Sunteți pe pagina 1din 32

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE din PLOIETI FACULTATEA : IME SPECIALIZAREA : IEOUP

CERCETARE TIINIFIC PRIVIND MENTENANA UTILAJULUI PETROLIER PROIECT-

COORDONATOR,

Masterand,

NAE ION

Banica Victor Iulian

PLOIETI 2012

Tema: METOD DE CONDUCERE I DE SUPRAVEGHERE A PROCESULUI TEHNOLOGIC DE EXECUIE I MONTAJ A INSTALAIEI DE FORAJ

CUPRINS
1. CONCEPTE DE MENTENANTA .. 1.1. Rolul i importanta mentenanei 1.2. Tipuri de mentenanta.. 1.2.1. Mentenanta corectiv. 1.2.2. Mentenanta planificata. 1.2.3. Mentenanta preventiva si predictiva ELABORAREA MODELULUI DE LUCRU METOD DE CONDUCERE I DE SUPRAVEGHERE 3.1. Stabilirea planului proiectului 3.2. Introducerea timpilor necesari efecturii lucrrilor 3.3. Stabilirea activitilor centralizatoare 3.4. Stabilirea corelaiilor ntre activitile proiectului 3.5. Vizualizarea graficului Gantt 3.6. Determinarea duratei totale a proiectului 3.7. Stabilirea drumului critic 3.8. Stabilirea resurselor necesare 3.9. Alocarea resurselor ctre activiti 3.10. Vizualizarea ncrcrii resurselor 3.11. Determinarea duratei totale, precum i calculul costului procesului tehnologic de montaj 3.12. Determinarea costului pe activiti 3.13. Introducerea costurilor multiple 3.14. Implementarea proiectului 3.15. Eliminarea supra-alocrilor 3.16. Salvare cu linie de baz CONCLUZII Bibliografie

2. 3.

4.

1. CONCEPTE DE MENTENANTA

1.1. ROLUL I IMPORTANTA MENTENANEI


Necesitatea reducerii costurilor de productie a determinat evolutia in timp a diferitelor sisteme si concepte de mentenanta. La modul cel mai general mentenanta este un concept care desemneaza ansamblul operaiilor, activitailor i proceselor de intretinere i de reparatie ale unui sistem tehnic aflat in functiune (echipamente, masini, aparate, mecanisme diverse etc.). Aadar, pe de-o parte, operatii, activitati si procese de intretinere si, pe de alta parte, actiuni, activitati i procese de reparative care impreuna constituie procesul cunoscut sub numele de mentenana. Rolul procesului de mentenanta decurge din rolurile pe care le capata activitatea de intretinere si cea de reparatie in viata unui sistem tehnic. Astfel, rolul activitatii de intretinere este acela de a pastra in stare buna si foarte buna un sistem tehnic aflat in functiune si exploatare cu scopul de a face ca durata sa de viata sa fie cat mai mare. Rolul activitatii de reparatie este acela de repunere in functiune, de refacere a starii de functionare a sistemului tehnic care a suferit diverse defectiuni sau care a atins un nivel de uzura cronica. Toate sistemele tehnice aflate in folosinta (echipamente si instalatii de climatizare, instalatii electrice si tehnico-sanitare, aparate, masini, mecanisme si utilaje de productie etc.) au o anumita durata de viata. Niciun sistem tehnic nu este un "perpetuum mobile", nu functioneaza la nesfarsit. Aceasta durata de viata a unui sistem tehnic poate fi delimitata in trei perioade si anume: perioada I sau a "tineretii" sistemului tehnic; este perioada care incepe in momentul montarii si darii in folosinta pentru prima data a
4

