i.

s,

re parte a vietii noasrresunrem mAnati de i. Mai purernicd decAtacgiuneaoriclrui drog, Eaesteresponsabili de aceasti viagi. O pizegregi o ing1ttine. Poateci daci nu ne-am teme ati.r de # de moarte am muri mai usor si mai repede. btusi, fiinte zimislite de Dumnezeu, ,urrt.in egali misuri guvernagide dragoste. Ea ne imboldegre la mai muk, ea ne mAni. si fim ceea ce sunrem - oameni. Spre deosebirede frici,

nu md mai tem de Domnul, ci il iubesc, ne invati. Piringii. Si uite asaaceasteviagi.se varsi intru

www.lumeqcredintei.com

nr. 41, 2Ol O / LUN.{tl\ i\1()NAHtt ()R/ 3

www.lqmeqciedintei'Goh www.lumwcredintei.om

n. 41 ,2Ot0 / Ll]N4Ei\ ]UON-AHILOR/ s

Text: Crisfion Curte. Folo: Mdndslireo Ooso

treceo lo ceruri unuldintre cei moi mori Acum un on, pe 29 octombrie, oi duhovnici Romdniei pdrinteleTeofilPdrdion de lo Sdmbdto de Sus. Desprevioto so oi puteo s6 scriiun romon.A venit pe lumein 1929 intr-un sot din Fdgdros,intr-o fomilie de plugori, l-o int6lnitpe pdrinteleArsenie Boco lo 13 oni, o fdcut Focultoteo Teologielo Sibiu,si s-o cdlugdrit lo de Sdmbdto de Suslo 24 de oni.

poi a petrecut decenii in manasrlrea pe care nu o va mai pirisi decAt pentru a se odihni in cimitirul ei sau pentru a se intAlni, dupi 1989, cu tinerii din amfiteatrele facultililor noastre. Dar cel mai interesant aspect al viegii sale a fost acela c5. pirintele nu ^ulrut niciodati lumina.'Era orb din na$tere.Tocmai de aceeaintilnirea cu el era gocanti., pentru ci nu aveai nicidecum senzatia ci stai de vorbi cu un nevizi.tor. in'primul rind doqorea bucuria, aceasta'serS.sfringeaJin vorba lui domoali, din anecdoielecu care isi presi.ra discursul si, mai ales, dintr-o nevizuti $i misterioasS.prezenti., care . ^. ttt t I parcaii dubla trupul. Nu sunt un om duhovnicesc gi de aceea nu pot avea pretentia ca am ,,vizut" harul dumne2eiesccare ii radia din sufletul si corpul robust. Dar mirturisesc ci omul acesta avea o taini - nu era niciodati singur! Si nu la oameni mi refer. Ei il inconjurau mereu ca o maree,,care nu stie de reflux. Nu. Altceva il insotea mereu pe pirintele. O prezengl diafani, o lumini discreti, care, cred eu, era totuqi evidentS. oricirui cre-

dincios care intra in contact cu dAnsul - Lumina lui Dumnezeu. Ei ii datora depi'sireahandicapului cu care se niscuse.'De altfel. inirebat ce simte in le-

podigului acesta insorit de oameni gi Dumnezeu) Daci in viaga vegnici imi va spune Dumnezeu ci eu voi rimAne orb gi acolo, atunci o si ii spun: Slaua lie Doamne!". Nu cred ci veli mai gisi vreun nevizitor care si. rosteasci un

cea dumnezeiasci. Pentru ci, pe Dumnezeu,cred eu, l-a vizut intreagaviaga. in termeni uman^i, pirintele Gofi1 Periian a fost orb. In termenii credingei, noi suntem nevizitori, pe cAnd el avea cea mai asculiti privire liuntrici din toati manistirea.
wwwi smescreiii Ffai rf tr

