Sunteți pe pagina 1din 5

MATERIALE CERAMICE

A.Generalitati a) Definitie Materialele ceramice se obtin prin fasonarea si arderea formelor crude de argila (argila caolinitica). KERAMOS -produse din argila b) Clasificarea Dupa structura si porozitate 12312p157m : -poroase: caramida, faianta, gresie, tigla -compacte: portelan Dupa domeniu de utilizare: -pentru zidarii: caramizi, BCA -pentru nvelitori si acoperisuri Alte materiale ceramice: tuburi de drenaj, materiale de instalatii sanitare (faianta, gresie, portelan). c) Procesul tehnologic de obtinere 1. Extragerea argilei -cuprinde pregatirea masei ceramice brute, eliminarea tuturor impuritatilor existente. Argila e tinuta 6 luni n depozite, perioada n care au loc procese de macerare, descompunerea substantelor organice. 2. Fasonarea formelor crude -reprezinta formele ce se vor da materialelor. Fasonarea se face manual sau mecanic folosind mase ceramice de consistente diferite (fluide, plastice, vartoase). Masele fluide se toarna n tipare absorbante de ipsos, masele plastice se preseaza usor manual sau mecanic, masele vartoase se preseaza puternic mecanic. Pentru presare se folosesc presele. 3. Uscarea formelor crude

Dupa fasonare formele se usuca natural sau artificial. Uscarea naturala se face vara, formele asezandu-se n soproane (rafturi) acoperite si tinute un anumit timp. Uscarea artificiala se face n zone amplasate n zona cuptoarelor de ardere. 4. Arderea formelor crude fasonate si uscate -se face n cuptoare la temperature variabile n functie de produs si duce la formarea rezistentelor mecanice. 5.Acoperirea cu substante de protectie -se poate realize n unele cazuri si nainte de ardere. Materiale de protectie: -ANGOBE -argila caolinitica foarte curata din care se realizeza o suspensie numita barbotina. Formele uscate sunt inmuiate n aceasta suspensie dupa care urmeaza arderea. -GLAZURILE -suspensii apoase de substante ce la ncalzire dau sticle transparente sau opace colorate diferit. Se aplica fie pe formele arse fie pe cele uscate. -EMAILURILE -amestecuri de oxizi metalici care prin topire formeazticle usor fuzibile ce protejeaza produsele ceramice. Se aplica pe formele uscate.

B. Principalele materiale ceramice utilizate n constructii 1. Materiale pentru zidarii

a) Caramida Sunt materiale de zidarie care se obtin din argile fuzibile prin ardere la 900-1000oC. Sunt produse colorate, poroase avand dimensiuni n functie de necesitate: I. II. III. IV. V. VI. Caramizi pline, presate pe cale umeda Caramizi cu goluri verticale Caramizi cu lamba si uluc Caramizi radiale pentru cosuri industriale Caramizi pentru placari Caramizi usoare termoizolante

I.

Caramizi pline presate la ud dim =240*115*6(8) -format normal(F.N.) cu grosimi de 6 si 8. Din punct de vedere al structurii caramizile sunt pline. Dupa densitatea aparenta se clasifica n :

- foarte usoare 1000<a<1300 - usoare 1300<a<1500 - obisnuite 1500<a<1800 Dupa rezistenta la compresiune sau marca avem: 50, 70, 100, 150, 200, 250. Dupa aspect avem: -calitatea A -calitatea 1 -calitatea 2 II. Caramizi cu goluri verticale -caramizi care au goluri verticale, muchiile fiind plane sau reliefate Fata de prima categorie sunt avantajoase deoarece se reduce greutatea cu 30% si conlucrarea dintre caramida si mortar se realizeza mai bine. III. Caramizi cu lamba si uluc -se folosesc pentru executarea peretilor neportanti (care nu preiau sarcini). n functie de dimensiuni sunt LU45, LU60, LU90. IV. Caramizi radiale pentru cosuri industriale -se confectioneaza din argile rezistente la temperaturi nalte si n functie de calitate sunt de 4 tipuri: CRA, CRB, CRC,CRD. V. Caramizi pentru placari -sunt de 2 tipuri: pentru placarea n camp si a colturilor Sunt realizate din 2 bucati prinse ntre ele cu mortar. VI. Caramizi usoare termoizolante -se obtin din argile(40-50%) la care se adauga zgura, rumegus, diatomit, iar prin ardere (900oC) rezulta o structura poroasa.

Se obtin caramizi usoare cu care se pot captusi cuptoare industriale ce se pot folosi la temperaturi de 12000C. b) Blocuri ceramice -se realizeaza multiplu de F.N. Din punct de vedere economic sunt mai avantajoase deoarece consumul de mortar e mai redus n acest caz. 2. Materiale pentru nvelit si acoperisuri

a) igle Pot fi de mai multe tipuri: solzi, jgheab trase, jgheab presate. iglele solzi realizeaza acoperisuri grele datorita modului de asezare a tiglei. iglele jgheab trase -prezinta jgheab lateral si 2 ciocuri de prindere. iglele jgheab presate -au 2 jgheaburi laterale. b) Coame -se folosesc pentru ncheierea muchiilor acoperisurilor. n functie de tipul de tigla pot fi coame: -mari -folosite pentru acoperisuri din tigle trase sau presate -mici -folosite pentru acoperisurile formate din tigle solzi c) Olane -constituie materiale pentru nvelit folosite n zone cu vanturi puternice. Se monteaza pe acoperis n 2 straturi, primul strat fiind fixat cu mortar 3. Alte materiale ceramice

a)Tub de drenaj -pentru realizarea retelelor de captare a apei substituite. Se fabrica din argile plastice poroase avand lungimi de 330mm si 40 <D <200mm. b)Faianta -material pentru placare, cu structura poroasa, protejat cu glazura. Se foloseste pentru bai (ncaperi cu umiditate ridicata). Pasta din care se confectioneaza faianta contine 50% argila caolinitica, 40% nisip cuartos, 10% fondanti. Acestia au rolul de a micsora timpul de aparitie a topiturii si de a mari rezistentele mecanice. Faianta se arde n 2 etape: la 1100oC se obtine un produs brut numit biscuit; dupa acoperirea cu substanta de protectie (glazura) are loc a doua etapa la o temperatura mai mica decat prima (aproximativ 600-800oC). c)Semiportelanul -prezinta o structura compacta fiind obtinut din aceleasi materii prime ca si faianta, nsa cu un adaos mai mare de fondant. La acest

material arderea biscuitelui se face la o temperatura mai mare. Se foloseste pentru obiecte tehnico-sanitare. d)Portelanul -se obtine prin arderea pana la vitrifiere (topitura) a unei argile caolinitice curate.Dupa ardere materialul obtinut ramane alb, compact si translucid. Arderea are loc n 2 etape: la 1100oC se formeaza biscuitele; la 1300oC, dupa ce materialul e introdus n glazura se formeaza smaltul (cu rol de protectie). Se utilizeaza pentru protectia obiectelor sanitare si cu rol de electroizolant.