sistemului tehnic si se incheie in momentul expirarii perioadei de garantie oferita de producatorul sistemului tehnic; perioada II sau a "maturitatii" sistemului tehnic; este perioada care incepe in momentul primei revizii si intretineri capitale a sistemului tehnic si se incheie in momentul intrarii acestuia in perioada III; perioada III sau a "batranetii" sistemului tehnic; este perioada in care sistemul tehnic inca mai functioneaza desi a fost revizuit si reparat de nenumarate ori. Functionarea sistemului tehnic in aceasta perioada se realizeaza la parametri foarte scazuti, cu un randament redus, caracteristica principala a sistemului fiind uzura fizica si cea morala. Perioada III se incheie in momentul in care sistemul tehnic este definitiv scos din uz. O delimitare general valabila privind cele trei perioade nu poate fi realizata intrucat intervin o multitudine de factori particulari, specifici pentru fiecare sistem tehnic in parte. Prin urmare delimitarea celor 3 perioade va fi intotdeauna relativa, deci dependenta de factorii specifici pentru fiecare sistem tehnic in parte si pentru fiecare context de exploatare a sistemului. Intelegerea acestor perioade si o delimitare cat mai corecta a lor sunt necesare si in acelasi timp importante. De ele depind in foarte mare masura modul in care functioneaza sistemul tehnic si durata de viata a acestuia. Aici intervine rolul procesului de mentenanta si al specialistilor din domeniu. Intelegerea perioadelor de functionare a sistemelor tehnice, delimitarea corecta a acestor perioade, identificarea, limitarea sau eliminarea factorilor de risc la adresa duratei de viata a sistemelor tehnice, planificarea corecta a perioadelor de revizii, intretineri si reparatii sunt responsabilitati ce revin domeniului mentenantei. Din aceste motive mentenanta este importanta, chiar vitala pentru un sistem tehnic aflat in exploatare.

1.2. TIPURI DE MENTENANTA


1.2.1. MENTENANTA CORECTIV Sistemul tehnic aflat in exploatare s-a oprit accidental datorita uzurii instaurate sau datorita aparitiei unor defectiuni. In acest caz intervine mentenanta corectiva (sau n avarie) prin intermediul careia se repara sistemul tehnic defectat, o componenta a acestuia sau un ansamblu de
5

componente. Asa cum am precizat si mai sus, reparatia presupune repunerea in functiune, refacerea starii de functionare a sistemului tehnic, a componentei acestuia sau a ansamblului de componente care au suferit diverse defectiuni sau care au atins un nivel de uzura cronica. Defectiunile sau uzura cronica ale unui sistem tehnic aflat in exploatare sunt cauzate de o serie de factori precum: eroarea umana; lipsa de competenta a personalului care opereaza cu sistemul si deci utilizarea inadecvata; montarea incorecta a sistemului; exploatarea agresiva si exagerata; lipsa sau insuficienta operatiunilor de revizie si intretinere ale sistemului tehnic prevazute in specificatiile si manualele tehnice de exploatare, deci ignorarea mentenantei preventive. Reparatia inseamna, de regula, inlocuirea subansamblului avariat sau chiar a intregului utilaj. Aceasta situatie este cea mai nefericita si implica in mod evident costuri de mentenanta mari.

1.2.2. MENTENANTA PLANIFICATA

Mentenanta planificata in care utilajele sunt oprite in mod planificat, in functie de numarul de ore de functionare acumulate, pentru efectuarea reviziilor tehnice (RT), reparatiilor curente (RC1, RC2) si a reparatiilor capitale (RK). In acest sistem nu conteaza gradul de uzura instalat ci numarul de ore de functionare acumulat. Astfel, este posibil ca o parte dintre componente si subansamble inca functionale sa fie inlocuite. Costurile de mentenanta planificata vor fi in aceasta situatie mai mici decat in situatia prezentata anterior.

1.2.3. MENTENANTA PREVENTIVA SI PREDICTIVA Acest tip de mentenanta inseamna intelegerea corecta de catre specialisti a conditiilor de functionare, de revizie si intretinere a sistemului tehnic. Acest lucru presupune pe de-o parte cunoasterea specificatiilor de exploatare si intretinere existente in manualele tehnice ale sistemului, iar pe de alta parte aplicarea intocmai a cerintelor si specificatiilor de intretinere tehnica periodica.
6