8 / I L i \ 1 1 \ \ l ( ) N r \ L l i l ( ) ) i / n r . 4 l , 2 0 10

www.lumeucredinlei.com

n t . 4 1 , 2 O 1 O' f t

.t'.'..rlf;'rll/9

?,rrnn rir** ntpct,

I-am intrat pentru prima oari in chilie cu eindul si ii iau un inrerviu. "ce Doamne, intAlnire! Pirintele nu era protocolar. Deloc! Aga ci, pentru incep u r , m - a s t r d n si n b r a r e .I n d e l u n g . P a r ca eram fiul siu intors dintr-o calatorie care se prelungise anormal. Poate ci aqa si era. Prima reactie la aceastaimbritisare,a; indrazni si o numesc matern a ? , a F o s t . . .o u s o a r i j e n a . O b i ; n u i t cu rigoarea ascetice a marilor noqtri piringi, nu stiam cum si reacgionez la [Jn om care rostesteastfel de cuvinte isa efuziune debordanti de sentiment. nu se poare si moar5.!Convins de adeDrept penrru care mi. cuibdrisem mivirul icestor cuvinre, am plecat, la un rat, cu capul pe umirul siu, asteptA.nd an de cAnd a fost asezar cimitirul mXin pirintelui. Auzisem nistirii, in cS.utarea ci, inc5. din timpul^vietii, awa deduse nastere unui pui duhovnicesc - MAnistirea Oasa din Alba.

ciune care l-a caracterizat tot timoul. C a n d u c e n i c i i v e n e a ul a p a t u l d e l p i t a l i n v o c A n dm e d i c i c e l e b i i ,r r a r a m e n r e miraculoase, care si il vindece si si ii prelungeascviara el raspundea enin: a s ,,Dragi, eu nu am venit la spital ca sa traiesc, i ca sa morl" Iar pirintelui Sac bin Voda, care l-a ,,vA.nar" mai bine de

fel ca salutul pe care oamenii gi-l dau pe ulitele satului, birbiteasci., fr.ntr.t ti pirintele te stri.ngeazdravin!-

%wca,n* h,6ar,r,r-,1

La Oasa nu ajungi usor. tebuie sa te cocogipe crestelemungilor Sureanu, printre pripistii tiiate in stAnci, llsAnd in cale piraie repezi de munte si peisaje superbe. Oaga e un cuib de vulturi. Odati ajuns, priveligrearispliresre roate efbrturile. Un lac imens. de un albastru pur, luce;te printre crestelebrazilor, la un pas de mAnastire. lJn aer rece si limpede igi taie risuflarea - egti la 140b de rheri altitudine. CAnd am sosit, pirintii roboteau pregirind masa.Au urmat ceasurilede bdif,na, inainre de sluiba care aici ince-

le? ,,Dreapta socoreall, regina tururor virtugilor. Pirintele o avei, si daci o avea pe ea, si stiti ca le avea si pe cel e l a l t e .D i n s u l a v e au n e c h i l i b i u - i n t o t ce fhcea. Pe cei care il cautau penrru ci cu noapteain cap gi sufletul sprerugi.- il consideraufhcator de minuni sau vicrune. zitor cu duhul ii dezamigea, parca dinadins." Pirinrele Teofil Imi rpun. un fapt tainic. De multe ori cArt& atunci cAnd Bitrinul, cu felul siu nonconformist de a fi, il qoca. Odati a mers s5.se spovedeasci. A asteptat anume, riminAnd ultimul,

neata; trecuseri ceasuribune de cAnd i.rtr-.rn fel si suntem... in Hristos. pirintii serugau in biserici.Acum ziua . Cel mai'importanr lucru la pirinte-

