXXVIII. 2. Raul Cerna (Cerna Hunedorean sau Cerna Ardelean) izvorste din Muntii Poiana Rusc, strbate Tinutul Pdurenilor, alimenteaza Lacul Cincis, trece prin orasul Hunedoara si se vars n Rul Mures; afluent principal al Muresului, el avand un debit mare la vrsarea lui n acest ru, la vest de orasul Simeria. Originea cuvntului Cerna provine din slavon si nseamn apa neagr , deoarece atunci cnd plou mult si repede, apa rului si schimb culoarea, tulburndu-se. Izvoarele Cernei se afla n Muntii Poiana Rusci, iar cele dou ramuri ale sale se unesc in satul Hajdu. Ramura de nord izvoreste n apropierea satului Vadul Dobrii, iar cea de sud e alimentata de mai multe prie-Fntna, Bordu, Negoiu, Ciumita- care izvoresc de sub poalele vrfului Rusca, la o altitudine de aproimativ 1.200 metri.Este unul dintre cele mai mari si importante ruri ale judetului, lungimea sa fiind de 73 de km, dintre care 65 km sunt strbtuti prin masivul Poiana Rusci. Suprafata de colectare este foarte mare, 740 kmp.Rul Cerna este alctuit din trei segmente: primul segment, care incepe odat cu izvoarele rului si tine pn la vrsarea acestuia n Barajul CincisCerna, segmentul mijlociu este cuprins de la iesirea rului din baraj pna n apropiere de periferia orasului Hunedoara, iar ultimul segment se termin odat cu

17

vrsarea rului in Mures.In aval de Lunca Cernii traverseaz Cheile Cernii, apoi sesul aluvial pe care se afl satele Hsdu si Dbca, pentru a ajunge printr-o vale spat adnc, n lacul de acumulare Cincis. In continuare, albia Cernei urmreste zona marginal a reliefului muntos, n dreptul comunei TeliucuInferior si iese n dreptul municipiului Hunedoara. In cursul superior, Cerna primeste ca afluenti principali Cernisorita (Ltoroasa), Negoiul, Valea Bltii (Bunila) si Vlrita. In aval de lacul de acumulare Cincis, colecteaz apele a doi importanti afluenti: Valea Govjdiei si Valea Zlasti-care se vars n Cerna n apropiere de Castelul Corvinestilor.In aval de Hunedoara, Cerna primeste drept afluenti Valea Pestisului, Valea Cristurului si Valea Ursului. Teritoriul strbtut de rul Cerna se compune din unitti montane, crora le sunt intercalate ntinse spatii depresionare cu caracter colinar. Valea Cernei, de la izvoare pn la Lacul de acumulare Cincis-Cerna este strmt si adnc, adic din cauza muntilor ce se apropie tot mai mult de albia rului, formnd adevrate chei si defileuri. Intre Teliucu-Inferior si Hunedoara, albia strbate un defileu stncos. De la confluenta cu acest ru, albia Cernei se lrgeste formnd o frumoas si fertil vale, mai larg cu ct se apropie de Mures. Predomin fragmentarea reliefului, cu valori de 3km/km2. Vile care fragmenteaz masivul sunt n general adnci si strmte, att din cauza calcarelor jurasice pe care le strbat n partea de est, ct si din cauza ridicrii acestor munti pe vertical, ncepnd din pliocen. Vile au fost locuite, n consecint, foarte putin, asezrile fiind dispuse mai cu seam pe culmile nsorite si domoale, sub forma unor ctune adunate, cum este cazul localittilor Vadu Dobrii, Ghelari, Lunca Cernii, Poiana Rchitelii etc. Din punct de vedere geo-morfologic se constat efecte de eroziune si forme de relief determinate de acestea. Zona dolomitelor - folosite si la constructia Castelului Corvinestilor - este strbtut de vi cu pereti abrupti. Afluenti de stnga: Cernusorita, Bordul, Ireanc, Valea Prejbei, Valea de Pietre, Slicea, Bunila, Valerita, Teus, Mnstirea, Govjdia (Runcu), Zlasti, Mneru, Pestis, Cristur, Valea Ursului. Afluenti de dreapta: Negoiu,Valea Ursului, Hsdu, Neagra, Rul Bocsilor, Recea,Valea Botii Principalele localitti traversate: Gura Bordului, Lunca Cernii de Sus, Lunca Cernii de Jos, Hsdu, Dbca, Toplita, Cincis-Cerna, Teliucu Superior, Teliucu Inferior, Hunedoara, Pestisu Mare, Sntandrei Principalele baraje Barajul Cincis- Cerna 3. Rul Strei, afluent al rului Mures. Cursul superior al rului Strei, amonte de Baru, mai este cunoscut sub denumirea de Rul Petros. Se formeaz la confluenta dintre brajele Prul Cald si Prul Rovinei; Un afluent important al Streiului este Ru -Brbat, pe cursul cruia se afl o captare n amonte de satul Hobia. Apele rului Strei adun toate apele curgtoare din zon, printre cele mai importante praie avnd un debit relativ constant sunt: Prul Izvorul, Prul Ponor, Valea Ruor, Valea erel Rul Strei ( Rul Petros ) Codul rului: IV. 1.117 Date geografice Zon de izvorre Muntii Sureanu, Confluenta dintre bratele Prul Cald si Prul Rovinei Emisar Mures; Punct de vrsare Simeria Afluenti de stnga Prul Rovinei, Gruisoara, Valea Mare, Sasul, Jigureasa, Copcioasa, Jigurosita, Sipot, Crivadia, Brusoru, Valea Lupului, Valea Verde, Brbat, Rusor, Rul Alb, Paros, Slas, Rul Mare,Silvas, Rul Rpelor, Ndstia, Sncrai, Valea Seac Afluenti de dreapta Prul Cald, Scorarul, Leucus, Pravt, Valea Rchitelii, Valea Porumbelului, Valea Rea, Lola, Ohaba, Vratec, Valea Mare, Valea Tiliilor, Gntaga, Valea Voinii, Luncani, Valea Fgetului

Principalele localitti traversate Petros, Baru, Livadia, Pui, Galati, Rusor, Biesti, Ohaba de sub Piatr, Ciopeia, Subcetate, Covragiu, BreteaRomn, Bretea Streiului, Rusi, Strei, Streisngeorgiu, Clan, Batiz, Bcia, Tmpa, Simeria

18

4. Rul Mare, afluent al rului Strei. Se formeaz la confluenta dintre bratele Rul Ses si Lpusnicul Mare, n prezent n lacul de acumulare Gura Apelor.Lacul de acumulare Gura Apelor este realizat pe Rul Mare. (lungime de 65,8 km, bazin hidrografic de 836 km2, la Gura Apelor, unde are un debit de 4,9 m/sec i scurgerea de 1280 mm ) Lacul de acumulare Gura Apelor este realizat pe Rul Mare. Afluenti de stnga Rul Ses, Murariu, Netis, Bodu, Valea Mare, Bonciu, Sipotu, Pdesel, Valea Jurii, Curpen, Galbena Afluenti de dreapta Lpusnicul Mare, Vguna Neagr, Rdesul Mic, Zlata, Runcu, Rul Cldrilor, Vranita, Batanu, Valea Bozii, Rusor, Valea Dljii, Sibisel 5. Raul Galbena (Rul Valea Galben, Rul Densus ) format din unirea Prul Densuului cu prul Hgelului care de la Tutea pn la Haeg merge paralel cu oseaua, iar de-a lungul lor se niruie pe o distan de 12 km trei din satele comunei - Tutea, Frcdin i General Berthelot. Rul Galbena or Valea Galben este un curs de ap, afluent al Rului Mare. In amonte de confluenta cu rul Rchitova rul mai este cunoscut si sub numele de Rul Densus. Se formeaz la confluenta a dou brate Rul Lacuri si Rul Poieni; Rul Galbena ; Zon de izvorre Muntii Poiana Rusc; Emisar Rul Mare ; Punct de vrsare Sntmria-Orlea Afluenti de stnga Lacuri, Rchitova Afluenti de dreapta Poieni, Breazova, Prul de Cmp, Dunreana Principalele localitti traversate Stei, Densus, General Berthelot, Hateg, 6. Raul Rusca care strabate comuna Rusca Montana. Rul Rusca este un curs de ap, afluent al rului Bistra din judetul Caras-Severin Date hidrologice Lungimea cursului de ap 21 km Localizare Judetul Caras-Severin. Afluenti de stnga Ruschita, Miclus, Ciotorogu, Loznisoara, Valea Mrului Afluenti de dreapta Lozna Principalele localitti traversate Ruschita, Rusca Montan, Voislova PARAURI principale

- comuna Ghelari cu prul Govjdia - comuna Dobra cu paraiele: Roscani, Lapusnic, Panc (strbate localitatea Dobra dinspre sud-vest, vrsndu-se n Rul Dobra n localitatea Mihieti,) - comuna Lapugiu de Jos - cu paraiele: Lapugiu (se varsa in Mures), Fintoag, Ungureanu, Valea Bradetului, Valea Mare -comuna Pestisu Mic cu praiele: Petac /Valea Roatei-curge de la vestul la estul comunei, prul Izvorii si prul Almas. - comuna Vetel cu paraiele: Valea Bradet-Lesnic, Valea Vulcezului, Valea Caoi - Vetel, Valea Herepia, Valea Devei, Habitei si l.Mazarist; - comuna Lelese cu paraiele: Runcu Mare, Sohold, Nadrab.; - comuna Cerbal cu praul Zlasti (strbate satele Arnie si Ulm,apoi in localitatea Zlasti se varsa in raul Cerna); - comuna Dobra cu paraul Dobra (traverseaza localitatea Dobra de la sud spre nord si se varsa in raul Mures), - comuna Cerbal cu paraiele: Benes ( pe o lungime 1,20 km), paraul Tarnita (pe o lungime de 1,60 km), paraul Cioacii (pe o lungime de 1,40 km), paraul Muncelului (pe o lungime de 4,20 km) - comuna Batrana cu praiele: Batrana (58 km, care desparte teritoriul de cel al comunei Cerbal si tranverseaza comuna Dobra si se varsa in raul Mures (in cazul unui debit mare de apa poate afecta pe teritoriul comunei, DJ 688 Roscani - Batrana care face legatura comunei Batrana cu comuna Dobra si Municipiul Deva, precum si podurile si podetele de pe acesta.), Valea Dobrisorii:( afluent al Paraul Batrana (lung. totala 12 km), traverseaza teritoriul comunei Batrana de la vest catre est si se varsa in

19

paraul Batrana (in cazul unor debite mari de apa poate afecta drumul forestier Dobrisoara care face legatura comunei Batrana cu comuna Dobra); Valea Rosie: care se varsa in Valea Dobrisorii la marginea de Nord - Est a comunei (nu poate produce pagube in zona lui de revarsare fiind terenuri neproductive si padure), Bulineasa, care strabate partea de sud a teritoriului comunei Batrana, se varsa in raul Dobra (nu poate produce pagube in zona fiind padure); - comuna Lunca Cernii de Jos cu praiele: Bordului, Valea Alunului(izvoraste din Muntii Poiana Rusca, afluent de dreapta a raului Lozna care strabate comuna Lunca Cernii de Jos, judet Hunedoara si Rusca Montana, judet Caras-Severin), Ulmului, Mare, Hireancului, Pietrii, Cetatii, Valea Preajbei -sunt afluenti de stanga a raului Cerna care strabat comuna Lunca Cernii de Jos, Slatinei, Vlaiconilor, prul lui Tipeang, Dosului, Danciului, Valea Prihodiste, Valea Negoiului, Valea Negii Ruginoasa si prul Miscalii - sunt afluenti de dreapta a raului Cerna care strabat comuna Lunca Cernii de Jos; -comuna Toplita cu prul Valarita, - prul Crlete- zona Hateg - comuna Rusca Montana-CS cu paraurile Lozna si Soimu - comuna Pui cu paraiele: Izvorului, Ponor, Valea Ruor i Valea erel. Alte cursuri de ap adiacente, cu caracter semipermanent (torenial), lipsite de debit major. Ele sunt determinate de morfologia i structura geologic a zonei i sunt active, n special n perioada ploilor masive sau a topirii zpezilor. De remarcat c se produc splri de soluri sau eroziuni ale sedimentelor, n general, n zonele nempdurite sau lipsite de vegetaie. IZVOARE: - Baniu (Roscani) - Pades, Plesu si 7 Izvoare (Rusca Montana) LACURI: Lacurile naturale: Lacurile glaciare din Parcul National Retezat: Bucura, Lia, Ana, Viorica, Florica, Tul Porii, Tul Agat, Tul Negru, Tul Spurcat i Znoaga. Lacuri artificiale: Lac artificial Cincis Cerna- creat pentru aprovizionarea cu ap potabil a localitilor situate pe raza comunei Telicu Inferior precum i a oraului Hunedoara cu Combinatul Siderurgic s-a construit la Cinci, n 1964 un baraj n arc cu o inlime de 48 m, lucrri ce au durat cca. 3 ani amenajndu-se un lac de acumulare care adun toate apele curgtoare din zona sudic a comunei Lacurile de acumulare, in numar de 3, care face parte din salba de lacuri din cadrul complexului hidroenergetic Rul Mare-Retezat, dispuse pe Rul Mare, de la Clopotiva pana la Sntmrie Orlea. BALTI - Unirea din comuna General Berthelot; Balta se afla la 4 km de orasul Hateg, pe DJ 687c; (drum asfaltat) la intrarea in comuna General Berthelot, in stanga se intra pe un drum pietruit iar la 200 m este balta. Specii: crap romanesc, crap oglinda, caras, biban, clean. Administratia baltii: balta apartine primariei comunei General Berthelot. Pescuitul are loc intre orele 6-21; MLASTINI - de la Peteana; Cu o suprafa de 2 ha, rezervaia se afl pe teritoriul satului Peteana, comuna Densu, fiind una din cele mai sudice mlatini oligotrofe din Romnia, n flora creia s-au identificat populaii de Drosera rotundifolia (Roua cerului) - un adevrat relict glaciar. Batranii din Pesteana si Pestenita (doua dintre satele comunei) il numeau la lac" sau Tau' fara fund". Roua cerului, cum e numita popular (drosera rotundifolia - pe numele dat de oamenii de

20

stiinta), creste din plin intr-o mlastina situata intre satele Pesteana si Pestenita, alaturi de alte raritati" ale florei din Romania si nu numai. Densitatea plantei carnivore a facut insa ca mlastina, desi are doar doua hectare, sa fie declarata rezervatie naturala. Mlastina este situata intre culmile a trei dealuri, iar pana la ea ajungi doar la pas, dupa o jumatate de ceas de mers din Pesteana. Intre cele trei culmi apa se strange de pe urma ploilor si balteste. Prin apropiere nu exista niciun paraias care sa-i incurajeze existenta. Cel mai probabil, spun localnicii, sub ea se afla un strat de argila, care nu-i permite apei sa se scurga si asa exista mlastina de mii de ani. In mai multe randuri vaci lasate la pascut in apropierea mlastinii, atrase de iarba mai verde, sau datorita apei, au intrat in mlastina si s-au scufundat de vii. Mlatina de la Peteana este o arie protejat de interes naional care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaie natural, de tip botanic/botanica) inclus n Geoparcul Dinozaurilor ara Haegului". Apele subterane Structura geologic variat a reliefului, determin condiii variate de zcmnt acvifer: de la straturi acvifere n cristalin la straturi acvifere sub sedimentar. La marginea depresiunii Haeg i n larga vale a prului Galbena sunt straturi acvifere n glacis, n formaiuni de teras sau n depozite de lunc. In perimetrul cercetat apele subterane sunt reprezentate sub diferite forme de acumulare: izvoare (n zonele cu altitudini mari), pnze de ap freatic cu nivel liber (n zonele de lunc i de teras), existnd i posibilitatea existenei unor pnze captive de ap n depozitele deluviale. Principalele concluzii ce se deprind din capitolul hidrografie sunt urmatoarele: -retea hidrografica bogata -albii si sectoare de chei modelate spectaculos de rauri, insuficient exploatate turistic, neamenajate in vederea practicarii de sporturi specifice (rafting) -lacurile glaciare cu nume de fete din Masivul Retezat sunt de o frumusete unica in peisajul romanesc -practicarea pescuitului sportiv permite amenajarea unor zone de agrement dupa modelul de succes al Primariei G-ral Berthelot, care administreasa Balta Unirea ce aduce in plus pe langa aspectul turistic si de loisir, venituri consistente la bugetul local. -existenta unor lacuri de acumulare artificiale poate constitui un exemplu de bune practici pentru a dezvolta microhidrocentrale pe cursurile raurilor. -flora si fauna unica; drosera rotundifolia- singura planta carnivora de pe teritoriul tarii -incurajarea turismului religios - efecte curative- izvorul tamaduitor de la Manastirea Prislop I. Peisajul natural: Vegetaie i faun Vegetaia. Vegetaia natural este format din: plcuri de pduri de fag i de stejar, pajiti, fnee. Principalele specii lemnoase sunt: gorunul (Quercus sesilliflora), fagul (Fagus sylvatica), carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior), salcmul (Robinia pseudacacia), cireul slbatic (Cerasus avium), iar n lunci salcia (Salix alba) i mai rar plopul (Populus nigra). Se ntlnesc i conifere: pinul (Pinus silvestris) i molidul (Picea abies). Pe versanii care primesc cldur i lumin mai mult se gsesc livezi de pomi fructiferi, mai ales specii de prun, mr, nuc (Juglans regia), cire i viin.

21

Fagul (Fagus sylvatica)


-

Gorunul (Quercus sesilliflora)

Carpenul (Carpinus betulus)

Salcmul (Robinia pseudacacia) Frasinul (Fraxinus excelsior) Molidul (Picea abies)

Cireul (Cerasus avium)

Pinul (Pinus silvestris) Flora erbacee este constituit din iarb verde, trifoi, ppdie, patlagic, fragi i romani. Pajitile sunt acoperite de diverse specii de graminee i plante necesare n hrana animalelor, iar n zonele mltinoase se dezvolt o vegetaic dc pipirig, papur, trestie i rogoz. In zon se cultiv: porumb, gru, cartofi, legume, floarea-soarelui, sfecla furajer. Fauna. Este bogat reprezentat datorit pdurilor de fag i conifere, a pajitilor naturale i condiiilor ecologice favorabile pentru dezvoltarea unui fond cinegetic nsemnat. Dintre speciile cu valoare mai mare pentru vntoare amintim: urii bruni (Ursus arctos), lupii (Canis lupus), cerbii (Cervus elaphus carpathicus), cprioarele (Capreolus capreolus), vulpile (Canis vulpes), iepurii(Lepus europaeus), mistreii (Sus scrofa).

22

Deoarece cderea de ap, indiferent de originea ei (din izvoare de subteran ori lacuri glaciare) este mare, pe o distan mic, apele au debit permanent, bogat i de vitez. Aceste categorii de ape sunt ideale mai ales pentru pstrvi. Nu exist surse de poluare majore care s afecteze coninutul apei i populaia

piscicol. Din acest motiv, pescuitul se poate face n diverse locuri, n funcie de preferine. Dac se prefer apa de munte, cu ochiuri rare, cderi, se recomand apele care coboar din Munii Retezat. Pe parauri se gaseste pstrv (Salmo trutta fario) i lipan (Thymallus thymallus).

Lipanul (Thymallus thymallus)

Pstrvul indigen (Salmo trutta fario)

23

II. Peisajul cultivat In arealul Microregiunii Tara Hategului - Tinutul Padurenilor se cultiva in functie de forma de relief predominanta, urmatoarele culturi: a) Cereale: grau, porumb, orzoaica, orz; b) Plante tehnice - nu se cultiva la scare industriala; c) Legume: cartof, ardei, morcov; d) Livezi: pruni, meri, peri, ciresi, nuci; e) Vita de vie - doar pentru gospodarie; In zonele colinare si de munte tinand cont de localizarea geografica, cultivarea plantelor se face in general la nivel de gospodarie, pentru consum propiu de familie;

11.2.1.2 Hri - planul localizrii teritoriului Delimitarea comunelor, reeaua principalelor ci de comunicare, eventual fluvii/ruri, localitile principale, punctele de concentrare economic i turistic etc,

24

25

LOCALIZAREA MICROREGIUNII TARA HATEGULUI TINUTUL PADURENILOR

26

27

Judetele Hunedoara (dreapta) si Caras-Severin (stanga) Microregiunea Tara Hategului-Tinutul Padurenilor este delimitata cu culoarea neagra

28

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

29

Harta geografica a Tinutului Padurenilor- zona nordica a Microregiunii

ili *' *' ,''% [ V--;"*. te^ .-::.':

30

Principalele cai de acces in

31

Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor se inregistreaza pe culoarul IV European al circulatiei auto si feroviare. Acest fapt confera o mare importanta privind accesul in teritoriu facilitand potentialilor turisti, investitori, sa cunoasca mai bine zona si sa o exploateze mai bine din punct de vedere cultural, economic, social, etc. Astfel, accesul n in Microregiune spre Tara Hategului se face prin trei porti": dinspre orasul Simeria, pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecnd pe la Portile de Fier ale Transilvaniei; dinspre municipiul Petrosani (Valea Jiului), prin Pasul Merisor-Bnita. Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor este un teritoriu continuu si omogen (a se vedea zona hasurata pe harta nr.l ) avand in vecinatatea de est doua municipii, respectiv Hunedoara (cel mai mare oras din judet) si Deva( resedinta de judet), orasul Hateg, in plan mai indepartat se situeaza orasele Calan si Simeria; la sud cu Valea Jiului. Aceste doua mari conurbatii urbane precum si Valea Jiului ofera concentrarea cea mai ridicata economic si turistica, fiind principalele furnizoare de resurse economice, sociale si umane a tinutului. Localizarea teritoriului n cadrul judeului i n raport cu marile orae din apropiere i cu ali vecini importani din punct de vedere geografic, economic, social etc; Microregiunea Tara Hategului-Tinutul Padurenilor se invecineaza la vest cu judetele CarasSeverin (comuna Rusca Montana) si Timis. Cu cele doua judee GAL-ul are acces rutier si feroviar direct pe aici fiind legatura cu localitatile importante Faget, Lugoj, Buzias si Timisoara din judetul Timis si cu Reia, Caransebe, Boca din judetul Caras-Severin.

Cai de acces spre teritoriul GAL Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor" Principalele puncte de acces in zona: 1. Municipiul Hunedoara, care se leaga rutier de zona Valea Muresului" prin DN 688. Din municipiul Hunedoara se desfac inspre vest spre DJ 687 D (Lunca Cernii), DJ 687 E (Ghelari), DC 116 (Lelese) si DC 115 (Cerbal). 2. Municipiul Hateg DN 68 care se leaga rutier de zona Hateg - Caransebes. 3. DN 66 (E 79), Drum naional ce face legtura ntre localitile Petroani -Simeria 4. Calea ferat Simeria - Petroani. Pe teritoriul localitii se afl Gara CFR Marfa Haeg. Distanta pana la cel mai apropiat aeroport situat la Sibiu este de 160 km. Din punct de vedere economic - relatiile cele mai strunse sunt cu municipiile Deva, Hunedoara si zonele urbane din Valea Jiului, ele furnizand in cea mai mare proportie produse si servicii locuitorilor din tinut dar si locuri de munca pentru acestia. Tot aici se regasesc si centrele de educatie importante liceale si a universitare.

32

11.2.1.3 Populaie - demografle Populaie 1998 2010 Evoluie/ Soldul Regresie migrrii Soldul natural (natalitateamortalitate) -290 7815 13161 26692 1327 de ani) 2010 Total 60003 47668 -12335 -1513 Sub 14 ani 2010 Peste Populaia omaj 60 activ ani (persoanele 2010 ntrel4-60

100

100

25,87

3,17

0,60

16,40 27,60

56,00

4,97

1. Evoluia numeric a populaiei Analiznd evoluia demografic natural a populaiei incepnd cu anul 1998 i pn n anul 2010, vom observa c populaia din Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor este n continu regresie, regresia de 25,87 % explicat prin faptul c n aceast perioad s-a dezvoltat foarte mult zona urbana din imediata vecinatate a teritoriului. Incepnd cu 1998 constatm un proces lent dar ascendent de mbtrnire a populaiei in procent de 27,60 % i de scadere a natalitati de 0,60 %. De la ultimul recensmnt al populaiei unde avem datele oficiale ale populatiei plus datele culese cu ajutrul chestionarelor ale anului 2010, se poate remarca o scdere a populaiei (-12335 persoane) comparativ cu anul 1998 cand a fost un varf al populatiei, fapt ce se datoreaz n primul rnd fenomenului de migraie spre alte zone din ar i spre alte ri in procent de 3,17 %. Migraia, este n bun msur, rezultatul numrul redus de locuri de munc, somajul actual de 4,97 % este ridicat pentru aceasta zona, iar lipsa investitorilor din zon precum i monocalificarea celor care au lucrat n industria minier i metalurgic, a dus la plecarea multor persoane din locurile de batin, spre alte ri unde lucreaz n domeniul agricol sau n alte domenii (social de ngrijire de persoane n vrst de ctre femei) n care nu se solicit o calificare deosebit. Scaderea cea mai mare a populaiei in aceast perioad este localizat n zonele mai inalte ale teritoriului si situate la peste 15 Km de orasele Hunedoara, Deva i Hateg. Cauzele fiind nu numai izolarea n care triesc, ori potenialul productiv redus al pmntului, ci mai ales conientizarea sentimentului de frustrare pe msur ce intr n contact cu oraul, cu standardele lui de via, iar satul unde locuiesc ramne tot mai n urm i izolare. Frustrarea este perceput cu att mai puternic cu ct izolarea determinat de distane, lipsa drumurilor de acces adecvate, lipsa mijloacelor de transport si lipsa mijloacelor de informare este tot mai mare. Aceasta se manifest, n primul rnd prin plecarea tinerilor spre alte coli sau spre alte locuri de munc, unde le-au fost oferite condiii de educaie i munc mai bune. Depopularea exprimat prin reducerea numeric a populaiei, impune msuri de politic strategic regional i local privitoare la atragerea investitorilor strini, crearea unor locuri de munca stabile, crearea unei infrastructuri propice dezvoltrii de activiti economice in zon,
33

34

relansarea activitilor agricole i de cretere a animalelor prin sprijinirea micilor fermieri, valorificarea potenialului turistic, etc. a) Natalitatea

Un rol nsemnat n ansamblul fenomenelor demografice care au determinat dinamica numrului locuitorilor Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor 1-a avut natalitatea al crui nivel are n general tendine de scdere, una din cauze fiind condiiile socio-economice grele. Studiind datele statistice referitoare la nr. de copii nscui n perioada mentionat observm c natalitatea este la un procent de 0,60 % fata de totalul populatiei. b) Sporul natural

Sporul natural al unei populatii, raportat la o anumit perioad, ca valori absolute, reprezint diferenta dintre numrul nscutilor-vii si numrul decedatilor n perioada de referint. Ca valori relative, sporul natural reprezint diferenta dintre natalitate si mortalitate, n care: Natalitatea reprezint numrul de nscuti vii la 1000 de locuitori. Mortalitatea reprezint numrul de decedati la 1000 de locuitori. Dup evolutia numrului populatiei, sporul natural poate fi: pozitiv, cnd numrul nscutilor-vii este mai mare dect numrul decedatilor; negativ, cnd numrul nscutilor-vii este mai mic dect numrul decedatilor; zero, cnd numrul nscutilor-vii este egal cu numrul decedatilor. Un element al sporului natural este si rata mortalittii infantile, care ia n calcul numrul de copii decedati la vrta de sub un an la 1000 de nscuti-vii. Structura populaiei pe grupe de vrst, conform analizei efectuate, in anul 2010, este urmatoarea: Grupa de vrst Nr. persoane 0-14 ani 7815 15-59 ani 26692 60 ani i peste 13161 TOTAL 47.668

Din tabelul de mai sus observm ponderea destul de ridicat de persoane vrstnice (27,60 %) din totalul populaiei microregiunii, ceea ce ne duce la concluzia, pe de o parte c sperana de via a crescut i pe de alt parte c populaia are tendine de imbtrnire. Acest fapt se datoreaz scderii natalitii i migraiei populaiei tinere spre zonele urbane sau inafara granitelor tarii. II.2.1.4 Patrimoniu de mediu In cadrul Microregiunii Tara Hategului-Tinutul Padurenilor exista un partimoniu de mediu foarte bogat complex si valoros, bine cunoscut la nivel national si international, reprezentat mai ales de Parcul National Retezat, Geoparcul dinozaurilor, dar si numeroase alte arii protejate si zone Natura 2000. Lista ariilor protejate din Microregiunea Tara Haregului-Tinutul Padurenilor Microregiunea se intinde pe portiuni din judetele Hunedoara si Caras-Severin, ambele judete fiind situate in Regiunea Vest. Pe teritoriul regiunii vest exista un numar de 9 parcuri naturale si nationale, 3 monumente ale naturii (in judetul Hunedoara) si 119 rezervatii naturale, cele mai multe fiind intalnite in judetele Caras-Severin si Hunedoara.

35

Parcuri Nationale si Naturale din Microregiune Nr. crt. 1. 3. Denumirea ariei naturale protejate Parcul Naional Retezat Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului

Localizare Jud.Hunedoara Jud.Hunedoara, comunele Berthelot, Densus, Rachitova, Totesti, Sarmizegetusa, Rau de Mori, Santamaria Orlea, Pui, Salas si Baru Mare. Jud.Hunedoara, comunele Banita, Baru si Pui.

3.

Parcul National Gradistea Muncelului Cioclovina

Rezervatii Naturale, Stiintifice si Monumente ale Naturii declarate conform Legii 5/2000 si a Hotararii nr. 2151/2004 Nr. Denumirea ariei naturale protcjate crt. Judeul Cara-Severin 1. Pdurea Pleu 2. Rusca Montan Judeul Hunedoara 3. Rezervaia tiinific Gemenele 4. Complexul carstic Ponorci Ciclovina 5. Petera Tecuri 6. Depozitulul fosilifer Lpugiu de Sus 7. Locul fosilifer cu dinozauri de la Snpetru 8. Dealul Col i Dealul Znoaga 9. Fneele cu narcise Nucoara 10. Mlatina Peteana 11. Calcarele de la Faa Fetii 12. Vrful Poienii 13. Pdurea Slivu 14. Pdurea Chizid 15. Muntele Vulcan 16. Podul Natura de la Grohot 17. Cheile Crivadiei 18. Dealul i Petera Bolii 19. Codrii seculari de pe Valea Dobrioarei i Prisloapei 20. Cheile Cernei 21. Cheile Taia 22. Calcarele de la Boiu de Sus 23. Depozitele continentale cu ou de dinozauri Tutea 24. Punctul fosilifer Ohaba-Ponor Tipul ariei protcjatc Forestier Forestier tiinific Mixt Speologic Paleontologic Paleontologic Botanic Botanic Botanic Botanic Botanic Botanic Botanic Mixt Monument al naturii Mixt Mixt Forestier Mixt Mixt Mixt Paleontologic Paleontologic Suprafaa (ha) 1 980,00 604,00 1800,0 1,50 2,00 5,00 5,00 78,40 20,00 2,00 3,00 0,80 40,00 50,00 5,00 1,00 10,00 10,00 139,30 2,00 2,00 50,00 0,50 10,00
36

37

Scurt istoric gelogic si paleontologic al Microregiunii: In timpul sutelor de milioane de ani n care au fost formate i modelate structurile geologice din Microregiune, marea i uscatul au alternat continuu, lsnd n urm roci de diverse tipuri supuse permanent eroziunii. Istoria geologic a rocilor sedimentare din zon a inceput acum mai bine de 250 milioane de ani la sfritul erei Paleozoice, in Permian (295 - 245 milioane de ani) si a continuat pna in prezent.Cele mai vechi roci sedimentare s-au format in Permian si sunt reprezentate azi prin conglomerate ce apar la suprafa n zona localitii Cioclovina (comuna Rau de Mori). Dup Permian apele marine revin abia n Jurasic (205-135 milioane de ani). Rocile formate atunci cuprind congomerate, gresii (nisipuri cimentate) i argile cu intercalaii de crbuni ce conin resturi de plante, calcaroase cu un bogat coninut de fosile de organisme marine: gastropode, bivalve, amonii (comunele Dobra/Roscani si Lapugiu de Jos). Resturi de sedimente acumulate se gsesc in zona Pui - Fizeti, extinzndu-se i n jumtatea vestic a bazinului la tei - Rachitova (comuna Rachitova). Maximul instabilitii bazinului este atins la sfritul cretacicului, cnd se acumuleaz aa -numitele depozite de tip "fli" (alternane ritmice de depozite mai grosiere i mai fine, depuse din curgeri submarine de sedimente) att n regiunea Pui - Fizeti ct i n zona tei - Rchitova (83 - 72 milioane de ani). Depunerea acestor depozite precede orogeneza laramic ce este responsabil de formarea structurii actuale a Carpailor Meridionali i favorizeaz apariia insulei. La sfritul cretacicului (Maastrichtian, intre 72 - 65 milioane de ani) ntreaga zon a Haegului sufer o ridicare n bloc i devine o arie continental, depresionar, nconjurat de zone muntoase n ridicare.Concomitent, n partea vestic a bazinului, precum i n zona Rusca Montan (i alte regiuni ale Carpailor Meridionali de vest i a Munilor Apuseni) au avut loc importante manifestri vulcanice.Stratele fosilifere cu resturi de dinosauri sunt formate in principal din conglomerate, gresii i argile, ce au diferite culori i compoziii. Analiza caracteristicilor rocilor fosilifere a permis reconstituirea condiiilor de mediu din vremea dinosaurilor. S-a dedus astfel existena unor unor albii de ruri i a unor cmpii de inundaie. Acestea sunt rspndite n principal n
38

39

zonele piemontane (la baza zonelor muntoase) ale bazinului, n apropierea localitilor Merior, Crivadia i Clopotiva. Pe lng numeroasele resturi de gastropode de ap dulce, apar i fosile de organisme marine, precum i un mamifer (Crivadiatherium, denumit aa dup localitatea unde au fost descoperite resturile fosile ale acestuia).Incepnd din Miocenul mediu, apele marine inund pentru un ultim scurt episod regiunea Bazinului Haeg, dinspre Bazinul Transilvaniei; diversele tipuri de roci conin resturi de gastropode i bivalve. Ridicarea, in miocen, a ntregului bloc al Carpailor Meridionali a avut impact i in Bazinul Haeg, care devine o zon continental, emers aa cum este i azi. Geoparcului Dinozaurilor Geoparcul dinozaurilor Tara Hategului- arie protejat de interes national, declarat astfel prin HG 2151/2004. Din anul 2005 geoparcul a fost acceptat n Reteaua European a Geoparcurilor si n Reteaua Global (sub egida UNESCO). Din anul 2007 are n interiorul su o suprafat de 2.3940 ha, protejat sub denumirea de Situl Strei-Hateg", ca propunere de sit pentru reteaua ecologic european NATURA 2000, n vederea conservrii habitatelor naturale si a speciilor de plante si animale slbatice de interes comunitar. Aceast arie natural protejat are un statut special, datorit gradului ridicat de locuire si scopul su este de a asigura protectia patrimoniului natural si cultural al Microregiunii. Geoparcul cuprinde elemente de interes geologic deosebit alturi de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric si cultural. Factorul cheie care personalizeaz acest teritoriu este reprezentat de siturile cu resturi de dinozauri de vrst Cretacic Superior. Dinozaurii pitici din Depresiunea Hateg sunt unici n lume, importanta stiintific si atractivitatea lor fiind sporit prin descoperirile de cuiburi cu ou si embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor si a unei reptile zburtoare (Hatzegopteryx), din grupul pterosaurilor. Geoparcul acopera Microregiunea (aproximativ 1 200 km patrati), respectiv teritoriul comunelor Berthelot, Densus, Rachitova, Totesti, Sarmizegetusa, Rau de Mori, Santamaria Orlea, Pui, Salas si Baru Mare. Populatia include mai mult de 50000 de locuitori (cu orasul Hateg care nu face parte din GAL), distribuiti in 80 de sate. Geoparcul va avea propria sa structura si propriile sale regulamente (Carta Geoparcului), in acord cu legislatia romana. Toate comunitatile implicate isi vor adapta planurile de dezvoltare locala la planul strategic al Microregiunii. In cadrul geoparcului sunt incluse urmtoarele rezervatii naturale: Paleofauna reptilian Tustea, Locul fosilifer cu dinozauri Snpetru, Mlastina de la Pesteana, Calcarele de la Fata Fetii, Vrful Poieni, Pdurea Slivut, Fnatele cu Narcise de la Nucsoara, Fnatele Pui. Harta Geoparcului Dinozaurilor
Elements of the Haeg Country Geopark Geology