In cadrul mentenantei preventive i predictive, utilajele si sistemele tehnice aflate in exploatare sunt oprite in mod controlat pe baza unor planificari riguroase realizate cu multe saptamani sau luni inainte, in functie de numarul de ore de functionare acumulate sau gradul de uzura inregistrat, pentru efectuarea reviziilor tehnice, reparatiilor curente si a reparatiilor capitale controlate. Mentenanta preventiv i predictiv permite depistarea din timp, localizarea si identificarea defectiunii sau a pieselor uzate, precum si calculul duratei de functionare in conditii de siguranta a utilajului. In acest mod este posibila planificarea opririi, pregatirea echipei de interventie, comandarea pieselor de schimb necesare acolo unde este cazul si reducerea la minim a duratei de stationare pentru revizii, intretinere si reparatii. Avantajul major al mentenantei preventive este acela ca implica costuri foarte mici in raport cu mentenanta corectiva. Practica a dovedit clar ca mentenanta corectiva este mult mai costisitoare decat mentenanta preventiva, mai ales ca in foarte multe situatii se impune schimbarea intregului sistem tehnic, ceea ce reprezinta cea mai nefericita situatie. Pentru a ne plasa in aceasta situatie fericita, trebuie sa avem in vedere ca starea tehnica de functionare a unui utilaj poate fi apreciata pe baza simptomelor pe care le manifesta in timpul functionarii (fig. 1.1): vibratii, zgomote, cresterea temperaturii lagarelor, variatia temperaturii si presiunii in circuitul de racire etc.

Fig. 1.1. Prezentarea modului de supraveghere a diferitelor utilaje.


7

Dintre toate acestea, nivelul de vibratii si nivelul de zgomot sunt principalele criterii (principalii parametri) de evaluare a starii tehnice de functionare a unui utilaj. Mentenanta preventiv i predictiv presupune masurarea periodica a vibratiilor si zgomotelor de pe lagare si compararea valorilor masurate cu cele prescrise de producatorul utilajului sau cu standardele in vigoare (fig. 1.2). In momentul in care se constata ca nivelul vibratiilor a ajuns in domeniul inca admisibil este avertizata echipa de mentenanta sa fie gata de interventie in orice moment (fig. 1.3).

Fig. 1.2. Prezentarea modului de ncadrare a limitelor de supraveghere a diferitelor utilaje.

In realitate, nici un utilaj nu functioneaza fara sa vibreze. Totul este ca nivelul de vibratii sa se situeze in limite admisibile. Studiul vibratiilor a aratat ca fiecare defect in parte are propria sa frecventa caracteristica. In timpul functionarii, toate sursele de vibratii transmit energia lor, prin lagare, la batiu si fundatie. Utilajele supuse procesului de supraveghere trebuie masurate, daca functioneaza normal, la intervale de timp precizate in documentatia furnizorilor sau in standarde.

Fig. 1.3. Prezentarea modului propriu de variaie a funcionrii diferitelor organe de maini.

Evidenta valorilor masurate si a numarului de ore de functionare pentru utilaje sunt importante n scopul diagnosticrii defectiunilor. In figura 1.4 este reprezentat graficul nivelului de vibratii pentru un lagar unde, in ordonata este amplitudinea vibratiei, iar in abscisa este numarul de ore sau zile de functionare ale utilajului.

Fig. 1.4. Graficul nivelului vibraiilor.

In momentul (T1) in care se observa ca amplitudinea vibratiilor incepe sa aiba tendinta crescatoare, masuratorile vor fi efectuate la intervale mai scurte de timp. Dupa un numar de masuratori, cand se obtine certitudinea ca tendinta este crescatoare (T2), se fac achizitii de semnale pentru: - analiza in frecventa a vibratiilor cu scopul de a localiza defectiunea si pentru a determina ce anume este defect (fig. 1.3); - calculul duratei de functionare in conditii de siguranta D (fig. 1.4), din momentul T2 si pana in momentul in care nivelul de vibratii va atinge limita maxim admisibila La. O conditie esentiala in reusita sistemului de mentenanta preventiva si predictiva este buna colaborare si comunicare intre personalul de supraveghere si personalul de intretinere si reparatie

2. ELABORAREA MODELULUI DE LUCRU


n general, proiectul se prezint sub forma unui plan al proiectului. Ansamblul activitilor care sunt cuprinse n planul proiectului se prezint sub forma unei structuri ierarhice, arborescente, subliniindu-se poziia unor activiti n cadrul unor grupri mai largi a acestora (fig. 2.1).
PLANUL PROIETULUI

