Sunteți pe pagina 1din 10

Masa monetara si agregatele monetare

1.Definirea masei monetare Masa monetara reprezinta un indicator care desemneaza totalitatea mijloacelor banesti existente in economia unei tari la un moment dat, sau ca medie pe o anumita perioada; este un indicator statistic, care se cuantifica pe baza bilantului centralizat al intregului sistem bancar dintr-o tara, dupa deducerea operatiilor duble dintre banci. Avnd n vedere mulimea activelor care au proprietile enumerate anterior este necesar o clasificare a componentelor masei monetare. Drept criteriu de clasificare cel mai des utilizat este lichiditatea, adica n orice moment i fr costuri suplimentare. Putem distinge: -moneda efectiv; -disponibiliti din cadrul depozitelor la vedere (masa scriptural); -depozitele la termen; -alte active financiare. Moneda efectiv format din bilete de banc i moneda metalic este componenta cea mai lichid a masei monetare. Ea poate fi preschimbat de utilizatorii ei, imediat, n bunuri i servicii. Din punct de vedere istoric se observ c ponderea acestei componente n masa monetar total este n scdere, deoarece nu are ataat nici o rentabilitate. De regul utilizatorii acestor componente sunt persoanele fizice. Moneda scriptural se materializeaz n disponibilitile agenilor economici deschise la banc (depozite la vedere). i aceast component a masei monetare are lichiditate nalt, egal cu a monedei efective, pentru c proprietarii depozitelor la vedere printr-o simpl instruciune data bncii la care se pastreaz aceste disponibiliti pot s transforme n bunuri i servicii aceast categorie de moned. Ca diferene n raport cu moneda efectiv amintim: existena ei contabil, scriptural i faptul c are ataat o mic rentabilitate. Depozitele la termen reprezint conturile de economii ale populaiei sau conturile de acumulri ale ntreprinderilor. Aceast form a monedei are o lichiditate mult mai redus pentru c depozitele la termen trebuie mai nti mobilizate, adic solicitate la banca unde se pstreaz i numai dup aceea pot fi preschimbate n bunuri sau servicii sau cu ele se pot achita datorii.

Preschimbarea lor poate fi fcut cu preaviz i suportnd un cost nainte de scaden. n raport cu celelalte 2 categorii de moned aceasta are ataat o rentabilitate nalt. Alte active financiare - n aceast categorie se includ bonurile de tezaur, hrtiile de comer, cambii, bilete la ordin, aciunile, obligaiunile, certificatele de depozit. n aceast categorie au fost incluse acele active financiare a cror producie presupune transferul de moned de la cei care cumpr aceste hrtii de valoare, la cei care emit aceste hrtii de valoare, dup cum scadena lor sau retragerea lor din circulaie presupune un transfer de sens invers.

Detinatorii de moneda apartin atat sectorului bancar, cat si celui nebancar. Sectorul bancar al economiei este reprezentat de bancile comerciale care detin rezerve in moneda bancii centrale (bilete si depozite in cont curent), iar sectorul nebancar al economiei este constituit din agentii economici si populatie, care detin bancnote, moneda metalica si depozite in conturile curente la bancile comerciale. Rezulta ca masa monetara este constituita dintr-un stoc de creante asupra bancilor, creante aflate in posesia utilizatorilor de moneda. Pentru a determina nivelul masei monetare se iau in considerare mijloacele banesti existente in conturile clientilor, plus numerarul in circulatie, respectiv, elementele din pasivul bancilor comerciale si cele ale bancii centrale. In schema urmatoare sunt prezentate relatiile de corespondenta care se stabilesc intre detinatorii si utilizatorii de moneda in cadrul economiei. 2.Indicatori de structurare a masei monetare Din punct de vedere statistic, pentru masurarea masei monetare se recurge la structurarea acesteia, ceea ce permite calcularea indicatorilor si a agregatelor monetare. Delimitarea componentelor masei monetare din circulatie se realizeaza dupa urmatoarele criterii, utilizate in statistica monetara internationala. A. sfera pe care o serveste masa monetara B. natura social economica a detinatorilor de moneda C. rotatia si rolul diferitelor componente ale masei monetare D. gradul de lichiditate al diferitelor componente Din punct de vedere al sferei, masa monetara poate fi analizata ca moneda scripturala (bani de cont) si numerar. Aceste sume apar ca solduri in conturile bancare sau asupra populatiei, sau ca numerar in casieriile agentilor economici si ale institutiilor. Din punct de vedere al detinatorilor, se disting: - mijloace banesti (monede) ce apartin sectorului public; - mijloace banesti ale sectorului privat. Din punct de vedere al rotatiei si al importantei, se disting:

- mijloace banesti cu circulatie curenta; - mijloace banesti economisite; - alte mijloace banesti. Acest criteriu este utilizat de statistica FMI, care utilizeaza notiunile: - money cuprinde: numerarul din afara sistemului bancar si banii din conturile curente, (care indeplinesc functiile de mijloc de plata si mijloc de circulatie); - qvassi money cuprinde depozitele pe termen scurt ale agentilor economici si ale populatiei; - other ithems cuprinde mijloace banesti cu miscare lenta sau fara miscare. Din punct de vedere al lichiditatii se disting: - lichiditati primare - lichiditati secundare - lichiditati tertiare Criteriul lichiditatii este facultativ, in sensul ca nu il folosesc toate tarile. Indicatorii sau agregatele monetare sunt stabilite de catre autoritatile monetare, tinand seama de trei criterii principale: - eficacitatea agregatelor monetare - caracterul controlabil - disponibilitatea statistica. Eficacitatea agregatelor monetare se interpreteaza in functie de capacitatea acestora de a se constitui in obiective intermediare ale politicii monetare. Acestea trebuie sa ofere informatii complexe si sa atraga atentia asupra evolutiei comportamentului agentilor economici. Ca tendinta generala, se constata ca autoritatile monetare accepta mai multe agregate monetare, fixand tot atatea obiective cate agregate sunt create. Evolutia agregatelor monetare nu este influentata numai de comportamentul agentilor economici si al populatiei, dar si de modificarile reglementarilor in vigoare. Caracterul controlabil al agregatelor monetare evidentiaza influenta pe care o poate exercita autoritatea monetara atunci cand se constata ca evolutia unui agregat nu este corespunzatoare si se incearca corijarea acestuia. Disponibilitatea statistica desemneaza calitatea agregatului monetar de a fi rapid disponibil si in masura de a permite autoritatilor monetare o reactie rapida. In general, se recomanda agregate mai restranse, mai usor de calculat. Exemplele urmatoare demonstreaza ca numarul agregatelor difera in functie de obiectivele politicii monetare. Astfel, in SUA, in cadrul masei monetare, elementele sunt regrupate in cinci agregate: M1 = numerar in circulatie (in afara sistemului bancar) si depozite la vedere; M2 = M1 + depozite la termen la bancile comerciale; M3 = M2 + depozite la termen la bancile populare si la casele de economii; M4 = M3 + certificate de depozit negociabile; M5 = M4 + certificate de depozit de mare valoare. In Franta: M1 = numerar in circulatie + soldul conturilor la vedere;

M2 = M1 + plasamente la vedere + conturile de economii pentru locuinte; M3 = M2 + active monetare ale rezidentilor + depozite la vedere + bonuri de casa + certificate de depozit. La modul general, se poate aprecia ca: - agregatul M1 regrupeaza toate mijloacele de plata efective si depunerile in conturi curente, deci toate mijloacele banesti cu circulatie curenta; - agregatul M2 este mai cuprinzator si include in afara de M1 ansamblul plasamentelor la termen in vederea economisirii, posibil a fi transformate in lichiditati, intr-un anumit interval de timp; - agregatul M3 include pe langa M2 active cu diferite grade de lichiditate, in structura carora se afla certificatele de depozite, bonurile de casa. Daca se utilizeaza criteriul lichiditatii, se poate construi agregatul L, care inglobeaza toate celelalte componente precedente, la care se adauga titlurile pe termen mediu si lung, care pot fi transformate mai lent in lichiditati. Indiferent de numarul agregatelor utilizate, componenta M1 a masei monetare este cea mai activa, in sensul ca intermediaza cel mai mare numar de acte de vanzare-cumparare din economie. Analiza datelor privind masa monetara in circulatie si structura acesteia, pe baza datelor publicate de statistica financiara-internationala, conduce la urmatoarele concluzii: in tarile in curs de dezvoltare, mijloacele banesti, sub forma de lichiditati (M1) detin aproximativ 60 % din masa monetara, in Asia; 40 % in tarile din America Latina; si 27-28 % in tarile industrializate. obiectivele in domeniul politicilor monetare din tarile industrializate includ si evolutia agregatelor monetare. In 1990 in SUA s-a urmarit o crestere de 3-7 % a agregatului M2, in Japonia o crestere de 10-12 %, in Germania de 4 6 %, iar in Olanda o crestere de 5 %. Aceste norme de crestere a agregatelor monetare evidentiaza vointa autoritatilor monetare de a mentine o orientare restrictiva, cu scopul franarii inflatiei si a asigurarii unei concordante intre cresterea masei monetare si cresterea PIB. Utilizarea agregatelor monetare ca obiective intermediare ale politicii monetare poate fi demonstrata in cazul Romaniei, in contextul situatiei monetare a anilor 1991 - 1994. In aceasta perioada, BNR a utilizat M2 ca obiectiv intermediar, urmarind prin program o crestere a cantitatii de moneda mai mica decat a PIB nominal, cu scopul de-a comprima presiunile inflationiste. Desi cantitatea de moneda a crescut mai lent decat PIB in expresie nominala, lichiditatea din sistem nu a reprezentat o constrangere pentru cresterea preturilor. Incepand cu 1992, in sistemul bancar au aparut creditele preferentiale directionate, care au avut ca sursa emisiunea bancii centrale, ceea ce a condus la o lichiditate sporita a economiei.