Metamcrtphk foonations W Gtotegicil pfottclid titis Geotooicil protecicd sftes p/oposed)

40

O parte din teritoriul Microregiunii a fost n urm cu peste 65 de milioane de ani o insul tropical n mijlocul Oceanului Tethys. Amplasare-limite si acces: Geoparcul este amplasat n partea de sud-vest a judeului Hunedoara, la ntretierea unor drumuri naionale i europene, avnd o foarte bun poziie n raport cu rutele actuale i viitoare de legtur ntre Europa Central i Balcani. Limita sudic a Geoparcului se constituie din: limita vestic (parial), i limita nordic a Parcului Naional Retezat, respectiv limita administrativ ntre comunele Pui i Baru Mare i localitile din Valea Jiului (Cmpul lui Neag, Uricani i Lupeni). Limita estic a Geoparcului se constituie din limita administrativ dintre Sntmria Orlea i comunele Bretea Romn i Boorod respectiv limita sudic, parial vestic a Parcului Natural Cioclovina - Grditea de Munte i limita administrativ dintre comunele Baru Mare i localitile Bnia, Petroani i Ortioara de Sus. Limita nordic a Geoparcului se suprapune peste limita administrativ dintre localitile Haeg - Bretea Romn, Haeg - Teliucul Inferior, Rchitova - Toplia, respectiv Lunca Cemii i Densu - Lunca Cernii. Limita vestic a Geoparcului este reprezentat prin limita administrativ dintre comunele: Densu/ Lunca Cernii, Densu/Cara Severin, Sarmisegetuza/Cara Severin, Rul de Mori/Cara Severin, Gorj, Parcul National Retezat. Geoparcul are o suprafa de 102.392 ha, cuprinznd n totalitate localitile din Microregiune: Densu, General Berthelot, Toteti, Rchitova, Sntmria Orlea, Sarmizegetusa, Haeg(nu e in GAL) i parial localitile: Baru Mare, Slasu de Sus, Pui, Ru de Mori. Elementele geologice de interes tiinific educaional i turistic din zon: -calcarele cu faun de vrst Jurasic din zona Fizeti; -roci de tip terra rosa" i bauxit de vrst Cretacic inferior din zona Ohaba Ponor; -Depozitele continentale de vrst Cretacic Superior ce afloreaz n localitile Snpetru (V Sibiselului), Nlavad i Toteti (Valea Rul Mare) i Tutea; -Depozitele vulcanogen sedimentare de vrst Cretacic Superior din zona Rachitova; -Depozitele cu resturi de gastropode de ap dulce i fosile de organisme marine, precum i un mamifer din zona Crivadia, Merior i Clopotiva. Dinozaurii pitici din Microregiune- existenta lor se cunoaste de peste un secol. Astzi exist posbilitatea unei reconstituiri mai fidele a imaginii acestei faune de dinosauri i a mediului lor de via.Vrsta dinozaurilor a fost mult vreme relativ incert, cu toate c majoritatea cercettorilor i plasau la sfritul cretacicului. Existau ns i preri conform crora acestea nu se afl n stratele n care s-au sedimentat iniial, ci au fost erodate, transportate i resedimentate -remaniate - de mai multe ori, fiind mult mai vechi dect rocile ce le conin. Cercetrile recente, i mai ales descoperirea unor cuiburi cu ou de dinozauri, n cadrul unor locuri de eclozare, au demonstrat invaliditatea acestor preri; oule de dinosauri, mult, mai fragile, nu puteau fi remaniate far s se distrug. Studiile cele mai recente, folosind surse diferite cum ar fi resturile de plante (mai ales resturile microscopice ale structurilor reproductoare-spori i polen), i nevertebratele (gastropodele i ostracodele) sau caracteristicile geochimice sau magnetice ale depozitelor fosilifere cu dinozauri, coninutul de microfosile a depozitelor marine subiacente, demonstreaz n mod clar c depozitele au vrsta Maastrichtian. In concluzie, dinozaurii au trit foarte aproape de sfritul perioadei cretacice, moment n care dinozaurii, alturi de numeroase grupe de organisme, au disprut. Acetia pot fi considerai unii dintre ultimii dinozauri de pe Pmnt. In prezent, se cunosc 10 specii diferite de dinozauri din Microregiune-Bazinul Haeg, alturi de alte 10 specii de alte vertebrate, peste 20 de specii de gastropode, 10 specii de ostracode i peste 30 de specii diferite de plante. Au fost astfel strnse date suficiente pentru conturarea imaginii unui ecosistem complex n care au trit urmtorii dinozauri:
41

-Telmatosaurus transsylvanicus (oprla de ap transilvan) - un hadrosaur (dinosaur cu cioc de ra) de talie mic (5 m lungime, fa de 7 pn la 14 m la ali hadrosauri) i primitiv. Este primul dinozaur descoperit i descris din Bazinul Haeg, remarcabil mai ales pentru faptul c lui i aparin cuiburile de ou descoperite la Tutea, Toteti i Nlavad. -Rliabdodon robustus i Rhabdodon shqiperorum" (cu dini crestai") este cel mai comun dinozaur din Bazinul Haeg. Este un omithopod, reprezentat prin dou specii diferite: robustus i shqiperorum. Talia primului nu depea probabil 2,5^-3 m, n timp ce a doua specie era ceva mai mare. Sunt reprezentanii unei familii de dinozauri tipic europene. Cele dou specii diferite erau considerate de ctre Nopcsa ca masculul i femela aceleiai specii. -Magyarosaurus dacus (oprla ungar din Dacia"), denumit aa dup naionalitatea lui Nopcsa, alturi de Rhabdodon, era cea de a doua specie ierbivor comun. Face parte din gupul sauropodelor, i putea atinge chiar i 10 m lungime. Era ns un dinozaur pitic prin comparaie cu giganii grupului respectiv. Rudele lui triau mai ales n continentele sudice (America de Sud, Africa, insula Madagascar). -Struthiosaurus transilvanicus (oprla cuirasat transilvan") este cea mai rar specie de dinozaur ierbivor. Era un dinozaur patruped acoperit cu plci osoase (nodosaurid). Rudele lui se cunosc din Austria, Frana i Spania. Avea cel mult 2,5 m lungime. Dinozaurii carnivori erau de departe mai rari dect cei ierbivori ca numr, dar cel puin la fel de diveri. Toate speciile erau de talie mic (cel mult 2,5 m n lungime). Resturile lor sunt mult mai rare (n general dini). Cea mai rspndit specie aparinea grupului raptorilor (dromaeosauridelor), cunoscui din filmul Jurassic Park al lui Steven Spielberg. Alte theropode sunt reprezentate de aa-numitele euronychodontide, cunoscute doar din Europa, paronychodontide, ntilnite mai ales din America de Nord i elmisauride, de asemenea cunoscute mai ales n America de Nord i Asia.

Reconstituire imagini viata dinozaurilor; sit fosilifer sit paleontologic

42

Oua de dinozaur fosilizate

43

Rezervaia Natural Pdurea Slivu"-Rezervatia de zimbrii La trei kilometri de orasul Haeg se afl Rezervaia Natural Pdurea Slivu". Rezervaia ocup o suprafa de 40,0 ha, din care 26,07 ha aparin Primriei Haeg, iar diferena de 13,93 ha aparin Ocolului Silvic Haeg. Infiinarea acestei rezervaii a fost aprobat prin Decizia Consiliului Popular Hunedoara nr. 452/1979 i este clasificat ca fiind de categoria a IV-a, de tip botanic. Accesul se face pe drumul judeean DJ 660, din drumul naional DN 66 Deva - Haeg, la cca 0,5 km de intrarea n oraul Haeg. In pdurea Slivu se afl i Rezervaia de Zimbrii. Zimbrii (Bison bonasus) din Pdurea Slivu
44

45

Rezervatia Haeg-Slivu, subunitate a Directiei Silvice Deva, se mndreste cu faptul de a fi primul loc de pe teritoriul Romniei unde zimbrul european i-a facut reapariia. Acest fapt s-a ntmplat acum 52 de ani la 12 noiembrie 1958, cnd o pereche de zimbri - Podarec i Polonka - a fost adus din Polonia. Peste cinci ani a mai fost adus nc un exemplar din Polonia, Pumila. Acetia s-au nmulit, astfel nct n anul 1979, n Rezervaie, existau un numr de 12 zimbri. Cei nscui n Romnia au primit nume ncepnd cu litera R. In timp, o parte dintre zimbri nscui aici au luat drumul altor locuri din Romnia, unde s-au format mai apoi rezervaii de zimbri, respectiv Vntori Neam i Neagra Bucani. La Rezervaia Vntori - Neam au fost dui de aici trei exemplare n anul 1969, la Neagra Bucani au plecat ase exemplare n anul 1982. Ali trei zimbri au luat n anul 1966 drumul Bucuretiului, pentru a fi dai Grdinei Zoologice, iar un an mai trziu, nc doi zimbri hunedoreni au plecat la Piteti. In anul 2002, au fost adui trei exemplare de zimbri de la Bucani. Familia de zimbri existenta aici a primit n snul ei ultimul exemplar n anul 2004, pe Roxana. Rezervaia cinegetic n care pot fi ntlnii i ali reprezentani ai faunei carpatine are o suprafa de 787,4 hectare, din care 489,2 ha parcul cinegetic propriu-zis, iar 298,2 ha fiind zona tampon. n acest moment n rezervaie se afl un numar de 4 exemplare de zimbri: Romina, Romi, Roxy si Robita II.

Parcul Naional Retezat Importana florei, faunei i peisajului n Munii Retezat a dus la constituirea, n anul 1935, a primului parc naional din Romnia. Parcul Naional Retezat este, n acelai timp, i rezervaie a biosferei.

46

SARMIZeOfiTUSA

47

P a r c u I N a 11 o n \ i i d V a I e a C e r rwi
,J LEGENOA/LEGEND

Subcetaie Ha| cg

Slail sou hflilo CFR Rnilway slaiwns l.ocnlilai lara st|it<nalte CFR Localilios wilhoul rallway stalions Conlro de vi/ilaro' Vlsilor centers Nucoara * Oslrovel (Ru do Mori)

G23 ..
.. ,,, .......................... ....................,,,,

DfWnurl asfallale Roads willi afallli (for all lypo ol vtilui los)

Orumuri greu accesibile (neaslallate) Ronds wilhout aslalih Oruimm nomoderm/ate (acces doareu mainlde loren) I-'I i i!. only for 4*4 ears Onimun cti accos inter/ls vehicuiolor pa combustibili losili Roads whero nccos is noi allowocl wiih vohlclos

48

Localizare- Munii Retezat sunt situai n vestul Carpailor Meridionali, fiind cuprini ntre Depresiunea Haeg, Depresiunea Petroani, Valea Lpunicului Mare i Rul Mare.Parcul se desfaoar integral n judeul Hunedoara. Acces-n Parcul Naional Retezat se poate ajunge din localitile situate la periferia masivului: Clopotiva, Brazi, cabana Gura Zlata, colonia Tomeasa (n V), Nucoara-Mleti, Hobia, Pui (n N) i Petroani, Lupeni, Uricani, Cmpu lui Neag, cabana Buta, Cmpuel (din Depresiunea Petroani, n S-E i S). Geologie i geomorfologie-Petrografia Parcului Naional Retezat este dominat de cele dou blocuri granitice i granodioritice (cu caracter intruziv), desprite de o fie de isturi cristaline (situat n vile Lpunicului Mare i rului Brbat). In partea de SV a masivului apar calcare de vrst jurasic i cretacic, care determin prezena reliefului carstic (Retezatul Calcaros"). Relieful are un caracter ruiniform, determinat, la rndul su, de altitudinile mari de peste 2.000 m - Vf. Peleaga, 2.509 m - de existena n trecut (cuaternar) a ghearilor montani i de proprietile granitului (roc uor dezagregabil prin procesele de nghe-dezghe). Activitatea ghearilor s-a desfaurat amplu, identificandu-se urmele a 18 gheari. n afara ghearilor de circ (Bucura, Custura, Judele) s-au mai pstrat resturile celui mai ntins ghear de vale (Lpunicul), precum i cel mai mare numr de lacuri glaciare din ar - 83. Relieful conturat n timpul glaciaiunilor pleistocene etaleaz o serie de circuri i vi glaciare de dimensiuni mari, flancate de versani abrupi a cror baz este necat de "mrile de pietre" (grohotiuri). In general, crestele sunt nguste, ascuite, cu aspect de creneluri, dar pe alocuri sunt mai domoale, chiar plate, existnd vaste platforme de eroziune. Relieful carstic, spat n calcare mezozoice, este localizat n partea de SV a masivului, n Culmea Drganu - aua Scorotei - Vf. Piule - Vf. Plea, precum i n zonele limitrofe. Vile din aceast zon sunt slbatice, dominate de perei abrupi (Cheile Buii, vile Scocu Urzicaru, Scorota etc). Culmile secundare care se desprind din nucleul masivului sunt masive i au un profil rotunjit, cznd n trepte nspre periferia Munilor Retezat. Hidrologie - Funcionnd ca un veritabil castel de ape, Munii Retezat cuprind obria a numeroase ruri care sunt tributare Mureului sau Jiului (Rul Mare, Streiul, Jiul de Vest). Cele mai reprezentative elemente hidrologice sunt lacurile glaciare (cunoscute i sub numele de turi, iezere sau znoage), situate n circurile de sub linia crestelor somitale. Exist circa 100 de lacuri din care 40 sunt mari i mijlocii, 18 sunt mici dar permanente, pentru ca diferena (cca 40) s fie dat de lacuri foarte mici care seac vara. Parcul Naional Retezat cuprinde n perimetrul su i superlative ale lacurilor glaciare: Lacul Bucura (8,8 ha, cel mai ntins) i Lacul Znoaga (29 m, cel mai adnc din Romnia). n sectoarele carstice apar cascade de dimensiuni mici.

49

Clim -La altitudini de peste 2.000 m temperatura medie anual este sub 0C, pentru ca nspre periferia parcului s ajung pn la 6C. n timpul lunii ianuarie prezint valori ntre -10 i -6C (n funcie de altitudine), iar vara ntre 6 i 14C. Precipitaiile cele mai abundente cad n zona somital (peste 1.400 mm/an), predominnd cele n stare solid. Durata stratului de zpad pe culmi depete 160 zile/an. Predomin vnturile de vest. Flor i vegetaie- Munii Retezat constituie unul dintre centrele genetice ale genului Hieracium (vulturic). Sunt prezeni n acest masiv numeroi taxoni aparinnd acestui gen, dintre care menionm cteva endemite: Hieracium borbasii, Hieracium kotschyanum, Hieracium magocsyanum etc. Aproape 2% din fondul floristic al parcului este reprezentat de endemite, proprii acestor muni, cum sunt: Barbarea vulgaris ssp. lepuznica, Carduus kerneri ssp. lobulatiformis, Draba dorneri, Centaurea phrygia ssp. ratezatensis. Dintre speciile rare, amintim: Lycopodium alpinum, Dianthus glacialis, sngele-voinicului (Nigritella rubra), Pedicularis exaltata, anghelina (Primula halleri), bunghiorul (Erigeron uniflorus), Pseudorchis frivalii, Lilium carniolicum ssp. jankae. Limitele exterioare ale parcului sunt situate n subetajul fagetelor. n partea superioar s-au instalat molidiuri cu diseminaii de fag i molidiuri pure. Etajul subalpin este dominat de raritile de molid, de jnepeniuri i de pajiti. Tot aici vegeteaz zmbrul (Pinus cembra). Zona alpin este o alternan de stnci golae i pajiti. Faun- Fauna de nevertebrate este reprezentat printr-un numr de aproximativ 1.750 specii, dintre care 35 sunt endemice, iar alte 91 sunt noi pentru fauna Romniei. Dintre lepidoptere, pn n prezent, au fost identificate aproximativ 1.000 specii; cteva sunt endemice sau foarte rare, precum: Pamassius mnemosynae transsylvanicus, Coenonympha tullia schmidtii, Psodos coracina dioszeghyi, Abrostola agnorista, Conisania poelli, Colostigia collariaria i Erebia melas koenigella, considerat un endemit al Retezatului Calcaros. Valea Berhina a fost declarat arie de importan lepidopterologic. Vertebratele sunt reprezentate de un numr de cel puin 150 specii, grupate astfel: ciclostomi - 1, peti - 10, batracieni - 6, reptile - 9, psri - peste 150 i mamifere - 26. Dintre reptile, dou sunt considerate rare i periclitate: arpele lui Esculap (Elaphe longissima) i vipera cu corn (Vipera ammodytes). In Retezat triesc specii rare de psri, cum ar fi: ciocrlia urecheat (Eremophila alpestris), acvila de munte (Aquila chrysaetos), acvila iptoare mic (Aquila pomarina), oimul cltor (Falco peregrinus), lstunul de stnc (Ptyonoprogne rupestris) etc. Speciile de psri-cheie pentru pdure includ: ciocnitoarea cu spate alb (Dendrocopus leucotos), specie n declin n centrul Europei, muscarul mic (Ficedula parva), muscarul gulerat (Ficedula albicollis). Prezena acestor specii indic faptul c pdurile din Retezat sunt naturale i au o mare biodiversitate. Este bine reprezentat avifauna caracteristic pdurilor boreale de conifere. Pdurile adpostesc i populaii numeroase de mamifere mici. Densitatea mare a populaiilor de roztoare asigur o resurs important de hran pentru unele mamifere carnivore i psri rpitoare. Cel puin 15 specii diferite de lilieci au fost nregistrate n parc, inclusiv liliacul mare cu potcoav (Rhinolophus ferrumequinum), ameninat la nivel global, precum i specia Pipistrellus pipistrellus. Rurile din Retezat sunt populate de pstrvi, iar pe malurile lor triesc vidre (Lutra lutra). Parcul adpostete o comunitate complex de mamifere, incluznd erbivore mari, precum: capra neagr (Rupicapra rupicapra), cerbul carpatin (Cervus elaphus), cprioara (Capreolus capreolus) i carnivore mari, precum: lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos), rsul (Lynx lynx), pisica slbatic (Felis silvestris). Marmota (Marmota marmota) a fost colonizat n masivul Retezat. Habitate i ecosisteme-Dintre cele 54 habitate ce caracterizeaz parcul, cele mai importante pentru conservare sunt punile alpine i subalpine, stncriile, jnepeniurile, aniniurile, pdurile

50

51

boreale de conifere, respectiv pdurile montane de foioase (fagete), habitatele acvatice i tufariurile de pe vile rurilor. In tabelul de mai jos va prezentam un centralizator a celor mai semnifactive elemente naturale si peisagistice: Tip (pesteri sectoare de chei, Denumire defilee, vai ale raurilor, etc)

crt.

Locatie

Acces

Istoric Alte info

PESTERI 1. Pestera Pestera Tecuri Comuna Baru Valea Streiului, km 8 pe drumul forestier modernizat, de aici pe o potec de munte cca 2 ore. Din DN 66 malul stng al rului Strei, nltime de 920 de m; monument al naturii; stalactite si stalagmite ce formeaz o cortin" din care curge un lichid rosu.

2.

Pestera

Pestera Bolii

Sat Pestera, comuna Banita, la 150 m de soseaua PetrosaniHateg

Rezervatie naturala, intrarea pe sub o arcada de 46 de m, din interior izvoraste prul Galbina. Suprafata pesterei este de 10 ha. din anul 1928 pestera este electrificata; s-au descoperit materiale ceramice neolitice si eneolitice. Numele peterii provine de la familia Bolia care a avut proprieti de pmnt i pduri n zon; numele apare prima dat n secolul al XV-lea (1404), ntr-unactde donaie al lui Sigismund, n care printre alii primea proprieti i voievodul Bolia, din Zarand. Pestera Bolii apartine ParculuiNational Gradistea Muncelului Cioclovina, este

52

3.

Pestera

Pestera Gaura Comuna Oanei Banita, n dealul Cornetu din imediata apropiere a cheilor Crivadiei

administrata de Asociatia PetroAqua Are 577 m lungime;s-a format n mai multe etape, prin captri succesive. Ultima captare a creat jonctiunea hidrogeologic cu pestera Malul Rosu, care este nc inaccesibil omului. Pestera, la captul inferior exist o cascad asociat cu marmite si un pod natural.

4.

Pestera

Pestera lui Bindea

Batrana

S-a descoperit un topor de gresie, lefuit, cu gaur de fixare n coad. Piesa a aprut la gura peterii i se afl la MCDR Deva. Situl arheologic de la Ohaba Ponor Lungimea cca 4,5 km, intrarea printr-un portal de mari dimensiuni (37 metrii inaltime si 12 m latime), galeria principala de 2-3 m latime si 30 de metrii inaltime,strabatuta de raul Ohaba, care formeaza o serie de cascade si un lac interior; exista multe sali de mari dimensiuni dintre care cea mai mare are 45 m lungime, 35 m latime si 30 m inaltime; stalagmite de 4-5 m inaltime si blocuri de prabusire; cea mai mare colonie de lilieci din Romnia, peste 10000 de lilieci; Pipistrellus pipistrellus - cel mai mic exemplar de liliac din Europa. Colonia de lilieci este interesanta si

5. 6.

Pestera Pestrera

Pestera Bordu Sat OhabaMare Ponor/comuna Pui Pestera Sura In vestul Sura Mare este Mare Muntilor o pestera greu ( OhabaSureanu, pe accesibila Ponor) cursul paraului Lunca Ponorului, sat Ohaba-Ponor / comuna Pui

53

54

7.

Pestera

Pestera Bulgarelu

Sat Ciulpaz, comuna Pestisu Mic

Sat Ciupaz

prin faptul ca intra in hibernare pe timpul ierni. Pe depozitel e de gunoi rezultate de la acesti lilieci se dezvolta numeroa se insecte, crustacee si fluturi. A fost explorata pentru prima data in 1929. rscolit de cuttorii de comori; in 1986, o echip de speologi ai CSSH, recolteaz de la suprafa, materiale ceramice ncadrabi le culturii Coofeni, perioadei hallstattie ne, nuclee de silex cu
55

urme de cioplire, un fragment de pinten i o cute din gresie; in 1989, cercettor ii I. Andrioiu , Fl. Draovea n i civa speologi

au practicat un sondaj n partea terminal a slii mari a peterii, cu dimensiu nile de 3 / 2 m. Aceste dimensiu ni au fost dedusenl 999, cu

ocazia primei vizite de informare i cercetare n aceast cavitate. Sptura s-a adncit pn la 1,60 m i s-a oprit pe un nivel

format din dolomit calcaros. Materiale le arheologi ce rezultate n anul 1989 nu se regsesc n depozitel e MCDRD

, chiar dac autorii spturii afirm acest lucru, i nici la MCCH. In intervalul de timp 15 februarie6 martie 2001, o echip

format din C. Roman, D. Diacones cu (MCCH) i membrii ai CSPH - Gabriel Caramal u, Romeo

56

57

Apalane, Roland Apolane, Liviu Caramalu i Bogdan Musc - au degajat intrarea peterii de vegetaie i a taluzat pereii de nord i vest ai vechii spturi. In vara anului 2001 s-a nceput cercetarea sistematic a sedimentului arheologic de aici, sub egida ULBS i MCCH. Cercetarea a constat n trasarea unei casete de 4 / 2 m (notat cusiglaC2/2001) dispus n stnga intrrii. Stratigrafia peterii are urmtoarele uniti: nivel eneolitic, epoca bronzului, materiale hallstattiene, dacice i medievale. 8. Pestera Pestera cu Apa Valea Roatei, n amonte de satul Nandru, comuna Pestisu Mic peter activ, curs de ap tributar rului Petac; una dintre cele mai bine locuite din zona munilor Poiana Rusc, structura geologic i prezena cursului de ap subteran, cu debite variabile, motivnd - n parte bulversarea materialului arheologic ce aparine mai multor epoci istorice:Starcevo-Cri, Coofeni, Wietenberg, Halltattului timpuriu, Basarabi i perioadei dacice clasice. In apropiere de peter se exploatau zcminte de fier n epoca roman. Topografierea i cartarea acestei zone carstice, completate de cercetri de teren, identific Petera Nr. 4 cu Petera Nr. IX a lui G. Tegls. Nu s-au putut observa, ns, vechile

9.

Pestera

Pestera nr.4

Sat Nandru, comuna Pestisu Mic

Sat Nandru

58

59

10.

Pestera

Pester

Sat Teliucu Inferior

Nu este accesibila

spturi, singurele materiale descoperite la suprafa fiind civa galei de cuarit i fragmente ceramice aparinnd culturii Coofeni. Erno Kovari identific i aceast peter n 1911 ceramic eneolitic i recent". In ciuda eforturilor actuale nu s-a reuit identificarea acestei peteri, existnd posibilitatea ca sectorul ocupat de cavitate s fi fost obiectul intenselor exploatri miniere de dup anii '50 materiale ceramice aparinnd culturii Coofeni.

11.

Pestera

Pestera de la Cruce Pestera Valea Roscaniului Pestera fosilifera Lapugiu de Sus

12. 13.

Pestera Pestera

Satul Govajdie, comuna Ghelari Roscani, comuna Dobra Lapugiu de Sus, Valea Seaca

Satul Govajdie DJ688 Roscani Batrana Drumul forestier Lungime 1500m

Primele urme de locuire a omului in comuna Lapugiu de Jos, din paleolitic

60

15.

Pestera

Pestera Curata (Pestera de Jos sau Pestera Mare)

Sat Nandru, comuna Pestisu Mic

Din satul Nandru

spturi n 1877 de baroneasa Z. von Torma, idescoperirile au fost prezentate ntr-o expoziie la Sibiu i printr-un raport publicat de C. Gooss, rezultatele complete fiind publicate de M. Roska; complet abordare a peterilor, a lui C. S. Nicolescu-Plopor. Materialele arheologice paleolitic, neolitic, eneolitic i perioadei medievale.

16.

Pestera

Pestera Jonctiunii

La intrarea dinspre Nandru n Cheile Nandrului, comuna Pestisu Mic

De la intrarea n Cheile Nandrului (unde se afl Petera Curat i Petera Spurcat) se parcurg circa 200-250 m, pe aceeai curb de nivel cu peterile respective si se ajunge la Pestera Jonctiunii.

17

Pestera

Pestera Spurcata (Pestera de Sus sau Pestera Mica)

Sat Nandru, comuna Pestisu Mic, judet Hunedoara

La partea superioar a acesteia -o bordur de calcare(petera a fost redescoperit pentru arheologi de C. Roman, D. Diaconescu - MCCH i M. Bicoan - CSPH, ea fiind descoperit de speologi la nceputul anilor '80). Cavitatea are trei ncperi, apropiate una de cealalt. Numele acesteia provine de la faptul c toate ncperile comunic ntre ele printro reea de galerii greu accesibile. Periegheza efectuat n luna decembrie 1998 descoperirea unor materiale ceramice preistorice (epoca neolitic i a bronzului) i medievale spturi in 1877 de baroneasa Z. von Torma, iar descoperirile au fost prezentate ntr-o expoziie la Sibiu i printr-un raport publicat de C. Gooss, rezultatele complete fiind publicate mult mai trziu de M. Roska. Dup ali ani de

61

18.

Pestera

Pestera Cauce

cercetri urmeaz cea mai complet abordare a peterilor, cea a lui C S. Nicolescu-Plopor. Materialele arheologice descoperite aici aparin paleoliticului, neoliticului, eneoliticului i perioadei medievale. In partea estic 3 km de satul Situl arheologic de la a Munilor Cerisor, Cerior , a fost locuint Poiana Rusc, comuna Lelese in epoca bronzului, pe platoul Eneolitic, Neolitic Cerior-Lelese, ntre valea Runcului i valea Sohodolului, comuna Lelese

19

Pestera

CerisorPestera Nr. 1 (Pestera Mare/ Pestera de la Cerisor)

In versantul din Accesibil dreapta al vii Runcului, la toponimul Dealul Romanului, la cca. 650 m nord-est de satul Cerior, comuna Lelese

Altitudinea relativ a peterii este de 100 m, iar cea fa de nivelul mrii de 580 m.Pestera este o cavitate de versant avnd dou intrri, o dezvoltare de 125 m i o denivelare de 16 m. Cavitatea este cunoscut speologilor relativ trziu, fiind descoperit i cartografiat de membrii CSPH. Dup ce un lot de materiale arheologice de aici este publicat de I. Andrioiu, T. Mari iniiaz spturi arheologice. Rezultatele acestora s-au rtcit i nu mai pot fi folosite tiinific. In primvara anului 1999, n cadrul Stagiului naional de arheologie speologic, se practic un sondaj de verificare stratigrafic de 2/1 m dispus la intrarea n peter, n zona

62

iluminat natural. n intervalul 11 iulie-10 august 2000 ULBS (S.A. Luca), MCCH (C. Roman, D. Diaconescu) i CSPH (M. Bicoan)-o sptur arheologic compus din dou seciuni, Si/2000 cu dimensiunile de 7/1,50 m i S2/2000 cu dimensiunile de 10/l,50m. Stratigrafia, complexele i materialele arheologice descoperite cu acest prilej au fost deja publicate. culturile Turda, Coofeni, Wietenberg, secolelor VIII-IX, XI-XIII i XV. 20. Pestera CerisorPestera nr.2 (Pestera Mica) In partea de nord-est a satului Cerior, comuna Lelese Face parte, alturi de PeteraNr. 1 (Petera Mare) de curnd publicat, dintr-un sistem carstic ce cuprinde, numai n zona Cerior Lelese, 10 peteri, abriuri i avene. etera Nr. 2 este situat mai jos dect Petera Nr. 1, funcioneaz ntr0 etap ulterioar, dup ce apele din Petera Nr. 1 au gsit alte ci de drenaj n tendina lor de coborre spre nivelul de baz (suprafaa piezometric) al regiunii, respecliv valea Runcului. In anul 2000 s-a degajat intrarea n peter cu ajutorul unui sondaj arheologic, prilej cu care s-a descoperit material ceramic Coofeni. Funcioneaz ntr-o etap ulterioar, dup ce apele din Petera Nr. 1 au gsit alte ci de
63

21.

Pestera

CerisorPetera nr. 3

Petera Nr. 3 este situat maijos dect Petera Nr. 1,

64

Sat Cerisor, comuna Lelese

drenaj n tendina lor de coborre spre nivelul de baz al regiunii, respectiv valea Runcului. Cercetari din 2000 - utilizat din vremea culturii Coofeni ansamblu de peteri mici, spate n calcare dolomitice. Prin identificarea unui lot ceramic, ntre materialele arheologice de la ZlatiGruniul lui Mo. Materialul ceramic se poate ncadra, dup factura nisipoas, culorile deschise (crmiziu, glbui), netezirea bun, tehnicile de decor (mpunsaturi succesive, benzi din linii haurate, decor de tip schelet de pete" etc.) culturii Coofeni, faza a treia. 150 m din satul Runcu Mare Materialele arheologice provin din cercetarea suprafeei de clcare a peterii. Din aceast peter provin piese numeroase care aparin epocii neolitice sau eneolitic, Coofeni, Basarabi i epocii dacice clasice

22.

Pestera

Cerisor-Pestera La sud de satul nr.4 De la Cerior, la Craciuneasa" extremitatea exploatrii de suprafa de la Crciuneasa, comuna Lelese

23.

Pestera

Pestera nr. 1 Runcu Mare

Sat Runcu Mare, comuna Lelesejudet Hunedoara

24.

Petera

Pestera de Calcar

Sat Pestera, Greu comuna Salasu accesibila de Sus, judet turistilor Hunedoara

CHEI

65

66

25.

Chei

Cheile Barului

26.

Chei

Cheile BnieiDealul Bolii

Acces pe Monument al naturii drumul 1954, pstreaz o serie forestier Baru la de formaiuni cca 3 km de concreionare de o centrul deosebit frumusee comunei Baru stalactite, stalagmite, perdele i scurgeri in general de culoare roiatic. In apropierea Rezervatie naturala de tip DN 66 Deva mixt, de categoria a IV-a, Petrosani, cu o suprafata de comuna Banita, 10,0ha.DealulBolii este judet un pinten calcaros cu Hunedoara perei abrupi si izolat dominnd peisajul din jur. Aici se dezvolt o flor care include numeroase endemisme i specii sudice, n vrful dealului se mai pstreaz zidurile de aprare ale cetii Bnita Pe valea Rului Cerna, pe raza comunei Lunca Cernii de Jos In apropierea satului Crivadia, comuna Banita, in imediata apropiere a monumentului feudal Turnul Crivadiei Rezervatie naturala de tip mixt, categoria a IV-a, n suprafata de 2 ha, reprezentnd un peisaj deosebita si varietate si frumusete. Rezervatie naturala de tip mixt de categoria a IV-a, inclus pe Lista ariilor protejate din judeul Hunedoara. Suprafaa rezervaiei nsumeaza 10, 0 ha, remarcndu-se prin frumusetea peisajului, dar si prin flora bogat si variat , o adevarat oaza" termofil, cu numeroase elemente dacice si daco -balcanice, conservate la adapostul substratului calcaros.

Situate pe malul stang al Streiului la o altitudine de 920 m in comuna Baru

27.

Chei

Cheile Cernei

28

Chei

Cheile Crivadia

VAI 29 Vale

Valea Lapugiului

Lapugiu de Sus drum - Lapugiu judetean


67

68

de Jos
30.

DJ680B

Vale

Valea Streiului Superior

Comuna Baru

DC70C

Defilee, lunci, cascadele Sipotului, pereti si piscuri de calcar, Cleantul Lola cu istoria sa: Cu sute de ani n urm, o fat localnic urmrit de turci a fugit n zon si s-a aruncat de pe stnca de 200 de metri. In zon se poate pescui si merge la vntoare.

MLASTINI 31. Mlastina Mlastina de la Pesteana Sat Pesteana, comuna Densus Accesibila turistilor, la o jumatate de ora de mers pejos din satul Pesteana. Rezervatie naturala, mlastina are o suprafa de 2 ha si este una din cele mai sudice mlatini oligotrofe din Romnia, n flora creia s-au identificat populaii de Drosera rotundifolia (Roua cerului) - un adevrat relict glaciar. Batranii din Pesteana si Pestenita (doua dintre satele comunei) il numeau la lac" sau Tau' fara fund". Roua cerului, cum e numita popular (drosera rotundifolia), alaturi de alte raritati" ale florei din Romania. Densitatea plantei carnivore a facut insa ca mlastina, desi are doar doua hectare, sa fie declarata rezervatie naturala. Mlastina este situata intre culmile a trei dealuri. Intre cele trei culmi apa se strange de pe urma ploilor si balteste. Prin apropiere nu exista niciun paraias care sa-i incurajeze
69

existenta. Cel

mai

probabil,

spun

localnicii, sub ea se afla

70

un strat de argila, care nu-i permite apei sa se scurga si asa exista mlastina de mii de ani. In mai multe randuri vaci lasate la pascut in apropierea mlastinii, atrase de iarba mai verde, sau datorita apei, au intrat in mlastina si s-au scufundat de vii. Mlatina de la Peteana este o arie protejat de interes naional care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaie natural, de tip botanic/ botanica) inclus n Geoparcul Dinozaurilor.

IZVOARE 32.

Fantana Bulbucului

Comuna Baru

Acces auto cca 2 km pe Valea Muncelului i pe poteca de munte (cca 1 km).