Subactivitatea 1.1.1

Activitatea 1.1 Faza 1 Activitatea 1.2 Activitatea 1.n

Subactivitatea 1.1.2

Subactivitatea 1.1.m

Subactivitatea 2.1.1

Activitatea 2.1 Faza 2 Activitatea 2.2 Activitatea 2.n

Subactivitatea 2.1.2

Subactivitatea 2.1.m

Subactivitatea n.1.1

Activitatea n.1 Faza n Activitatea n.2 Activitatea n.n

Subactivitatea n.1.2

Subactivitatea n.1.m

Fig. 2.1. Prezentarea planului proiectului sub forma unei structuri ierarhice.

10

La planificarea unui proiect, pentru a putea folosi o tehnic de tip reea, trebuie ca proiectul s fie mprit n prile sale componente: faze, activiti i evenimente. Componentele de baz ale unei activiti sunt: descrierea/denumirea activitii i codul acesteia; durata n timp (minute, ore, zile, sptmni, luni); resursele (umane, materiale, echipamente) implicate; costurile asociate. APLICAIE Pentru derularea proiectui n tabelul 2.1 sunt prezentate principalele activiti ce se desfoar. Proiectul se va derula ncepnd cu data de 21.11.2012.
Tabelul 2.1. Activitile ce se desfoar n cadrul proiectului.
Task Name Project CSPMUP 1. Conceptie prototip Documentare in domeniu Studii, analize Elaborare metode/ soluii noi Elaborare planuri, scheme Proiectare model experimental 2. Dotari cu utilaje si echipamente Stabilirea necesarului de utilaje si echipamente Determinarea caracteristicilor tehnice si de calitate ale utilajelor si echipamentelor Stabilirea conditiilor pentru oferta tehnica Intocmirea caietului de sarcini Desfasurarea licitatiei Achiziionarea echipamentelor i utilajelor 3. Amenajri teren Delimitarea zonei de lucru Amenajarea conducte de legtur pentru utiliti Drumuri de acces Fundaie 4. Montaj Transportul echipamentelor la locaie Realizarea subansablurilor Montajul elementelor de legtur Montajul A.M.C.-urilor Montajul propriu-zis 11 Duration Predecessors 1 days 1 days 5 days 10 days 3FS-1 day 14 days 4FS-2 days 16 days 5 21 days 6FS-4 days 1 days 2 days 6 2 days 4 days 3 days 7 days 20 days 1 days 9 days 5 days 4 days 8 days 1 days 3 days 8 days 4 days 3 days 2 days 9 10 10 12 13 13 16 16 16 16 21 22 23 24

5. Probe i ncercri Verificarea calitatii lucrarilor Pregatirea pentru punerea in funciune Probe Incercari 6. Remedierea defectiunilor, corectii Remedierea defectiunilor mecanice Corectii si reglaje