f0/ILll\tlrA\l()N..\ilil(ilt/ t.41 ,2e1e

www

lu meq cred inlei.co m

www.lumecredinlei.com

n r .4 1 , 2 O 1 O I t - r \I F . A\ t O N - \ H i l ( ) R / | | /

pla ceva minunar. Pe drum inima i se usura, si, pA.ni si ajungi acas;.,devenea inexolicabil de fericit. Problemele erau aceleaqi,nimic nu se schimbase, dar pirintele Teofil le dezlegase tocs e m c u p r o b l e m e g r a v e s i u i r e i n c e mai acolo unde e nevoie de cea mai n i m i c u r i s e b l o c h e i z a p a i i n r e l e , c a r e , .puternici. interventie - in inimi. ..Si dupl mintea mea, tre6uia si fie la o iaca ar fi doar l,r.rrr, isi amin"..rt mare misuri ascetici si... si nu mai teste tanirul ieromonah, ar fi suficiaibi nevoie de mincare la ora fixa. in ent s5. socotescun om ales, un om al il Dumnezeu." Primesc lectia ca pe o povali pentru viaqi. In fond, de cAte ori nu am ciutat rispunsuri cu mintea cercetandu-i pe marii nostri duhovnici? Si rispunsuiile erau cu mine, mai aproape decAt imi i m a g i n a m , d o a r c a c e e ac e e u c a u t a m SAmbita cu gAndul ci duhovnicul nu , cu mintea, se putea afla cu inima. Dar ii rezolvaseproblemele, nu ii diduse drumul acesta,de la minte la inimi, ii nicio dezlegarelogici. Apoi, se intAm- plicea pirintelui Teofil si spun5.,citi.nf 2 / j L i t t l f { \ l ( ) } . t r \ t l t l L } i t n r .4 1 , 2 O t O /

www

lumeocredinlei.<om

nr. 41 , 2O1O/ LL,f li:.A \'J()N,\tl tl ()1{ / | 3

doar pentru jumatate de ceas.In realitate am vorbit mai mult. Ucenicii oIrintelui Teofil sunt ca dAnsul - meieu ocupati si faci ceva, fiecare cu ascultarea lui, dar, in acelagi timp, foarte atenti cu pelerinii. Aici la Oasa nu vei i n t d l n i f e g es p e r i a t es a u c a r e s i s p e r i e . Parci, orice mirean c re a poposit in md.ni.stire trebuie imbiiat in putini dragoste, inmuiat cu priet^enie. p.n,.'., c a , l a s f i r s i t , s i s ep o a t a c u fu n d a i n r u siciune. Plrintele Pantelimon imi spusese ,,Salvareanoastri este prin inilgarea cI intreaga obste de Ia Oaga devenise interioari' incepe pirintele Iustin cu-

spune parintele Pantelimon, ,,nu conta prea mult in relatia duhovniceasci cu el analiza find la sDovedanie.Parintele dorea, dincolo de orice regrete, si faci ceva concret. Si ai un ideal, si, apoi, si igi potrivesti practica duhovniceasci pe misura acestuia.$i, mai presusde toate, era convlngatoare oragostea cu care te invaluia qi bucuria cu care te imbraqisa, nu asa,dint.-o formalitate. CAnd te imbrlgiga simteai c5.Dumnezeu te-o luat in brate. Era uimitor si faptul ci ne tinea minte pe noi, tineri neinsemnati. Avea o -.-oii. transfisurati de harl in olus. iti lisa o mare libeitate. Nu ii olicea'si ,-,niformizezeoamenii. Nu uoia ca ucenicii sii si fie copiile salexerox." AscultAndu-l pe tAnarul monah imi revin in minte -lipele petrecute linga parintele Teofil, chiiia micugi in care stiteam de vorba. Ore intregi. lJn ceas, special concepur pentru nevazatori,dadea din timp in timp ora exacre,rosrindu-le neutru in limba italianl. Pe masa un nelipsit reportofon. Rafturile pline de cirgi si caseteaudio. ParinteleTeofil a lecturar in viata lui mai mult decAt roari obstea 'sambata de la la un loc. S-a folosii de orice mijloace pentru asta,alfabet Braille (aveain acesrrip de scriere toata Biblia, in limba germana)casere audio, benzi de -"gn.toFon. si, mai apoi, cd-uri. Discutam despre orice, pirintele era un om cult, nu avea bariere si nici prejudecagi.Veneam penrru un interviu si a j u n g e a ms a i i s p u n d e p r o b l e m e p e r ronrL. Insisra pe faptul ii suntem prieteni, ceeace mi. dezarmacomplet. Eu, prieten cu un mare duhovnic...