Fenomen geologic prin apariia unui bulz" de calcar in isturile muntelui purttor a unui izvor cu un debit constant (captat pentru alimentarea cu ap).

Alte e 33. Movila "Magureana" 34. Geoparcul Dinozaurilor

Pesteana sat Snpetru

35

Parcul Castelului Pogany

satul Paclisa

Accesibila turistilor Accesibil turistilor DN 66 - DC SntamariaOrlea Subcetate secolul al XIX - Accesibil lea turistilor

71

Punctele de interes turistic maxim -cele mai vizitate: Depozitele continentale de dinosaurieni de la Snpetru- rezervaie paleontologic, areal protejat de categoria a IV-a, n suprafa de 5 ha, situat pe teritoriul satului Snpetru, comuna Sntmria Orlea. Straturile bogate n resturile scheletice ale reptilelor mezozoice (Cretacic superior) afloreaz pe ambii versani ai Vii Sibielului, n punctele: Rpa, Mocioconilor, La Huma, Maluri, Scoaba, Mereua etc. De-a lungul anilor au fost descoperite fragmente scheletice aparinnd dinozaurilor: Orthomerus transsylvanicus, Titanosaurus dacus, Rliabdodon priscum, Struthiosaurus transsylvanicus, la care se adaug numeroasele resturi de chelonieni i crocodilieni. Mlatina de la Peteana - rezervaie botanic, areal protejat de categoria a IV-a, n suprafa de 2 ha, este amplasat pe teritoriul satului Peteana, Comuna Densu. Mlatina reprezint o colmatare subrecent, prin sfagnatizare, a unui lac pleistocen. Este una dintre cele mai sudice mlatini ologotrofe din ara noastr, n flora creia se remarc populaiile de Drosera rotundifolia (Roua cerului), un adevrat relict glaciar. Vrful Poienii -de la Ohaba de sub Piatr, areal protejat de categoria a IV-a, de tip botanic, n suprafa de 0,8 ha, amplasat pe teritoriul Satului Ohaba de sub Piatr, Comuna Slau de Sus. Stncriile dealului Poienii adpostesc o vegetaie xeric, cu elemente floristice remarcabile. Este singura staiune cert din Romnia pentru specia Plantago holosteum i locul clasic pentru Astragallus onobrycnis var. lineariforicus. Pdurea Slivu -rezervaie botanic, areal protejat de categoria a IV-a, n suprafa de 40 ha, situat pe teritoriul oraului Haeg. In stratul ierbos al pdurii s-au identificat speciile: Croccus banaticus, Melampyrum bihariense i Lembotropis nigricans. Din anul 1958, n zon s-a creat o rezervaie cu zimbri. Depozitele continentale (Cretacic superior) cu ou de dinosaurieni Tutea - rezervaie paleontologic, areal protejat de categoria a IV-a, n suprafa de 0,6 ha, situat pe teritoriul localitii Tutea, Comuna General Berthelot, adpostind ou de dinosaurieni, oase de embrioni, oase de dinosaurieni aduli. Fneele cu narcise de la Nucoara- rezervaie botanic, de catgoria a IV-a, n suprafa de 20 ha, pe raza Satului Nucoara, Comuna Slau de Sus. Reprezint un vestigiu al unor strvechi asociaii hidrofile cu endemitul Peudedanum rochelianum. Aspect peisagistic desebit datorat populaiilor de narcise (Narcissus stellaris). Fneele de la Pui- rezervaie botanic, de categoria a IV-a, in suprafa de 5 ha, pe raza Comunei Pui.Reprezint un vestigiu al unor asociaii floristice i aspect peisager.

72

73

Prezentarca zonelor existente sau propuse pentru reteaua Natura 2000 si/sau rezervati:

Nr. crt. 1

Comuna Btrna

Situri Natura 2000 (ha) Situl de importan comunitar ROSCI0250 "inutul Pdurenilor" cu o suprafaa de 4318 ha (din care 3540,76 n jud. Hunedoara), 296 ha fiind pe teritoriul comunei Btrna. Situl de importan comunitar ROSCI0250 "inutul Pdurenilor" cu o suprafa de 4318 ha (din care 3540,76 n jud. Hunedoara), 296,36 fiind pe teritoriul comunei Bunila. Situl de importan comunitar ROSCI0250 "inutul Pdurenilor" cu o suprafa de 4318 ha (din care 3540,76 n jud. Hunedoara), 771,78 ha fiind pe teritoriul comunei Cerbl.
-

Zone cu valoare natural ridicat - HNV (ha) Aria natural protejat de interes naional "Codrii seculari de pe Valea Dobrioarei i Prisloapei" -139 haconf. Legii 5/2000

Bunila

Cerbl

4 5 6 7

Dobra Gheleri Ilia Lpugiu de Jos

Situl de importan comunitar ROSCI0250 "inutul Pdurenilor" cu o suprafa de 4318 ha (din care 3540,76 n jud. Hunedoara), 47,92 ha fiind pe teritoriul comunei Lpugiu de Jos.
-

Aria natural protejat de interes naional "Locul fosilifer Lpugiu de Sus" -5 ha conf. Legii 5/2000
-

8 9

Lelese Lunca Cernii de Jos

- Situl de importan comunitar ROSCI0250 "inutul Pdurenilor" cu o suprafa de 4318 ha (din care 3540,76 n jud. Hunedoara), 2128,7 ha fiind pe teritoriul comunei Lunca Cernii de Jos; - Situl de importan comunitar ROSCI0028 "Cheile Cernei" cu o suprafa de 535 ha, 304,1 fiind pe teritoriul comunei Lunca Cernii de Jos.
-

Aria natural protejat de interes naional "Cheile Cernei" - 2 ha conf. Legii 5/2000

10 11 12 13 14

Petiu Mic Teliucu Inferior Toplia Veel Bnita

Situl de importan comunitar ROSCI0028 "Cheile Cernei" cu o suprafa de 535 ha, 152,25 fiind pe teritoriul comunei Toplia.
-

- Situl de importanta comunitara ROSCI0250 Gradistea Muncelului Cioclovia" cu o suprafata de 40.008,7 ha din care 7873,82 se afla pe teritoriul comunei Banita; - Situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0045 Gradistea Muncelului

- Aria naturala protejata de interes national Cheile Crivadiei"-10 ha conf. Legii 5/2000; - Aria naturala protejata de interes national Dealul si

74

Cioclovina" cu o suprafata de 38.116,4 ha din care 8451,18 se afla pe teritoriul comunei Banita.

16

Baru

- Situl de importanta comunitara ROSCI0236 Strei Hateg" cu o suprafata de 23.940,7 ha din care 6702,66 se afla pe teritoriul comunei Baru; - Situl de importanta comunitara ROSCI0250 Gradistea Muncelului Cioclovina"cu o suprafata de 40.008,7 ha din care 5974,11 se afla pe teritoriul comunei Baru; - Situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0045 Gradistea Muncelului Cioclovina"cu o suprafata de 38.116,4 ha din care 5974,11 se afla pe teritoriul comunei Baru.

Pestera Bolii"-10 ha conf. Legii 5/2000; - Parcul National Gradistea Muncelului-Cioclovina38.116,34 ha. - Aria naturala protejata de interes national Pestera Tecuri" - 2 ha conf.Legii 5/2000; - Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului + 102.392 ha; - Parcul Natural Gradistea Muncelului Cioclovina 38.116,34 ha.

17

Densus

18 19

General Berthelot Pui

- Situl de importanta comunitara ROSCI0236 Stri Hateg" cu o suprafata de 23.940,7 ha. - Situl de importanta comunitara ROSCI0236 Strei Hateg" cu o suprafata de 23.940,7 ha din care 7550,07 se afla pe teritoriul comunei Pui; - Situl de importanta comunitara ROSCI0217 Retezat" cu o suprafata de 43.197,9 ha din carer 2228,79 se afla pe teritoriul comunei Pui
>

-Situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0085 Muntii Retezaf'cu o suprafata de 38.009 ha din care 2228,75 se afla pe teritoriul comunei Pui; - Situl de protectie speciala avifaunistica ROSCI0250 Gradistea Muncelului Cioclovina"cu o suprafata de 40.008,7 ha din care 13269,82 se afla pe teritoriul comunei Pui; - Situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0045 Gradistea Muncelului Cioclovina"cu o suprafata de 38.116,4 ha din care 8694,02 se afla pe teritoriul comunei Pui. 20 Rachitova

- Aria naturala protejata de interes national Mlastina Pesteana" - 2 ha conf. Legii 5/2000; - Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului - 102.392 ha. - Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului - 102.392 ha. - Aria naturala protejata de interes national Pestera Sura Mare"- 5 ha conf.Legii 5/2000; - Aria naturala protejata de interes national Fanatele Pui"- 13 ha conf. Legii 5/2000; -Aria naturala protejata de interes national Locul fosilifer Ohaba-Ponor"- 10 haconfLegii 5/2000; - Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului - 102.392 ha; - Parcul Natural Gradistea Muncelului Cioclovina 38.116,34 ha.

- Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului - 102.392


75

76

21

Rau de Mori

- Situl de importanta comunitara ROSCI0217 Retezat" cu o suprafata de 43.197,9 ha din care 20.850,48 ha se afla pe teritoriul comunei Rau de Mori; - Situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA00085 Muntii Retezat" cu o suprafata de 38.009 ha din care 20078,24 se afla pe teritoriul comunei Rau de Mori.

22

Santamaria Orlea

- Situl de importanta comunitara ROSCI0236 Strei Hateg" cu o suprafata de 23.940,7 ha din care 271,2 se afla pe teritoriul comunei Santamaria Orlea - Situl de importanta comunitara ROSCI0236 Strei Hateg" cu o suprafata de 23.940,70 ha din care 7.137,6 se afla pe teritoriul comunei Salasu de Sus; - Situl de importanta comunitara ROSCI0217 Retezat" cu o suprafata de 43.197,9 ha din care 8922 se afla pe teritoriul comunei Salasu de Sus; - Situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0085 Muntii Retezat" cu o suprafata de 38.009 ha din care 8922 se afla pe teritoriul comunei Salasu de Sus.

23

Salasu de Sus

24

Sarmizegetusa Totesti

ha -Rezervatia tiintifica Gemenele" - 1629,40 ha conf.Legii 5/2000; - Aria naturala protejata de interes national Calcarele de la Fata Fetii" - 3 ha conf.Legii 5/2000; - Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului - 102.392 ha; - Parcul National Retezat 38.117,06 ha. - Aria naturala protejata de interes national Locul foilifer cu dinozauri de la Sanpetru" - 5 ha conf. Legii 5/2000. - Aria naturala protejata de interes national Fanetele cu narcise Nucsoara" - 20 ha conf. Legii 5/2000; - Aria naturala protejata de interes national Varful Poienii" - 0,80 ha conf. Legii 5/2000; - Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului - 102.392 ha; - Parcul National Retezat 38.117,06 ha. - Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului -102.392 ha. -Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului - 102.392 ha.

25

Rusca Montana

-Situl de importanta comunitara ROSCI0219 Rusca Montana" cu o suprafata de 12.720 ha infiintat prin O.M. 1964/2007, sit cre include in suparafata sa rezervatia naturala Padurea Plesu"(l .980 ha) si rezervatia naturala Rusca Montana"(604 ha).

"Microregiunea Tara Hategului - inutul Pdurenilor" cu o suprafa de 2716,24 ha, situat la altitudine cuprinsa intre 300 - si 1000 de metri, are in arealul sau un relief preponderent de 94% zona de deal, ceea ce confera un relief in cadrul caruia sunt pesteri nexeploatate turistic, doar o parte din ele au
77

fost studiate din punct de verere arheologic descoperindu-se urme de civilizatie din perioada neolitica.

78

Din alt punct de vedere acest relief prezinta foarte mutle vai cu versanti nu foarte abrupti acoperiti de paduri, unele protejate de lege devenind parte integrata din situl Natura 2000 (a se vedea tabelul de mai sus). Acest tip de relief, a oferit de-a lungul timpului o identitate culturala a populatiei care a trait si traieste in cadrul acestui perimetru natural, purtind astazi denumirea generica de Tinutul Padurenilor". Legaturile cuturale in aceasta zona s-au pastrat si astazi, fiind un punct de atractie turistica culturala. De asemenea, mestesugurile si obiceiurile locale, sunt unice nefiind posibila confundarea cu alte tipuri de cultura locala, asemanatoare din Romania. Fiind o zona greu accesibila, mai ales pe timp de toamna - primavara, teritoriul si-a pastrat metodele si cunostintele de a practica agricultura si cresterea animalelor fara interventi moderne fizice sau chimice, in acest sens fiind convenabila si imposibilitatea de a practica o agricultura intensiva, care in mod inevitabil ar fi avut nevoie de interventie cu factori chimici de crestere. Consevarea acestor obiceiuri va fi posibila pe viitor prin sprijinirea fermierilor cu anunmite compensatii anuale pentru a nu dezvolta o agricultura intensiva, chiar daca nevoile zilnice ar cere-o la un moment dat daca s-ar dezvolta turismul si agroturismul si economia locala agricola. Conform analizei teritoriului Agroturismul este cel mai optim tip de tursim ce se preteaza pe tot teritoriul Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor, astfel se vor pune accent pe o promovare specifica acestui tip de tursim la nivel local, regional si national. 11.2.1.5 Patrimoniu arhitectural i cultural Cele doua teritorii istorice vecine reunite in Microregiune au evoluat impreuna in cursul istoriei avand cutume, traditii si obiceiuri comune, confirmate de tezaurul patrimonial de exceptie pe care-1 detin. Vestigiile istorice in aceste teritorii au o densitate fara precedent la naivel national si european prin numarul si valoarea lor. Dintre acestea amintim: complexul antic daco-roman de la Sarmizecetusa Ulpia Traiana (comuna Sarmizegetusa), bisericile de piatra de la Stei, Densus si Santamarie-Orlea, castelele medievale de la Hunedoara- Castelul Corvinilor, Castelele Nalati, Santamarie Orlea, Cetatea Colt (Castelul din Carpati al lui Jules -Verne), furnalul de la Govajdie (unde s-au turnat pilonii de la Tour Eiffel-Paris), etc

79

Castelul Corvinilor

80

In continuare prezentam Lista Monumentelor Istorice (LMI), aprobata prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii si Cultelor si publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004 care se afla pe teritoriul Microregiunii Tara Hategului-Tinutul Padurenilor. N Denumir r e/ c hramul rt Anul Locatia const ructie i Istoric

Biserici/Schituri/Manastiri 1 Biserica Secol Sat Barucatunul "Pogor ulal XVIII Barisor la cca rea Sf. Duh" -lea 1 km de sat, (Biseric comuna Baru a Prvetil or)

legenda spune c biserica a fost construit de 7 haiduci care aveau gazd familia Prvu. Conine o inscripie datnd din anul 1785; -lista monumentelor istorice, cod HD-II-mA-03242.

81

2 Biserica de lemn Cuvioa sa Paraschi va" 3 Biserica Penticos tala 4 Biserica de lemn Adorm irea Maicii Domnul ui" 5 Biserica de Marmur a

1780

Sat Batrana, comuna Batrana

Biserica de lemn

1930

Sat Piatra, comuna Batrana, Secol sat Alun, ulal comuna XVIII - Bunila lea

Construita din lemn. lista monumentelor istorice, cod HD-II-m-B-03239.

6 Biserica de lemn din Bunila / hramul Pogora rea Duhului Sfant" 7 Biserica de lemn din Feregi / hramul Sfintii Arhangh eli Mihail si Gavriil" 8 Biserica Ortodox a Socet / hramul Cuvioa sa Paraschi va"

19371939 19631966( afost pictat a) 1903

Sat Alun, comuna Bunila

Ctitorul bisericii ridicata in intregime din marmura a fost preotul paroh Petru Rou

Sat Bunila, comuna Bunila

Biserica nu se afl pe noua list a monumentelor istorice.

dupa mij. sec. al XVIII -lea

Sat Feregi, comuna Cerbal

1793

Sat Socet comuna

dimensiuni modeste are peretii ridicati din brne de stejar care nscriu tipul arhaic al unui dreptunghi, cu altarul n continuarea navei, poligonal cu trei laturi. Deasupra pronaosului se ridic o clopotnit scund, cu foisor simplu si coif nvelit cu tabl. Acoperisul, n pante abrupte, a fost nvelit n ultimele decenii cu tigl. La exterior brnele au fost nvelite cu sit ornamental, vopsit. La interior biserica a fost tencuit, iar n anul 2005 a fost pictat de ctre artistul plastic devean Ioan Crjoi junior. In ciuda vechimii sale si a miestriei lucrului n lemn biserica nu se afl pe noua list a monumentelor istorice. construita din lemn prezinta un plan dreptunghiular, cu absida poligonala nedecrosata, poligonala cu cinci laturi.

82

a Socet / hramul Cuvioa sa Paraschi va"

Cerbal

9 Biserica de lemn din Poienita Tomii/ hramul Sf. Ierarh Nicolae 55 1 Biserica 0 "Sfantul Nicolae "din Densus

1805

Sat Poienita Tomii, comuna Cerbal

Intrarea este pe latura de vest, protejata de un tarnat. Clopotnita captusita cu scanduri, fara foisor, este acoperita de un coif piramidal, cu invelitoarea din tigla. Interiorul bisericii a fost tencuit, probabil peste o picture murala. De pragul de sus a intrarii este daltuit anul 1793, cu caractere chirilice, dar dupa modestia dimensiunilor, modul de imbinare in coada de randunica a barnelor absidei si gratiile arhaice de la una din ferestrele de pe latura sudica a navei, biserica ar putea fi mai veche decat sfarsitul secolului al XVIII-lea. Biserica nu se afl pe noua list a monumentelor istorice.

secol Sat Densus, ulal comuna XIII- Densus lea; adaug iri secole le XVXVII

1 Biserica 1 "Sf. Proroc Ilie" 1 Biserica 2 Reform ata 1 Biserica 3 de lemn Cuvio

Secol ele XIVXV Secol ele XVIXVII Secol ulal XVIII

Sat Pesteana, comuna Densus Sat Pesteana, comuna Densus Sat Abucea, comuna Dobra

Una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din Romnia; ridicat pe ruinele unei constructii din antichitate (sec.IV). De plan ptrat (cca. 6 x 6 m), naosul este strpuns de un turn n jurul cruia se afl un spatiu ngust acoperit cu o bolt de sprijin. Spre est se afla o adnc absid semicircular, att la interior ct si la exterior, avnd pe latura sudic un diaconicon de mari dimensiuni. Acoperisul ntregii constructii este din plci de piatr. Incperi anexe au fost adugate pe latura sudica n sec. XIV-XV. Construita din pietre romane fasonate aduse din ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa din apropiere, biserica are o nfatisare ciudat, care nu ascunde ns amprentele stilistice ale romanicului trziu. Valoroasele fragmente de pictur murala, datnd din 1443, opera unei echipe de maestri n frunte cu Stefan, unul din primii zugravi romni cunoscusi, vdesc strnse legturi stilistice cu picturile de epoc din Tara Romneasc. Din 1991 este pe lista de monumente propuse pentru a intra n patrimoniul UNESCO. Nicolae Iorga a numit biserica "far pereche n toat romnimea".Cod HD-II-mA-03307din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara. lista monumentelor istorice, cod HD-II-m-A-03405.

lista monumentelor istorice, cod HD-II-m-A-03404.

lista monumentelor istorice, cod HD-II-m-B-03235.

83

1 4

1 5

asa Parasch iva" Biserica de lemn Cuvioa sa Paraschi va" Biserica de lemn >i Cuvioas a Paraschi va"

-lea

Secol ulal XVIIlea constr uita in 1733 Refac uta in secol ulal XIXlea Secol ulal XVIII lea 1770

Sat Lapusnic, comuna Dobra Sat Radulesti, comuna Dobra

lista monumentelor istorice, HD-II-m-A-03357.

lista monumentelor istorice, cod HD-II-m-A-03426.

1 Biserica 6 Buna Vestire" 1 Bisericii 7 ortodox a/ Sfinti Arhangh eli Mihail si Gavril

Sat Roscani, comuna Dobra Sat Ghelari, comuna Ghelari

noua list a monumentelor istorice, cod HD-II-m-A-03434.

1 Caterdra 1939-1 Sat Ghelari, 973 comuna 8 la ortodox a Ghelari Ghelari / hramul Sf.Petru si Pavel

construita de George Berencz, care, desi de cult calvin a ridicat biserica ca multumire a vindecarii sotiei sale in urma unui maslu slujit de preoti ortodoxi. Pictura are o semnificatie aparte: imaginile ilustrnd scene din Sptmna Patimilor, iar ostasii ce-1 bajocoresc pe Hristos poart straiele popoarelor, care au asuprit poporul romn din Transilvania de-a lungul veacurilor.Aceasta cladire ridicata din piatra poate fi vizitata si in prezent fiind bine ingrijita In 1939 incepe constructia la actualul locas de cult. Constructia bisericii a fost initiata de parintele Nerva Florea in urma unei revelatii care sa repetat. Construirea catedralei a fost sprijinita de locuitorii localitatii atat material cat si prin munca depusa. In 1942 a avut loc un pelerinaj al corului si fanfareai "Munca si lumina" din localitate, prin tara care avea ca scop strangerea de fonduri pentru lucrare. Pn n anul 1945 zidurile bisericii erau nltate la cota 3m. In perioada 1945-1955 lucrrile la biseric s-au oprit datorit prigoanei comuniste creia i-a czut prad si preotul Nerva. Acesta a fost arestat (nu i s-au putut pune ctusele pe mini pentru c nu se nchideau) ntemnitat, dar eliberat pentru c nu i s-au putut gsi acuzatii. Din 1955 s-au reluat lucrrile, biserica fiind terminat in 4 noiembrie 1973 a fost sfintita noua catedrala cu hramul Sfinti Apostoli Petru si Pavel. Constructia este facut din cramid cu zidurile de peste 1 m grosime, stilul de constructie fiind cel de "cruce cereasc". Biserica are sapte turle, dou n fat cu o nltime de 47 m,

84

1 Biserica 1653 9 "Sf. Arhangh eli" 2 Biserica 1792 0 Ortodox a

Sat Ruda, comuna Ghelari Sat Ilia, comuna 11 ia

cel mai impuntor fiind cel din mijlocul bisericii-cupol Materialele se aduceau cu trenul pn la baza dealului pe care este asezat Ghelarul, iar de acolo cu carul cu boi. Alteori se trgeau cu un plan nclinat, erau transportate din nou cu trenul prin galeriile de min, apoi cu un funicular (construit special) pn aproape de biseric, apoi cu cruta pn la locul constructiei, aceasta pentru c singura cale de comunicatie cu Hunedoara (aflat la 18 km) era cel mentionat. lista monumentelor istorice, cod HD-II-m-A-03437

2 Biserica 1 de lemn din Bacea/h ramul Sfintii Arhangh eli Mihail si Gavril" 2 Biserica 2 din lemn" Cuvioas a Paraschi va" 2 Biserica 3 de lemn Sfantul Dumitru
5)

1678

Sat Bacea, comuna Ilia

construita in 1792, dupa cum arata pisania bisericii "cu cheltuiala orasului lucrator. Daca este analizata cu atentie pisania bisericii ortodoxe, se intelege cat de mare a fost presiunea calvinista si se va ajunge la concluzia ca actuala biserica ortodoxa a fost zidita pe locul a doua biserici de lemn, una veche, confiscata si trecuta in legea calvina si una romaneasca, construita ceva mai tarziu pentru romanii ortodocsi. Lemnul acestei biserici se afla astazi in satul Bacea si se mai poate citi pe unele bucati:"aceasta biserica s-a ridicat in vremea Mariei sale, Mihai Apafi, Craiul Ardealului laanul 16...". Inscriptia de consacrare se poate citi pe portalul de intrare, salvat n interiorul naosului: Fcutusau aciast beseareac n zilelia lui Apahi Mihaiu craiul din Ardealiu, i[u]l[ie] 4 1678". Inscriptia dateaz constructia n anul 1678, n zilele lui Mihai Apafi, principele Transilvaniei.

ntre 16501700

Sat Braznic, comuna Ilia, judet Hunedoara

Figureaz pe lista monumentelor istorice, cod HD-II-m-A03271.

sec. al Sat Bretea XVII Muresana, (1653 comuna Ilia, ) judet Hunedoara

Una din bisericile de lemn salvate de la disparitie este cea din satul Bretea Muresan, comuna Ilia, biseric ce poart hramul Sfntului Dumitru. Biserica este nscris n Lista Monumentelor Istorice 2004 avnd Codul HD-II-m-A-03272. Biserica de lemn din cimitirul satului hunedorean Bretea Muresan face parte din categoria "bisericilor cltoare", pe actualul loc fiind postat doar din anul 1914, cnd a fost achizitionat de steni. O inscriptie pe clopotul original, aflat acum n clopotnita bisericii noi, dezvluie faptul c a fost
85

86

construit n anul 1665, prin prtile Bradului, unde a si servit mult vreme ca lcas de cult. Din pcate cu noul domiciliu, biserica a primit si o alt "identitate" arhitectonic. Astfel a fost mrit pronaosul, s-a schimbat intrarea principal din fatada sudic pe cea nordic, afectndu-se calitativ detaliile de mare art ale constructiei originale. Mai mult "martelarea" bisericii a fost desvrsit, ntre anii 1965-1969, cu prilejul lucrrilor de "restaurare" neinspirate, care au redus nltimea turnuluiclopotnit cu 3 m, au modificat sectiunea transversal, biserica a fost "urcat" pe o fundatie de beton, cptnd n final imaginea bisericii tip nav. Din fericire, s-au luat msuri nu doar pentru consolidarea edificiului de lemn, ci si pentru revenirea la forma original. Lucrrile de renovare au fost terminate n anul 2000. Figureaz pe noua list a monumentelor istorice, cod HDII-m-A-03272. Biserica de lemn Sfntul Nicolae
55

la ncep utul sec. XVII

Sat Dumbravita, comuna Ilia, judet Hunedoara

Biserica cu hramul Sfntul Nicolae" se afl pe un deal izolat la o anumit deprtare de ulitele satului, traditia oral sustinnd c n vechime vatra Dumbrvitei se afla pe lng biseric (Satul fiind atestat documentar la anul 1453). Peretii edificiului, asezati pe o fundatie rudimentar, format din cteva lespezi de piatr brut, descriu forma dreptunghiular, cu capetele de est si vest poligonale, cu 3 laturi, n prelungirea navei. Dimensiunile monumentului sunt modeste, peretii fiind realizati din brne de stejar prinse n coad de rndunic si mdulari". Deasupra pronaosului se ridic o clopotnit scund, construit din scndur, cu un mic foisor simplu, terminat cu un coif cu baza circular, aproape conic, nvelit n sit. Acoperisul, de 2 ori mai nalt dect peretii lcasului si cu pante repezi, este nvelit cu sit. Pisania de deasupra usii consemneaz faptul c In zilele cinstitului de Dumnezeu iubit mpratul Iosif s-au zugrvit aceast sfnt biseric, 1763. " Pictura apartine crturarului polivalent, zugrav si copist Ioan sau Urean cel Tnar, cel care a realizat si impresionantul ansamblu iconografic de la Valea Lung. Biserica. Figureaz pe lista nou a monumentelor istorice, cod LMI 2004 HD-II-m-A-03313.

2 Biserica 4 Pogora rea Sf.Duh" 2 Biserica 5 (fosta reformat a) Cuvioa sa Paraschi va"

Secol ulal XVIII lea Secol ulal XIXlea

Sat Ponor, Figureaz pe lista monumentelor istorice, cod HD-II-mcomuna Pui, B-03415. judet Hunedoara Sat lista monumentelor istorice, cod HD-II-m-B-03298. Clopotiva, comuna Rau de Mori, judet Hunedoara

87

88

2 Biserica 6 "Sf. Ioan Botezt orul" 2 Bisericil 7 e "Pogor rea Sf. Duh"(an samblu) 2 Biserica 8 "Pogor rea Sf. Duh" 2 Biserica 9 "nlare a Domnul ui" 3 Biserica 0 "Pogor rea Sf. Duh" Biserica ortodox a Teliucu Sf.Mar e Mucenic Gheorgh e"

1763

Sat lista monumentelor istorice, cod HD-II-m-A-03299. Clopotiva, comuna Rau de Mori, judet Hunedoara Sat Ostrov, lista monumentelor istorice, cod HD-II-a-A-03400. comuna Rau de Mori, judet Hunedoara Sat Ostrov, lista monumentelor istorice, cod HD-II-m-A-03400.01. comuna Rau de Mori, judet Hunedoara lista monumentelor istorice, cod HD-II-m-B-03370.

Secol ulal XIVlea Secol ulal XIVlea 1786

Sat Nucsoara, comuna Salasu de Sus, judet Hunedoara Secol Sat Paros, ul comuna alXV- Salasu de lea Sus, judet Hunedoara Sec Sat Teliucu XVInferior, recon comuna struita Teliucu in Inferior, 1919, judet sfintit Hunedoara a in 1929

lista monumentelor istorice, cod HD-II-m-A-03401.

A existat o biserica ortodox aici nc din sec. XV, asemntoare ca arhitectur cu celelalte biserici de pe valea Cernei. n anul 1918, cnd preotul Gheorghe Turceanu a fost numit preot paroh al acestei biserici, aceasta era mic i ubrezit, nemaifacnd fa numarului mare de credincioi. Fondul de edificare al parohiei era doar de 10000 de coroane. Pentru a mri acest fond, printele Turceanu, avnd aprobarea Ocolului Silvic Hunedoara, reuete, n 1918, s vnd un parchet de lemne din pdurea satului lui Macrea Nicolae din Hunedoara, cu suma de 158000 de coroane. Cu aceast sum, n primvara anului 1919 i procur materialele necesare pentru construcia noii biserici. Cu ocazia demolrii bisericii i extinderii ei spre rsrit i n exterior( cu excepia turnului vechi, care n-a fost demolat, ci doar i s-au adus modificri), au fost descoperite osemintele mai multor persoane, iar n imediata apropiere de ua lateral a bisericii s-au gsit ntr-un cavou osemintele unei femei nobile, buci de catifea i un inel de aur. Se crede c aceste oseminte ar fi fost ale Elisabetei Mrgineanu, mama lui Iancu de Hunedoara, cstorit cu Voicu Cneazul.
89

90

3 Biserica 1 de lemn Adorm irea Maicii Domnul ui"

1765

3 Biserica 2 de lemn din Runcu Mare 3 Biserica 3 de lemn Sf.Nic olae" 3 Biserica 4 cnezilor Cndea

3 Biserica 5 de lemn Pogara rea Sf. Duh" Biserica de lemn "Cuvioa sa

Biserica de lemn, monument istoric, se numr printre putinele exemplare hunedorene semnalate n bibliografia de specialitate. Drept moment al existentei sale se poate lua anul 1765, aflat pe clopotul cel mic, vreme creia i corespunde si grafia pisaniei de pictur, ea nlocuind, n acel deceniu al VII-lea, btrna ctitorie, semnalat de conscriptiile anterioare. Iconografia prezent n biseric reprezint scene din ciclul hristologic, asternute pe registrul de la nasterea boltii, separate prin benzi colorate. Pe latura de sud: "S-au rugat Hristos n grdina cu hiclenie", "Pilat si-au spalat minile de snge nevinovat", "Au adus pre Isus naintea arhiereilor". Pe latura de nord: "Punerea cununii de spini", "Ducnd Crucea la Golgota, lui Hristos", "Invierea lui Hristos". Aparent far legatur, dar de fapt doveditoare a relatiior dintre comunittile stesti, vom altura prezentei aceluiasi zugrav la Poieni si Lpugiu, o alta prezent, din aceeasi vreme si anume pe aceea a lpugienilor la morile din Crivina, prezente grefate pe un fundal comun istoric, politic, economic, social. list a monumentelor istorice, cod HD-II-mA-03356. Secol Sat Runcu Ridicat n 1887, rectitorire a unui lcas din sec. XVI-XVII. E ulal Mare, construit din brne masive de lemn, absida altarului XIX- comuna nedecrosat, poligonal, cu cinci laturi. Turn clopotnit scund, lea Lelese, acoperit cu tabl. Biserica nu este pictat. In ciuda vechimii (1887 judet sale si a miestriei lucrului n lemn biserica nu se afl pe ) Hunedoara noua list a monumentelor istorice. Secol Sat Almasu Figureaz pe lista monumentelor istorice, cod HD-II-m-Bulal Mic,Comun a 03237 XVIII - Pestisu lea Micjudet Hunedoara Secol Sat SuseniFigureaz pe lista monumentelor istorice, cod HD-II-mulal pe malul A-03460 XIV- stng al lea Ruorului, la marginea satului, comuna Rau de Mori, judet Hunedoara Secol Sat Boia Biserica figureaz pe lista nou a monumentelor istorice, cod ulal Barzii, LMI 2004 HD-II-m-B-03258 . XVIII - comuna lea Veteljudet Hunedoara Secol Sat Figureaz pe lista monumentelor istorice, cod HD-II-mulal Herepeia, B-03338. XVIII - comuna lea Vetel, judet

Sat Lapugiu de Jos, comuna Lapugiu de Josjudet Hunedoara

91

Paraschi va" 3 Biserica 6 de lemn din Runcu Mic/ hramul "Pogora rea Sfantulu i Duh" 3 Biserica 7 de lemn din VetelVulcez/ hramul Sf. Cuvioas a Paraschi va" 3 Biserica 8 Sf. Nicolae
55

Hunedoara

Secol ulal XVIII -lea (1720


)

Sat Runcu Mic, comuna Veteljudet Hunedoara

Construit din brne masive de lemn, absida altarului nedecrosat, poligonal, cu trei laturi. Turn clopotnit scund, acoperit cu tigl. In ciuda vechimii sale si a miestriei lucrului n lemn biserica nu se afl pe noua list a monumentelor istorice.

Secol Sat Vulcez, ulal comuna XVIII Vetel, judet -lea Hunedoara (1790
)

Figureaz pe lista monumentelor istorice, cod HD-II-m-B03474.

Cca 1400 Secol ulal XVIII -lea (1762


)

3 Biserica 9 de lemn Dumini ca tuturor sfintilor


55

Sat Lesnic, comuna Vetel, judet Hunedoara Sat Muncelu Mare, comuna Vetel, judet Hunedoara

Figureaz pe lista monumentelor istorice, cod HD-II-mA-03359. Biserica figureaz pe lista nou a monumentelor istorice, cod LMI 2004 HD-II-m-A-03367.

4 Biserica 0 de lemn Cuvioa sa Paraschi va" 4 Biserica 1 Reforma ta 4 Biserica 2 parohial a reformat a

Secol ul XIX (1869


)

Sat In ciuda vechimii sale si a miestriei lucrului n lemn Muncelu biserica nu se afl pe noua list a monumentelor istorice. Mic, comuna Vetel, judet Hunedoara Sat Mintia, comuna Vetel, judet Hunedoara Sat Rau Alb, comuna Salasu de Sus, judet
Hunedoara

Secol ulal XVIlea Secol ele XVXVI

Biserica figureaz pe lista nou a monumentelor istorice, cod LMI 2004 HD-II-m-A-03365. Biserica figureaz pe lista nou a monumentelor istorice, cod LMI 2004 HD-II-m-A-03427.

92

93

Biserica "Sf.Ata nasie si Chiril"

Biserica "Sf. Gheorgh

sec. XVXVI, cu transf . sec. XIX sec. XIV

Sat Salasu de Sus, comuna Salasu de Sus, judet Hunedoara Sat Sanpetru, comuna Santamaria Orleajudet Hunedoara Sat SantamarieOrlea, comuna Santamaria Orlea, judet Hunedoara Sat Valari, comuna Toplita, judet Hunedoara

Biserica figureaz pe lista nou a monumentelor istorice, cod LMI 2004 HD-II-m-A-03442.

Biserica figureaz pe lista nou a monumentelor istorice, cod LMI 2004 HD-II-m-A-03444.