1 days 3 days 3 days 2 days 2 days 1 days 2 days 2 days

25 27 28 28 30 32

Pentru aplicaia dezvoltat in Resource Sheet vor fi nregistrate resursele prezentate n tabelul 2.2.
Tabelul 2.2. Resurse.
Resource Name Inginer mecanic platforma inginer mecanic proiectant inginer electromecanic platforma inginer electromecanic proiectant inginer foraj platforma inginer foraj proiectant proiectant Administrator de antier Tehnician AMC inginer achizitii Consultant achizitii Economist Operator mecanic operator electrician Operator AMC-uri Lctu montaj 1 Lctu montaj 2 Operator excavator Operator amenajare teren Sudor Distribuitor Motor electric Pompa hidraulica 1 Ciment pentru fundatie Teava Flane Rezervor Armatur pentru fundaie Platforma Motor hidraulic liniar manevra Motor hidraulic simulare sarcina Debitmetru Traductoare de presiune Limitatoare de cursa Cabluri Furtunuri Manometru Panou de comanda Type Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Material Material Material Material Material Material Material Material Material Material Material Material Material Material Material Material Material Material Initials Group I i i i i i p A T i C E O o O L L O O S D M P C T F R A P M M D T L C F M P Max. Std. Rate Ovt. Rate Cost/Use Accrue At Units 100% 8.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 5.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 8.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 5.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 10.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 7.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 4.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 12.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 4.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 8.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 6.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 8.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated 0.00lei 300.00lei Start 0.00lei 4,000.00lei Start 0.00lei 4,000.00lei Start 0.00lei 2,000.00lei Start 0.00lei 500.00lei Start 0.00lei 300.00lei Start 0.00lei 400.00lei Start 0.00lei 300.00lei Start 0.00lei 8,000.00lei Start 0.00lei 5,000.00lei Prorated 0.00lei 4,000.00lei Prorated 0.00lei 2,000.00lei Prorated 0.00lei 1,500.00lei Prorated 0.00lei 200.00lei Prorated 0.00lei 1,000.00lei Prorated 0.00lei 300.00lei Prorated 0.00lei 200.00lei Prorated 0.00lei 2,000.00lei Prorated Base Calendar Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard Standard

12

Ulei transmisie

Material U

0.00lei

1,000.00lei Prorated

n tabelul 2.3 se prezint modul de alocare al resurselor.


Tabelul 2.3. Alocarea resurselor.
ID 1. 2. 3. Denumirea activitii Resource Name Type Max. Units Base Calendar

Project CSPMUP Conceptie prototip Documentare n domeniu


inginer electromecanic platforma inginer electromecanic proiectant inginer foraj platforma Inginer mecanic platforma inginer mecanic proiectant inginer foraj proiectant inginer foraj proiectant inginer mecanic proiectant economist inginer achiziii inginer electromecanic platforma inginer electromecanic proiectant inginer foraj platforma Inginer mecanic platforma inginer mecanic proiectant inginer electromecanic platforma inginer electromecanic proiectant inginer foraj platforma inginer mecanic proiectant inginer electromecanic proiectant inginer foraj proiectant inginer mecanic proiectant Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work 100% 50% 100% 100% 50% 50% 30% 30% 60% 80% 50% 50% 50% 50% 100% 100% 100% 100% 100% 50% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 25% 25% 10% 10% 10% 100% 10% 50% 10% 100% 100% 100% 100% 100% 10% 10% 100% 10% 30% 10% 20% 20% standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard

4.

Studii, analize

5.

Elaborare metode/ solutii noi

6.

Elaborare planuri, scheme Proiectare model experimental 2. Dotari cu utilaje si echipamente Stabilirea necesarului de utilaje i echipamente Determinarea caracteristicilor tehnice i de calitate ale utilajelor i echipamentelor Stabilirea condiiilor pentru oferta tehnic ntocmirea caietului de sarcini Desfaurarea licitaiei Achiziionarea echipamentelor i utilajelor

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

inginer electromecanic platforma inginer foraj platforma Inginer mecanic platforma inginer electromecanic platforma inginer electromecanic proiectant inginer foraj platforma inginer foraj proiectant Inginer mecanic platforma inginer achiziii inginer electromecanic platforma inginer foraj platforma Inginer mecanic platforma inginer achiziii inginer electromecanic proiectant inginer foraj proiectant Inginer mecanic proiectant inginer achiziii inginer electromecanic platforma inginer foraj platforma inginer achiziii inginer electromecanic platforma inginer electromecanic proiectant inginer foraj platforma inginer foraj proiectant Inginer mecanic platforma

Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work

standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard

13

15.