'l t^og ,1""19s, spun il ,1-p :" :.","-s l , l n c e l e o t n u r m a , s e l n d u p l e c a ,l n s a

,,ucenica"parintelui Teofil Piriian. $i mi-a indicat si vorbesc penrru asra cu s p a . r i n t e l e r a r e. I - a m i n t i e b a r p e c A g i v a ! cllugari unde este. Era deja amiaza qi eu ma zoreamsa plec, desi documentarea nu face casi buna cu graba. In cele din urmi, rot intrebind In stAnea si in dreapta, l-am gisit. Pe t.".toi. La inceput nu prea mi-a venit sa cred ci monahul acela,imbricar inrr-o duIami jerpeliti, cu. un fes negru pe cap, p o a t e f i s r a r e q uo b q t i i .A p o i l - a m v a z u r l ochii albastri,inconfundabili, qi l-am recunoscur din cateva poze. Desi are d o u a l i c e n t e ,s e p o a r r e s i m p l u E i A r e s c . N i m i c d i n a r o g a n t ac i l u g a i u l u i c a r es e crede foarte in'vetar.Diripotrivi, mi-a spus ci s-a niscut la sat Ei se socoate inci... tiran. CAnd l-am intilnit, tragea de zor de volanul unui rractor,-chifrui n d u - s es i p a r c h e z e r e m o r c i p l i n i c u o lemne. ,,E cel mai greu lucru ia sofat. Daci. nu nimeresri bine unghiul, din doui misciri blochezi ,.-orI". Nu am tractorisi! A plecat cu treabi si eu sunr printre puginii din mAnistire care srie sail conduca." Greu sa obtin interviul. $i totu;i,
.1.1.-

{ iiy

I
-:
,.

i
I

Stor,.lrl ?r".cl*

www.lumeqcredinlei.com

wwwlumeocredinlei

com

r . 4 1 , 2 O 1 Q/ I i , l i l \ \ i ( ) \ \ f j i t ( ) l { / t 5

vAntul sau. ,,Nu prin atitudini exterioare, care sunt un model sctar. Nu este normal si vrei si ii schimbi pe altii, cAti vreme nu te-ai schimbat pe tine mai in-

9,Aoi"ttple, ?u"l,i*
ena/ u,n/ ld4tut aufenfirt

cu Era inzestrat,se ni.scuse o capacitate intelectuali deosebiti, mult peste me- insi biserica noastri ortodoxS. nu mi die, dar si cu o rAvni pe misuri. Lipsa vederii parci I-a ambigionat in loc si il frAneze. CAnd inci nu implinise

trecut prin minte gi ci e un om simplu, neinvitat, pentru ci nu are cum in care nu a scos un cuvint in public. si citeasci. Avind toate acesteidei preDar cAnd a inceput si gini conferinge concepute, intAlnirea a fost gocanti. a v e a d e j a p e s t e 6 0 d e a n i l 6 0 d e a n i Mi-am dat seamade la bun inceput ci i n c a r e a a d u n a t i n c a r n e a m i n t i i s a l e , stau in faga unui munte duhovnicesc, idei, fapte, oameni, intimpliri, ;i, mai nici nu imi veneasi cred ci am intilnit ales,multi rugiciune. S-a schimLratra- un om atXt de mare. Dupi aceeaajundical pe sine si, de aceea, a reugit si ii sesem chiar si mi gindesc si nu mai merg la dAnsul pentru ci e un picat ca s c h i m b ep e m u l g i a l g i i .