Biserica reformat a (Biseric a Cnezilor Candea) Biserica de lemn Sf Nicolae

sf. sec. XIII nc. sec. XV sec XVII

Biserica figureaz pe lista nou a monumentelor istorice, cod LMI 2004 HD-II-m-A-03445

Tehnica de constructie, cu stlpi prinsi n tlpi si grinzi de stejar si cu fundtur din scnduri de brad btut pe interior. Aceast mic biseric de tar este un relict n arhitectura de lemn sacral, unica de acest fel cunoscut pn n prezent n tar. O biseric asemntoare a existat n satul vecin Toplita pn n 1932 si alta n satul Hsdat pn n 1938, amndou nlocuite de biserici de zid. Biserica nu mai este folosit de parohie din 1936, de cnd s-a sfintit biserica de zid, si din acest motiv a czut n paragin. Ploile trec prin acoperisul subred, iar o ciuperc xilofag s-a ntins pe lng tlpile longitudinale n nav. Aceste probleme cer interventii de conservare urgente. Unicitatea si valoarea acestui lcas de cult motiveaz salvarea lui. Biserica este nscris pe vechea list a monumentelor istorice prin HCM 1160/1955, poz. 1439, si pe noua list, din iulie 2000, sub codul HD-II-m-A-03472. Despre biserica de lemn din Vlari Ioana Cristache-Panait a scris c este cea mai btrn si cea mai deosebit din zona Pdurenilor, datnd-o din secolul al XVI-lea, odat cu primele mentionri scrise ale asezrii, datorit caracterului arhaic al tehnicii de constructie. Pe lista monumentelor istorice biserica de lemn Sf. Nicolae din Vlari apare datat din secolul 17. Traditia oral sustine c biserica a fost adus cu mai bine de dou secole n urm din Poiana Rchitelii, unde a fost folosit timp de un secol. anul 1733 scrijelit pe peretele vestic, n tinda femeilor, care antedateaz constructia. Anul 1736 este zgriat pe peretele nord-estic al altarului. Pe acelasi perete este scris anul 1812 cu crbune. Tot cu crbune a fost scris anul 1830 pe peretele exterior vestic. Pe peretii interiori se pot identifica mai multe
94

95

nsemnri si desene interesante, zgriate sau scrise cu crbune. Printre ele apare, pe peretele vestic n tinda femeilor, numele Lupu" avnd deasupra sa un semn de identitate format din cercuri concentrice. Nu departe apar, usor zgriati, serpi-balauri, scosi, parc, din mitologia dacilor. 4 Biserica 7 ortodox a 4 Biserica 8 romanocatolica 1807 Rusca Montana Sat Rusca Montana, comuna Rusca Montana, judet CarasSeverin Sat Suseni, comuna Densus Cod CS-II-m-B-11191 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Caras-Severin

4 Manasti 9 rea Colf'Du minica Tuturor Sfintilor


55

Incep utul secol ului al XIVlea(13 001315)

Biserica funcioneaz ca schit cu obte de clugri.". Inc de la nceput, biserica a fost ortodox. Exist o legend: a ctitorului lcaului de cult. Se spune c acesta a fost ngropat n biserica mnstirii si c osemintele sale sunt sfinte.

CASTRE 1 Castrul roman de pmnt 1 Epoca Sat Baruroma Inaltimea na Comarnicel ", comuna Barujudet Hunedoara 2 Castrul Epoca Sat Baruroman roma Inaltimea de na Comarnicel pmnt ", acces pe 2 Valea Streiului, comuna Barujudet Hunedoara 3 Fortifica Teiu - in tii vechi locul numit de pamant Costa Bisericii Cod HD-I-m-B-03154.01 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

- din pmnt cu dubl incint 300 x 195 m cu valuri, anuri, icane n faa porilor ( sit arheologic ); - Cod HD-I-m-B-03154.02 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

96

4 Castru roman

Epoca Sat Banitaroma Platoul n Jigorul Mare,Comu na Banita,


Judet Hunedoara

Cod HD-I-s-A-03157din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

97

5 Castrul Roman Micia

Sat Vetel-La 3 Castrul de la Micia a fost un castru auxiliar, costruit din km NV malul piatra. Unitti prezente: Ala I Hispanorum Campagonum' stng Cohorta a Il-a Flavia Commagenorum sagittaria' Numerus alMureului , Maurorum Micensium Unitate administrativ: Dacia comuna Vetel, Apulensis. A avut legturi directe cu castrele Cigmu si Hunedoara. Cod HD-I-m-A-03214.02 din Lista Monumentelor Istorice 2004 ASEZARI/AMFITEATRE/CASTELE/CETATI/COLONH/FORTIFICATII/SITURI ARHEOLOGICE/TERME/NECROPOLE/RUINE 1 Aezare Epoca Sat Cod HD-I-s-A-03164 din Lista Monumentelor Istorice 2004, roma Breazova, Judeul Hunedoara. n comuna Sarmizegetu sa, 2 Aezare Epoca Sat Nandru- Cod HD-I-m-A-03201.01 din Lista Monumentelor Istorice medie Pestera 2004, Judeul Hunedoara. val Curata si Pestera Spurcata, comuna Pestisu Mic, 3 Aezare Neolit Sat Nandru- Cod HD-I-m-A-03201.02 din Lista Monumentelor Istorice ic Pestera 2004, Judeul Hunedoara. Curata si Pestera Spurcata, comuna Pestisu Mic, 4 Aezare Paleol Sat Nandru- Cod HD-I-m-A-03201.03 din Lista Monumentelor Istorice itic Pestera 2004, Judeul Hunedoara. Curata si Pestera Spurcata, comuna Pestisu Mic, judet Hunedoara 5 Aezare Neolit Sat Ohaba Cod HD-I-m-A-03202.01 din Lista Monumentelor Istorice ic Ponor-punct 2004, Judeul Hunedoara. Pestera Bordu Mare, comuna Pui,

Secol ele IIIV; Epoca Roma na

98

6 Aezare

Paleol itic

Sat Ohaba Cod HD-I-m-A-03202.02 din Lista Monumentelor Istorice Ponor-punct 2004, Judeul Hunedoara. Pestera Bordu Mare, comuna Pui

99

7 Aezare

8 Aezare fortificat

9 Aezare fortificat

Secol eleVVI Epoca postro mana sec. I a. Chr. Ip. Chr. Laten e Hallst att

Sat Vetel-la 1 Cod HD-I-s-A-03215 din Lista Monumentelor Istorice 2004, km N de Judeul Hunedoara. localitate, comuna Vetel Sat Bretea MuresanaMagura", comuna Ilia, Cod HD-I-s-B-03165din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

1 Asezare 0 urbana

1 Vila 1 rustica

1 Vila 2 rustica

1 Vila 3 rustica

Sat SubcetatePetris, comuna SantamarieOrlea sec. II Sat Vetel-IV La 3 km NV Epoca de roma localitate, n pe malul stng al Mureului, comuna Vetel Secol Sat Cinciselell - Cerna- "La III Popeasca", la 1 km S de Localitate, comuna Teliucu Inferior, judet Hunedoara Secol Sat elell - SantamarieIII OrleaGrindanu, comuna SantamarieOrlea Secol Sat Valea elell Lupului,

Cod HD-I-s-B-03210 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-I-m-A-03214.01 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-I-s-B-03173 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-I-m-A-03207.01 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-I-s-B-03212 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judetul Hunedoara.

100

Amfitea tru

-III Secol ele IIIV Epoca Roma na Secol ulal XVlea

comuna Baru Sat Vetel-La 3 km NV,pe malul stng alMureului , comuna Vetel Sat Ilia, comuna Ilia,

Castelul de la Ilia Turnul cu bufnite"

Sat Ilia, comuna Ilia, judet Hunedoara

Castelul Rappap ort

1878

Sat Mintia -strada Matei

Ansamb lul Secol ele


101

renasce ntista in care s-a nascut in 1580 Gabriel Bethle n, viitorul princip e al Transil vaniei (16131629). Acest castel In era secolul centrul al XVunui lea vast Stefan Bathory, domeni u regele Poloniei, feudal care a construit cuprind ea aici un castel de satele: inspirati Bretea Muresa e

Cod HD-I-mA-03214 .03 din Lista Monum entelor Istorice 2004, Judeul Hunedo ara.

na, Bacea, Sacamas, Certej, Cuies, Gothatea, Vorta, Visca, Bagara (Valea Poienii). Ca monument de arhitectura, castelul de la Ilia, reprezinta o faza mai veche a arhitecturii renascentiste din Transilvania, continand mai putine influente ale stilului baroc. Astazi acest castel mai pot fi vazut in curtea spitalului

din Ilia . Legenda spune ca acest castel a avut numeroase tunele care il legau de castelul de la Hunedoara, de cetatea de la Deva, de castelul de la Zam sau care ieseau in munti. Este posibil sa existe ramificatii ale acestor tunele spre tara Hategului, spre curtea bisericii din Sacamas sau spre cimitirul din Ilia. Aceste tunele care treceau pe sub Mures au fost folosite dupa cat se pare si de baronul Nopcea din Zam, care ziua era subprefect al comitatului Hunedoarei iar noaptea, talhar la drumul mare. Se banuieste ca o parte in bijuteriile si aurul familiilor Bethlen si Nopcea sunt ascunse in aceste tunele. Se pot observa inca in castel usile trainice, dar din pacate istoricul castelului poate fi reconstituit mai mult pe seama traditiei locale sau prin recuperarea unei parti a pretioasei biblioteci care cuprindea carti aduse din Italia, Polonia si Ungaria sau scrise de notarii Cancelariei voievodale a Transilvaniei. Actualul proprietar al castelului din Ilia continua aceasta traditie prin uitare si tacere sustinute parca si de sobrietatea si simplitatea sa arhitectonica. In prezent la U.N.E.S.C.O., castelul de la Iia este cunoscut sub numele de "turnul cu bufnite". In anul 1878 traia la Ilia o familie de evrei foarte bogati care siau construit un castel situat pe strada Traian, o cafenea, un restaurant si o popicarie langa actuala Casa de Cultura. Castelul a fost declarat monument istoric inca din secolul al XlX-lea. Astazi este renovat si apartine unei societati de turism romanoitaliana. Este amenajat in stilul Ludovic al XlV-lea fiind extrem de frumos. Putini stiu ca in Ilia a fost o comunitate de evrei a carei existenta se poate dovedi prin prezenta castelului, a cimitirului si a unor inscriptii pe cladirile vechi. Cod HD-II-a-A-03366 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judetul Hunedoara.

102

castelul ui Gyulay Ferencz 1 Castelul 7 Gyulay Ferencz

XVII -XX

Corvin nr.34B, comuna Ilia, judet Hunedoara Sat Mintia - Cod HD-II-m-A-03366.01 din Lista Monumentelor Istorice 1642 strada Matei 2004, Judeul Hunedoara. modif Corvin nr. icari 34B, comuna in Ilia, judet 1834 Hunedoara Sec. Sat Paclisa, XVIII comuna modif Totesti can
>

1 Castelul 8 Poganyansambl u

Cod HD-II-a-A-03402 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

1 Castelul 9 Pogany 2 Castelul 0 Nopcsaansambl u 2 Castelul 1 contelui Nopcsa Castelul Kendeff yansambl u 2 Castelul 2 Kendeff y

adug ri de sec. XIX Secol ulal XVIII -lea Secol ulal XIXlea Secol ulal XIXlea

Sat Paclisa, comuna Totesti, Sat Sacel, comuna SantamarieOrlea Sat Sacel, comuna SantamarieOrlea Sat Santamaria Orlea, comuna Santamaria Orlea Sat Santamaria Orlea, comuna Santamaria Orlea Sat

Cod HD-II-m-A-03402.01 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara. Cod HD-II-a-B-03439 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judetul Hunedoara. Cod HD-II-m-B-03439.01 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara. Cod HD-II-a-A-03446 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judetul Hunedoara.

Cod HD-II-m-A-03446.01 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

2 Castelul

Cod HD-II-m-A-03446.02din Lista Monumentelor Istorice


103

3 Kendeff y-anexe

Santamaria Orlea, comuna

2004, Judeul Hunedoara.

104

Santamaria Orlea 2 Cetatea Secol ul Sat Banita4 dacic de II "Dealul la Bnia a. Bolii", Chr. - comuna sec. I Banita, P-Chr. Epoca dacic 2 Cetatea 5 Bnia SecII Chr. sec. I p Chr. Epoca dacic Sec xiv Sat Banita"Dealul Bolii", comuna Banita,

Cod HD-I-s-B-03156 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-I-m-A-03156.02 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

2 Cetatea 6 Rachito va

Sat Cod HD-II-m-A-03424 din Lista Monumentelor Istorice Rachitova-la 2004, Judeul Hunedoara. 500 m S de sat, comuna Rachitova Cod HD-II-a-A-03363din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

2 Cetatea 7 Mliet i

Secol ulal XIVlea

2 Cetatea 8 regal a Haegul ui

2 Cetatea 9 cnezial a Cndeti lor (Cetatea de Col)

Sat Malaiesti nr. 69, comuna Salasu de Sus Secol Sat ele SubcetateXIII- Varful XV Dealului Orlea, comuna Santamaria Orlea Secol Sat Suseni, ulal comuna Rau XV-lea de Mori,

Cod HD-II-a-A-03455 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

A fost sursa de inspiraie a romanului "Castelul din Carpai" scris de Jules Vernes. Se pare c autorul nsui a fost cndva oaspete la hanul de la poalele stncilor unde se ridica fortificaia. Iar povestea de dragoste pe care a trit-o cu domnia cetii 1-a inspirat s scrie romanul. Fortificaia a fost ridicat ntr-un loc strategic. De aici nobilul putea supraveghea drumul pe care urcau i coborau turmele de oi din muni. i totodat avea aici un loc sigur unde i pstra bunurile i se retrgea cu familia n caz de pericol.Cod HD-II-a-A-03458 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

105

3 Curtea 0 nobiliar aa Candesti lor

sec. XVXVI, transf sec. XVII XIX sec. XVXVII Secol ele XVXVII Secol elell -III

Sat Rau de Mori, comuna Rau de Mori

Cod HD-II-a-A-03428 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

3 Curia 1 Cndeti lor 3 Curtea 2 cnezilor Candres

3 Colonia 3 Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmize getusa 3 Fortifica 4 tie roman

Sat Rau de Mori, comuna Rau de Mori Sat Salasu de Susnr.327, comuna Salasu de Sus Sat Sarmizegetu sa-, comuna Sarmizegetu sa

Cod HD-II-m-A-03428.01 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara. Cod HD-II-a-A-03441 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

In inima oraului se intersectau cele doua drumuri principale (cardo maximus orientat nord-sud i decumanus maximus orientat est-vest). Populaia lui se putea ridica la 25.000 30.000 de oameni. Cod HD-I-s-A-03205 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara. Cod HD-I-s-B-03155din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

3 Fortific 5 atie

3 Fortifica 6 tie

3 Fortifica 7 ie medieva l

Epoca Sat BaruRoma "La na Fntn" (MLa Gruior"), comuna Barujudet Hunedoara Epoca Sat Banitamedie "Dealul val Bolii", timpu comuna rie Banita, Epoca Sat dacic Breazova Dealul Tapae, comuna Sarmizegetu sa Epoca Sat medie Breazova vala Dealul Tapae,

Cod HD-I-m-A-03156.01 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-I-m-A-03163.01 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-I-m-A-03163.02 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

106

107

3 Situl 8 arheolog ic de la Baru, punct Inaltim ea Comarni cel" 3 Situl 9 arheolog ic de la Nandru

comuna Sarmizegetu sa Epoca Sat BaruCod HD-I-s-B-03154 din Lista Monumentelor Istorice 2004, roma Inaltimea Judeul Hunedoara. na Comarnicel ", comuna Baru

4 Situl 0 arheolog ic de la Ohaba Ponor, punct "Petera Bordu Mare" 4 Situl Secol 1 arheolog elell ic de la III Sntm rie Orlea, punct "Grinda nu" 4 Situl 2 arheolog ic de la MiciaVeel

Sat NandruPestera Curata si Pestera Spurcata, comuna Pestisu Mic Sat Ohaba Ponor-punct Pestera Bordu Mare, comuna Pui, judetul Hunedoara Sat SantamarieOrleaGrindanu, comuna SantamarieOrlea, judet Hunedoara Sat VetelLa 3 km NV de localitate, pe malul stng al Mureului, comuna Vetel, judet Hunedoara Sat Santamarie-

Cod HD-I-s-A-03201 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-I-s-A-03202 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-I-s-B-03207 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-I-s-A-03214 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

4 Terme 3

Secol elell

Cod HD-I-m-A-03207.02 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.


108

109

OrleaGrindanu, comuna SantamarieOrleajudet Hunedoara 4 Necropo la Secol Sat Vetelele II- La 3 km NV 4 IV de Epoca localitate, roma pe na malul stng al Mureului, comuna Vetel, judet Hunedoara 4 Necropo sec. II - Sat CincisIII Cerna- "La 5 l tumular elin", la Nde punctul Popeasca, comuna Teliucu Inferior, judet Hunedoara 4 Ruinele Secol Sat Ciopeia, 6 Podului ele II- comuna Roman III SantamarieOrlea 4 Turn de 1528 Sat Crivadia- Pe 7 cetate(ru ina) partea stng a D.N. 66, spre Petroani, comuna Baniata, 4 Zid 8 incinta Secol ulal XIVlea sec. XVXVII Sat Malaiesti nr.69, comuna Salasu de Sus Sat Rau de Mori, comuna Rau

-III

Cod HD-I-m-A-03214.04 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-I-s-B-03174 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-II-m-B-03293 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara. Cod HD-II-m-A-03304 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-II-m-A-03363.02 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

4 Zid de 9 incint

Cod HD-II-m-A-03363.02 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

110

de Mori 5 Donjon( 0 turn cetate) Secol ulal XIVlea Secol ulal XVlea Secol ele XVXVII Secol ele XVXVII Secol ele XVXVII Sat Malaiesti nr.69, comuna Salasu de Sus Sat Rachitovala 300 m de cetate, comuna Rachitova, Sat Salasu de Sus-nr 327, comuna Salasu de Sus Sat Salasu de Sus-nr 327, comuna Salasu de Sus Sat Salasu de Sus-nr 327, comuna Salasu de Sus Sat Subcetate, comuna Santamaria Orlea Sat Suseni, comuna Rau de Mori Sat Suseni, comuna Rau de Mori Sat Suseni, comuna Rau de Mori Cod HD-II-m-A-03363.01din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

5 Biserica 1 Romane asca

Cod HD-II-m-A-03428.03 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

5 Casa 2 cneazial (ruine)

Cod HD-II-m-A-03441.01 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

5 Paraclis 3

Cod HD-II-m-A-03441.02 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

5 Fortifica 4 ie (zid incint, cu patru turnuri la coluri) 5 Vechea 5 biseric ortodox (ruina)

Cod HD-II-m-A-03441.03 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Secol ulal XVIIlea

Cod HD-II-m-A-03456 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara

5 Incint Secol 6 fortificat ulal (ruine) XVlea 5 TurnSecol 7 locuint ulal (ruine) XVlea 5 Curtea Secol 8 nobiliar ulal a XVCndeti lea lor

Cod HD-II-m-A-03458.01 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara Cod HD-II-m-A-03458.02 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara

Cod HD-II-a-A-03459 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judetul Hunedoara

111

112

113

(ruine) CASE CU ARHITECTURA TRADITIONALA/CASE MEMORIALE /MUZEE 5 Ansamb Secol Sat Bunila - Cod HD-II-a-B-03278 din Lista Monumentelor Istorice 2004, 9 lul rural ulal Intre nr. 24- Judeul Hunedoara. Bunila XX28, 60-76, comuna lea Bunila 6 Ansamb Secol Sat Cod HD-II-a-B-03302 din Lista Monumentelor Istorice 2004, 0 lul rural ulal Clopotiva Judetul Hunedoara. Clopotiv XXIntre nr. 39a lea 182-, comuna Rau de Mori 6 Ansamb Secol Sat DobraCod HD-II-a-B-03308 din Lista Monumentelor Istorice 2004, 1 lul rural ulal intreaga Judeul Hunedoara. Dobra XXlocalitate, lea comuna Dobra 6 Ansamb Secol Sat IliaCod HD-II-a-B-03351din Lista Monumentelor Istorice 2004, 2 lul rural ele strzile: Judetul Hunedoara. din zona XVIII tefan cel centrala -XIX Mare, satului Traian, Libertii, comuna Ilia 6 Ansamb sf. Sat PuiCod HD-II-a-B-03418 din Lista Monumentelor Istorice 2004, 3 lul rural sec. Zona de SE Judeul Hunedoara. Pui XIX- a localitii, nc. cu str. sec. Morilor (pn XX la nr. 31) i Republicii (pn la nr. 75), comuna Pui 6 Cas de 4 lemn Grunita n Ioan 6 Cas de 5 lemn Grunia n Arsenie 6 Cas de 6 lemn Nandra Sofia 6 Cas de Secol ulal XXlea Secol ulal XXlea Secol ulal XXlea Secol Sat Bunila, comuna Bunila, Sat Bunila, comuna Bunila Sat Bunila, comuna Bunila Sat Cod HD-II-m-B-03275 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara. Cod HD-II-m-B-03276 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-II-m-B-03277din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-II-m-B-03300 din Lista Monumentelor Istorice

114

115

7 lemn Dumbra vIoan 6 Cas de 8 lemn Tomoni Borcan 6 Cas 9 7 Cas 0 7 Fosta 1 Pretura

ulal
XXlea Secol ulal XXlea Secol ulal XVIII -lea Secol ulal XVIII -lea Secol ulal XIXlea Secol ulal XVIIlea Secol ulal XIXlea 1945

Clopotiva, comuna Rau de Mori Sat Clopotiva, comuna Rau de Mori Sat Puinr.70-72, comuna Pui

2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-II-m-B-03301 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara. Cod HD-II-m-B-03419 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Sat PuiCod HD-II-m-B-03420 din Lista Monumentelor Istorice nr.73, comuna 2004, Judeul Hunedoara. Pui, Sat DobraStr.Lugojul ui Nr.2, comuna Dobra Sat Iliastr.23 august nr.38, comuna Ilia Sat Nucsoaranr.41, comuna Salasu de Sus Sat Poienita Voinii, comuna Bunila Cod HD-II-m-B-03309 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

7 Casa 2 parohial ortodox 7 Casa 3 parohial ortodox 7 Casa 4 Memori alaDrag an Muntea n

Cod HD-II-m-A-03352din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-II-m-B-03371 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

7 Casa 5 natal Gabriel Bethlen

Secol ulal XVIIlea

Sat Iliastrada Libertatii nr.69,

Muzeul aduna o serie de costume, podoabe si porturi traditionale adunate de pe la oamenii din Tinutul Padurenilor. Acesta a fost amenajat chiar de catre marele rapsod popular Dragan Muntean, n timpul vietii, n propria locuinta. A facut acest lucru pentru ca a vrut din tot sufletul sa promoveze tot ceea ce tine de cultura, traditiile, portul popular al padurenilor. Cladirea care gazduieste acum obiectele muzeului, atrage atentia, la fel ca si toate celelalte locuinte din Tinutul Padurenilor, prin proportiilc ci si prin acoperisul nalt.Imobilul este compus din: cas de locuit Cl, S+P, n suprafat construit la sol de 107 mp si teren aferent n suprafat de 544 mp; Imobilul a fost achizitionat de Centrul judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale Hunedoara, n numele Judetului Hunedoara prin HOTRREA nr.8/2010 a Consiliului Judetean Hunedoara Cod HD-II-m-A-03353 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

116

117

(Bastion ul Rou) MUZEE 7 Muzeul 6 de Arheolo gie Sarmize getusa 7 Muzeul 7 satului Hategan Incep utul secol ului al XX-le

comuna Ilia

Sat Sarmizegetu sa, comuna Sarmizegetu sa Sat Pesteana, comuna Densus Sat Baru, comuna Baru

Cladirea este un fost han. Adaposteste colectii de arheologie: monumente epigrafice si sculpturale, mozaicuri, fragmente de pictura murala, arme, argintarie, bronz, os, ceramica, sticla; numismatica. La Pesteana, ntr-o cas traditional din lemn, unul din localnici, Nenea Antonic, a strns obiecte din lumea veche a satului. n colectia sunt lucruri inedite si mai ales se poate descoperi ingeniozitatea satenilor de a confectiona si de a da intrbuintari practice obiectelor din jur; 0 colectie impresionant de art popular continnd peste 160 de exponate de costume populare din zona Baru, haine femeiesti din diferite regiuni ale trii si multe obiecte folosite n casele trnesti de demult: mobil, unelte vechi, oale s.a.m.d.

7 Muzeul 8 de Arta Popular a Maria Hord Garbea"

ALTE MONUMENTE- Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara 7 Bibliote 9 ca Comuna la 8 Casa 0 (azi sediul CEC) Casa Alexe Breasov ay, azi Direcia pentru Proteci a Copilulu i 8 Capela 1 Candesti lor Secol ulal XIXlea Secol ulal XIXlea Secol ulal XVIII -lea Sat Ilia-strada Cod HD-II-m-B-03354 din Lista Monumentelor Istorice Traian nr.2, 2004, Judeul Hunedoara. comuna Ilia, Sat Ilia-strada Cod HD-II-m-B-03355 din Lista Monumentelor Istorice Traian nr.5, 2004, Judeul Hunedoara. comuna Ilia, Sat Pesteana nr.136, comuna Densus, Cod HD-II-m-B-03403 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Secol Sat Rau de ulal Mori, XV-lea comuna Rau de Mori

Cod HD-II-m-A-03428.02 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

118

8 Parcul 2 Castelul ui Gyulay Ferencz

Secol ulal XIXlea

8 Parcul Secol 3 Castelul ui ulal Pogany XIXlea 8 Parcul Secol 4 Castelul ulal ui Nopcsa XIXlea 8 Parcul Secol Castelul ui ulal 5 Kendeff XIXlea y

Sat Mintiastrada Matei Corvin nr.34B, comuna Vetel Sat Paclisa, comuna Totesti,

Cod HD-II-m-A-03366.02 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Cod HD-II-m-A-03402.02 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara.

Sat Sacel, Cod HD-II-m-B-03439.02 din Lista Monumentelor Istorice comuna 2004, Judeul Hunedoara. SantamariaOrlea Sat Cod HD-II-m-A-03446.03din Lista Monumentelor Istorice Santamaria 2004, Judeul Hunedoara. Orlea, comuna Santamaria Orlea 8 Turn Secol Sat Cod HD-II-m-A-03455.01 din Lista Monumentelor Istorice 6 hexagon ele Subcetate, 2004, Judeul Hunedoara. al XIII- comuna XV Santamaria Orlea 8 Incint Secol Sat Cod HD-II-m-A-03455.02 din Lista Monumentelor Istorice ele Subcetate, 2004, Judeul Hunedoara. 7 din piatr cu XIII- comuna val i an XV Santamaria Orlea 8 Bustul lui Secol Sat Densus, Cod HD-III-m-B-03483 din Lista Monumentelor Istorice 8 Ovid ulXX comuna 2004, Judeul Hunedoara. Densui Densus, anu judet Hunedoara 8 Cruce 1916-1 Sat Ghelari, Cod HD-IV-m-B-03494din Lista Monumentelor Istorice 9 Memori 918 comuna 2004, Judeul Hunedoara. ala Ghelari CARIERE/INTRAF tl SI GALERII DE MINA/FURNALE/CUPTOARE/TOPITORII CARIERE 1 Cariera Epoca Comuna Rusca medie Rusca Montan a vala Montana, Epoca judet CS mode rna Carierel e Epoca Sat roma Ruschita, A fost exploatata

V. Boronean. V. Wollmann crede c exploatarea marmurei de aici ncepe doar n anul 1884.
119

120

R n co us a mu ch E na ita p Ru o sca c Mo a nta m na, e jud di et e CS v al a E p o c a m o d e rn a INT GALERII DE MINA RA RI SI 2 O Mu Cota 780m, cota 740m si riz nce cota 700 m-din putul on lu Muncelu Mic Mi t ul c, La co di mu sl na au Vet A el nt on ia, Ig na ti u M 1 Lel in 9 ese e 1 , de 2

121

3 tal c

Cer iso r, Ru ncu Ma re, So ho dol G Mu Sunt galerii de coasta al nce eri lul ile 4 Br Mi ad c, at co el mu G na al eri ile 5 13 Vet , el 14 , 3, 7, 8, 9, 11 ,1 2 6 M 1 Sat in 9 Bu a 6 nil B 4 a, un co ila mu na Bu nil a,

122

7V 1 ad 9 u 5 D2 ob rii

Sat Va du Do brii co mu na Bu nil a 8 M E Sat Inchisa in anul 1997. in p a o de c a fi m Ru er e sch si di ita, e pl v co u al mu m a na b E Ru p sca o Mo c nta a na, m jud o et d CS e rn a FURNALE 9 F 1 Sat cel mai mare din S-E u 8 Europei in 1813;Furnalul m0 a fost al 6ul ve 1 Go construit n locul unui ch 8 vaj vechi atelier de i 1 die prelucrarea fierului 3; , 8 m km numit Limpetrul Vechi la o Su confluenele rurilor Runc di d- i f ic Ve Ndrab. Furnalul de la at st Govjdia a contribuit la in de construcia
123

1 8 1 5

mu turnului Eifel din Paris, n. Frana. In anii '70 s-a Hu schimbat acoperiul i ned s-a demolat podul ce oar ducea de la buncrele a cu materii prime, la 18 gura furnalului i s-a km dezmembrat cowperul pe de nclzirea aerului dru pentru a fi mutat i m reasamblat la un muzeu i din Bucureti. 10 Cowperul se afl i azi km la Bucureti. In 1990 spe a vrut demolarea tras furnalului i relocarea/ eul reasamblarea lui n mo Germania, s-a renunat cn la idee. iei

124

comuna Ghelari 1 Furnal 0 (ruine) Prima produ ctie de fonta in 1781 Sat Toplitazona morii, comuna Toplita

1 Cuptoar 1 e de reducere a minereu lui de fier

Secol Sat Ghelariele IX- Valea XI Caselor, comuna Ghelari

1 Topitori e Jumat atea 2 secol ului al XIXlea

1 3 1 4

Sat Ruschita-pe valea Laznei la 1 km NV de localitate, comuna Rusca Montana, judet CarasSeverin Rusca Montana, judet CarasSeverin DobraMihaiestiRoscaniBatrana LapusnicRadulestiStancesti

n 1994 un grup de pasionai au efectuat ceva restaurri minore la aspectul furnalului.Cod HD-II-m-A-03322 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara. dateaz din 1787 i consemneaz faptul c n acest an, furnalul, a funcionat 112 schimburi duble de cte 12 ore. In aceast rstimp a prelucrat 27826 mji vieneze i 88 foni, (1563,9 t) de minereu, din care au rezultat 9431 mji de font (528 t). Randamentul era de 33,75 foni font (18,9 kg ), dintro maje de minereu, la producia medie de 84 mji i 33 foni, ( 4,72 t )pe zi. In acel an, furnalul a fost oprit i reparat de dou ori, din acuza uzurii pronunat a vetrei. In 4 octombrie 1780 sunt trimii patru muncitori hunedoreni n Stiria -Austria pentru a nva noile procedee de lucru. Printre acetia se afla i maistrul topitor Zaharia Pascu. In primvara anului 1780, Administraia domeniului Hunedoara ia o serie de msuri n vederea nceperii lucrrilor de construcie a cuptorului nalt (sau s refac, reconstruiasc un nou furnal).Cod HD-II-mA-03468din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara. reprezint un reper n cronologia tehnicilor de obine a fierului; Materialul dintr-un asemenea cuptor a fost transportat la Londra, n anul 1925, unde n cadrul Muzeului tiinei a fost reconstituit acest cuptor. Fenomenul Valea Caselor este totui un tip aparte care are o serie de elemente tradiionale ale vechii metalurgii practicate pe aceste meleaguri, dovad a spiritului inventiv al populaie zonei pdurenilor.Cod HD-I-sB-03188 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Hunedoara. Cod CS-II-m-B-11192 din Lista Monumentelor Istorice 2004, Judeul Caras Severin.

Inchisa in 1967

125

1 5

OhabaBatrana; DobraMihaiestiRoscaniBatrana. LapusnicRadulestiStancesti OhabaBatrana; 1 traseu la Cascada Lolaia, 1 traseu spre Cetatea Malaiesti, 1 traseu spre Cetatea Colt (considerata Castelul din Carpati a lui Jules Verne), 1 traseu la Poiana Narciselor.

1 30trase e 6 turistice inPNR

MONUMENTE INCHINATE EROILOR 1 Monum 7 entul nchinat Eroilor 1 Monum 8 entul nchinat Eroilor 1993 Sat Baru, comuna Baru Sat Valea Lupului, comuna Baru Este asezat n fata primriei Baru n memoria eroilor satelor Baru si Petros, czuti n rzboi sau n revolutie

1989

Este ridicat n biserica din localitate si onoreaz participantii la Marea Adunare National din Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 si eroii czuti n cele dou Rzboaie Mondiale.

Perioada preistorica- In pestera "Bordu Mare", pe teritoriul satului hategan Ohaba-Ponor este atestat una dintre cele mai vechi prezente ale omului n Romnia. Este vorba despre cteva falange datate n paleoliticul mijlociu (cca. 100.000-33.000 .Chr). Tot aici au fost descoperite unelte de cuartit si piese de os prelucrate. O descoperire remarcabil o constituite o vatr de foc din aceeasi perioad. Inventarul gsit n interiorul si n jurul acesteia demonstreaz c o parte de hran era fript. Perioada dacic- La limita vestic a microregiunii se afl Portile de Fier ale Transilvaniei (anticul Tapae), locul unde s-a desfasurat btlia decisiv dintre daci si romani n timpul primului rzboi daco-roman. A fost una dintre cele mai sngeroase btlii din tot sirul de lupte dintre cele dou armate. Pe Columna lui Traian romanii apar ca fiind ajutati de Jupiter. Totodat, este singura scena unde apar soldati romani rniti, iar Traian nsusi si rupe hainele pentru a fi folosite ca fese. Dup victorie, romanii ptrund n zona Hategului si prima campanie a rzboiului din 101-102 se ncheie. De remarcat c doar la Tapae si la Cioclovina-Ponorici au fost descoperite fortificatii dacice liniare, de baraj. Perioada roman Ruine ale capitalei Daciei romane n comuna Sarmizegetusa

126

Dup cucerirea Daciei de ctre romani, acestia au fondat la limita de vest a Microregiunii, pe teritoriul actualei comune Sarmizegetusa, capitala provinciei Dacia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Teritoriul arondat orasului roman acoperea practic aproape toat depresiunea Hategului. Metropola roman a avut ca nucleu castrul Legiunii a IV-a Flavia Felix, stationat aici probabil nc de la sfrsitul primului rzboi daco-roman (102). Perioada medieval- Dup retragerea romana n 271, timp de aproape o mie de ani, nu exist izvoare scrise. Istoricul Radu Popa apreciaz ca alturi de celelalte teritorii romnesti si poate chiar mai mult dect ele, datorit antecedentelor si siturii sale geografice centrale, teritoriul a parcurs principalele etape de dezvoltare istoric a societtii daco-romane si apoi romnesti". Limitele ipotetice ale cnezatului lui Glad indic faptul c acesta ar fi cuprins si acest teritoriu. Prima atestare documentar a teritoriului (n original terra Harszoc), dateaz ns doar din 1247, fiind vorba despre celebra Diplom a Cavalerilor Ioaniti. Unii autori consider c legenda desclecatului" din Transilvania a Trii Romnesti ar avea la baz o mutare peste Carpati a unor familii conductoare din zona de sud a Microregiunii. Un argument n acest sens este faptul c numele Basarab, posibil de origine cuman (dar probabil trac), al fondatorului primei dinastii muntene, se ntlneste frecvent n zona Hategului n secolul al XIII-lea.