3. Amenajri teren Delimitarea zonei de lucru


Administrator de antier Operator amenajare teren Operator excavator Operator mecanic Administrator de antier Operator amenajare teren Operator excavator Operator mecanic Lctu montaj 1 Lctu montaj 2 Pompa hidraulica 1 Sudor Tehnician AMC Rezervor Panou de comanda Teava Flanse Platforma Debitmetru Traductoare de presiune Limitatoare de cursa Furtunuri Manometru Administrator de antier Lctu montaj 1 Lctu montaj 2 Operator excavator Operator mecanic Administrator de antier Operator amenajare teren Operator mecanic Lctu montaj 1 Lctu montaj 2 Armatur pentru fundaie Ciment pentru fundaie Administrator de antier inginer electromecanic platforma Inginer mecanic platforma Lctu montaj 1 Lctu montaj 2 Operator mecanic Sudor Tehnician AMC Operator excavator Lctu montaj 1 Lctu montaj 2 Proiectant Tehnician AMC Sudor Operator mecanic inginer mecanic proiectant Lctu montaj 1 Lctu montaj 2 Proiectant Tehnician AMC inginer mecanic proiectant Tehnician AMC Lctu montaj 2 Operator mecanic Lctu montaj 1 Lctu montaj 2 Proiectant Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work 20% 50% 50% 10% 10% 50% 50% 20% 40% 40% 1% 20% 40% 1% 1% 10% 10% 1% 1% 10% 10% 50% 10% 10% 20% 20% 50% 20% 20% 40% 20% 50% 50% 100% 100% 10% 10% 10% 50% 50% 50% 10% 10% 20% 40% 40% 10% 20% 10% 40% 10% 20% 20% 5% 10% 5% 20% 50% 50% 20% 10% 10% standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard

16.

17.

Amenajarea conductelor de legtur pentru utiliti

18.

Drumuri de acces Fundaie

19.

20.

4. Montaj

21.

Transportul echipamentelor la locaie

22.

Realizarea subansablurilor

23.

Montajul elementelor de legtur

24.

Montajul A.M.C.-urilor Montajul propriu-zis

25.

14

Tehnician AMC Operator mecanic 26.

Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work

10% 50% 5% 5% 5% 5% 10% 50% 50% 5% 15% 5% 5% 5% 5% 5% 25% 50% 5% 5% 5% 5% 40% 40% 5% 5% 5% 15% 30% 30%

standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard

5. Probe i ncercri
inginer electromecanic proiectant inginer foraj platforma inginer foraj proiectant Inginer mecanic platforma Administrator de antier Lctu montaj 1 Lctu montaj 2 Proiectant Tehnician AMC inginer electromecanic proiectant inginer foraj platforma inginer foraj proiectant Inginer mecanic platforma Administrator de antier Tehnician AMC Operator electrician inginer electromecanic proiectant inginer foraj platforma inginer foraj proiectant Tehnician AMC Lctu montaj 1 Operator mecanic inginer electromecanic proiectant inginer foraj platforma inginer foraj proiectant Tehnician AMC Lctu montaj 1 Operator mecanic

27.

Verificarea calitii lucrrilor

28.

Pregtirea pentru punerea n funciune

29.

Probe

30.

ncercri 6. Remedierea defeciunilor, corecii Remedierea defeciunilor mecanice

31.

32.

33.

Corecii i reglaje

Lctu montaj 1 Lctu montaj 2 Operator mecanic Tehnician AMC Sudor Operator mecanic Tehnician AMC Lctu montaj 1 inginer electromecanic proiectant Operator electrician

Work Work Work Work Work Work Work Work Work Work

20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20% 20%

standard standard standard standard standard standard standard standard standard standard

15

3. METOD DE CONDUCERE I DE SUPRAVEGHERE


Pentru a stabili modul n care Microsoft Project poate fi utilizat n conducerea, urmrirea i optimizarea unui proces tehnologic de execuie i montaj a instalaiei de foraj, se prezint n continuare etapele de lucru. 3.1. STABILIREA PLANULUI PROIECTULUI n conformitate cu obiectivul general al proiectului, se stabilete planul proiectului (fig. 3.1).

Fig. 3.1. Planul proiectului.

Proiectul este structurat n cinci etape centralizatoare de lucru (fig. 3.2).

16

Fig. 3.2. Planul proiectului - etape centralizatoare.

2.2. Introducerea timpilor necesari efecturii lucrrilor (fig. 3.3).

17

Fig. 3.3. Stabilirea duratei lucrrilor.

2.3. Stabilirea activitilor centralizatoare (capitolele principale ale unui proiect) fig. 3.4.

Fig. 3.4. Stabilirea activitilor centralizatoare.