Creatia monetara excesiva a avut efecte negative, printre care cel de intarziere a procesului de atragere a economiilor populatiei in sistemul bancar. 3 Contrapartidele masei monetare

Contrapartidele masei monetare reprezinta creantele asupra intermediarilor monetari, respectiv bancilor centrale, bancilor comerciale, tezaurului public detinute de agentii nefinanciari. Distribuind credite agentilor nefinanciari, practic, intermediarii monetari pun in circulatie mijloace de plata sporind masa monetara in circulatie si modificand structura acesteia. Contrapartidele masei monetare pot fi grupate in doua mari categorii: creante monetare interne si creante monetare externe.

Creantele monetare interne cuprind in structura lor creantele asupra statului si creantele asupra economiei, ele reprezentand baza monetara, fundamentul creatiei monetare si, implicit al formarii si modificarii masei monetare, respectiv a structurii acesteia. Aceste creante decurg din relatiile ce se stabilesc in cadrul pietei monetare intre banca centrala, tezaur si celelalte institutii financiar bancare. Creantele monetare generate de operatiunile tezaurului imbraca doua forme:

- una rezultata ca urmare a creditelor acordate tezaurului de institutiile de credit si a cresterii depunerilor monetare administrate de tezaur sau puse la dispozitia sa; - alta reprezentata de achizitia de titluri publice de catre institutiile de credit.

Evolutia acestei contrapartide a lui M3, creante asupra tezaurului depinde de mai multi factori, dintre care mai semnificativi pot fi enumerati: marimea deficitului bugetar; repartitia titlurilor publice negociabile intre institutiile de credit si agentii nefinanciari; structura portofoliului de active detinute de agentii nefinanciari.

Daca titlurile publice subscrise de banci sunt ulterior cumparate la piata de agentii nefinanciari, atunci creatia monetara initiala este anulata, avand loc o modificare a masei monetare, in sens de restrangere. Invers, cumpararea de catre banci a titlurilor de pe piata financiarmonetara provoaca creatia monetara si mareste masa monetara in circulatie.

Creantele asupra economiei includ finantarile consimtite de institutiile de credit agentilor nefinanciari rezidenti: societati comerciale, gospodarii particulare si antreprenori

individuali, administratii publice, institutii de asigurari, case de pensii, administratii private. Acest modul cuprinde creditele distribuite de institutiile de credit si titlurile care au fost obtinute si care reprezinta in viitor o parte negociabila a activului lor bilantier.