Ruinele cetii cneziale de la Mlieti- Momentul 1247 marcheaz nceputul desprinderii teritoriului de voievodatul lui Litovoi si al integrrii sale n Regatul Ungar. Procesul nu decurge pasnic n totalitate. Astfel, n deceniul al VlII-lea al secolului al XHI-lea, un voievod pe nume Litovoi (identic cu cel de la 1247 sau un urmas al su), opune rezistent armat regelui ungar. Voievodul moare iar fratele su, Brbat, cade prizonier, rscumprndu-se ulterior, cu pretul pltii unui tribut ctre coroana ungar. Formaiuni politice romneti n secolele IX - XIII- Cnezatele, formatiuni feudale timpurii, au functionat n teritoriu pn n secolele XIII-XIV, cnd regiunea este integrat administrativ n Regatul Ungariei. Istoricul Radu Popa a identificat 11 mari cnezate", structuri teritoriale asemnate de autor cu cnezatele de vale" maramuresene. Din rndul populatiei microregiunii s-au ridicat, prin catolicizare si maghiarizare, familii aristocratice de prestigiu ale Ungariei si Transilvaniei medievale, cum sunt Kendeffy (Cnde) sau Kenderessy (Cndres).

127

Perioad imperial- fnc de la nceputul secolului al XVIII-lea districtul Hategului, se afirm ca un nucleu al miscrii de emancipare a romnilor din Transilvania. Astfel, a doua diplom a unirii dintre Biserica Ortodox din Ardeal si Biserica Catolic, emis n 1701 prevedea ridicarea de scoli pentru romni la Alba Iulia, si Hateg. Ulterior, n memoriul Supplex Libbellus, naintat n 1740 de Inochentie Micu mprtesei Maria Tereza, se arat c, desi romnii locuiesc districte ntregi, precum Fgras, Chioar, Hateg, ei nu au functionari din snul lor. Tot din perioada imperial dateaz o serie de conace dintre care unele au ajuns de dimensiunile unor castele, cum sunt cel de la Nlat-Vad, sau Scel, ultimul apartinnd celebrei familii nobiliare Nopcsa. Ambele sunt n acest moment ntr-o stare grav de degradare. Conace din aceast perioad mai exist n comuna G-ral Berthelot sau n Pesteana. Castelul Kendeffy din Sntmria-Orlea a primit actuala nfatisare tot n aceast perioad, n 1782. Monumente Cettile si curtile cneziale Turnul din Rchitova- Locuitorii au ctitorit mai multe cetti de-a lungul si de-a latul tinutului. Pn n ziua de astzi s-au pstrat turnul de aprare de la Rchitova, probabil construit de cnezii de Densus si cettile de mici dimensiuni de la Suseni (Cetatea Colt) si Mliesti; prima servind ca refugiul cnezilor din Ru de Mori iar a doua celor din Slasu de Sus. Cetatea de la Mliesti cuprinde un turn asemntor celui de la Rchitova, nconjurat ulterior de un zid de incint cruia i-au fost adugate bastioane de dimensiuni reduse. Cetatea Colt, aflat pe teritoriul satului Suseni, comuna Ru de Mori, s-a format de asemenea n jurul unui turn ptrat, cruia i-au fost adugate un zid de incint, fortificat cu alte turnuri. Cetatea a fost sursa de inspiratie pentru Castelul din Carpati" din romanul omonim al lui Jules Verne. Ruinele unor curti cneziale sunt vizibile la Ru de Mori si la Slasu de Sus. Turnul Bisericii din Densus- De dimensiuni modeste, n fapt doar un turn hexagonal cu latura de 6,2-6,3 metri, a avut n perioada medieval principalul rol militar si politic n teritoriu. Fortificatia este situat la circa patru kilometri de orasul Hateg, pe teritoriul satului Subcetate, din hotarul comunei Sntmrie-Orlea. Astzi este doar o ruin, relativ greu accesibil. Bisericile de zid

Biserica din Ostrov-. Istoricul Radu Popa remarca: Bisericile de zid din zona Hateg reprezint cel
128

mai vechi si mai important grup de monumente medievale romnesti pstrate." De altfel, ilustrul istoric de art Virgil Vtsianu si-a luat doctoratul la Viena sustinnd o lucrare cu tema Vechile biserici de piatr romnesti din judetul Hunedoara.Cel mai vechi grup de biserici hategane este cel constituit din lcasurile datnd din secolele XII-XIII: Biserica din Streisngeorgiu Biserica din Densus Biserica din Pesteana (prima faz) Biserica din Ostrov (prima faz) Biserica din Sntmria-Orlea Biserica din Strei Biserici la fel de valoroase, datate ceva mai trziu, sunt cele din Snpetru, Ru de Mori sau Suseni (Biserica Colt) In Sntmria-Orlea se afl castelul mre, cu parc n jur, al familiei nobile de origine romneasc Cndea-Kendeffy (monument istoric), actualmente hotel turistic;

129

- la marginea acestei localiti se afl o veche biseric aparinnd astzi confesiunii reformate. Cndva, ea a fost ortodox (monument de arhitectur din secolul XIII); - n hotarul satului Ciopeia se afl urmele unor construcii romane, iar n albia Streiului, cele ale unui pod de piatr, vechi, roman; - la Scel, sat de graniceri, se afl un vechi castel boieresc (preventoriu); - la Unciuc un vechi castel i parc nemeesc". In comuna Rusca Montana (CS) exista monumentul realizat din marmur alb de Ruchia, amplasat n parcul Cminului cultural, a fost ridicat iniial pe 23 iulie 1933 n memoria eroilor czui n Primul Rzboi Mondial. Ulterior, pe 5 iunie 1997 i-a fost aplicat o plac de marmor n partea de sus a monumentului, pe care este gravat textul N AMINTIREA EROILOR CZUI PE CMPUL DE LUPT DIN AL DOILEA RZBOI MONDIAL 1939-1945" alturi de numele eroilor.

Monumentul turismului - La poalele Masivul Poiana Ruscai, in zona Vaii Bistrei, pe raza judetului Caras-Severin pe drumul national DN 68, dinspre Caransebes spre Hateg, imediat dupa orasul Otelu-Rosu se afla comuna Voislova. Din centrul acestei comune, un indicator ne semnalizeaza satul Rusca Montana si cariera de marmura de la Ruschita, unde se exploateaza marmura de cea mai buna calitate. Pornind pe drumul comunal, desigur asfaltat, dupa cativa kilometri ajungem la intrarea in satul Rusca Montana. Aici vedem un parculet mic, frumos amenajat, inchis cu un gardulet frumos vopsit si ingrijit, la umbra unor puieti de brad, cu parcare pt. masini si loc de joaca pentru copii. Insa privirea ne este atintita spre un obelisc inalt de aproximativ 2 metri, realizat dintr-o marmura alba de culoarea laptelui, de forma unui turn, asezat pe un piedestal tot din marmura. Acesta este MONUMENTUL TURISMULUI, monument probabil unic in Europa, poate chiar in intreaga lume (mai stim ca exista in Israel un monument "frate" cu cel de la Rusca, un

130

monument dedicat ghizilor din toata lumea), monument dedicat turismului si ridicat din eforturile si contributiile unor oameni deosebiti, oamenii Clubului Turistic Banatean din Caransebes, oameni a caror merite au dus la promovarea turismului. Tot din a lor colaborare au luat nastere statiunile Poiana Marului si Muntele Mic. Monumentul a fost realizat integral din marmura alba de la Ruschita, si initial plasat in locul numit "Sapte Izvoare", pe drumul dintre Ruschita si Vf. Pades (alt. 1374m, cel mai inalt varf din M-tii Poiana Rusca), ridicat in anul 1936 si inaugurat la data de 3 august 1937; a fost mai apoi mutat inanul 1986 laintrarea in satul Rusca Montana, unde se afla si astazi. In anul 1997, cu ocazia implinirii a 60 de ani de la inaugurarea monumentului, Posta Romana a elaborat o serie de timbre si de viniete reprezentand Monumentul. De cativa ani, tot la inceputul lunii august se tine si Sarbatoarea Monumentului, in parcul mentionat anterior. Pe placile din mijlocul obeliscului se afla scrisa o poezie foarte frumoasa, o poezie populara ce face intregeste relatia om-natura. Caracterizarea turismului rural (i a agroturismului) n localittile din Microregiune Dintre ramurile economiei rurale din teritoriu activitatea care a evoluat cel mai bine dup anul 1989 este turismul rural. Premisele de dezvoltare ale turismului rural n zon au fost anticipate nc prin cercetrile sociologice efectuate de echipele regale studenteti ale Institutului de Studii Sociale ale Romniei condus de D. Gusti. Din anul 1990, pe valea Rului-Mare de la confluenta Zlatnei cu Lpunicul (de la casa Brtescu-Voineti) i pn la ieirea din defileu, la Clopotiva, pe o distant de circa 20 de km, s-au construit peste 100 de pensiuni (agro)turistice i case de vacant, mplinindu-se, astfel, previziunile sociologului i geografului I. Conea. Inainte de a trece la caracterizarea turistic a fiecrei localitti (comune) rurale ia potentialului de dezvoltare rural durabil a acestora, vom face o apreciere general a turismului rural din microregiune, prin intermediul a cinci obiective turistice de prim mrime (trei stele): 1. Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacia Sarmizegetusa (sec I d.C); 2. Biserica monument istoric Densu (sec al XlII-lea); 3. Parcul National Retezat - Rezervatia tiintific Gemenele; 4. Geoparcul dinozaurilor pitici Hateg-Retezat; Toate obiectivele turistice prezentate anterior, facnd parte din diferite clase de resurse (atractii) turistice majore, precum bine se poate observa n cazul celor cinci obiective (istorice, spiritual-religioase, arhitectonice, paleontologice (geodiversitate), naturale (bidoversitate) i peisagistice, constituie un traseu turistic deosebit de important i atractiv pentru turitii. OBICEIURI LOCALE- Arta populara, traditii, mestesuguri In Microregiunea Tara Hategului-Tiutul Padurenilor exista inca enclave" reprezentate de cateva sate izolate din Muntii Poiana Rusca (comunele Batrana, Bunila, Cerbal, Lelese, Lunca Cernii de Jos) unde traditiile si obiceiurile locale s-au pastrat nealterate.In aceste sate localnicii de varsta a doua, si mai ales a treia imbraca costumul popular ca pe o tinuta cotidiana, refuzand o cu vehementa o vestimetatie moderna". Costumul popular padurenesc este de o covarsitoare personalitate fiind fabricat integral in casa in lunile de iarna cand fiecare membru al familiei isi aducea aportul la realizarea lui.Astfel femeile teseau in razboi panza, barbatii confectionau articolele din blana (cacoila, vesta, cojoc) si piele (bracinarul, vesta, alte accesorii) iar copii accesoriile din metal si margele. In credinta populara din Microregiune costumul popular are efecte benefice, protectoare, fiecarui element de decor atribuindu-se considerente magice.

131

Costum popular padurenesc

Costume populare din Microregiune-zona Hateg

132
ompare 1910 Woman's head cover (CE APSA) to 100 A.D. ancient King Decebal' hat

Romanian FolK Costumes Woman from

In ceea ce priveste confectionarea costumelor populare este imbucutator faptul ca in Microregiune la Haeg exista si functioneaza una dintre puinele cooperative meteugreti din Romnia cu profil de art popular i care se menine nc pe pia si unde se mai fac i astzi obiecte populare tradiionale. Costume populare, ii, cergi, traiste i opinci sunt produse care pot fi achiziionate de la cooperativa hunedorean. Principalii clienti sunt ansamblurile populare i turitii Cu o tradiie de peste 30 de ani pe piaa romneasc, dar i internaional, Cooperativa "Haegana" continu s realizeze tot felul de obiecte tradiionale n ciuda faptului c numrul angajailor a sczut la 25. Majoritatea lucreaz aici de cnd s-a nfiinat cooperativa, din 1971. Sunt femei crora le place s coase i s brodeze, mecanic ori manual, diferite esturi tradiionale. Modelele sunt variate. Se produc costume populare specifice mai multor zone ale judeului, pentru copii, brbai i femei. Se realizeaza i cergi de diferite modele i dimensiuni, marfa realizat aici poate fi achiziionat i din alte magazine din ar. (pia de desfacere n Bucureti, Timioara, Deva i la Haeg). De asemenea, facem vnzri la sediul cooperativei". Materia prim, firul de ln ori pnza, este achiziionat de la Alba-Iulia. Cooperativa de la Haeg produce, pe lng esturi populare, i erpare de piele ori obiecte artizanale din lemn sau ceramic. Imediat dup 1990, Cooperativa "Haegana" a avut ocazia s i amenajeze un stand tocmai n Statele Unite. Contractul a durat cinci ani, timp n care hunedorenii au vndut peste Ocean vreo 150 de jachete tradiionale romneti. Americanii au cumprat jachete din stofa de ln, brodate la main cu simbolurile tradiionale ale romnilor. Calendarul evenimentelor civile si religioase In tabelul de mai jos prezentam un CALENDAR al EVENIMENTELOR civile si religioase, traditionale si moderne din Microregiune. Consieram ca acest calendar reprezinta un punct de plercare in ameliorarea vietii cultural-educative a populatiei din Microregiune cu impact puternic la nivel de imagine si promovare locala, judeteana, nationala si internationala. Acest calendar va fi completat permanent in timp cu noi evenimente care sa reuneasca nevoile si tuturor comunitatilor locale din
133

Microregiune. Deasemenea acest calendar va fi publicat si pus la dispozitia primariilor,

134

proprietarilor de pensiuni turistice, agentiilor de voiaj pentru a veni in intampinarea turistilor cu oferta de a participa pe viu" la ebenimentele din Microregiune. In concluzie pornind de la acest calendar-macheta" vom dezvolta un instrument de promovare a Microregiunii. N r Luna/eveniment religios, civil, cr t Traditional 1 2 3 4 Nedeia - tradiional Flori pe cunun de spini, la Patele mic- religios Flori de cire- tradiional Carnavalul mtilor- civil 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

30 0 10 6 1 81 9 sf rit oct. sf
A

Zilele localitii Teliucu Inferior

6 7

Floare mndr de Cinci eztoare la Izvoare

ar it no v. 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 De rusalii Sarbatoare culturala Dobreana(ziua comunei) Targ de animale si de marfuri Targuri de animale si de marfuri Competitii sportive Activitati culturale sarbatorile de iarna, a zilei Eroilor, a Zilei Copilului Expozitii de arta populara locala Festivalul colindelor Festivalul Motociclistilor Balul strugurilor Zilele comunei 30 9 30 23
X X X X X X X

32 1

8 26
X

6 21 X X X 20

1 5
X X

135

18 19

Mures pe marginea ta Sarbatorirea Monumentului

X X

136

Turistului Obiceiurile i traditiile locale prezentate in calensar sunt ordonate n functie de succesiunea anotimpurilor, concretizndu-se spatial n matricile specifice locale. Conform studiilor etnografice pe timp de: -iarna: Importante n calendarul popular rmn cele dou evenimente fundamentale: Crciunul i Boboteaza, puncte de schimbare - trecere ale Anului. Ajunul Crciunului este patronat de Mo Ajun, perceput aa de la nceput n mentalitatea arhaic popular ca stpnul timpului care pleac, se sfrete odat cu anul btrn, estompat astzi, aproape cu totul de Mo Crciun, aprut sub influenta cretinismului." Timpul anului devine din ce n ce mai btrn urmnd ca o dat cu ngropatul Anului Vechi s vin timpul nou, ca o armonizare a timpului cosmic al Anului Nou cu timpul uman propriu calendarului popular, ntr-o dens suit de srbtori hibernale". In Microregiune, zona Hateg, se mai pstreaz nc practica oracular a ramurei de mr n ap, iar dac acesta nflorete pna la Anul Nou, n primvar ultoaia (livad n.n.) va fi plin de flori i cloambele (crengile n.n.) s-or rupe de mere; Ignatulzi de mare ncrctur religioas, se tine n majoritatea satelor noastre cu strictete far abateri de la ritualul acceptat de comunitate. Cum n fiecare sat aproape nu exist gospodrie unde s nu se sacrifice cte un porc, cei care ascultau Povestea lui Ignat" erau protejati de actiunile fortelor malefice pentru c toti trebuie s asculte aceast poveste n fiecare an, cine nu o ascult, nu o aude, poate s dea de rele, s aib necazuri n timpul anului". Paparuta" este un obicei prin care se invoca ploaia, pentru ca pamntul sa rodeasca. Este specific satelor din comunele Rchitova i Densu. - toamna: Toamna are, astfel, caracteristicile de mijloc de an analog cu maturitatea, un ciclu vegetal care pornete de la smnta pus n pamnt i finalizat prin rodul ei, recolta. Am mai putea spune c toamna tranului este rezultatul unor privatiuni i interdictii magicoreligioase respectate mai mult n vederea aprrii acestei recolte, ntr-o pstrare riguroas a srbtorilor ce preced aceast dezvoltare vegetal." Portul popular original avea costumul brbtesc format din pantaloni lungi, curea i laibr, iar cel femeiesc din cma, opreg, ctrint i pieptar, mult mai colorat i omat, n functie de vrst. O not aparte prezint gteala capului la femei. Acest port popular autentic mai poate fi admirat la nedei, la fel ca valorile muzicale i coregrafice care nc s-au mai pstrat n dansurile braul padurenesc", hateganele" i cluul". La ntemeierea unui sat existau ritualuri care faceau din el un loc bun. La ntemeierea unei case era un ritual prin a ngropa un cap de gin i bani la temelia casei. Oamenii din Microregiune se cunoteau i se cunosc mai mult dup porecle. De multe ori numele de familie al cuiva este mai putin cunoscut dect porecla pe care o d comunitatea acelui individ, considernd c-1 caracterizeaz mult mai bine, l face unic i uor de identificat. Nu numai oamenii au porecle, ci chiar o ntreag comunitate, care pornete de la un element real i o individualizeaz. Indivizii unei comunitti se nrudesc nu numai prin snge i prin aliant, ci i spiritual. Pentru crelini, rudenia spiritual este mai puternic dect cea natural. Foarte importante sunt nfrtirea sau nsurtirea. Se produce astfel o unire care creeaz obligatii pentru toat viata. Astfel, n Microregiune, se practic nsotitul de Sntoader, prin schimbul i consumarea unui colac ritual numit brdulete, prin mbrtiarea sau srutul celor care se nsotesc i folosirea apelativelor sof' i soat". Cei uniti n acest fel i vor spune aa pn la sfritul vietii i se vor sprijini reciproc pe tot parcursul ei. Botezul i nunta sunt foarte importante pentru individ i comunitate. Prin nunt omul i ndeplinete destinul biologic i social, acela de a da natere urmailor, de a ajuta la perpetuarea neamului. Pn n anii 1930-1940, la nunt participa tot satul. Invitatii erau mprtiti n dou: ai miresei i ai mirelui i aveau obligatii diferite. Nunta dura ntre trei zile sau chiar o sptmn. Fiecare zi avea obiceiurile i ritualurile ei, care trebuiau respectate.

137

In tabelul de mai jos prezentam principalele obiceiuri locale din Microregiunii Tara Hategului Tinutul Padurenilor:

OBICEIUL/CUTUMA LOCALA

TERTORIUL

1. Sntoatleru' nu este o srbtoare religioas, adic acesta nu este un sfnt din Comuna Teliucu calendar ci este o fiin mitologic, strns legat de coptul colacilor, nsoirea fetelor , Inferior nfrirea bieilor.Acest ritual se ine n smbta din prima sptmn din postul Patelui cnd fetele se nsoeau cu brdulei ( colaci mpletii din aluat i copi n cuptoarele de pine)i cu vin , n timp ce cntau: So cu mine, So cu tine, So cu Dumnezeu s fie." La biei, nfrirea se rezuma la schimbul brduleilor. Cei care faceau schimbul se numeau frtai. Fetele care.coseau, torceau sau eseau n marea lui Sntoader erau pedepsite de caii lu' Sntoader.Acetia erau acele fiine mitice ale satului, jumtate om i jumlate cal care bteau la u i care le omorau pe fete, mai ales dac rspundeau la chemarea lor. 2. Zilefe bahei - n perioada 1- 9 martie, femeile , n special in zilele babei, cnd fiecare i alege cte o zi .Dac ziua este friguroas i ploioas se spune c-i va merge ru tot anul iar dc ziua-i frumoas i va merge bine tot anul.Acest vechi obicei este legat de legenda babei Dochia, cea ca're se spune c influena vremea la nceputul primverii n funcie de cum i scutura cojoacele. 3. Blagovetenia - este o srbtoare veche cu data fix ( 25 martie) pstrnd denumirea slavon a'Bunei Vestiri.Obiceiul legat'de aceast srbtoare este Blbtaia, adic focul i fumul rezultat n urma arderii resturilor adunate din grdin i din curte dup ce s'e face ctirenia de primvar.Copiii sreau peste grmezile fume'gnde pentru a'fi feri'i de erp pe tim'pul verii. 4. Armindenu' este b srbtdare precretin a'primverii c'are ine n 'ziua de 1 mai. Simbolui acestei srbtori ese an mesteacn care se pune la toate porile satului, care arat c primvara s^ aezat definitiv. 5. Nedeia - srbtoare a mfregii famiiii i a mtregului sat i totodat una dintre cele mai importante modaliii de srbtorire a umii neam, dar i acelora care 's-au nscut ntr-o singur ramur etn'o- folcloric.Nedeile se ineau pe rnd n fiecare sat i seara culminau cu tradiionalul " joc" din centrul satului,un loc mprejmuit cu mestecenii adui'de feciorii satului unde se dan'sa pe muzica popular a unei fonriaii. Mai erau obiceiuri legate de prima zi cnd se mnc porumb fiert - ziua Prbojeniei-6 august, " Balul strugurilor" ," jocurile "de la Crciun , Anu' Nou, Sntion, "mersu'cu colinda", etc. .' , Microregiune

Comuna Telicu Inferior

Microregiune Microregiune

138

6. -" Flori pe cunun de spini "- festival de poezie i cntec religios, organizat la biserica din Cinci- Cerna, n prima duminic dup Pate. - " Flori de cire"- festival de obiceiuri i datini de primvar-var organizat la Cminul cultural Teliucu Inferior, n luna mai. - " Carnavalul mtilor " concursuri de mti, desene pe asfalt, organizate de coli impreun cu primria, n ziua de 1 iunie. - "Zilele localitii Teliucu Inferior", competiii sportive, spectacole folclorice, etc organizate de Primria Teliucu Inferior i Consiliul local n zilele de 18, 19 august. -" Floare mndr de Cinci"festival folcloric interjudeean pentru copii, organizat n luna octombrie la Cinci- Cerna. -" eztoare Ia Izvoare" , sear de povestiri, poveti, snoave cu btrnii satului, organizat n luna noiembrie n satul Izvoarele. Mai putem aminti: eztoarea literar "Mihai Eminescu","Dragobete","8 Martie"- concursuri de poezii, declaraii de dragoste, expoziii de felicitri, spectacole muzicale, etc_____ ____ ____ ____ ______________________ 7. Nunta Paduraneasca - a castigat numeroase premii la nivel national (Festivalul Mamaia); reper fundamental de spiritualitate romneasc In ciclul vieii nunta reprezint o mare manifestare spectacular de o importan fundamental n comunitatea steasc. Cu un ntreg alai de datini i obiceiuri, cu o riguroas cronologie a momentelor, nunta este o trecere, un prag n ciclul cosmogonic al spiritualitii rneti.Poate, nicieri, n nici o zon etnofolcloric a Hunedoarei, nunta rneasc, nu are o ncrctur ritualic mai profund dar n acelai timp att de pitoreasc, ca n inutul Pdurenilor. Ciclul nunii pdureneti se ntinde cronologic pe o bun durat de timp strngnd la un loc etape de nceput (pregtire), desfaurare propriu-zis precum i cea de final (dup terminarea nunii), totul fiind o succesiune de ritualuri, cele mai multe proprii pdurenilor. Unirea tinerilor n ceremonialul nunii nu se facea la ntmplare, familia orienta tinerii explicndu-le importana evenimentului, pregtindu-i psihologic pentru marele eveniment al ntemeierii viitoarei familii. Odat cu maturizarea fizic i psihic a tinerilor, prinii le creau ocazii de cunoatere i mprietenire cu prilejul manifestrilor colective din viaa satului: horele de duminic, colindatul, Snvsiul de Anul Nou, srbtorile pascale, nedeile dar i ntlnirea la eztori i clci, la srbtorile pstoreti etc. Cu toate c cele aproape 40 de localiti pdureneti sunt distaniate apreciabil una de alta (pn la 50 km) nu rare erau cazurile cnd mirele i mireasa erau din sate diferite iar vetile despre cstorie circulau cu repeziciune n casele gospodarilor. O etap esenial n ritualul nunii era peitul. Familiile trimiteau peitori la biat sau fat dac acetia rmneau n acas. Dac tinerii erau din sate diferite, mai deprtate, pn la peit se trimitea un spion" n satul respectiv care se inleresa despre comportamentul, familia, bogia celui/celei cerut/e n csatorie. Peitul se facea numai seara, n zilele faste de luni, joi i smbt, i se facea cu scopul de a obine acordul familiei n vederea cstoriei. Cnd rspunsul feciorului i al fetei peit/e era afirmativ avea loc tomnitul (tocmeala), de regul smbt seara care viza stabilirea zestrei, fixarea nunii, numrul de invitai, numirea vornicilor (gazdele) la mire i mireas, precum i a lotailor (lutarilor) separat pentru mire i mireas, ziua pentru cstoria civil, la scosul crilor (certificatul de cstorie).Cu o sptmn naintea nunii, familia viitorilor cstorii tocmea orfelii (chemtorii) care invitau la nunt (usp - la pdureni). Orfelii (doi feciori) mbrcai n costume populare, mpodobii cu panglici viu colorate, purtnd ciocanul de usp invitau gospodarii la nunt prin mici oraii (...) ________________________________________________________

Comuna Telicu Inferior

Tinutul Padurenilor (spectaculos in satul Dabaca, comuna Toplita)

139

140

141

8. Obiceiuri de iarna: colindatul cu duba, plugusorul, sorcova, capra, steaua

Microregiune

9. Moroleuca - focuri mari care se fac pe dealuri in duminica lasatului postului de Microregiune Pasti 10. Strigaruri peste sat- in care se ironizau apucaturile urate si lenevia anumitor Comuna Lapugiu locuitori. de Jos 11. Toaca furata - joc al tinerilor, se practica in ultima saptamana a postului Comuna Lapugiu Pastelui de Jos 12. Masuratul oilor - obicei perpetuat, regiune prielnice pastoritului. Din 10 mai Microregiune pana in Ziua Sfintilor Imparati, in satele cu traditie oiereasca se tine Masurarea (autenticitate in oilor.Ovinele sunt adunate in turma cu o zi, doua inaintea zilei de masura, care este comunele Banita, anuntata din timp de catre primarie. Femeile pregatesc mancaruri speciale (drob de Lelese, Lunca miel, friptura, sarmale, cozonaci, oua rosii), iar barbatii au grija grija ca bautura sa fie Cernii de Jos) suficienta. Dupa intrarea oilor in trarla, incepe ceremonialul. Ciobanii infig in mijlocul tarcului o cruce de lemn impodobita cu verdeata si afuma de jur imprejur grajdurile, pentru indepartarea spiritelor rele. Urmeaza slujba de sfmtire a oilor si a stanii, savarsita de preotul satului. Dupa slujba, dar nu inainte, satenii se pun pe petrecut, iar ciobanii fac primul cas al anului. 13. Paparuta - obicei de invocare a ploii practicat in timpul verii (satul Holdea) Comuna Lapugiu Paparuda este denumirea cea mai rspndit a ritului magic de provocarea a ploii, de Jos practicat pe timp de secet. Jocul este practicat n a treia joi dup Rusalii; poate ns avea loc si n orice zi de var, dup o secet prelungit. Este jucat de fete tinere, mai rar si de bieti, sub 14 ani. 14. Legendele - Codru frate cu haiducu, Comoara blestemata Comuna Cerbal 15. Sfintii Bolbotele, Caii lui Santoader, Miezale-Parasele, Bobotaile, Sanjorju Comuna Cerbal 16. Rascolul si masuratul oilor Microregiune 17. De Craciun - Dubasul Microregiune 18. Festivalul Narciselor care se organizeaza n luna Mai a fiecarui an Salasu de Sus 19. "Dies Traiani" n data de 19 septembrie cu ocazia zilei de natere a Impratului Sarmizegetusa Traian, ntemeietorul Sarmizegetusei 20. "Ziua Recoltei", n data de 14 octombrie, srbtorit n comunitate cu ocazia Sarmizegetusa ncheierii lucrrilor agricole (se desraoar o expoziie cu produse agricole locale i o serbare cmpeneasc). 21. Pitrii - Vestitorii Craciunului; pastrat in comunitatile de hategani inca de pe satul Petros, vremea dacilor si are ca semnificatie sacrificiul adus Divinitatii ca multumire pentru Ohaba Ponor, rodnicia holdelor si a pomilor. Adunati in cete, copiii si tinerii din sat imbraca straie Fizeti - Pui populare, iar in noaptea de Ajun impodobesc steaguri cu clopotei, naframe multicolore, ciucuri si coronite de flori, pe care le agata pe prajini, iar a doua zi dimineata pornesc, calare, la colindat. Cetele de pitarai sunt primite in gospodarii cu strigate de veselie si daruri, iar obiceiul spune ca nimeni nu are voie sa ceara mai mult decat primeste, altfel risca sa fie exclus din grup. Dupa impartirea darurilor, in ograda se incinge dansul pitarailor, denumit invartita jieneasca, in acompaniament de fluiereei mai in varsta, care la randul lor au facut parte din aceste cete de colindatori. Potrivit credintei populare, ei pot umbla liberi prin casele si curtile oamenilor pentru ca sunt purtatori de noroc si fericire. 22. Arminden- const n prindera n poart. In ajun de 1 Mai a unui vrf de Microregiune mesteacn verde. Explicatia este legat de momentul cutrii lui Isus de ctre evrei, care stiau c-1 vor gsi la o cas cu nuia verde la poart. Atunci toti locuitorii au pus niua verde n poart; simbol al vegetatiei care proteja recoltele si animalele;"ziua pelinului" sau "ziua betivilor" si semnifica inceputul verii. Armindenul se serbeaza

142

pentru rodul pamantului, ca sa nu bata grindina, impotriva daunatorilor, pentru sanatatea vitelor, vinul bun, oamenii sanatosi, prin petreceri la iarba verde, unde se mananca miel si cas si se bea vin rosu cu pelin; Dimineata oamenii se spala cu roua (de sanatate). Traditia spune ca acum se pun ramuri verzi la porti, pentru noroc si belsug; la casele cu fete se pun puieti de mesteceni in fata portii. Armindenul simbolizeaza vechiul zeu al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. Cu o zi inainte, se aduce din padure o ramura verde sau un pom curatat, iar de 1 Mai se pune in fata casei, unde se lasa pana la seceris, cand se pune in focul cu care se coace painea din graul cel nou. In aceasta dimineata se impodobesc cu ramuri verzi stalpii portilor si caselor, dar si intrarile in adaposturile vitelor, pentru ca oameni si animale, deopotriva, sa fie protejati de fortele distrugatoare ale spiritelor malefice. 23. Joi mari strigarea -se desfasoar n joia dinaintea Pastelui, noaptea, n jurul Tara Hategului unui foc. Const n ironizarea defectelor de caracter ale unor persoane sau ale unei comunitti prin strigarea lor de pe un vrf de deal. 25. Alergatul prescurii "Prescura" este un tip de pine special facut n zon. Tara Hategului Barbatii din sat se impart in doua tabere. Casatoritii si necasatoritii. Unul din tabara casatoritilor se urca intr-un copac din centrul satului si va trebui sa manance o prescura pana un tanar alearga de la marginea satului pana la el. Prescura (paine tare, uscata) se taie marunt si se pune intr-un vas cu vin. Tanarul necasatorit va trebui sa ajunga inainte ca cel casatorit sa termine de mancat prescura. 26. Colindatul cu Cerbul, Cerbul de la Coroiesti- obicei de iarna Salasu de Sus, Rachitova, Cula Mare, Cula Mica 27. Incununarea/lmpodobirea boului- obicei de primavara Silvasul de Jos, Manerau/Pestisul Mic Impuscatul Cocosului- obicei de primavara, pitoresc, a crui vechime se pierde n Densus, satele negura istoriei, este cel numit mpucatul cocoului". Obiceiul are loc n prima zi de Peteana i Pati. n sptmna mare se formeaz dou cete de tineri care vor prezenta obiceiul n Petenia. Duminica Patelui. Una dintre aceste dou echipe va aduce un coco, de preferin negru, i merg la un loc dinainte stabilit n hotarul satului unde se ntrec n mpucatul cocoului. Ambele cete sunt formate din trei, patru concureni. Cocoul se leag de un pom ntr-o livad, iar arbitrul concursului este pdurarul satului, posesorul armei de vntoare. Concursul se desfaoar sub atenta supraveghere a acestuia care i i nva cum sa trag cu puca. Au loc mai mult mpucturi, iar ceata care mpuca prima cocoul ctig trofeul, ceata pierztoare fiind obligat s organizeze hora satului, care const n pltirea lutarilor, asigurarea mncrii i butura care trebuie s fie din plin. 28. Cluerul hunedorean (variant: cluerul mixt) Nucsoara, Clopotiva - Ru de Mori, Baru

ARTA POPULARA TRADITIONALA- MESTESUGURI specifice (olarit, pictur, sculptura, cojocrit, tesut, etc.) Denumire mestesug Comuna
143

144

MICROREGIUNEA TARA HATEGULUI-TINUTUL PADURENILOR GAL

Wl.