18

2.4. Stabilirea corelaiilor predecesorilor fig. 3.5).

ntre

activitile

proiectului

(introducerea

Fig. 3.5. Stabilirea relaiilor de preceden.

2.5. Vizualizarea graficului Gantt fig. 3.6.

Fig. 3.6. Vizualizarea graficului Gantt.

19

2.6. Determinarea duratei totale a proiectului fig. 3.7.

Fig. 3.7. Determinarea duratei totale a proiectului.

2.7. Stabilirea drumului critic i a rezervelor de timp ale activitilor care nu se gsesc pe drumul critic fig. 3.8.

Fig. 3.8. Stabilirea drumului critic.

20

2.8. Stabilirea resurselor necesare fig. 3.9.

Fig. 3.9. Stabilirea resurselor necesare.

2.9. Alocarea resurselor ctre activiti n Microsoft Project, introducerea informaiilor despre resurse (fig. 3.9) impune stabilirea timpului cheltuit pentru execuia operaiei i costului aferent. Microsoft Project utilizeaz dou tipuri de resurse: resurse de lucru i resurse materiale. Resursele de lucru sunt reprezentate de personalul i echipamentele care realizeaz munca aferent procesului tehnologic (echipamentele nu se limiteaz numai la cele portabile, pot exista utilaje, maini-unelte, aparate de msur i control etc.). Alocarea resurselor ctre activiti este redat n figura 3.10.

21

Fig. 3.10. Alocarea resurselor necesare activitilor.

2.10. Vizualizarea ncrcrii resurselor (fig. 3.113.14). Modul n care este gestionat timpul unei resurse peste program este numit alocare i poate fi: - Sub-alocare: capacitatea maxim a resursei nu este ocupat de repartizrile resursei. De exemplu, o resurs cu norm ntreag, care are doar 20 ore de munc repartizate ntr-o sptmn de 40 de ore de lucru, este sub-alocat. - Alocare n ntregime: capacitatea maxim a resursei este ocupat de repartizri. De exemplu, o resurs cu norm ntreag, care are 40 de ore de munc repartizate ntr-o sptmn de 40 de ore de lucru, este alocat n ntregime.
22

- Supra-alocare: capacitatea maxim a resursei este depit de repartizri. De exemplu, o resurs cu norm ntreag, care are 60 ore de munc repartizate ntr-o sptmn de 40 de ore de lucru, este supraalocat. n Microsoft Project capacitatea resursei de a lucra este msurat n uniti. Unitile sunt msurate att n numere (de exemplu 3 uniti), ct i procentual (de exemplu 300% uniti). Resursele supralocate sunt prezentate n figura 3.11 notate prin culoarea roie.

Fig. 3.11. Resurse supralocate pagina resurselor.

23

Fig. 3.12. Vizualizarea ncrcrii resurselor inginer mecanic proiectant.

Dac o resurs este supra-alocat pentru doar o jumtate de or Microsoft Project va alerta, dar o astfel de supra-alocare minor nu ar putea fi o problem ce necesit rezolvare, n funcie de resursa implicat i de natura repartizrii. Supra-alocarea sever de exemplu, o resurs fiind repartizat s lucreze de dou ori mai mult dect norma repatizat pe o zi, este ntotdeauna o problem. Supra-alocrile trebuie eliminate, pentru c este imposibil de acceptat derularea unui proiect la care apar astfel de neconcordane. Resursele supra-alocate sunt sesizate prin culoarea roie cu care sunt marcate n vizualizrile Microsoft Project.

24

2.12. Determinarea costului pe activiti figura 3.16.

Fig. 3.16. Determinarea costului total pe activiti.

25

2.13. Introducerea costurilor multiple - fig. 3.17.

Fig. 3.17. Introducerea costurilor multiple.

2.14. Implementarea proiectului ndeplinirii sarcinilor (fig. 3.18).

graficul

de

urmrire

26

Fig. 3.18. Tracking Gantt.