Ca si creantele asupra statului, creantele asupra economiei evolueaza nu numai in functie de nevoile financiare ale agentilor economici, ci si in egala masura in functie de alegerea structurii portofoliului in vederea optimizarii acestuia. In structura acestui modul, creditul intern reprezinta principala contrapartida a lui M3 si reflecta numai o parte din finantarea economiei, el fiind garantat si asigurat prin institutiile de credit. In acest caz, rolul de intermediar financiar al acestor institutii de credit devine predominant, iar finantarea monetara poate fi asociata cu notiunea de agregat de finantare globala, numit credit intern global. Creantele monetare externe reflecta impactul relatiilor cu strainatatea asupra cantitatii de masa monetara in circulatie, fiind afectate de regulile contabilitatii privind echivalentul in moneda nationala a creantelor si angajamentelor in valuta. Creantele monetare externe se prezinta sub doua forme si anume: -soldul operatiunilor externe ale bancii de emisiune cu nerezidentii; -soldul operatiunilor externe ale celorlalte institutii de credit. 4. Circulaia monetar i rolul Bncii Centrale n cadrul acesteia Circulaia monetar este un proces economic extrem de complex care se bazeaz pe micarea mrfurilor i serviciilor, ntre micarea mrfurilor i cea a monedei existnd o strnsa conexiune. n general, micarea monedei (n timp i spaiu) este determinat de micarea mrfurilor, n acelai timp existnd, ns, i o conexiune invers n sensul c circulaia monetar influeneaz uneori , la rndul sau, cu destula intensitate, circulaia mrfurilor. Principala accepiune atribuit circulaiei monetare const n aceea c ea constituie procesul de micare a banilor n cadrul sferei circulaiei mrfurilor i serviciilor. Este, deci, necesar c o cantitate determinat de moned s rmn n mod obiectiv, n permanenta, n circulaie de unde rezulta c mrfurile i serviciile care se gsesc ntr-o perioad de timp determinat n circulaie, nu se pot comensura dect cu ajutorul monedei; de aceea, pentru c procesul s se poat desfura apare necesitatea asigurrii a doua condiii: n primul rnd, s existe n circulaie cantitatea de mrfuri i servicii care urmeaz s se schimbe pe bani, iar n al doilea rnd, s existe o vanitate de moned suficient pentru a mijloci schimbul de mrfuri.

Dedublarea actelor de schimb n mrfuri i n moned justific existenta a doua faze complementare i opuse aceluiai proces, n sensul c moneda se gsete alternativ cnd n mana cumprtorului, cnd n mana vnztorului, n acest context ntrnd n aciune funcia monedei c mijloc de circulaie; moneda necesar satisfacerii micrii mrfurilor i serviciilor a ptruns n circulaie pe calea emisiunii. Ea nu poate s rmn n totalitate n circulaie ntruct ar perturba prin capacitatea permanent sporita, circulaia normala a mrfurilor, aprnd deci, necesitate asigurrii unui circuit invers, justificat ntre altele, prin aceea c pe msura ce are loc schimbul de mrfuri, o parte importanta din moned respectiva, fie c revine la banca, fie este pstrata la casele de economii sau la populaie; n circulaie va trebui s rmn constant o cantitate de baninumerar i moned de cont care s permit realizarea mrfurilor i serviciilor pe o perioad de timp determinat i n condiii normale ale circuitului. Cea mai mare parte a schimburilor care au loc mbrac forma monedei de cont, n aceste condiii ntrnd n aciune i funcia banilor c mijloc de plata, care amplifica ntregul proces. Moned de cont influeneaz, de regul, numerarul, n sensul scderii relative a volumului acestuia, amplificndu-se astfel tendinele i factorii care genereaz circulaia monetar, unii dintre acetia putnd condiiona sporirea monedei n circulaie, n timp ce alii contribuie la diminuarea volumului lor; de exemplu calitatea mrfurilor i a serviciilor , perioadele de inflaie, preturile, raportul cerere-ofert, strile conjucturale, puterea de cumprare, concurent pot influena cantitatea de moned n circulaie. Rezult aadar, c circulaia monetar este dependenta relativ de procesele materiale, de factorii conjucturali, crora se aduga cei de natura subiectiva ( politica monetarfinanciar). Circulaia monetar se definete c fiind un mecanism social-economic complex, prin intermediul cruia se desfoar micarea banilor n procesul realizrii mrfurilor i serviciilor - , care este dependent n mod relativ de procesele materiale i guvernat de un complex de legiti specifice economiei de pia. Circulaia monetar poate avea un caracter mai mult sau mai puin stabil. n epoca contemporan, rile lumii sunt antrenate, n virtutea diviziunii mondiale a muncii, ntr-un permanent schimb de valori materiale i spirituale, circulaia monetar fiind la rndul sau, pe plan mondial, puternic influenata de caracterul stabil sau instabil al economiei din cadrul fiecrei ri. Supremaia ctorva ri supradezvoltate din punct de vedere economic influeneaz circulaia monetar internaional, afectnd cu intensitate mai mare sau mai mica, circulaia monetar din toate rile lumii. Economia de pia, producia i circulaia mrfurilor imprima i circulaie monetare caracteristici i trsturi specifice. Sfera i dimensiunile circulaiei monetare sunt condiionate de nsi desfurarea produciei i circulaiei mrfurilor. Transformarea mrfii n bani se desfoar n trei direcii principale i presupune, implicit, un anume comportament al instrumentelor de schimb: n primul rnd, o parte din mrfuri i servicii se vnd i se cumpra cu ajutorul numerarului, situaie n care moned funcioneaz, n