1. Olarit, ceramica 2. Pictura 3. Prelucrarea marmurei 4. Prelucrarea lemnului- cioplituri, crestaturi, sculpturi, incizii, pirogravuri 5. Confectionare mobilier traditional sculptat/pictat 6. Confectionare instrumente muzicale 7. Confectionare unelte/mijloace de transport agricole 8. Prelucrare fier/fierar/potcovar 9. Tesut/broderie, impletituri, dantele, macrameuri 10. Confectionare costume populare 11. Produse patiserie, placinte taranesti, cozonac, paine de casa, aluaturi 12. Morarit 13. Prelucrarea fructelor 14. Prelucrare produse locale Poezi, cantece populare, colinde Acordeon Cimpoi Fluier Taragot/saxofon Toba Trompeta Ansambluri folclorice 1. Formatia de dansuri padurenesti din satul Feregi 2. Formalia de dubasi din Radulesti 3. Formatia de dubasi din Lapusnic 4. Formatia de dubasi din Mihaiesti 5. Corul din Ghelari 6. Fanfara din Ghelari

Ilia Ghelari, Ilia Rusca Montana-judet Caras-Severin Batrana, Cerbal, Dobra, Ghelari, Lunca Cernii de Jos, Lapugiu de Jos, Pestisu Mic, Teliucu Inferior, Toplita, Vetel Ghelari, Ilia, Pestisu Mic, Toplita, Vetel Bunila Bunila, Lunca Cernii de Jos, Lapugiu de Jos, Pestisu Mic, Teliucu Inferior, Vetel Bunila, Cerbal, Dobra, Ilia Lunca Cernii de Jos, Pestisu Mic Teliucu Inferior, Toplita, Vetel Batrana, Dobra, Ghelari, Ilia, Lapugiu de Jos, Pestisu Mic, Teliucu Inferior, Toplita, Vetel Cerbal, Ghelari, Toplita, Vetel Batrana, Cerbal, Ilia, Lapugiu de Jos, Pestisu Mic, Rusca Montana-CS, Teliucu Inferior, Vetel Batrana Cerbal, Ilia, Teliucu Inferior, Vetel Vetel Ilia, Lapugiu de Jos, Pestisu Mic, Teliucu Inferior, Vetel Cerbal, Ghelari, Ilia, Teliucu Inferior Vetel Batrana, Ilia, Pestisu Mic, Vetel Cerbal, Ghelari, Ilia, Lapugiu de Jos, Pestisu Mic, Teliucu Inferior, Vetel Ghelari, Ilia, Pestisu Mic, Teliucu Inferior Ghelari, Ilia Cerbal Dobra Dobra Dobra Ghelari Ghelari
145

Rapsozi populari Instrumentisti

7. Ansamblul de dansuri populare a Liceului teoretic Ghelari 8. Ansamblul folcloric Muresul" 9. Formatia de dubasi Bacea

Gheari Ilia Ilia

146

10. Formatia de dubasi Bretea Muresana 11. Formatia de dubasi Sarbi 12. Ansamblul folcloric"Lapugeaca" 13. Ansamblul de dansuri padurenesti Ciulpaz 14. Echipa de dansuri si obiceiuri folclorice a Scolii generale cls.I-VIII Teliucu Inferior 15. Echipa de dansuri si obiceiuri folclorice a Scolii primare sat Cincis Cerna 16. Grup folcloric Padureanca" Hasdau 17. Ansamblul de dansuri traditionale Mintia 18.Gmp instrumental Haegana" Ansamblul folcloric Cerbul" al Cminului Cultural Coroieti

Ilia Ilia Lapugiu de Jos Pestisu Mic Teliucu Inferior Teliucu Inferior Toplita Vetel

Slaul de Sus

Instituii culturale specifce, existente n Microregiunea Tara Hategului-Tinutul Padurenilor: Cmine Culturale comunale Muzee steti de etnografie i folclor: Casa Memorial Drgan Muntean" - satul Poienia Voinii, comuna Bunila, tel. 0254735401; 0788576289 Muzeul stesc din Peteana - comuna Densu - propietar Anton Socaci; tel. 0254775010; 0723198049 - primar tefoni Sorin Muzeul etnofolcloric al comunei Baru, tel. 0254778003 - Rducanu Daniel - primar; 0762673257 Narcisa Sorescu - custode Punctul muzeistic de etnografie - Ru de Mori; tel. 0254776046 - Niculi Mang - primar; 0766731526 - tefan Cornel - referent cultural Punctul muzeistic de art tradiional ara Haegului" din comuna Sntmria - Orlea; tel. 0743089749 - Crian Larisa - bibliotecar Circuitc turistice rurale n Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor Din ceea ce a fost prezentat pana acum se evidentiaza faptul ca Microregiunea dispune de un numar impresionant de obiective turistice, materializate intr-o bogata oferta care combina armonios si echilibrat elemente naturale (peisagistice) si antropice (construite de mana omului). Paradoxal insa, indicatorii specifici activitatii turistice (gradul de utilizare al spatiilor turistice, organizarea punctelor de informare turistica, existenta societtilor de turism, numar de turisti, numarul de innoptari, etc.) sunt cu mult sub nivelul asteptarilor unei oferte turistice atat de complexe. Au fost identificate urmatoarele cauze principale:
147

-infrastructura de acces insuficient intretinuta si dezvoltata -lipsa unei promovari turistice organizate si profesioniste -insuficienta colaborare intre proprietarii de cabane/pensiuni sau alte spatii cu destinatie turistica -lipsa calificarilor si specializarilor in turism -lipsa signalisticii turistice Nu s-a identificat in Microregiune o societate comercial - organizatoare de activitti turistice (circuite turistice), sau de promovare profesional a turismului din zon. Promovarea turistica se face individual, cu mijloace proprii, fara personal de specialitate, fara o retea de nisa. Consideram prin parteneriatul de tip GAL in Microregiune s-au format deja premisele unor colaborari si parteneriate care vor sustine solutionarea acestor neajunsuri pe termen scurt si mediu. Principalele circuite de turism rural propuse a fi dezvoltate n viitor, dup aprecierile localnicilor si ale cercettorilor de la Academia Romn, sunt urmtoarele: -circuitul turistic spiritual (religios de tip ecumenic) n care sunt cuprinse principalele schituri, biserici si manastiri din zona; -circuitul turistic arheologic (istoric); -circuitul turistic-tiintific (ex.rezervatia Gemenele, Parcul National Retezat) -circuitul turistic rural cultural cuprinde aproape toate satele microregiunii unde turitii pot participa la diferite obiceiuri traditionale agrare, pastorale, festivaluri, nedei etc; -circuitul turistic montan cuprinde cele mai dezvoltate activitti turistice, de drumetie montan (alpin), ctrri, pe nenumrate trasee; -circuitul turistic sportiv pentru practicarea schiului n statiunea Ruor sau practicarea sporturilor nautice pe lacurile de acumulare; -turismul de sfrit de sptmn n pensiunile i casele de vacant -agroturismul n gospodriile (fermele) agroturistice acreditate; -turismul cinegetic i de pescuit n apele de munte (pstrv). Deasemenea din prezentarea resurselor turistice naturale i antropice se desprinde prima concluzie deosebit de important pentru amplificarea activittilor de turism rural n zon: Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor este una dintre zonele rurale ale Romniei cu cea mai dens retea de obiective turistice majore, de o mare diversitate i varietate, rspunznd, din acest punct de vedere, celor mai diferite cereri. Astfel oferta turistica se adreseaza unor grupuri tinta diverse generand posibilitatea dezvoltarii a urmatoarele tipuri de turism: -turismul familial -turismul de studiu (elevi, studenti, profesori, cercetatori) -ecoturismul/turismul verde -turism de aventura (zone salbatice, greu accesibile) -turismul medical (sanatate prin organizare de programe sportive; construirea si amenajarea de centre de sanatate) Oferta turistic bine cunoscut i prezentat la nivel national i international, va constitui principalul motor de dezvoltare a economiei rurale n toate componentele sale: agricultur (agricultura ecologica, bio agricultura), procesarea produselor agricole, servicii, infrastructur turistic; ntr-un cuvnt va favoriza dezvoltarea rural durabil a microregiunii, n ansamblu i a fiecrui agent de turism, n parte. .6 Economia local

H.2.1.6.1 Repartizarea populaiei active

148

Populaia activ Total


%

15533 100

Sector agricol Sector industrial i de artizanat 9735 2155 62,68 13,87

Sector de comer 558 3,59

Sector privind serviciile 3085 19,86

H.2.1.6.2 Agricultur Nr.capete de animale mprite pe zone de relief Terenuri arabile (Ha) - pe zone de relief DEAL din care: Pduri pe zon de relief DEAL (Ha)

Total
%

145080 100

149869 100

Productive pe zon de relief DEAL (Ha) 63192 42,16

Neproductive pe zon de relief DEAL (Ha) 39858 26,59

Puni pe zon de relief DEAL (Ha) 45733 30,51

Vit de vie i livezi pe zon de relief DEAL (Ha) 1086 0,72

121755 44,82

Situatia agricola in Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor este structurata in tabelul de mai sus si din care reies urmatoarele aspecte: 1. Populatie animale de 145080 de capete ceea ce reprezinta un numar ridicat de animale, cresterea animalelor fiind una din principalele ocupatii ale locuitorilor. 2. Suprafata teren productiv in care se practica agricultura sunt in proportie de 41,16 % ceea ce reprezinta aproape jumatatea de terenuri cu potential agricol avand un potential de crestere a a cestor terenuri pe viitor privind culturile de cereale, legume, etc. 3. Suprafata de paduri ocupa 44,82 % din suprafata GAL-ului ceea ce reprezinta si sursa inportanta de posibilitati economice si exploatare a resurselor pe care padurea le ofera; Aceste trei principale ramuri ale agriculturi au fost dezvoltate inainte de 1989 in 27 de C.A.P.-uri. Aceasta infrastructura este folosita astazi de numai 5 Asociatii agricole existente specializate pe cresterea animalelor: oi si vaci. In arealul GAL sunt prezente un numar de 5688 de exploatatii agricole la nivel familial din care 207 au beneficiat de fonduri europene de sprijin in cea mai mare parte fiind apicultori.

149

Agricultura ecologica nu este practicata la nivel industrial asa cum s-a specificat anterior deoarece nu exista resursa umana necesara in a dezvolta o astfel de agricultura intr-o forma organizata si certificata. Putem mentiona un singur producator de preparate din branza de oaie care are o marca inregistrata pentru comercializare de produse locale, dar nu asigura o productie mare pentru a fi promovata la un nivel economic mult mai mare pe piata regionala si nationala.

II.2.1.6.3 Industrie - IMM - Micro-ntreprinderi lotal Microntreprinde ntreprinder ri icul-10 salariai Numr 484 438 % 100 90,50 Intreprinderi cu 10 - 50 salariai 31 6,40 Intreprinderi cu 50 - 250 salariai 9 1,85 Intreprinderi cu peste 250 salariai

6 1,25

Conform tabelului situatia intreprinderilor din teritoriul GAL Microregiunea Tara Hategului -Tinutul Padurenilor este mica, avand doar 6 intreprinderi cu valoare economica mare ce pot oferi potential economic local. Restul de 438 de intreprinderi sunt intreprinderi mici cel mai multe sunt microintreprinderi ce desfasoara activitate economica la nivel de familie. Prelucrarea lemnului si constructiile sunt ramurile economice cele mai bine reprezentate de aceste intreprinderi. Din aceaste sectoare industriale putem concluziona ca industria primara predomina, si anume exploatarea lemnului din padure si nu prelucrarea lui, iar in domeniul constructiilor la fel exploatarea carierelor de piatra, marmura, etc. sunt principalele activitati. Aceasta zona este furnizor de materii prime pentru industria din mediul urban alaturata teritoriului. Mai mentionam o foarte mica activitate pe domeniul alimentar in paniaficatie si in prelucrarea carnii, iar comertul alimentar cu amanuntu lest e majoritar si se regaseste in fiecare localitate din teritoriu.

II.2.1.6.4 Comer i sector de servicii Tipuri de coinerl 1 Comert agricol Alimentar privat Mixt privat Comert Alimentar Comert cu produse industirale Numr
-

% din numrul total 1,82 9,13 17,35 64,40 7,30

4 20 38 141 16

Intreprinderi din sectorul teriar (servicii) 1 Servicii bancare Servicii Hoteliere Servicii Farmaceutice Prelucrare lemn Constructii Service auto

Numr
-

% din numrul total 1,50 10,97 1,88 36,98 42,26 5,66


150

4 29 5 98 112 15

Benzinarie Total 219 100

2 265

0,75 100

Comertul alimentar asigura in cadrul teritoriului cea mai buna acoperire existand la ora actuala cate un punct de lucru in fiecare localitate aprovizionand cu cele necesare locuitori. Dupa cum se si vede are o pondere de 64,40 % din sectorul comercial al teritoriului. Din punct de vedere al serviciilor de turism in teritoriul GAL Tinutul Padurenilor in tabelul de mai jos se prezinta situatia pe categori de servicii si locatia acestora: Tip Hotel Muresul Eurovenus Hotel Cincis Hotel Casa Alba Hanul Bolestilor Motel 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele PENSIUNI Ardeleana Casa de Vacanta Kolping Centrul de vizitare Nucsoara Coada Lacului Dragan Eugen Valeanu Flamingo Mara Pin Alpin Purceloni Rodica Sarmizegetusa 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 10 20 16 8 7 4 8 8 8 4 26 Sat Cincis-Cerna, com. Teliucu Inferior Sat Rusca Montana, judet CarasSeverin Sat Nucsoara, com Salasu de Sus Comuna Rachitova, nr.44 Comuna Banita, DN66-E79, zona Botani, www.pensiuneadragan.ro Sat Hatagel, comuna Densus, nr.33 Str. Lacului, sat Cincis- Cerna, comuna Teliucu Inferior Comuna Riu de Mori nr.94 Comuna Riu de Mori, F.N Sat Clopotiva, comuna Rau de Mori Sat Gradistea de Minte, comuna Sarmizegetusa, strada Principala, nr. 1; www.pensiuneasarmizegetusa.ro
151

Categoria 2 stele 2 stele 3 stele

Capacitate cazare/locuri 20 20 36

Locatia Ilia Ilia Sat Cincis-Cerna, comuna Teliucu Inferior, strada Cincis Sat Cincis-Cerna, comuna Teliucu Inferior Sat Petros, comuna Baru, nr.205 Lac Cincis, sat Cincis-Cerna, com. Teliucu Inferior Lapugiu de Jos Vetel

24 34 10 10

Ulpia Traiana

2 stele

10

Comuna Sarmizegetusa, strada Forului Roman, nr.153

152

153

Valea Cernei Vasiloni Cornel Venus Zamolxe Cabana de la Munte Camelia Codrin Codrin Dora Dorin Dumbrava Dabacii Iancu Iris La Nicolae Magic Panorama Poiana Codrului Pensiune Retezat Sarmis Sendroni Aurel(David) Vila Cornelia Camping/ casute

2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 3 stele 1 stea 1 stea

11 6 7 25 15 12 23 10 20 20 10 12 19 32 28 15 8 8 20 18 10 20 60 50 12 20 8 11

Teliucu Inferior, nr.93 Sat Hatagel, comuna Densus, nr.47 Comuna Sarmizegetusa nr.80a Comuna Sarmizegetusa, nr.60 Comuna Sarmizegetusa, nr.82 Ghelari, strada Marului, nr.14 www.pensiunea-camelia.ro Comuna Riu de Mori Com. Salasu de Sus, Parcul Nationl Retezat, FN Comuna Rau de Mori, Zona Rausor Ilia Sat Dabaca comuna Toplita, nr.96 Com. Salasu de Sus, Parcul Nationl Retezat, FN Comuna Rau de Mori, Zona Bradatel Comuna Banita, DN66-E-79, zona Botani, www.lanicolae.ro Sat Cincis-Cerna, comuna Teliucu Inferior, strada Lacului, nr.51 Ghelari, www.panoramapension.eu Ghelari, Strada Poiana, nr.21A, Lesnic Comuna Riu de Mori-Nisipoasa, nr.351 Comuna Sarmizegetusa, strada Principala, nr.82 Sat Dabaca, comuna Toplita, nr.96 Sat Roscani, comuna Dobra, nr.lOOA www.vilacornelia.ro Sat Cincis-Cerna, comuna Teliucu Inferior, Str. Lacului Sat Sacamas, comuna Ilia Sat Clopotiva, comuna Riu de Mori, Sat Clopotiva, comuna Riu de Mori, Muncelul Mic, comuna Vetel, Sat Clopotiva, comuna Riu de Mori,

CABANE Cabana Albinel Cabana Floare de Stanca Cabana Capatana Cabana Ioana

2 stele 2 stele 1 stea 1 stea

154

Cabana Magura Cabana Pietrele Cabana Gentiana

1 stea 1 stea 1 stea

15 179 50

Sat Pui, comuna Pui, nr.31, Com. Salasu de Sus, Parcul Nationl Retezat, FN Sat Ohaba de Sub Piatra, comuna Salasu de Sus, Valea Pietrele, Cota 1672, Parcul National Retezat, FN Com. Salasu de Sus,Parcul Nationl Retezat, FN Com. Salasu de Sus, zona Carnic, Baru, E79,

Cabana Cascada Tabara Crestina Retezat Hanul Bolestilor"

1 stea 2 stele 2 stele

30 30 24

Dupa cum se observa din tabelul de mai sus majoritatea infeastructurii de cazare (autorizata si clasificata ) se concentreza in zona Lacului de agrement Cincis-Cerna (Tinutul Padurenilor) si a zonei Masivului Retezat si a Vaii Raului Mare (Tara Hategului). De asemenea este de mentionat faptul ca in satul Ghelari, comuna Ghelari exista trei pensiuni turistice realizate cu fonduri europene. In concluzie, sectorul comertului cu amanuntul alimentar, comertul cu materii prime industriale si cel al serviciilor turistice ofera principalele locuri de munca din Microregiune. Dezvoltarea serviciilor turistice va permite cresterea numarului de turisti, precum si prelungirea duratei sejurului in Microregiune, astfel pe termen mediu si lung se estimeaza dezvoltarea comertului cu amanuntul si vanzarea produselor locale obtinute in propria gospodarie. De altfel, modernizarea si intretinerea infrastructurii de acces (drumuri judetene si comunale) in teritoriu va permite si inceperea de activitati de transporturi in intreg teritoriul legand localitatile intre ele si facilitand deplasarea potentialilor turisti. De aici pot rezulta multe trasee in cadrul teritoriului, trasee tematice imbinate cu obiceiurile si traditiile fiecarei asezari umane, pe linii de artizanat, cresterea animalelor, obiceiuri culinare, obiceiuri de sarbatori religioase, etc.

11.2.1.7 Servicii i infrastructuri medico-sociale 11.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate

155

Servicii Invtamnt

Categorii Primar - gradinite Secundar Universitar

Observatii* 54 79
Universitati aflate in vecinatatea teritoriuului in mediul urban: -Facultatea de Inginerie din Hunedoara, UPT; -Universitatea Ecologica Traian din Deva-15 km de comuna Pestisu Mic(frontiera de E a Microregiunii)

156

- Universitatea din Petroani- 10 km de comuna Banita(frontiera de S a Microregiunii) Altele - Liceu Medicale Medic de familie Cabinet stomatologic 3 licee 1 invatamant special- scoala speciala Paclisa 22 4 in teritoriu si la 5km in Hunedoara Cel mai apropiat este la o distanta de 12 km, in orasul Petrosani - Spitalul de Urgenta Petrosani in partea de sud; La 15km - Hunedoara, Deva si Ilia 5km in partea de est; La 15 km de Hateg - central la 12 km, in orasul Petrosani - Spitalul de Urgenta Petrosani in partea de sud 4 10 18 3 2 - zona de agrement Lac Cincis-Cerna; - Complexul Comercial Hanul Boletilor; 1 2 25 25 25 25 1 16 3

Spital

Sportive

Altele: Medic veterinar Farmacie Terenuri sportive Sala de Sport Piscine Altele Cabinet de avocatura CAR Posta Telefonie fixa, internet Telefonie mobila Televiziune prin cablu Transport persoane Camine culturale Biblioteci

Altele

* - in cazul inexistenei, precizai modul de asigurare a acestora (distane, locaii...) Invatamantul primar (54 de gradinite) si secundar (79 de scoli generale) este bine reprezentat la nivel de teritoriu in Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor, el asigurand copiilor din zona acces la educatie. Exista sate izolate unde copii nu au acces la invatamant la nivel local dar ei sunt transportati la centre comunale, transportul fiind gratuit. De asemenea in teritoriu sunt prezente trei licee in comunele cu cei mai multi locuitori si care sunt ca un pol in zona lor situate in zona de vest unul, cel de-al doilea in zona de est a teritoriului si cel de-al treilea in zona de sud a teritoriului.
157

Pentru accesul la educatie liceala si universitara tineri pot opta pentru localitati apropriate de tinut la 15 - 50 km in medie de centrele urbane ale localitatilor urbane Hunedoara, Deva si Petrosani, unde pot studia fie facand naveta zilnic fie ramanand in localitati.

158

Asistenta medicala acopera peste 90% din teritoriu prin serviciul de medicina generala prestat de medicii de familie intr-un numar de 22 medici pe centre de comuna fiind distribuiti. Mai exista si 7 cabinete stomatologice in zona de est si sud a teritoriului. Spitalele sunt in apropriere tot in zona urbana si avem un singur spital la Ilia care se afla in teritoriu dar ofera o gama restransade servicii medicale. Mai exista si 5 farmacii in teritoriu dar sunt situate doar la marginea teritoriului pe partea de sud est. Medicina veterinara este acoperite de 4 medici situati in partea de est si de sud a teritoriului. Infrastructura sportiva este compusa din 18 locuri amenajate conform cerintelor de a practica un sport de calitate si competitii sportive si doar 3 sali de sport ce pot asigura conditii de sport pe tot timpul anului. Aceste terenuri sunt pe tot arealul tinutului dar cu preponderenta in partea de sud si sud est a teritoriului. Principalii poli de agrement ai Microregiunii sunt in jurul lacului artificial Cincis - Cerna si a zonei Raul Mare Retezat unde sunt amenajate numeroase locatiide agrement pentru practicarea inotului si a sporturilor de vara. Camine culturale exista in 16 din cele 25 de comune ele fiind functionale si folosite de catre comunitatea locala la diferite intalniri, sarbatori evenimente speciale ale comunitatii (nunti, botezuri, parastase, comemorari). In rest teritoriul este acoperit in proprotie de 95% de telefonie mobila, toate localitatile au telefonie fixa si pe tot arealul se receptioneaza televiziunea digitala. Se mai regasesc o serie de alte servicii cum ar fi: avocatura, servicii fmanciare de tip CAR, Banci, transport persoane, posta, etc

II.2.1.8 Activiti sociale i instituii locale Servicii de asistenta sociala Activitatile sociale sunt derulate n regiune n principal de administratia publica locala, reprezentata de consiliul judetean primarii si institutii publice - Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - aflate in subordinea acestora care asigura serviciile sociale necesare pentru populatie. Centre pentru copii si adulti ( Nr. crt./ Denumirea unittii/Adresa/Telefon) - Complex de Servicii municipiul Hunedoara: - Centrul maternal Hunedoara; Centrul specializat pentru copilul cu dizabilitati Hunedoara; Casa familiala pentru copilul cu dizabilitati Hunedoara, Hunedoara, 0254 / 712867 - Casa familial si Centrul de zi pentru copilul cu handicap Hunedoara, Hunedoara, str. Strandului, nr. 8A, 0254 / 748444 - Centrul de plasament Hateg, Hateg, str. Liberttii nr. 26, 0254 / 770443 - Apartamente familiale Ilia, Hunedoara, 0254/282030, 0254/732088,0254/714080 - Centrul de plasament pentru copilul deficient si copilul cu comportament deviant Scel, com. Sntmrie Orlea, sat Scel, 0254 / 772030

159

- Centrul de Ingrijire si Asistent Pclisa 1; Centrul de Ingrijire si Asistent Pclisa 2; Centrul de Ingrijire si Asistent Pclisa 3, com. Totesti, sat Pclisa, str. Principal, nr. 93, 0254 / 775790 0254 / 775600 - Locuinta protejata pentru persoane adulte Pui, Comuna Pui, sat Rau Barbat, 0254/779004 In Microregiune mai functioneaza doua institutii sociale private: Azil - Camin de batrani Anastasia, Str. Ghioceilor Nr. 2C Ghelari Camin Casa Nandru, Str, Valea Nandrului Nr. 65A Sat Valea Nandrului, comuna Pestisu Mic

Institutiile cu scop social din Microregiune acopera nevoile in ceea ce priveste situatia copiilor abandonati, acestea fiind preluati in ingrijire de care unitatile aflate in subordinea Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Administratiile publice locale si ONG-urile de profil din GAL au inregistrat cereri si solicitari in numar mare in ceea ce priveste numarul de locuri in institutiile publice si private destinate ingrijirii persoanelor de varsta a III a. Asadar in microregiune este necesar a fi infiintate (constructie sau amenajare) azile/case pentru batrani.Numarul de locuri necesar si amplasamentul acestora se va face dupa o studii si analize detaliata a membrilor GAL-uIui. Viata socio-culturala Activitatea culturala a comunitatilor este asigurata de asemenea de administratia publica locala in principal, n cadrul Caminelor culturale existente aproape la nivelul fiecarui sat din regiune, dar si prin parteneriate cu ONG-urile sau reprezentantii mediului de afaceri. Exista un calendar al principalelor evenimente civile si religioase din Microregiune ca va constitui principalul instrument de promovare si animare a vietii socio-culturale din teritoriul GAL. In completarea acestui calendar vor aparea evenimentele realizate in parteneriat cu alte GAL-uri de nivel national si european prevazute in acordurile specifice masurii de cooperare. In completarea serviciilor furnizate de catre administratia publica locala si institutiile publice din subordinea acestora, au fost inventariate si un numar semnificativ de reprezentanti ai societatii civile (organizatii nonguvernamentale/ONG). La nivelul Microregiunii activeaza ONG-uri n urmatoarele domenii: dezvoltare comunitara - asociatii ale administratiilor locale pentru accesarea de fonduri comunitare tineret cultura si iraditii social sprijinirea mediului de afaceri agricol Asociatiile de dezvoltare intercomunitara- ADI( Conform art.l, alin.2, lit.c din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, cu modificarile si completarile ulterioare, Asociatia de dezvoltare intercomunitara reprezinta o structura de cooperare cu personalitate juridica, de drept privat, infiintata, in conditiile legii, de unitatile administrativ-teritoriale, pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea in comun a unor servicii publice.Conform art.2 lit.a) din Legea nr.51/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice, cu modificarile si completarile ulterioare, Asociatia de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate

160

serviciile de utilitati publice reprezinta asociatia de dezvoltare intercomunitara definita potrivit prevederilor Legii administratiei publice locale nr.215/2001, republicata, avnd ca obiectiv infiintarea, organizarea, reglementarea, fmantarea, exploatarea, monitorizarea si gestionarea in comun a serviciilor de utilitati publice pe raza de competenta a unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si realizarea in comun a unor proiecte de investitii publice de interes zonal sau regional destinate infiintarii, modernizarii si/sau dezvoltarii, dupa caz, a sistemelor de utilitati publice aferente acestor servicii.) au fot infiintate in ultimii 2 ani, dupa aparitia fondurilor structurale din cadrul PNDR . Acestea cuprind in general cate 2 sau 3 comune , care s-au asociat pentru a rezolva probleme de infrastructura intre 2 sau 3 comune invecinate prin masurile oferite de PNDR . In tabelul de mai jos va prezentam principalele ONG-uri din Microregiune (majoritatea fiind partenere in GAL): Nr Denumire crt institutie/ong 1 Asociatia Alternative Rurale Ghelari Asociatia de Caritate Morala Crestina Asociaia Centrul European pentru Dezvoltare Rural CRED Asociatia Clubul Domeniul de activitate Persoana de contact (social, turism, sport, agricol, etc) Economic Turism rural Cultural Social Cultural Educativ Economic TENT Sergiu Adresa/tel/fax/e mail

Sediul social: Comuna Ghelari sat Ghelari Sediul social: Comuna Dobra Sat Roscani

MUNTEAN IoanOvidiu

CHETE Gladiola-Corina

Sediul social: comuna Ghelari sat Ghelari

Protectia mediului Ecologie

SOPINCEAN MihaelaSanda

Sediul social: Hunedoara

161

Sporturilor Montane Hunedoara

Sport

www.speo-csm.ro

Asociatia Corvin Social Savaria Tarsasag Cultura si traditii minoritati maghiare Asociatia Glasul Sperantei Romania Asociatia "Filantropia Ortodoxa" Deva Asociatia judeteana a crescatorilor de pasari si animale HunedoaraDeva Asociatia Lelese 2008 Asociatia Mostenire Vie Asociaia pentru Promovarea Egalitii de anse din Romnia A.P.E.S. RO Social

WINKLER Iuliu

Sediul social: Hunedoara Sediul social:Sat Baru Mare, Comuna Baru Sediul social: Deva

RADUCANU Liliana

Social

DINIS Dumitru-Petru

Agricol

INDREA AlexandruConstantin

Sediul social: Deva www.ajcpa.ro

9 10 11

Agricol Cultura si traditii Social Cultura si traditii

PATRAU Sorin LUCACIU Liliana MOISA Corina- Daniela

Sediul social: Comuna Lelese Sat Lelese Sediul social: Deva Sediul social: comuna Vetel, sat Vetel www.apes.ro

162

12

13

14

15 16

Asociaia pentru Promovarea Egalittii de anse din Romnia A.P.E.S. RO (filiala Cerisor) Asociatia de promovare sociala, culturala si economica Pestis Asociatia de promovare sociala, culturala si economica Vetel Asociatia PRO CORVINA Asociatia Tinerilor din Judetul HunedoaraHunyad Megyei if Jusagi Keresztyen Egyesul Hike Asociatia Padurenii Hunedoarei Asociatia Salvital (SMURD)

Social Cultura si traditii

SCHALEMBOURG Cecile

Sediul social: Comuna Lelese sat

Economic

NEAMTU Lucia

Sediul social: comuna Pestisu Mic, sat Ciulpaz

Economic

TOADER Cristinel

Sediul social: Comuna Vetel sat Vetel

Social Cultural Social Cultural Minoritati maghiare

BRANET Elena-Angela BATIZAN Attila

Sediul social: Hunedoara Sediul social: www.hikehunvad.ro

17 18

Cultural Traditii Social Medical

CERISER Nicolae MARGINEAN Petru

Sediul social: Hunedoara Sediul social: Deva www.salvital.ro

163

MICROREGIUNEA TARA HATEGULUI - TINUTUL PADURENILOR GAL

113

19 20

Asociatia Vadu-Dobrii Asociatia Zonala a Crescatorilor de Ovine Retezatul Consiliul Regional al Intreprinderilor Private Mici i Mijlocii Ateneul RomanUniversitatea Ecologica "Traian" din Deva Asociatia Intercomunala "Tara Hategului"

Economic Agricol

ISVANOIU Liliana IOVANEASA Pavel

Sediul social: Comuna Bunila sat Vadu-Dobrii Sediul social: Oras Hateg

21

Sprijinirea mediului de afaceri

MOLDOVAN Lucian

Sediul social: Deva www.cripmmdeva.ro

22

Invatamant Educativ Cultural Tineret

DUMA Sigismund

Sediul social:Deva www.uetd.ro

23

RADUCANU Daniel

Sediul social: Hateg

H.2.1.9 Bilanul politicilor ntreprinse n teritoriu In tabelul de mai jos prezentam principalele proiecte de dezvoltare comunitara atrase la nivelul Microregiunii, avand ca sursa de finantare bugetul local, fondurile europene si banca mondiala in perioada 2001-2010. Nr. crt. 1 Titlul proiect Canalizare pluviala in satul Cincis- Cerna, comuna Teliucu Inferior Benefciarul Sursa de fnantare Perioada de implementa re 2010-2011 Locatia Sat Cinci- Cerna, comuna Teliucu Inferior

Consiliul local ARDDZI i Banca Mondial Teliucu Inferior

164

Centru de educatie si recreere pentru tineret Parcul copiilor i bunicilor Minte sntoas n corp sntos Copiii- iubitori de tradiii i obiceiuri strmoeti

Grupul de iniiativ CinciTeliuc Grupul de iniiativ CinciTeliuc Grupul de iniiativ Gospodari europeni Grupul de iniiativ Mostenitori

ARDDZI i Banca Mondial ARDDZI i Banca Mondial ARDDZI i Banca Mondial ARDDZI i Banca Mondial FEADR Masura 3.2.2.

2008-2009

Centrul de Afaceri Teliuc, comuna Teliucu Inferior Col. Frontu 2, sat Teliucu Superior, comuna Teliucu Inferior coala primar Cinci- Cerna, comuna Teliucu Inferior coala primar Cinci- Cerna, comuna Teliucu Inferior Stretea,Mihaiesti,Ro scani,Bujoru,Stance sti,Stancesti Ohaba

2008-2009

2009

2009-2010

Proiect integrat: Comuna Canalizare si statie de Dobra epurare in satele Roscanisi Mihaiesti; Modernizare drumuri comunalel32, DC133,DC140, Comuna Dobra Modernizare drumuri Consiliul comunale si ulite in Local comuna Lapugiu de Lapugiu de Jos. Modernizare camin Jos cultural in satul Ohaba. Infiintare si dotare centru de asistenta dupa programul scolar de tip After School in com. Lapugiu de Jos Modernizare drum forestier DF 022 Govajdie - Runcu Mare - Vadu Dobri Economia bazata pe cunoastere Modernizare si astfaltareDC 117 Craciuneasa - Cerisor Extindere alimentare cu apa Modernizare DF 022 Govajdia - Runcu Mare - Vadu Dobrii Primaria Lelese Primaria Lelese Comuna Lelese Comuna Lelese Comuna Lelese

3 ani

FEADR Masura 3.2.2.

2010-2013

Com. Lapugiu de Jos

SAPARD

2008 - 2009

Com Lelese

9 10 11 12

Banca Mondiala Guvernamentala Guvernamentala FEADR Masura 125

2007-2013 2007-2012 2008-2010 2010-2012

Lelese Camin Cultural Com Lelese Sohodol Com Lelese

165

166

13

14 15 16

Modernizare si automatizare alimentare cu apa potabila a satului Lelese Canalizarea Ilia Scoala gen. Sat Sirbi Alimentare cu apa in sistem centralizat a satelor

Comuna Lelese

Guvernamentala

2009-2010

Com Lelese

Comuna Ilia Com.Ilia Hobita, Rau Barbat, Pui si Galati

PHARE Banca mondiala SAPARD

2001 -2004 2003 2006

Ilia Ilia s-au alimentat cu apa potabila 4 localitati din comuna

17 18 19

Modernizare drumuri Pui si Galati de exploatatie agricola Modernizare drumuri comunale DC 65, DC72, DC64 Alimentare cu apa in sistem centralizat Hobita, Rau Barbat

M125A HG577

satelor Serel, OG7 / 2006 Rusor, Baiesti, comuna Pui Conventie Mediu Conventie mediu Buget local POR

20

21

22 23

24

Canalizarea apelor satului Pui menajere a satului Pui si satul Galati statie de epurare in satul Galati Alimentare cu apa a satul Galati satului Ponor si extindere retea canalizare Reparare scoli si comuna Pui gradinite Reabilitare sediu Slau de Sus Primarie Restaurarea i reabilitarea funcional a CETII MLIETI din Slau de Sus, n vederea introducerii n circuitul turistic Alimentarea cu ap i satele canal Nucoara, Paro, Petera, Zvoi;

PNDR

167

25

Infiinare centru local comuna Slau PNDR de informare turistic de Sus i dezvoltare i marketingul serviciilor turistice

168

169

26 27 28

Drumuri de acces i Drumuri agricole de exploataie Constructie Camin cultural Canalizare

comuna Slau PNDR de Sus OH-Sibisel Clopotiva Ostrov Mic Ostrov si drum Brazi Balanu Fonduri Propii FEADR Masura 322 2008 2008 Realizat Realizat

29 30

Centrul de informare turistica Modernizare drumuri de interes local;

31

Proiect integrat; Alimentare cu apa, canalizare menajera, infintare cresa si investitie in scopul conservarii specificului local si a motenirii culturale pentru ADI.

DC83A Totesti-Reea; DC 86 B Paclisa Carnestijud Hunedoara Sarmizegetus a - Totesti

FEADR Masura 313 SAPARD

2010 2007/2008.

In curs de realizare S-a modernizat drumul comunal 83, lungime de 1,2 km si Drumul comunal 86 B pe o lungime de 2,3 km alimentare cu apa potabila pe o lungime totala de 21 km si statie de tratare a apei, canalizare menajera pe o lungime totala de 19 km si statie de epurare, constructia unei crese pentru copii in sdatul Paclisa, comuna Totesti Se vor moderniza drumurile agricole de exploatatie pe o lungume totala de 12.500 km alimentare cu apa potabila in localitatile din comuna. Realizat

FEAD R Masura 322

2009/2012

32

Modernizare drumuri agricole de explatatie


n

comuna Totesti, jud. Hunedoara Com. Rusca Montanajud. Caras Severin Comuna General Berthelot satele Tutea, Frcdin i General Berthelot Comuna Banita

F.E.A.D.R Masura 125 a OG57

2010/2011

33

Alimentare cu apa potabila Proiect alimentare cu apa potabil

2009-2010

34

OG 7/2006

2009-2010

35

Alimentare cu apa

Programul de dezvoltare a infrastructurii in

2010

In curs de realizare

170

36

37

38 39

spatiul rural, 2007-2009 Construire si Comuna Administratia amenajare parc Banita Fondului de Mediu prin Programul de imbunatatire a calitatii mediului prin construirea de spatii verzi in localitati Infiinare centru local comuna Slau PNDR de informare turistic i de Sus dezvoltare i marketingul serviciilor turistice Constructie OH-Sibisel Fonduri Propii Camin cultural Canalizare Clopotiva Ostrov Mic Ostrov si drum Brazi Balanu Rau de Mori Densus Masura 322

2010

In curs de realizare

2009

In curs de realizare

2010 2010

In curs de realizare In curs de realizare

40 41

42

Centrul de informare turistica Dotare pentru interventii in caz de situatii de urgenta (autospeciale, alte echipamente) Modernizare drumuri de interes local

Masura 313 10%bugetul local; 90% fonduri structurale

2010 2010

In curs de realizare In curs de realizare

43

Proiect integrat; Alimentare cu apa, canalizare menajera, infmtare cresa si investitie in scopul conservarii specificului local si a motenirii culturale pentru ADI.