2.15. Eliminarea supra-alocrilor se poate face n mai multe moduri: a) Corectarea suprapunerilor prin modificare 100% manual a duratelor activitilor, a nivelelor de alocare i de disponibilitate a resurselor. Aceast manier este potrivit n cazul proiectelor de mic amploare i care nu prezint prea multe supra-alocri. b) Nivelarea manual a supra-alocrilor, este un proces de inserare de ntrzieri ale activitilor i de ajustri ale repartizrilor resurselor, cu scopul eliminrii supra-alocrilor. c) Nivelarea automat, se produce chiar n timpul alocrii resurselor i de fapt prentmpin apariia supra-alocrilor. Efectele eliminrii supra-alocrii resurselor pot fi urmrite prin urmtoarele vizualizri: - n graficul Gantt apar intreruperi ale activitilor datorit faptului ca pentru resursa supra-alocat s-au cutat zilele libere cnd aceasta poate desfasura activiti (fig. 3.19); ca urmare durata total a lucrrilor s-a mrit (fig. 3.20). - n graficul resurselor nu mai apare atenionarea realizat prin marcarea resurselor supra-alocate prin culoarea roie (fig. 3.21); Utilitatea metodei poate fi justificat i prin modul cum pot fi redate vizualizrile prin care se conduce procesul tehnologic specificat. De
27

exemplu, n figura 3.22 este prezentat modul n care sunt grupate resursele procesului tehnologic pe activitile care se desfoar. Acest mod de prezentare este util n pratic pentru fiele de pontaj.

Fig. 3.19. ntreruperi ale activitilor.

28

Fig. 3.21. Eliminarea supra-alocrii.

Fig. 3.22. Vizualizarea repartizrii resurselor pe activiti.


29

2.16. Salvare cu linie de baz fig. 3.23.

Fig. 3.23. Salvare cu linie de baz.

30

4. CONCLUZII
Caracteristicile conducerii proiectelor cu Microsoft Project prezint urmtoarele aspect: Formeaz baza planificrii i prediciei proiectului i furnizeaz conducerii proiectului posibilitatea de a adopta cea mai bun folosin a resurselor n scopul obinerii unui rezultat cunoscut, ntr-un timp limitat i avnd costuri limitate. Permite o viziune schematic a proiectului i totodat controlul asupra proiectelor unice. Ajut echipa de management al proiectului s rezolve probleme de incertitudine care pot aprea n desfurarea proiectului, prin gsirea rspunsurilor la ntrebri de genul: Cum va fi afectat terminarea proiectului de o ntrziere pentru anumite elemente (activiti, evenimente) ale sale? Unde exist rezerve de timp ntre elemente? Care elemente sunt determinante pentru respectarea termenului proiectului? Aceste rspunsuri furnizeaz conducerii proiectului mijloace de evaluare a alternativelor/opiunilor pentru redresarea situaiei. Utilizeaz o analiz de tip reea a timpului drept metod de baz pentru determinarea forei de munc, a materialelor i a echipamentelor i, totodat, pentru furnizarea mijloacelor de verificare a progresului realizat n desfurarea proiectului. Furnizeaz structura de baz pentru prezentarea rapoartelor de informare. Evideniaz interdependenele dintre elementele sale. Permite scenarii de genul Ce se ntmpl dac. Identific cel mai lung traseu sau drumul critic. Permit stabilirea termenelor pentru efectuarea analizelor de risc.

31

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Cristea V., Grditeanu I., Peligrad N., Instalaii i utilaje pentru forarea sondelor, Editura tehnic, Bucureti, 1985 Lambrescu, I., Nae, I. Managementul proiectelor, Editura Universitii din Ploieti, Ploieti, 2004 Nae I., Petrescu M. G., Managementul proiectelor construciilor industriale, Editura Universitii Petrol-Gaze din Ploieti, Ploieti, 2006 Nae I., Elemente fundamentale privind managementul proiectelor, Editura Universitii Petrol-Gaze din Ploieti, Ploieti, 2008 Nae I., Managementul proiectelor tehnici de planificare i de control, Editura Universitii Petrol-Gaze din Ploieti, Ploieti, 2009 * * * Normative generale privind lucrrile de montaj ale instalaiei MR 8000, 2006 -2008 * * * Nomenclatorul lucrrilor care se efectueaz la montajul instalaiei MR 8000, 2006 -2008 * * * http://www.primagra.ro/mentenanta1.php

32