principal, c msura a valorii i c mijloc de circulaie; n al doilea rnd, o cantitate importanta de mrfuri i servicii sunt vndute pe credit, iar moned ncepe s funcioneze c mijloc de plata, n legtura cu aceasta direcie impunndu-se cteva precizri: Circulaia monetar cuprinde n structura ei doua componente de baza: a) sfera numerarului; b) sfera banilor de cont (scripturali), aceasta din urma realizndu-se cu ajutorul viramentelor, adic al acelor operaiuni bancare prin care un beneficiar nu pltete cu numerar mrfurile i serviciile pe care le-a cumprat, ci dispune virarea contravalorii lor din contul sau n contul furnizorului. Ceea ce este caracteristic, specific i esenial n cadrul ntregului proces este faptul c schimbul are loc n timp i presupune scindarea actului vnzrii de cel al cumprrii; totodat, vnztorul accepta s i se plteasc marfa de ctre cumprtor dup o perioad oarecare de timp ( luna, trimestru, an), plata, conform nelegerii sau contractului devenind exigibila la un termen convenit ntre cele doua pri, termen care a ntrat n literatura i n uzana sub denumirea de scadenta. n condiiile funcionrii monedei c mijloc de plata, schimbul se desfoar cu ajutorul creditului, instrumentele de schimb mbrcnd n aceste condiii forma cambiei, cecului, etc De asemenea, trebuie precizat faptul c sfera monedei de cont piseaz asupra sferei numerarului, o ngusteaz, imprimndu-i o tendina (relativ) de restrngere. Analiza sferei monedei de cont are o importanta deosebita, att pentru aprecierea dimensiunilor pe care le are n circulaia monetar, ct mai ales pentru nelegerea legitilor care guverneaz acest mecanism. Cea de-a treia direcie principal n cadrul transformrii mrfii n bani o reprezint vnzarea unei importante cantiti de mrfuri i servicii n cadrul comerului cu late ri. De aceea, trebuie avute n vedere toate funciile monedei. Caracterului complex al vnzrilor ntre ri i se adaug cele care se manifesta n cadrul economiei diferitelor state, punndu-i amprenta i influennd puternic i circulaia monetar intern. n concluzie, circulaia monetar reprezint unitatea contradictorie dintre cele trei mari modaliti mai sus artate n care are loc micarea de ansamblu a monedei. Abordarea sistematica a problemei ajuta, pe de o parte, la nelegerea sferei circulaiei monetare, iar pe de alt parte, la faptul c aceast trebuie precis delimitat n circulaia intern a monedei i n circulaia ei pe plan internaional; aceluiai scop i se subordoneaz i dubla accepiune care trebuie data circulaiei monetare: pe de o parte, circulaia monetar trebuie conceputa c un proces, c un mecanism complex cu un coninut i funcii bine determinate, iar pe de alta parte, trebuie conceput cu aspectul ei concret, materializat, adic formele pe care le mbrac micarea monetar, aa cum se desfoar i se prezint ea la suprafaa, n viaa de toate zilele. Tendinele pe care le imprima micrii banilor, mutaiile care au loc n cadrul proceselor materiale pun n evidenta doua funcii pe care le ndeplinete circulaia monetar. a) prima funcie a circulaiei monetare o constituie apariia, dezvoltarea i perfecionarea sistemului monetar cu toate elementele componente ale acestuia;