DC83A SAPARD Totesti-Reea; DC 86 B Paclisa Carnestijud Hunedoara Sarmizegetus a FEADR - Totesti Masura 322

2007/2008.

2009/2012

S-a modernizat drumul comunal 83A, lungimede 1,2 km si Drumul comunal 86 B pe o lungime de 2,3 km alimentare cu apa potabila pe o lungime de 21 km si statie de tratare a apei, canalizare menajera pe o lungime de 19 km si statie de epurare, constructia unei crese pentru copii in satul Paclisa, comuna Totesti
171

44

Alimentare cu apa in sistem centraliza

Hobita, Rau Barbat, Pui si Galati DC65, DC72, DC64 Comuna Pui si statie de epurare in satul Galati Ponor si extindere retea canalizare in satul Galati

SAPARD

2006

- s-a alimentat cu apa potabila 4 localitati din comuna

45 46

Modernizare drumuri comunale Canalizarea apelor menajere Alimentare cu apa

HG577 Conventie Mediu Conventie mediu

2009 2010

47

2010

Evenimente de actualitate privind dezvoltarea durabila a Microregiunii: Drumul Padurenilor", DJ 687 D- finantat din POR inutul Pdurenilor, va avea n sfrit acces la civilizaie. Uniunea European a aprobat un proiect de reabilitare a drumului judeean (DJ) 687 D, depus de Consiliul Judeean Hunedoara, n cadrul Programului Operaional Regional (POR), n valoare de 22 de milioane de euro. Proiectul cu vizeaz modernizarea DJ 687 D, ntre localitile Teliucu Inferior, Toplia, Dbca, Hdu, Lunca Cernii de Sus - Gura Bordului, limita jude Cara-Severin (comuna Rusca Montana). Tronsonul rutier are o lungime de 34 de kilometri, iar modernizarea lui va permite dezvoltarea turismului i a afacerilor n ntreaga regiune.. Lucrrile de amenajare a DJ 687 D vor ncepe n cea de-a doua parte a acestui an (2010) i vor fi finalizate n urmtorii trei ani. Construirea acestui drum va schimba radical viaa oamenilor. In plus, accesul din municipiul Hunedoara spre judeul Cara-Severin se va face mult mai uor, far s mai fie nevoie de un ocol n lungime de 60 de kilometri.Practic, prin implementarea acestui proiect va fi refacut infrastructura rutier a zonei, iar drumul ntre localitile Teliucu Inferior-Toplia-Lunca Cernii, pn la limita cu judeul Cara-Severin, va fi asfaltat. De asemenea, proiectul prevede construirea de poduri i podee, efectuarea de marcaje, precum i plantri de arbori pe marginea suprafeei carosabile. Proiect european dedicat Tarii Hategului, lansat la Academia Romana Academia Romn a lansat, n cadrul unei conferine, Proiectul european "Conservarea bio i geodiversitii ca suport al dezvoltrii durabile i al creterii economice sociale a Microregiunii, zona ara Haegului - Retezat"."Este un proiect care ne intereseaz att din punct de vedere tiinific, ct i patrimonial, ntruct vizeaz refacerea conacului Berthelot", a apreciat, n deschiderea conferinei desfaurate n Aula prestigiosului for de tiin i cultur, preedintele Academiei Romne, Ionel Haiduc.Proiectul, cu o valoare total de de 2.083.337 de euro, din care 1.579.865 euro finanare extern, va fi realizat cu sprijinul unui grant din partea Islandei, Liechtensteinului i Norvegiei, prin Mecanismul financiaral Spaiului Economic European, de ctre Academia Romn -promotorul proiectului, n parteneriat cu Universitatea Bucureti i Asociaia Intercomunal "ara Haegului". Pun Ion Otiman, secretar general al Academiei Romne, directorul proiectului, a anunat c acesta va contribui la realizarea Centrului de Cercetri de Bio i Geodiversitate i Dezvoltarea Rural Durabil n zona ara Haegului Retezat, prin reabilitarea conacului generalului francez Henri Mathias Berthelot, din comuna General Berthelot, donat Academiei Romne n anul 1926.
172

Acesta va urmri, totodat, dezvoltarea de mijloace, metode i instrumente pentru monitorizarea, conservarea i valorificarea durabil a bio i geodiversitii n Rezervaia tiinific Gemenele - Retezat. Cu un larg cadru interdisciplinar, proiectul are n vedere realizarea unei bnci de date genetice vegetale i animale, ct i dezvoltarea agriculturii ecologice tradiionale n zon.In cadrul proiectului, care va fi derulat pe o perioad de 18 luni, sunt implicate, n programele de cercetare, peste 40 de persoane, dintre care 35 de cercettori de prestigiu.Otiman a informat, totodat, c Academia va iniia n perioada urmtoare o campanie de contientizare i sensibilizare a cetenilor n legtur cu necesitatea conservrii bio i geodiversitii i refacerea mediului prin plantare de arbori i curirea unei arii de apte hectare.Despre iniierea proiectului, ca i despre mecanismul financiar pentru derularea acestuia, despre studiile i cercetrile de geodiversitate n Rezervaia tiinific Gemenele - Retezat i geoparcul ara Haegului au prezentat studii prof. dr. Alexandru Bogdan, membru corespondent al Academiei Romne, directorul Centrului de Studii i Cercetri pentru Biodiversitate Agrosilvic "Acad. David Davidescu" al Academiei Romne, prof. univ. dr. Dan Grigorescu, de la Universitatea din Bucureti, dr. Mdlina Enache, directorul Institutului de Biologie al Academiei Romne, dr. Violeta Florian, de la Institutul de Economie Agrar al Academiei Romne. Potrivit prof. univ. dr. Dan Grigorescu, Parcul Naional Retezat (PNR) a intrat n a doua faz a seleciei pentru alegerea celor apte noi minuni naturale ale lumii, campanie derulat de Fundaia 'New 7 Wonders' (N7W), n prima faz a votrii, Retezatul primind, dintre nominalizrile romneti, cele mai multe voturi. Cele apte minuni naturale ale lumii vor fi alese apoi tot n urma voturilor exprimate pe internet, pn n 2011, timp n care Fundaia N7W va vizita i va prezenta lumii ntregi fiecare dintre obiectivele ajunse n faza final. Din Romnia, alturi de Parcul Naional Retezat, au mai fost nominalizate Delta Dunrii i Ghearul Scrioara. Parteneriatul realizat intre cele 25 de comune din doua judete Hunedoara si Caras-Severin a dus la formarea unui teritoriu denumit Microregiune. In acest context acest parteneriat consolidat va elabora propria sa politica de dezvoltare regionala, adaptata Ia nevoile si specificul local, pornind de la actualul plan de dezvoltare locala si in concordanta cu politicile nationale si europene de dezvoltare regionala. Astfel vom percepe dezvoltarea regionala" ca pe un concept nou ce urmareste impulsionarea si diversificarea activitatilor economice, stimularea investitiilor in sectorul privat, contributia la reducerea somajului si nu in cele din urma sa conduca la o imbunatatire a nivelului de trai. Vom aplica o politica de dezvoltare regionala" ca pe un ansamblu de masuri planificate si promovate de autoritatile administratiei publice locale, in parteneriat cu diversi actori (privati, publici, voluntari), in scopul asigurarii unei cresteri economice, dinamice si durabile, prin valorificarea eficienta a potentialului microregional si local, in scopul imbunatatirii conditiilor de viata. Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea intreprinderilor, piata fortei de munca, atragerea investitiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, imbunatatirea infrastructurii, calitatea mediului inconjurator, dezvoltare rurala, sanatate, educatie, invatamant, cultura. Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele: diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare intarziata); preantampinarea producerii de noi dezechilibre; indeplinirea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces la instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de coeziune); corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica
173

si care este in conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale incheiate de Romania. Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor dc dezvoltare rcgionala sunt: descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental, spre cel al comunitatilor regionale; parteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale; planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe si proiecte) in vederea atingerii unor obiective stabilite; cofinantarea - contributia financiara a diversilor actori implicati in realizarea programelor si proiectelor de dezvoltare regionala. 11.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului Mentionam ca la nivelul Microregiunii exista o importanta baza de date (scrisa si orala) privind informatia de natura cutumiara dar si de specialitate- continuta in documente specifice de tipul monografiilor, lucrarilor de doctorat, studiilor si cercetarilor istorice, arheologice, etno-floclorice, etc ce prezinta evolutia atat unei comunitati locale, in mod independent, cat si in mod global a mai multor comunitati ca unitati teritoriale administrative sau istorice. In acest sens prezentam mai jos o parte din bibliografia consultata in procesul elaborarii prezentului plan de dezvoltare locala.

BIBLIOGRAFIE

-consultata in procesul de elaborare al Planului de Dezvoltare Locala

BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE Nr. TITLUL LUCRARII crt. 1 Planul National de Dezvoltare Rurala-PNDR 2 Buletin statistic lunar al judetului Hunedoara 3 Planul de Dezvoltare Regionala 2007-2013 4 TIPUL AUTOR TERITORIUL OBSERVATII LUCRARII Plan Nivel national Buletin Plan Judetul Hunedoara Regiunea Vest Regiunea

Strategia regionala de inovare a Strategie Regiunii Vest Romania 2009-2013

Publicat de ADR VEST, Timisoara Publicat de ADR VEST, Timisoara

174

5 6

Planul Regional de Actiune pentru Invatamant- PRAI Analiza de impact a finantarilor nerambursabile alocate Regiunii Vest si gestionate de ADR Vest in perioada 2000-2008 Analiza demografica a Regiunii Vest

Plan Analiza

Vest Regiunea

Publicat de ADR VEST, Timisoara Publicat de ADR VEST, Timisoara Publicat de ADR VEST, Timisoara

Analiza

Vest

Nr. crt. 1 2 3

TITLUL LUCRARII Pdurenii Hunedoarei DOBRA District, oras, targ Eco-Spirit 1584-2681, Revista de cultura cu aparitie trimestriala, fondata in ianuarie 2004, la Deva. Roscani, biserica monument istoric Roscani- file de istorie Roscani Un sat pentru mileniul III

TIPUL LUCRARII Lucrare doctorat Monografie Revista de cultura

AUTOR Rusalin ISVANONI Viorel VANATORU

COMUNA Tinutul Padurenilor Dobra Dobra

ALTEINFO Editura Mirabilis, Bucuresti, 2004.

4 5 6

Zeno Karl PINTER Monografie istorica Studiu Vasile IONAS Narcisa STIUCA

Dobra Dobra Dobra

Apare sub patronajul Asociatiei "Morala Crestina" din Roscani. Nr. 1/2004. Director Ioan Ovidiu MUNTEAN Editura Emia, Colectia civilizatii, ISBN 973-9425-88-7 Editura Emia Editura Emia 2000; Lucrare realizata de un colectiv al Centrului National al Creatiei Populare Bucuresti ISBN 973-8163-82-X, Editura EMIA-Deva 2004 Sibiu, 1940

7 8

Roscani - cercetari arheologice Un vechi monument istoric: biserica din Rocani, n Omagiu Inalt Prea Sfiniei Sale Dr. Nicolae Blan, Mitropolitul Ardealului, la douzeci de ani de arhipstorie

LUCA Sabin Adrian PETREANU, C. Dobra

175

122 9 10 GHELARI sufletul nostru Cercetri arheologice n Petera Cauce (Lelese, Cerisor), volumul 1 Revista Prof. univ dr. Sabin Adrian LUCA, Cristian ROMAN, Drago DIACONESCU Sabin Adrian LUCA Ghelari Lelese Editura Economic, Sibiu, 2004, 297 pagini, ISBN 973-590-995-2

11

Hunedoara-Grdina Castelului, Miercurea Sibiului-Petri, Petera Cauce Spturi arheologice n Petera Nr. 1 (Petera Mare) de la Cerior antierul arheologic Cerior, antierul arheologic Hunedoara, antierul arheologic Miercurea Sibiului MANERAU Monografie Evolutia istorica a unei stravechi vetre de locuire in Tinutul Hunedoarei Prajituri traditionale Brosura din Manerau Documentar privind Documentar satul Cinci, judeul Hunedoara Monografia comunei Teliucu Inferior Monografie

Lelese

12

Prof. univ dr. Sabin Adrian LUCA Prof. univ dr. Sabin Adrian LUCA

Lelese, Cerisor Lelese, Cerisor

13

Cronica Cercetrilor Arheologice, Bucureti, 2000, p. 24, 100-101, 143-144, ISSN 0255-6812 Editura Corviniana, 6, Hunedoara, 2001, p. 7-59, ISSN 1224-922 X. Cronica Cercetrilor Arheologice, Bucureti, 2004, p. 54,88, 124,ISBN 973-7930-06-1

14

Dorin PETRESC, Olivian-Marius GOTIU

Pestisu Mic Monografii hunedorene I, Editura Corvin Deva 2006 Pestisu Mic Editat de Asociatia Mostenire Vie Deva Teliucu - Intreprinderea inferior Poligrafic Cluj 58/ 1974, pag. 7-20,25-31 Teliucu - Editura Cetate inferior Deva, 2009, ISBN: 978-973-855-62-2, pag.74- 86-cap. III Spiritualitate i cultur Vetel

15 16

autori: Viorel Rceanu i Ioan Brncoveanu autor: MihailMarinel Padurean

17

18

Muncelul mic Satul Monografie care nu vrea sa moara VETEL Studiu Monografic Complex A doua epistola catre hunedoreni Monografie

19 20

Ioan CIOROGARU Preot Miron MATES Nicolae EDROIU Romulus Vasile Ioan

Vetel HD

Editura Eurodidact Cluj-Napoca, 2002,267 pagini

176

21

Arheologie i istorie (III). Descoperiri din judeul Hunedoara

Prof. univ dr. Sabin Adrian LUCA

HD

22

23

24

Castelul i domeniul Hunedoarei n prima jumtate a secolului al XVI-lea Cercetrile arheologice de la biserica Sf. Nicolae din Hunedoara Cercetri cu privire la preistoria zonei Hunedoarei

Lazr, I

HD

Bibliotheca Septemcastrensis, 11, Editura Economic, Sibiu - Bucureti, 2005, 376 pagini, ISBN 973-709-144-2 Sargetia, XIXII/1974-1975 Buletinul Comoisiei Monumentelor Istorice,X, 1-4/1999 Editura Corviniana, 4,Hunedoara, 1998, p. 23-61, ISSN 1224-922 X.

Pinter, Z.K., iplic, I.M. Sabin Adrian LUCA, Alexandru SONOC, Cristian ROMAN, Nicolae CERIER Prof. univ dr. Sabin Adrian LUCA

HD

HD

25

Contribuii la istoria veche a Hunedoarei. Spturile arheologice sistematicc din Grdina Castelului campaniile anilor 1996-1998 Ghidul judeului Hunedoara Hunedoara- Orasul Padurenilor, Orasul Fierului Ioan de Hunedoara i romnii din vremea lui Judeul Hunedoara - Monografie Monografie Repertoriul arheologic al judcului Huncdoara

HD castel

Bibliotheca Archaeologica et Historica Corvinensis, 1, Hunedoara, 1999, 155pagini,ISBN 973-0-00942-2 Deva, 1936 Ed. Realitatea ARAD 2001 Cluj-Napoca, 1999 Deva, 1925 Bibliotheca Septemcastrensis, 14, Editura Altip, Alba Iulia, 2005, 237 pagini, ISBN 973-7724-60-7. Lucrrile Institutului de Geografie al Universitii din Cluj,

26 27

28 29 30

Fioca, O., uiaga, V Prof. Ovidiu POPESCU si Serban POPESCU Rusu, A.A. Rusiecki, E. Prof. univ dr. Sabin Adrian LUCA

HD HD

HD HD HD

31

ara Haegului i Regiunea Pdurenilor

Vuia, R

HD

177

32 33

34

35

36

37

38 39 40

41 42

Vechi monumente hunedorene Aiud, HunedoaraGrdina Castelului, Miercurea SibiuluiPetri, Miercurea Sibiului-Apoldu de Jos, Munii Poiana Rusc Hunedoara-Grdina Castelului, Miercurea Sibiului, Miercurea Sibiului-Apoldu de Jos, Muntii Poiana Rusc Antologie folcloric din Tinutul Pdurenilor Hunedoara Cantece si Jocuri de Nunta din inutul Padurenilor, Reg. Hunedoara, Muzicologie, studii Etnomuzicologie (Studii): pe urmele lui BELABARTOK in Hunedoara, Portul popular al pdurenilor din regiunea Hunedoara Arhitectura de lemn din judetul Hunedoara Tehnic si miestrie n arhitectura de lemn a judetului Hunedoara". Monumente Istorice si de Art Bisericile ortodoxe hunedorene Separarea minereurilor de fier in camp electric intens Lucrarea trateaza si electrosepararea minereurilor de fier

Drgu, V Sabin Adrian LUCA

HD Munii Poiana Rusc

11/1926 Bucureti, 1968 Cronica Cercetrilor Arheologice, Bucureti, 2001, p. 4, 85, 118-119, 129, ISBN 973-85287-6-3 Cronica Cercetrilor Arheologice, Bucureti, 2002, p. 116, 142, 143, 148, ISBN 973-85287-6-3 Culegere de folclor

Prof. univ dr. Sabin Adrian LUCA

Munii Poiana Rusc

Etnomuzicolog, Tinutul prof univ. Emilia Padurenilor COMISEL Mariana KAHANE etnomuzicolog i profesor Mariana KAHANE etnomuzicolog i profesor VUIA, R CRISTACHEPANAIT, Ioana GRECEANU, Eugenia (1983). Tinutul Padurenilor

n: REV.FOLCL., Bucureti, 1, nr. 1-2, 1956

Tinutul n: MUZICA, Padurenilor Bucureti, 5, nr. 9, 1955; Tinutul Padurenilor Bucureti, 1957 Bucuresti 2000. 1983 (I): 59-65.

DOBREI, Florin MUNTEAN Ioan Ovidiu

Editura Eftimie Murgu, Resita, 2010. ISBN 973-9425-79-8, Editura EMIA-Deva, 2001

178

179

43

de la Teliuc Campul electric intens, factor ecologic in metalurgia fierului, Lucrarea trateaza si impactul asupra mediului a fluxului tehnologic de la UP Teliuc- Hunedoara Nicolae Sindea alias Ciocanesti de Roscani, Acta Mvsei Devensis 2007-2008 Traditii nobiliare in Roscani, Corviniana X -Acta Musei Corvinensis 2006 Date istorice privitoare la familiile nobile romane

MUNTEAN Ioan Ovidiu

ISBN-973-9425-61-5, Editura EMIA-Deva, 2000.

44

Ioan Ovidiu MUNTEAN Delaroscani 37. Ioan Ovidiu MUNTEAN: IOAN Cav. de Puscariu

SARGETIA XXXVXXXVIJSSN: 1013-4255, pag. 282 ISSN-1224-922-X

45

46

47

48

Marturii documentare(1892-189 5)-Adeziunea populara la miscarea memorandista, Lucrarea contine la pag.133 scrisoarea de sustinere adresata memorandistilor de catre poporul din Roscani, Panc Salioste, Mihaiesti, Fagetel si Stretea. Personalitati Hunedorene (sec.XVXX) Dictionar oameni de cultura, arta si sport

Nicolae JOSAN

Editia a-II-a, ISBN973-85211-06,Editura Socieratii Culturale PROMARAMURES "Dragos-Voda"ClujNapoca, 2003 ISBN-972-44-0203-X, Editura StiintificaBucuresti, 1996

Maria RAZBA

ISBN-973-0-02005l,Deva,2000

In procesul de identificare a materialelor informative si documentare pentru elaborarea planului de dezvoltare locala, GAL-ul prin reprezentantii sai a inceput un demers in ceea ce priveste realizarea unei biblioteci digitalizate - ulterior puse la dispozitia publicului, pentru a fi accesata de cei interesati. Informatia va fi disponibila tip download" de pe site-ul microregiunii dar si in format electoric direct de la sediul GAL.
180

PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT Plecand de la analiza diagnostic s-a realizai analiza SWOT a teritoriului Microregiunea Tara Hategului-Tinutul Padurenilor. Analiza SWOT prezentata mai jos cuprinde toate elementele comune din analizele SWOT ale strategiilor locale ale comunelor ce formeaza teritoriul GAL precum si analiza SWOT a Axei LEADER publicata in PNDR 2007 - 2013 - versiunea a IV-a, Decembrie 2009 la pagina 61. Mentionam deasemenea ca in cadrul caravanelor de informare si consultare publica realizata in teritoriul GAL au fist identificate si principalele elemente componente ale analizei SWOT . TERITORIUL

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

I.Teritoriu omogen, nefragmentat, fara goluri, bine deliminat, cu realtii de buna vecinatate intre comunitati locale care au evoluat impreuna in cursul istoriei; 2. Zona geografica predominant montana si deluroasa cu relief ascendent de la Valea Muresului la Muntii Poiana Rusca la altitudine de peste 800 m. 2. Vegetatie reprezentata de paduri de foioase si conifere, pasuni si pajisti. 3. Clima cu temperaturi medii anuale intre 10 si 20 grade C si precipitatii medii intre 1200 mm si 1400 mm 4. Retea hidrografica bogata uniform distribuita pe tot teritoriul 5. Retea de drumuri judetene si comunale intre toate localitatile 6. Retele de energie electrica 7. Infrastructura educationala pentru invatamantul primar in toate comunele 8. Lacasuri de cult in toate comunele si satele 9. Patrimoniu natural de exceptie: Cheile Cernei, Lacul Cincis, Codrii seculari de la Vadu Dobrii, dealurile terasate, Geoparcul Dinozaurilor, Parcul National Retezat, numeroase arii proiejate 10. Patrimoniul antropic autentic, bine conservat: ruinele de ala Sarmizecetusa, cetatea Colt, Banita, Castelul Corvinilor, Santa Marie-Orlea, bisericile de piatra de la Densus, Strei, Fumalul de la Govajdie, catedrala de la Ghelari, galerii de mine, traseul mocanitei, crucile de hotar, biserici si case de lemn, etc H.Resurse ale subsolului marmura (Ruschita si Alun), calcar, dolomita, granit, piatra, fier (Ghelari, Teliucul Inferior),

I.Sate izolate, cai de acces dificile sau blocate (in perioadele cu viscol si zapada, decembrie-martie) 2.Retele de acces: drumuri comunale si satesti nemodemizate si insuficient intretinute 3. Retele hidrografice neamenajate si neexploatate (microhidrocentrale) 4. Patrimoniu natural si antropic material si imaterial exploatat insuficient 5.Specii de pomi fructiferi valoroase slab reprezentate 6.Pasuni neintretinute 7.0 comuna (localitate) nelectrificata

181

OPORTUNITATI

RISCURI

LAxaLEADERdinPNDR 2. Amenajarea teritoriului pentru sporturi de iarna 3. Pastrarea in buna stare a infrastructurii rutiere 4. amenajarea si exploatarea retelei hidrografice 5. Punerea in valoare a patrimoniului natural si antropic 6. promovarea si marirea vizibilitatii tinutului padurenilor 7. Introducerea de specii pomicole valoroase PUNCTE TARI

1. Modemizarea excesiva a teritoriului si pierderea valorii culturale 2. Defrisari abuzive de padure 3. Desertificarea pasunilor 4. Degradarea patrimoniului antropic 5. Distrugerea mediului natural

POPULATIA

PUNCTE SLABE

1. Populatia autohtona in unele sate pastreaza nealterate obiceiurile si mestesugurile traditionale practicandu-le in viata cotidiana 2.Disponobilitatea populatiei in vederea transmiterii artei mestesugurilor traditionale celor interesati 3. Mentinerea si perpetuarea specificului local (costume populare, retete culinare traditionale, etc) 4. acordarea de ajutor reciproc la toate muncile comunitatii (claca) 5. traditionalismul si conservatorismul manifestat mai ales prin reticenta din partea populatiei varstnice in acceptarea elementelor de noutate si modernism a diminuat patrunderea kitch-ului". 6. ospitalitate si acceptarea noilor veniti din mediul urban - rezidenti (case de vacanta)

1. Populatie imbatranita 2. Populatia insuficenta calificata in domeniul economic si turistic 3. Colaborare sporadica intre comunitati locale 4. Nivel de trai scazut in randul populatiei

OPORTUNITATI

RISCURI

LAxaLEADERdinPNDR; facilitarea accesului populatiei la implicarea in activitati si proiecte in cadrul GAL 2.Repopularea satelor prin atragerea de rezidenti (case de vacanta) din mediul urban 3. Atragerea de noi calificari si competente si ameliorarea celor existente in alte domenii decat cele traditionale 3. Cresterea veniturilor populatiei din turism rural si bio agricultura

1. Cresterea ritmului de deces a populatiei imbatranite 2. Pericolul pierderii in timp a obieceiurile si mestesugurile traditionale existente 3.Depopularea si abandonarea unor sate

182

PUNCTE TARI

ACTIVITATI ECONOMICE

PUNCTE SLABE

1. Exploatarea si prelucrarea lemnului 2. Recoltarea de produse ale padurii si comercializarea lor: ciuperci, fructe de padure 3. Cresterea animalelor: vaci, oi, capre, cai 4. Realizarea de produse culturale 5.Realizarea de produse alimentare traditioanale si bauturi traditionale

1. Exploatare industriala la nivel primar 2. lipsa activitatii de reciclare a produselor padurii 3. Cresterea animalelor in general la nivel de gaspodarie 4. Realizarea sporadica de produse traditionale 5 Comercializarea de produse si bauturi traditionale in general la nivel de familie

OPORTUNITATI

RISCURI

1. Dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului la nivel secundar 2. Dezvoltarea centrelor de colectarea a produselor padurii (fructe, ciuperci) 3. Ferme zootehnice (oi, vaci, capre) 4. Dezvoltarea mestesugurilor si a traditiilor 5. Sprijinirea si incurajarea comercializari de produse traditionale 6. Dezvoltarea agroturismului, ecoturismului si a turismului cultural 7. Dezvoltarea agriculturii ecologice si bio agriculturii

1. Diminuarea accentuata a fortei de munca active 2. Neimplicarea populatiei in activitatile economice la nivel de comunitate 3. Bugete locale insuficiente pentru a sustine si incuraja economia locala 4. Slaba absorbtie a fonduilor europene si intemationale 5. Lipsa investitiilor durabile

ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

LExistenta parteneriatului public-privat Grup de Actiune Locala-GAL, axa LEADER 2.Asocierea autoritatilor locale din zona pentru proiecte comune privind reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii (drum, apa, canal) 3.Asocierea autoritatilor locale pentru lobbby la autoritatile judetene, nationale si europene in vederea promovarii si dezvoltarii zonei. 4. Existenta unui numar semnificativ de ONG-uri 5.Existenta serviciilor sociale publice si private

6. Organizarea de evenimente culturale anuale

183

1. insuficenta colaborare intre structuri publice si private in vedererea organizarii de evenimente 2. numar mic de evenimente organizate anual 3. asocieri intre autoritati locale exclusiv pentru lucrari de infrastructura (drumuri, apa, canal, etc) 4. numar mic de structuri asociative de tip ONG in domeniul social

5. numar insuficient de structuri sociale pentru ajutorarea persoanelor varstnice (camine, centre de ingrijire, etc) 6. infrastructura educatie-invatamant invechita (gradinite, scoli, licee, camine culturale, etc) 6. slaba absorbtie a proiectelor europene de catre autoritatile locale din zona

OPORTUNITATI

RISCURI

1 Accesare axa LEADER din PNDR; existenta GIL inca din 2006 si GAL din 2009 in zona 2.Accesare finantari europene destinate mediului rural 3.Crearea si organizarea de noi evenimente (civile, religioase) 4. Implicarea populatiei in activitatile si proiectele ONG-urilor active in zona 5. Prezenta SMURD in GAL 6. Asistenta sociala si medicala acordata populatiei varstnice 7.Achizitionarea de terenuri si case (destinate construirii sau amenajarii de case de vacanta) in zona de catre persoane cu domiciliul in mediul urban.

I.Criza economica; bugete locale insuficiente; decalaje mari privind termenele de decontare financiara ale proiectelor europene accesate in zona 2. perioada electorala (2012); schimbarea alesilor locali dupa alegerile locale sa permita mentinerea parteneriatelor si asocierilor existente in zona 3. Lipsa exercitiului asociativ in cadrul unor proiecte comune de interes local 4. Suprapunerea unor evenimente specifice fiecarei comune

184

PARTEAA-III-A: PRIORITI Viziunea Microregiunii Tara Hategului-Tinutul Padurenilor pentru anul 2013 Microregiunea Tara Hategului-Tinutul Padurenilor GAL reprezinta o microregiune ECOTURISTIC integrat turismului Romnesc si European n care turistii poposesc in zonele de agrement, sau pe care o traverseaz pe piste cicloturistice, pentru a participa la Trgurile de produse traditionale si la Festivalurile culturale locale precum si la alte evenimente organizate de GAL in comunitati; pentru a explora spatiul Natural al Parcului National Retezat si al Geoparcului Dinozaurilor pe trasee amenajate si pentru a vizita vestigiile istorice. Majoritatea locuitorilor (gospodariile individuale) au o afacere legat de domeniul agroturismuluisi turismului sau lucreaz n domeniul serviciilor specifice si adiacente turismului. Casele localnicilor sunt organizate si amenajate pentru a primi turisti. Microregiunea este organizat ca teritoriu LEADER, le ofer tinerilor o Educatie pentru Traditii si pstrarea Specificului local si perpetuarea meseriilor locale; Infrastructura, utilitatile si serviciile dezvoltate pentru activitatea de baz a regiunii - TURISMUL. Misiunea Asociatiei Grupul de Actiune Local Microregiunea Tara Hategului-Tinutul Padurenilor,, consta in dezvoltarea durabil integrat a microregiunii, dezvoltare bazat pe conservarea mediului natural, revigorarea traditiilor locale si promovarea produselor locale. Directii Strategice / Prioritti -Turismul diversificat in mediul natural -Educatia pentru Traditii si specificul local -Resursele locale ca factor de dezvoltare Turismul fiind principala directie de dezvoltare a regiunii(preluat din Strategia de Dezvoltare a Parcului National Retezat) -turismul tiintific, spatiul Parcului National Retezat prezetnd un adevrat potential dat de existenta unori valori naturale de important national i international. Pe teritoriul parcului exista rezervatii naturale i arii de protectie special avifaunistic, cuprinznd elemente reprezentative de interes tintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic. Diversitatea ridicat a asociatiilor vegetale i dezvoltarea diferitelor tipuri de ecosisteme impresioneaz nu att prin numarul lor, ct prin interesul tiintifc remarcabil (exist un numr mare de specii i asociatii vegetale endemice, unele fiind chiar de interes comunitar, din categoria celor periclitate, rare sau vulnerabile). -turismul speologic se poate dezvolta n zone calcaroase, unde exist toate formele exocarstice i endocarstice demne de a f cunoscute i ocrotite: chei, doline, uvale, lapiezuri, peteri i avene;

185

186

-birdwatching, form de turism aproape inexistent n arealul parcului unde se pot vizualiza i monitoriza un numr mare de specii de psri ocrotite. Reintroducerea unor specii disprute din arealul parcului poate contribui la mrirea razei de implementare a acestei forme de turism. -turismul de drumetie este necesar a se dezvolta pe baza stabilirii i amenajrii unor itinerarii stricte care s realizeze expunerea ct mai multor atractii turistice, cum sunt cele de peisaj i cele etno-culturale. n prezent, n arealul parcului exist trasee turistice marcate, efectuate prin proiecte cu finantare extern n colaborare cu alte institutii. -turismul itinerant, realizat printr-o gam larg de excursii tematice, se poate dezvolta att pentru cunoaterea ct mai bine a istoricului acestor zone, prin vizitarea vestigiilor civilizatiei romane i dacice, a ruinelor fortificatiilor medievale, ct i pentru cunoterea valorilor etno-culturale locale prin vizitarea obiectivelor culturale (muzee i colectii etnografice i religioase), a ocupatiilor traditionale (morile de ap cu ciutur, rzboaie de tesut), precum i a manifestrilor traditionale (festivaluri, baluri, nedei). -cicloturismul este una dintre formele de turism cele mai practicate n prezent, n trile europene, cu perspective reale de desfaurare i dezvoltare i n arealul Parcului National Retezat. Principalele Obiective Strategice o Dezvoltarea Infrastructurii mici n micoregiune o Sprijinirea dezvoltarii si certificrii produselor locale o Dezvoltarea microfermelor (in special a plantatiilor si produselor agricole specifice regiunii) o Sprijinirea dezvoltarii turismului - spatiilor de cazare / infrastructura de turism o Dezvoltarea serviciilor turistice si a serviciilor complementare turismului in regiune o Promovarea si informarea turistica privind microregiunea o Educarea tinerilor in sensul pastrarii si valorificarii traditiilor locale si a dezvoltrii meseriilor specifice locale o Punerea in valoare obiectivelor culturale/vestigiilor istorice si potentialului local (mai ales a potentialului istoric) o Sprijinirea microintreprinderilor din mediul rural in vederea diversificarii economiei locale si oferirea de posibilitati alternative tinerilor o sprijinirea cooperarii la nivel national sau transnational. - Dezvoltarea Infrastructurii mici n microregiune - Drumurile la proprietatile agricole - Drumurile si podetele locale - Piste cicloturistice - pist terestr sau suspendat n functie de posibilittile reliefului - Infrastructura de comunicatii - dezvoltarea telefoniei fixe si moble in regiune si a conexiunii la internet - Construirea si renovarea de locuinte pentru tineri care se stabilesc n mediul sate din Microregiune - Sprijinirea dezvoltarii si certificrii produselor locale - Campani de promovare consum produse locale" - sprijinirea campaniilor de promovare a consumului de produse locale, campanii organizate la nivel local; - Realizarea unui catalog al produselor locale - catalog care s descrie si s prezinte toate produsele specifice regiunii - cu descrierea acestora si prezentarea caracteristicilor specifce acestor produse;

187

Promovarea produselor locale n cadrul pensiunilor din regiune - incurajarea pensiunilor s foloseasc produse (exclusiv) locale si s dezvolte puncte de prezentare si s desfac produsele locale in cadrul pensiunilor. Produsele locale au in vedere produsele alimentare si nealimentare. - Realizarea de trguri si expozitii de produse locale la evenimentele. Sprijinirea dezvoltrii trgurilor care s promoveze produselel locale si expozitiilor cu produsele locale; - Inregistrarea produselor locale cu marca Tara Hategului - Tinutul Padurenilor- inregistrarea pn n 2013 a cel putin 3 produse locale. - Asocierea productorilor si proprietarilor locali - programe de sprijin financiar pentru asocierea productorilor agricoli si a mestesugarilor din regiune att pentru productia n cadrul asociat ct mai ales pentru dezvoltarea sistemelor de desfacere a produselor locale; - Infiintarea intreprinderilor pentru prelucrarea si valorifcarea produselor locale
-

- Dezvoltarea microfermelor (in special a plantatiilor si produselor agricole specifce microregiunii) - Sprijin pentru dezvoltarea exploatatiilor agricole - cu centrare pe gospodriile / exploatatiile familiale corelate cu activitati legate de produse specifice locale si cu activitati turistice - gospodria turistic; -Dezvoltarea sistemelor de colectare produselor - sprijinirea asocierii pentru dezvoltarea sistemlor de colectare si valorificare la nivel local si in exteriorul regiunii a produselor agricole locale; activitati inovatoare de valorificare si promovare a produselor locale; -Sprijinirea fermelor de subzistenta - definirea modelului de ferma de subzistenta preponderent la nivel local (cercetare privind identificare marimii optime in UDE a fermelor care au nevoie de sprijin); Sprijinirea dezvoltarii turismului - spatiilor de cazare si produselor turistice locale - dezvoltarea si infiintarea spatiilor de cazare n locuintele locale - pensiunile / gospodriilor agroturistice - sprijin financiar pentru nfiintarea spatiilor de cazare n locuintele proprii cu potential turistic. - dezvoltarea si infiintarea de pensiuni turisitice - sprijin pentru infiintarea pensiunilor noi si dezvoltarea - amenajarea de spatii de campare - dezvoltarea de zone de cazare - dezvoltarea de produse si pachete turistice - sprijin financiar privind studiile de oportunitate, nfintarea si dezvoltarea pachetelor si produselor turistice; facilitarea legaturii cu experti implicati in dezvoltarea de produse si pachete turistice; - sprijinirea dezvoltarii infrastructurii mici pentru turism (trasee, potecile de acces la obiective, puncte de belvedere pe trasee, pesteri, locuri de campare, trasee cicloturistice) sprijin pentru comunitati si agenti economici pentru infrastructura mic n turism - mai ales a celor corelate cu activitti turistice si a celor de interes comun la nivelul comunitatilor. Obiectivele de interes comun vor fi sprijinite prioritar acolo unde sunt dezvoltate in parteneriat public-privat (administrarea obiectivelor fiind preluat n domeniu privat)
-

-Dezvoltarea serviciilor turistice si a serviciilor complementare in regiune - Dezvoltarea ofertei de evemimente locale: Festivaluri locale, Trguri specifice, - Deschiderea de Spatii de nchiriere: echipamente / utilaje / accesorii (cai, crute, echipamente de ctrare, echipamente pentru pesteri etc.) - Amenajarea de spatii pentru petrecerea timpului liber: Parcuri, terenuri de sport, cluburi / discoteci

188

- Amenajarea de porturi pentru agrement si turism -Amenajarea unor piste de cicloturism -Amenajarea punctelor de atractie turistic: pesteri, cascade, mori pe ruri, chei / canioane, trasee turistice (nemotorizate - si motorizate - motociclete - conform legislatiei in vigoare), poduri naturale si a punctelor de belevedere pe traseele turistice; -Dezvoltarea centrelor de traditii locale publice: Muzee locale, muzee vii de traditii locale, ateliere de traditii locale; biserici monument, monumente naturale care pun in valoare legende locale. -Servicii pentru turisti: Punct sanitar, Servicii salvamont-salvaspeo-salvamar, Servicii adiacente pentru copiii, Servicii de transport in comun, servicii sociale (asistenta sociala, cluburi pentru seniori, centre de batrani) -Promovarea si informarea turistica privind regiunea - ca zona turistica unitara -Centre de informare turistica in fiecare comunitate din regiune si n municipiile Hunedoara, Deva si orasul Hateg -Oferta turistic a regiunii si materiale de promovare -Pagina web de promovare turistica a regiunii -Programe de promovare turistica a regiunii a pachetelor turistice -Expozitii cu vanzare - produse traditionale locale -Participare al targuri de turism si evenimente nationale si internationale -Educarea tinerilor in sensul pastrarii si valorificarii traditiilor locale si a dezvoltrii meseriilor specifce locale -Initierea atelierelor de creatie si atelierelor mestesugaresti- valorificarea marmurei din regiune, prelucrarea pietrei, lemnului -Formarea privind dezvoltarea de meserii traditionale: Centre de formare meserii, Centre de afaceri pentru meserii traditionale, Intreprinderi sociale privind meseriile traditionale -Programe de informare si constientizare privind patrimoniul local - n institutiile locale: scoala, biserica -Formarea personalului specializat n domeniul turismului -Formarea competentelor antreprenoriale si a altor compentente necesare mediului de afaceri -Educatia ecologic a tinerilor. Educarea tinerilor privind viata n arii protejate. - Valorificarea produselor si potentialului local -Planuri peisagistice ale regiuni -PUG-uri si planuri de dezvoltare pentru fiecare comunitate din regiune -Refacerea cetatilor si asezarilor istorice locale -Inventarierea si declararea site-urilor de patrimoniu cultural si natural -Valorificarea potentialului hidrologic, eolian si solar pentru dezvoltarea energiei regenerabile -Sprijinirea microintreprinderilor din mediul rural in vederea diversificarii economiei locale si oferirea de posibilitati alternative tinerilor -Initierea si dezvoltarea afacerilor in domeniul productiei si serviciilor -Initierea si dezvoltarea firmelor de consultanta pentru afaceri -Sprijin pentru firme care valorific mestesugurile locale -Sprijin pentru firmele care angajeaz tineri someri sau tineri n cutarea unui loc de munc -Sprijin pentru firmele care nfiinteaz intreprinderi sociale -parteneriatul pentru consultanta financiara, juridica si in afaceri - reactivarea incubatoarelor de afaceri pentru microintreprinderi

189

-Infiintarea de birouri microregionale de creditare petnru afaceri si proiecte -Sprijinirea cooperariii la nivel national si international -Cooperarea GAL-GAL la nivel national si international Seminarii / conferinte / intalniri de afaceri Scenarii - SWOT Identificarea prioritatilor din cadrul GAL-lui Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor s-a realizat actionand pe doua planuri bine definite ca procedura de lucru si avand ca scop comun prioritizarea si definirea principalelor directii strategice care vor sta la baza implementarii strategiei GAL Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor. Primul plan a prevazut actiuni in teitoriu si consultari publice a tuturor partenerilor, avand ca rezultat intalniri tematice cu partenerii ce acopera domenii de activitate specifice: administrativteritorial, economic, mediu si social. Al doilea plan a prevazut realizarea analizei diagnostic a teritoriului, apoi a analizei SWOT a teritoriului din care s-au evidentiat o serie de directii prioritare si strategice ale GAL-ului Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor Prin punerea in comun a rezultatelor celor doua planuri s-a realizat doua scenarii de baza privind prioritatile GAL-ului Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor, clasificate conform celor patru categori analizate. Aceste scenari sunt: Scenariul I

PRIORITATI STRATEGICE 1. 2. 3. 4. Agricultura si silvicultura Turism rural si agroturism Traditii si mestesuguri Infrastructura sociala si edilitara

PRIORITATEA STRATEGICA 1: AGRICULTURA SI SILVICULTURA Scop: Dezvoltarea teritoriului Microregiunii prin valorificarea vocatiei agricole si forestiere, consolidarea economica a expoloatarii agricole si silvice cu punerea in valoare de maniera sustenabila a potentialului bio-ecologic si conectarea la pietele regionale, nationale si internationale. Obiective operationale: 1. Dezvoltarea, consolidarea si integrarea comerciala a agriculturii privat-familiale

190

2. Integrarea produselor agricole si silvice prin procesare 3. Orientarea spre produse de nalta valoare biologica si produse traditionale 4. Integrarea unui sistem local de consiliere si sprijin pentru fermieri si antreprenori 5. Promovarea agriculturii durabile

PRIORITATEA STRATEGICA 2: TURISM RURAL SI AGROTURISM Scop: Dezvoltarea si promovarea teritoriului Microregiunii prin valorificarea turistica a biodiversitatii, potentialului natural, cultural, social, istoric si a traditiilor, materializate in cresterea atractivitatii turistice si a varietatii ofertelor, in scopul cresterii ponderii sectorului de servicii (turistice) in economia zonei. Obiective operationale: 1. Crearea si integrarea unei structuri de sprijin pentru dezvoltarea turismului 2. Restaurarea obiectivelor turistice din zona 3. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de turism 4. Sprijinirea dezvoltarii initiativelor de turism si dezvoltarea de forme noi de turism 5. Promovarea turistica a teritoriului

PRIORITATEA STRATEGICA 3: TRADITII SI MESTESUGURI Scop: Punerea in valoare si revitalizarea traditiilor si mestesugurilor conservate, ca element de patrimoniu al teritoriului integrat economic si promovarea valorilor si priceperilor mesterilor populari Obiective operationale: 1. Valorificarea mestesugurilor traditionale 2. Valorificarea traditiilor si evenimentelor culturale traditionale locale 3. Integrarea traditiilor si mestesugurilor n economia teritoriului 4. Promovarea elementelor de identitate culturala si traditionala locala

PRIORITATEA STRATEGICA 4: INFRASTRUCTURA SOCIALA SI EDILITARA

'

191

Scop: Dezvotarea si promovarea teritoriuui Microregiunii prin reaizarea de infrastructura sociaia si ediitara n scopui cresterii caiitatii vietii tuturor categoriiior sociaie din regiune. Obiective operationale: 1. Cresterea standardelor de trai prin dezvoltarea si modernizarea echiparii spatiilor publice 2. Integrarea functionala a echiparii sociale si edilitare n viata comunitatii prin construirea si amenajarea obiectivelor de interes social si edilitar Scenariul II

PRIORITATI STRATEGICE 6. Agricultura si silvicultura 7. Turism rural si agroturism 8. Formare profesionala 9. Infrastructura sociala si edilitara

PRIORITATEA STRATEGICA 1: AGRICULTURA SI SILVICULTURA Scop: Dezvoitarea teritoriuiui Microregiunii prin vaiorificarea vocatiei agricoie si forestiere, consoiidarea economica a expoloatarii agricoie si siivice cu punerea in vaioare de maniera sustenabiia a potentiaiuiui bio-ecoiogic si conectarea ia pietele regionaie, nationale si internationaie. Obiective operationale: 1. Dezvoltarea, consolidarea si integrarea comerciala a agriculturii privat-familiale 2. Integrarea produselor agricole si silvice prin procesare 3. Orientarea spre produse de nalta valoare biologica si produse traditionale 4. Integrarea unui sistem local de consiliere si sprijin pentru fermieri si antreprenori 5. Promovarea agriculturii durabile

PRIORITATEA STRATEGICA 2: TURISM RURAL SI AGROTURISM Scop: Dezvoitarea si promovarea teritoriului Microregiunii prin valorificarea turistica a biodiversitatii, potentiaiuiui naturai, culturai, sociai, istoric si a traditiilor, materializate in cresterea atractivitatii turistice si a varietatii oferteior, in scopui cresterii ponderii sectorului de servicii (turistice) in economia zonei.

192

Obiective operationale:

1. Crearea si integrarea unei structuri de sprijin pentru dezvoltarea turismului 2. Restaurarea obiectivelor turistice din zona 3. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de turism 4. Sprijinirea dezvoltarii initiativelor de turism si dezvoltarea de forme noi de turism 5. Promovarea turistica a teritoriului PRIORITATEA STRATEGICA 3: FORMARE PROFESIONALA Scop: Dezvoaltarea unui turism durabil prin valorificarea potentialului traditiilor locale Obiective operationale: 1. Formarea personalului specializat in domeniul turismului 2. Formarea competentelor antreprenoriale 3. Formarea in meserii traditionale PRIORITATEA STRATEGICA 4: INFRASTRUCTURA SOCIALA SI EDILITARA Scop: Dezvoltarea si promovarea teritoriului Microregiunii prin realizarea de infrastructura sociala si edilitara n scopul cresterii calitatii vietii tuturor categoriilor sociale din regiune. Obiective operationale: 3. Cresterea standardelor de trai prin dezvoltarea si modernizarea echiparii spatiilor publice 4. Integrarea functionala a echiparii sociale si edilitare n viata comunitatii prin construirea si amenajarea obiectivelor de interes social si edilitar Conform consultarii tuturor partenerilor s-a hotarat ca scenariul I sa fie cel adoptat de catre toti si el va sta la baza definirii Obiectivelor operationale a masurilor si a tipurilor de proiecte acceptate spre finantare.

193

194

OBIECTIVELE OPERATIONALE fFINALE - identificate de GAL Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor sunt:

1. Dezvoltarea, consolidarea si integrarea comerciala a agriculturii privat-familiale 2. Integrarea produselor agricole si silvice prin procesare 3. Orientarea spre produse de nalta valoare biologica si produse traditionale 4. Integrarea unui sistem local de consiliere si sprijin pentru fermieri si antreprenori 5. Promovarea agriculturii durabile 6. Crearea si integrarea unei structuri de sprijin pentru dezvoltarea turismului 7. Restaurarea obiectivelor turistice din zona 8. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de turism 9. Sprijinirea dezvoltarii initiativelor de turism si dezvoltarea de forme noi de turism 10. Promovarea turistica a teritoriului 11. Valorificarea mestesugurilor traditionale 12. Valorificarea traditiilor si evenimentelor culturale traditionale locale 13. Integrarea traditiilor si mestesugurilor n economia teritoriului 14. Promovarea elementelor de identitate culturala si traditionala locala 15. Cresterea standardelor de trai prin dezvoltarea si modernizarea echiparii spatiilor publice 16. Integrarea functionala a echiparii sociale si edilitare n viata comunitatii prin construirea si amenajarea obiectivelor de interes social si edilitar

195

REALIZAREA PARTENERIATULUI I FUNCIONAREA GAL-ULUI PARTEA A - V - A: PARTENERIATUL III.l Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Local Scurt istoric- Primele activitati si proiecte in Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor Intre anii 2002-2007 -un grup de actori locali alaturi de Asociatia pentru Promovarea Egalitatii de Sanse din Romania-APES RO au dezvoltat proiecte privind dezvoltarea si consolidarea comunitatilor rurale, la nivelul mai multor comune din zona Tinutul Padurenilor (tema proiectelor fiind: agent de dezvoltare locala, schimburi de experienta intre primari, agricultoare, structurarea in asociatii, etc). Deasemenea in aceeasi perioada in urma vizitelor facute de Asociatia Quimper - Santamaria Orlea in departamentul Finistere - Franta, a fost infiintata Asociatia Intercomunala "Tara Hategului", avand ca membrii 12 primarii din Tara Hategului. In anul 2006, intr-o stransa colaborare cu reprezentantii Celului nationale LEADER din Belgia, Bruxelles, au fost elaborate si depuse la MADR doua dosare pentru a participa la selectia nationala a teritoriilor-potentiale GAL-uri din Romania. Dosarele a fost selectionat ai astfel teritoriile Tara Hategului si Tinutul Padurenilor din judetul Hunedoara, au fost declarate eligibile (conform hartii aflate pe site-ul MADR). Doi reprezentanti ai acestor teritorii (Enut Dana Paula si Ghenciu Doru) au participat la cursurile ce au fost organizate i susinute cu sprijinul Proiectului de Twinning RO 2004 IB AG 05 Sprijin acordat Autoritii de Management din cadrul Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale pentru elaborarea programelor de dezvoltare rural i de pescuit" la sediul Centrului de Formare i Inovaie pentru Dezvoltare n Carpai - CEFIDEC, Vatra Dornei. Tematica cursurilor a constat in implementarea axei LEADER in Romania. Acest demers a fost sustinut de primarii, ong-uri, mediul de afaceri si personalitati locale si politice. Dosarul a constat in: -realizarea unei structuri tip GIL (Grup de Initiativa Locala) format din primarii, ONG-uri si persoane fizice cu activitate demonstrata in teritoriu, personalitati locale si politice. -realizarea unei analize SWOT a zonei Tinutul Padurenilor -realizarea unei fise descriptive a zonei Tinutul Padurenilor -realizarea unui album (optional) -a fost transmisa si cartea Padurenii Hunedoarei" a domnului Rusalin ISFANONI In urma aciunii de selecie din luna mai, 2006, Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, Direcia General Dezvoltare Rural - Autoritate de Management pentru Programul Naional de Dezvoltare Rural (PNDR) n Romnia a selectat 121 de dosare (din 156) privind candidaii ce au participat la concursul de selecie n vederea participrii la cursurile de instruire legate de implementarea Axei prioritare LEADER din cadrul PNDR n Romnia. Cursurile au fost organizate i susinute cu sprijinul Proiectului de Twinning RO 2004 IB AG 05 Sprijin acordat Autoritii de Management din cadrul Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale pentru elaborarea programelor de dezvoltare rural i de pescuit" la sediul Centrului de Formare i Inovaie pentru Dezvoltare n Carpai - CEFIDEC, Vatra Dornei. In cadrul primei sesiuni de cursuri susinut n perioadele 18-21 iulie i 7 - 10 noiembrie 2006, au participat 55 de reprezentani (prima serie) i 52 de participani (a doua serie), iar n cadrul cursului au fost desfaurate aciuni ce au avizat transmiterea noiunilor de baz privind analiza diagnostic, stabilirea strategiei, prioritile i axele de dezvoltare ale unui teritoriu.

196

197

Dincolo de caracterul primordial al acestei etape i de realizarea acesteia ntr-un cadru participativ, sesiunea de formare a permis difuzarea unor sfaturi practice cu privire la punctele abordate mai sus, n acest sens activitatea desfaurndu-se pe grupuri de lucru. ANUL 2007- Romania a aderat la UE A doua sesiune de instruire (in anul 2007) au participat, alturi de reprezentanii teritoriilor selectate i reprezentanii Direciilor pentru Agricultur i Dezvoltare Rural judeene care colaboreaz n mod continuu cu cei dinti n aciunile de implementare a Axei Leader n Romnia. Obiectivul acestei sesiuni de formare a fost dobndirea de ctre participani a cunotinelor necesare elaborrii planului de aciune al teritoriului (inclusiv animare, monitorizare i evaluare a planului de aciune a teritoriului) i a dosarului de candidatur necesar participrii la viitoarele etape de selecie a GAL - urilor. Din cei 121 de reprezentani (animatori) ai teritoriilor selectate pentru susinerea cursurilor de formare n vederea implementrii Axei Leader n Romnia, au rmas 110, diferena fa de start fiind reflectat de procesele de reunire a unor teritorii stabilite iniial, precum i de renunarea n ceea ce privete continuarea cursurilor de formare din diferite motive (schimbare loc de munc care nu mai ofer compatibilitate cu atribuiile de animator, lips de nelegere i sprijin din partea partenerilor privind activitatea de dezvoltare rural local etc). La aceste cursuri s-a calificat pentru a participa Doamna ENUT Dana Paula si domnul GHENCIU Doru (anii 2006, 2007) in calitate de reprezentani al teritoriilor Tinutul Padurenilor si Tara Hategului (in conformitate cu scrisoarea de selectie transmisa de Domnul secretar de stat Danut APETREI) si domnul Emil GAVRILA ( anul 2007) din partea DADR Hunedoara. ANII 2008- 2009 -numeroase intalniri de lucru (Ghelari-Pensiunea Panorama, Roscani-Vila Cornelia, LeleseCaminul Cultural, Cerisor-Caminul Cultural, Hunedoara- biroul d-nei consilier judetean Tolas Liliana, Teliucu Inferior-Centrul de Afaceri, Deva-cladirea CEPROMIN, etc) cu primarii, ong, mediul de afceri, personalitati locale. -a fost infiintata dpdv juridic Asociatia Intercomunitara Tinutul Padurenilor LEADER GAL (statut si act constitutiv). - MADR a lansat apelul la fmantarea Axei 4 LEADER din PNDR , Masura 4311, faza 3. Proiectul a fost selectat pentru finantare si in luna decembrie 2009 s-a semnat contractul de finantare. Scopul principal al proiectului consta in elaborarea Planul de Dezvoltare Local Tinutul Padurenilor si Planul de Dezvoltare Local Tara Hategului. Planul de Dezvoltare Locala a Microregiunii Tara Hategului - Tinutul Padurenilor s-a constituit avand la baza urmatoarele elemente definitorii pentru a fi o strategie reala si aplicabila in cadrul teritoriului, realizata dupa urmtorii pai: a) GAL-ul este reprezentat in tabelul de mai jos exact ca in formularul 2 purtand denumirea de: Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor", fiind constituita conform filozofiei LEADER si a criteriilor impuse de MADR. b) Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor reprezinta o unitate teritoriala rurala compacta si omogena din punct de vedere geografic c) Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor face parte din Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala, alaturi de alte ONG-uri membre fondatoare ale GAL-ului. Membrii fondatori ai GAL-ului dispun de resurse umane competente si cu expertiza de specialitate in dezvoltare rurala, respectiv elaborarea strategiilor de dezvoltare rurala conform CV-urilor, dipomelor si certificatelor atasate.

198

Membri fondatori ai GAL Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor este compus din 79 de membrii, dupa cum urmeaza: PUBLIC (25 organisme, sub 50%) -25 consilii locale comunale- reprezentate de primari PRIVAT (60 organisme, peste 50%) - 26 organizatii non guvernamentale cu expertize si competente multidisciplinare (dezvoltare rurala, turism rural, agricultura, protectia mediului, ecologie, sport, tineret, cultura, traditii, egalitate de sanse, minoritati maghiare, educatie, formare profesionala, etc) - 20 structuri din mediul de afaceri - 8 persoane fizice, fii ai satului, personalitati locale, lideri spirituali, experti cu activitate resunoscuta la nivel national si international, preocupati de dezvoltarea strategica si durabila a Microregiunii Tara Hategului - Tinutului Padurenilor. Nr. crt. Denumirea partenerului Statutul partenerului Numele si prenumele reprezentantului legal al partenerului POPESCU Teofil BURLEC-MARTIN Ionel HERCIU Radu OPRISONI Nelu TICULA Miron TEFONI Dumitru-Sorin SUIAGA Ghiorghe-Vasile HUZONI Marina BULBUCAN Ioan OMOTA Marius-Gabriel ACHIM Ciprian-Gheorghe LUPULESCU Livituc CHIOREAN Alin- Traian VOINA Leorean-Casian STOICA Victor-Tiberiu BICONI Eugen-Dorel
199

APL - un numar de 25 de membrii 1 Consiliul local al comunei Baru 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Consiliul local al comunei Bnia Consiliul local al comunei Batrana Consiliul local al com.Bunila Consiliul local al com.Cerbal Consiliul local al comunei Densu Consiliul local al comunei Dobra Consiliul local al com. General Berthelot Consiliul local al comunei Ghelari Consiliul local al comunei Ilia Consiliul local al comunei Lelese Consiliul local al com. Lunca Cernii de Jos Consiliul local al com. Lapugiu de Jos Consiliul local al comunei Pestisu Mic Consiliul local al comunei Pui Consiliul local al comunei Rchitova

Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica

17 18 19 20 21 22 23 24 25

Consiliul local al comunei Ru de Mori Consiliul local al com. Sarmizegetusa Consiliul local al com. Slau de Sus Consiliul local al com.Sntmria Orlea Consiliul local al com. Teliucu Inferior Consiliul local al comunei Toplita Consiliul local al comunei Toteti Consiliul local al comunei Vetel

Consiliul local al comunei Rusca Montana, judetul Caras-Severin ONG -un numar de 26 de membrii MEDIUL DE AFACERI un numar de 20 de membrii PERSOANE FIZICE un numar de 8 membrii

Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica Autoritate publica

MANG Niculi TODONI Mihai-Cornel MARICA Petru-Sorin FILIP Ioan-Victor PUPEZA Daniel-Gheorghe Sorin SENDRONI Ioan PASCONI Tiberiu HENTIU Ioan ECOBICI Dorin

200

Criterii de selectie a GAL Mentionam ca GAL Microregiunea Tara Hategului-Tinutul Padurenilor indeplineste criteriile de selectie impuse de MADR in ceea ce priveste teritoriul si parteneriatul.
PARTENERIAT GAL (25 puncte) 79 parteneri 25-PUBLIC consilii locale comunale/primarii 54-PRIVAT
%

FEMEI (5 puncte) 24 pers 1 30,38% (peste 25%) 24 pers

TINERI (5 puncte) 30,38% (peste 25%)

100% 31,64 % 68,35 % (peste 65%) (5 puncte) 32,91 68,35 25,31 10,12

26 organizatii non guvernamentale 20 structuri din mediul de afaceri 8 persoane fizice

10 10 3

10 8 3

201

FORMARE PROFESIONALA - atragerea de competente LEADER in Microregiune Fiecare Consiliul local/Primarie membru GAL a desemnat prin Hotarere de Consiliu Local o persoana din cadrul administratiei care dispune de anumite calificari si competente pentru a fi numit animatorul LEADER in aria administrativa a respectivei comune. Persoanele desemnate de primarii au participat la sesiuni de formare si informare, organizate de Ministerul Agriculturi si Dezvoltari Rurale Directia Generala de Dezvoltare Rurala prin proiectul submasurii 431.1 Constructia de parteneriate public-private, faza I de instruire Sensibilizarea actorilor locali cu privire la abordarea LEADER" si faza II de instruire Formarea reprezentantilor grupurilor potentiale", dobandind competente suplimentare pentru elaborarea strategiei si a Planului de Dezvoltare Locala. La elaborarea Planului de Dezvoltare Locala a au participat si persoane fizice: lideri spirituali din comunitatile locale (invatatori, profesori, preoti) personalitati reprezentanti ai mediului universitar si academic din judetul Hunedoara, ai altor organizati neguvernamentale cu reprezentare preponderenta a minoritatilor, a femeilor si a tinerilor, reprezentanti ai mediului de afaceri ce activeaza in zona GAL-ului precum si alte personaliati culturale si profesionale care au fost legate sufleteste de acest teritoriu, elaborand diverse lucrari culturale, monografi si alte documentari istorice, fiind surse importante de informatii privind viziunea GAL Microregiunea Tara Hategului -Tinutul Padurenilor. d) Prezentarea axei LEADER pentru prezentarea acestuia tuturor membrilor cat si a beneficiarilor directi ai GAL Microregiune s-a facut dupa urmatorele activitati principale: 1. Seminar de lansare/workshop al proiectului 2. Activitati privind managementul proiectului - Prima intalnire de lucru a echipei de management - Vizite in teren/intalniri de lucru in teren in vederea culegerii de informatii necesare elaborarii unei baze de date; - Realizare anchete si studii preliminare in teren - Prelucrarea datelor si elaborarea analizei diagnostic - Elaborarea Analizei SWOT si intalniri/sedinte privind consultarea publica (consultarea populatiei) 3. Elaborare plan de dezvoltare locala 4. Realizare materiale informative tip pliant 5.Caravana info in teritoriu in vederea diseminarii informatiilor de tip LEADER 6.Vizit de studiu, schimbde experienta cu GAL din teriroru rural european de tip LEADER din Ungaria 7. Finalizarea elaborarii strategiei 8. Eveniment privind inchiderea oficiala a proiectului e) Organizarea grupurilor de lucru constituite din categoriile principale ale membrilor fondatori, cum ar fi: autoritati publice, ONG-uri si mediul de afaceri, Alte persoane reprezentative. Aceste grupuri de lucru au fost coordonate de grupul de experti ai managementului de proiect, conform urmatorele etape:

202

203

Prima ntlnire: a) Prezentarea diagnosticului pe tem (teme); 1. A avut loc in municipiul Hunedoara, la Castelul Corvinestilor s-a prezentat proiectul si rezultatele estimate in urma implementarii acestuia la nivelul teritoriului rural; seminarul a fost precedat de o conferinta de presa la care au participa mass-media locala si regionala la eveniment vor fi invitati partenerii proiectului, expertii locali si europeni, voluntari, reprezentanti ai diferitelor structuri institutionale publice si private din teritoriul GAL-ului. b) Schimburi i aport de idei noi; 1. Prima intalnire de lucru a echipei de management, la care s-a avut in vedere partajarea sarcinilor si responsabilitatilor in functie de competentele, expertiza si disponibilitatea fiecarui partener. -stabilirea modului cel mai eficient de comunicare intre parteneri (intalniri de lucru, conferinte on line, telefon, fax, internet, e mail, etc) -stabilirea grupurilor de lucru pe numar de comune si domenii de activitate -fiecare partener va desemna in scris o persoana de contact responsabila de proiect -fiecare primarie va desemna prin hortarare de consiliu local sau dispozitie a primarului un responsabil cu implementarea proiectelor specifice axei LEADER la nivelul comunei. c) Cutarea de eventuale informaii suplimentare prin: 1. Vizite in teren/intalniri de lucru in teren in vederea culegerii de informatii necesare elaborarii unei baze de date, ca punct de plecare in demararea elaborarii strategiei de dezvoltare locala - culegerea de date s-a facut in baza unor chestionare elaborate in prealabil de expertii locali si voluntari - identificarea datelor si inventarierea acestora dupa specificul si domeniul de activitate (cultura, turism, economic, social, etc) -in vederea culegerii de date s-au organizat intalniri cu persone resursa si actori cheie la nivelul fiecarei commune 2. Realizare anchete si studii preliminare in teren: -s-a consultat documentatia specifica de la sediul primariilor respective, planuri de urbanism PUG, PUZ, PUTZ, harti, etc

- s-au consultat date statistice de la institutiile de profil, respectiv primarii, directia judeteana de statistica, directia judeteana pentru agricultura si dezvoltare rurala si alte institutii care detin date si informatii necesare elaborarii documentatiei, conform celor propuse prin prezentul proiect.

3. Prelucrarea datelor si elaborarea analizei diagnostic s-au realizat de catre grupul de experti locali, sustinuti de voluntari si expertii europeni prin analizarea, sintetizarea si interpretarea rezultatelor obtinute din chestionare si interviurile realizate in teren; 4. Elaborarea Analizei SWOT si intalniri/sedinte privind consultarea publica (consultarea populatiei), prin sedinte organizate in vederea consultarii populatiei s-a organizt la nivelul fiecarei comune din teritoriul GAL Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor. Au fost invitati principalii actori locali din comunitate si absolut orice membru al comunitatii locale (fara discriminare) care doreste sa propuna initiative de dezvoltare locala.
204

A doua ntlnire : a) Stabilirea principalelor aciuni ce urmeaz a se desfaura n continuare; 1. Elaborare plan de dezvoltare locala - elaborata de expertii locali, expertii voluntari si expertii europeni, cu implicarea personalului de specialitate din aparatul propriu al primariilor de comune si al Institutiei Prefectului Hunedoara si prezentarea publica a planului de dezvoltare locala. 2. Realizare materiale informative tip pliant in vederea diseminarii informatiilor privind prezentul proiect printr-un pliant care sa contina elemente privind: -sigla/logo LEADER si a Microregiunii -abordarea LEADER in Microregiune -teritoriul (inclusiv accesul si harta) -prezentare a partenerilor GAL -date privind strategia de dezvoltare locala b) Formalizarea i structurarea propunerilor, apoi o ntlnire cu DADR pentru identificarea msurilor din cadrul PNDR, adaptate aciunilor prevzute. 1. Caravana info in teritoriu in vederea diseminarii informatiilor de tip LEADER - expertii locali, voluntarii si expertii europeni, alaturi de resprezentanti ai primariilor, ai institutiei prefectului, ai Directiei judetene pentru agricultura si dezvoltare rurala si ai partenerilor vor efectua "caravane info" din teritoriul rural, unde in cadrul unor workshopuri vor prezenta axa LEADER, oportunitatile oferite de acceasta, se vor impartii materiale informative (pliante, alte materiale tiparite) participantilor; la finalul prezentarilor se vor organiza discutii interactive cu participantii pe tema axeiLEADER; 2. Vizit de studiu, schimb de experienta cu GAL din teritoriul rural european de tip LEADER din Ungaria - GAL-ul doreste sa realizeze si permanentizeze legaturi de colaborare cu GAL-uri din zone rurale europene. In acest context s-a realizat a vizita de lucru in Ungaria (comunitati rurale din jurul orasului Szeged). La aceasta vizita au participa membrii ai comunitatilor locale si reprezentanti ai partenerilor. Mentionam ca in cadrul vizitei in Ungaria participantii au avut ocazia sa participe la seminarii si instruiri privind modul de elaborare a strategiilor de dezvoltare rurala, prezentarea experientelor LEADER. Aceasta vizita a vut un efect imediat la nivel paragmatic, participantii au putut sa vada la fata locului cum functioneaza un GAL, permitand astfel, un transfer de savoir-faire bilateral intre GAL-urile incluse in acordurile de cooperare. Ungaria, fiind tara vecina, nou aderata la UE, consideram oportuna realizarea unor acorduri de cooperare cu GAL-uri aflate in vecinatatea judetului Hunedoara, mai ales ca Szeged, alaturi de Hunedoara (Regiunea Vest) fac parte din EUROREGIUNEA DMKT (Dunare Mures Cris Tisa). A treia ntlnire : a) Validarea strategiei, a propunerilor i a alegerii organizrii aciunilor.

205

1. Finalizarea elaborarii strategiei de dezvoltare rurala a Microregiunii Tara Hategului -Tinutului Padurenilor de catre expertii locali, voluntari si europeni si prezentarea acesteia in cadrul public catre principalii beneficiari ai acesteia, comunitatea locala rurala a celor 26 de comune. Prezentarea concluziilor lucrrilor n faa reprezentanilor localitilor din teritoriu i a celorlali parteneri eseniali ai teritoriului, apoi oficializarea parteneriatului 1. Eveniment privind inchiderea oficiala a proiectului va fi precedata de o conferinta de presa la care va participa mass-media locala si regionala. Vor fi invitati si reprezentanti ai autoritatilor locale si centrale (MAPDR) al GAL-urilor din Ungaria din tara sau Europa. Au fost livrate 4 tipuri de documente: 1 document strategic/strategie, 1 plan de dezvoltare locala, 1 analiza SWOT a teritoriului, 1 sistem de prioriti (tip calendar); b) Elaborarea candidaturii i rediscutarea acesteia cu reprezentanii DADR; La finalul proiectului rezultatul asteptat Planul de Dezvoltare al GAL Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor, va fi analizat si discutat dupa criteriile de selectie ale unui GAL conform procedurii DADR, urmand ca in urma consultarilor sa decidem ce actiuni vor fi intreprinse pentru a indeplini acele criterii pentru obtinerea unui punctaj major si recunoasterea oficiala ca si Grup de Actiune Locala, urmand a se incheia contractul de finantare si inceperea implementarii strategiei elaborate. c) Validarea dosarului de candidatura final de ctre parteneri. In cazul in care exista diferente intre ceea ce ne-am propus cu partenerii cu care am plecat al drum si criteriile de selectie ale unui GAL, vom proceda la efectuarea de modificari privind parteneriatul, teritoriul acoperit, structura populatiei, tipul de parteneri, modul de functionare si organizare al GAL, proceduri de finantare si tipuri de proiecte propuse si elegibile, echipa de conducere a GAL Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor va propune acele modificari tuturor membrilor urmand ca acestia sa valideze dosarul final de candidatura pentru recunoasterea oficiala a GAL Microregiunea Tara Hategului - Tinutul Padurenilor. Aceste modificari vor fi realizate in perioada deschideri oficiale a candidaturilor. In sinteza principalele etape sunt: Activitati derulate Contactul Initiatorilor / animatorilor cu Primriile si cu actorii privati din regiune ntlniri - Seminarii LEADER - cu Primarii din regiune - Obiectivele seminarii - Informarea privind programul LEADER - scurta prezentare a programului - Analiza oportunitatii de a dezvolta o Microregiune LEADER - Definirea Specificului Regiunii - Stabilirea Planului de actiune pentru depunerea dosarului de Candidatura LEADER Atelier de lucru cu membrii organizatiilor din Teritoriu - Obiectivele pentru ateliare: - Definirea caracteristicilor regiunii - Analiza pe ateliere a caracteristicilor specifice regiunii - pentru fiecare caracteristica va fi organizat un atelier. - Dezvoltarea analizei SWOT a teritoriului / pe domenii principale Constituirea Asociatei - Grupul de Actiune local Microregiunea Tara Hategului- Tinutul Padurenilor Constituirea echipei de lucru - pentru culegerea si prelucrarea informatiilor - Definirea rolurilor in echipa de lucru
206

- Exprimarea intereselor personale pentru a face parte din echipa si consultarea cu echipa de coordonare a proiecutlui - Definirea echipei - si asumarea rolurilor Culegerea informatilor din teritoriu - Consturirea instrumentelor de culegere a datelor - experti - Aplicarea instrumentelor in teritoriu - experti si echipa de lucru - Prelucrarea informatiilor - experti (si o intalnire de lucru cu echipa) Dezvoltarea elementelor strategiei - experti si grupul de lucru - Grupul de lucru faciltiat de experti - activitatea va fi si una de invatare privind planificarea strategica pentru grupul local de lucru - Elaborarea scenariilor alternative privind priorittile de dezvoltare local - Consultari locale privind strategia - membrii grupului de lucru vor organiza cate o intalnire de consultare (la nivelul a 2-3 comune) cu actorii cheiei interesati de domeniu

207