b) a doua funcie a circulaie monetare o constituie emisiunea conceputa, att c punere de bani n circulaie, ct i c retragere a acestora n condiiile determinate de cerinele desfurrii proceselor economice. Aadar, circulaia monetar apare c o variabila dependenta, n mod relativ, de o complexitate de factori dintre care mai importani sunt circulaia mrfurilor inclusiv serviciile), considerata att pe plan intern al unei ri, ct i n relaiile acesteia cu celelalte ri ale lumii; preturile, luate n aceeai accepiune, adic cele care exprima valoarea naional a mrfurilor i serviciilor, ct i preturile mondiale care se formeaz pe pieele externe; situaia balanei de pli externe; puterea de cumprare a monedei i gradul de stabilitate a acesteia; productivitatea muncii i situaia economic a rii respective; structura masei monetare; politica adoptat de ara respectiv n materie de circulaie monetar, formele i modalitile (inclusiv valuta folosita ) de pli care se practica n relaiile cu alte ri; mrimea i calitatea depozitelor i portofoliilor deinute de ctre bnci, situaia bugetului de stat; obligaiile externe ale rii respective; volumul cheltuielilor militare; raportul dintre moned naional i moned cu circulaie internaional n care au loc schimburile; situaia valutar-monetar pe plan mondial; etc. Circulaia monetar n ansamblul ei se extinde la scara ntregului circuit al economiei mondiale, unde rolul, funcionalitile, metodele de dirijare, instrumentele de schimb etc. mbrac forme i mai complexe, dintre acestea prezentndu-le pe cele care au o pondere hotrtoare . Astfel, n virtutea diviziunii internaionale a muncii, a diversificrii schimburilor ntre ri, instrumentele specifice circulaiei monetare sau amplificnd foarte mult ducnd la complicarea acestui proces pe plan internaional; n primul rnd, reine atenia faptul c funciile clasice ale banilor c mijloc de circulaie i de plata universal au suferit mutaii eseniale, ele nu mai putnd ndeplini dect parial (mai mult c element de evidenta i statistica ), rolul de msura a valorii universale i, respectiv, destingere a obligaiilor dintre rile lumii, astfel, n condiiile crizei sistemului monetar internaional rolul aurului c metal monetar a sczut foarte mult. De fapt, una din consecinele grave cu care s-a soldat criza economica mondiala din anii 1929-1923 o constituie prbuirea etalonului standard-aur, de la care nu s-a mai putut restabili o oarecare ordine n circulaia monetar. ncercrile care au dus n cadrul Conferitei Mondiale de la Bretton-Woods, n 1994, la adoptarea unui sistem monetar internaional sa-u dovedit ineficiente, cu toate c ideea de la care s pornit urmarea o reglementare relativ rezonabila n acesta direcie; astfel, majoritatea reformelor, intervenii ale statelor, devalorizri, etc, la care s-a apelat n domeniul circulaiei monetare n ultimii 45 ani, nu i-au dovedit eficienta i valabilitatea. O problema deosebita n legtura cu circulaia monetar internaional o constituie fr precedent a relaiilor de credit, n epoca contemporan gigantii bncilor acumulnd uriae capitaluri, dispun de disponibiliti mari de a acorda credite diferitelor monopoluri i chiar statelor. De asemenea, o situaie deosebita care s-a creat dup cel de-al doilea rzboi mondial o constituie formarea unor complexe i a unor piee ale creditului unde se

ntreptrund interese ale multor ri capitaliste, ale marilor monopoluri, corporaiilor transnaionale, etc. Centrul Mondial al unor asemenea piee se afla la Londra; de asemenea, au luat amploare piee ale creditului la Frankfurt pe Main, Paris, Ancara, Tokio, NewYork i n alte pri ale lumii, fapt ce dovedete o accentuata destindere pe care relaiile de credit au luat-o n perioad postbelica. Dac la aceasta se adaug exportul de capital, mprumut pe care-l contracteaz diferitele ri, marile obiective care s-au construit n rile capitaliste i care au necesitat fonduri de sute de miliarde credite, avem o data n plus, posibilitatea nelegerii i justificrii dimensiunilor crescnde ale relaiilor de credit n epoca contemporan. Din cele prezentate rezulta c circulaia monetar i creditul, luate n sens larg, general, la scara internaional, datorita schimbrilor mari aprute n lume, dup rzboi, au generat sensibile mutaii n funcionalitile circulaiei monetare de ansamblu: moned i creditul, c principale prghii ale mecanismului circulaie monetare, nu-i mai pot ndeplini integral rolul i funciile pe care le aveau pana la sfritul secolului al XX lea, datorita acestui fapt, fiind puternic afectate i cele doua mari funcii ale circulaie monetare: sistemul monetar i emisiunea monetar, n aceste condiii, mecanismul circulaiei monetare trece printr-o criza acuta care- i zdruncina temeliile n ceea ce privete dezechilibrele economice dar i cele monetare care devin frecvente, fapt ce pune sub semnul ntrebrii nsi existenta unui anume sistem monetar internaional.