:,*4ff1 t

igi piardi timpul cu mine, un om el ^si atat cle mlc. Pirintele staret lustin e un om robust, un tiran tiiat din acelasimaterial uman din care a fost croit si pirintele Teofil Piriian. De altfel aceasiaeste gi explicatia Iui pentru riria pe care duhoinicul de la Sambat" Era un " "ur'rr-o.

un tiran autentic.Si in tiranul autentic cred ci ,,.r.rt.r.rorirrse iirtutile acestui

neam. Land sPun taran autentrc, sPun romnn autentic, Dentru ca in t5.rane culD pnns romanul.
^^ t '

Foptul cd rezolvq Core este cel moi importont lucruin cregtinism? r. Cum?Nu schimbdndsituotiile,ci schimb6ndpozitiile. , " N e c o n c e n t r d m p r i n r u g 6 c i u n e "n u n e c o n c e n t r 6 m p e n t r u r u g d c i u n e " . "

oamenii de la sat sunt oameni bucuroqi, plini de viagi. Apoi comuniunea, daci. isi culegeau struqurii nu ii culegeau sineuri,"ci se u.reiu familie cu faniilie. $i iragostea fagi de natura, fagi de animalele de lAngi casi. Noi, cind ne-am vAndut vaca, pe Joiana, am plins toat5. casalNu in ultimul rAnd, echilibrul; tIranul e un om echilibrat, si pirintele era

s-au sedimentat incet, prin mii de ani de incerciri 9i suferinte. Care nu infrAng un neam, daci el are credinti in Hristos. Pentru ci in El nu moartea, nu tristetea, ci viata, bucuria, au ultimul cuvAnt. $i, intotdeauna, ultimul cuvAnt e cel mai important.
{ n r . 4 1 , 2 0 1 0 I t \ l l \ \ . 1 ) \ \ l l l l r ) l i/ 1 7 /

l6l i l:.\ii \ \1()\ \t {ll {)ii /nr. 41,2O]|O

www

lumeqcredinlei-com

LoculTn cqre plooiq vorbegte de sdngele mqrtirilor

Mdddlin locob

Docd oiungetivreodotd lo mdn6stireoSecupe plooie,s6 nu v6 pord rdu. pentru sonsoce vd este oferiMoi mult,binecuvdntoti- pe Dumnezeu L t6. Aceosto pentruc6 lo Secu,otuncic6nd plou6, locrimilede sdnge ole mortirilories din pdmdnt chior pe loculin core du fost uci9i. S-o intdmplot Tntoomno onului 1821...
ul 1821 a fost unul aprig pentru alcani. Jugul otoman era din ce de suportat gi in. intreaga .greu incepusesi se simti mirosul revoltei. Rizboiul ruso-turc cu caredebutase secolulXlX aprinsese gusrul de lupti impotriva turcilor in popoarele balcanice. SirIoc unde si poati tini piept otomanilor, mult mai numero5i. Zidurile ridicate de Nestor Ureche, ctitorul Secului, li se par ideale, asaci inchid po4ile gi se pregitesc de aoirare. Doui luni au incercat zadarnic turcii si cucereascizidurile inalte, apirate de eterigtii greci, frri niciun succesinsa. Tirlburagi de luptele in carefuseseri prinsi, calugirii, ce rimiseseri in ministire, isi inteteau rugiciunea si postul, cu nidejdea unei pici viitoare. Insi pe mulgi dinue ei avea sd-i agtepteo cu totul altl, pace. Vz6.nd turcii ci nu reusescsi treaci de zi-

rominii seaduni si ei sub steagul Tirdor lui Vladimirescuqi incep lupta. Urmarile luptelor au fost reiimtite'in ambeleTeri Romh-

Agapia qi \traticul au fost pradatesi arse, iaili Seiu suFerinta fostsi'maimaie. a

L,ra sfirsirul anuluiI 821cdnd spre verii la Secu sosit trupi numeroasi eteristi opt dintre ei sunt uc\i chiar in biserica,in a o de greci.Urmiriti de turci, acestia ciutau un timp ce incercau si apere sfintele odoare.
F a ^

. t ,

r 8 / l - t r , \ i t - , \r t { ) N A l - i l 1 , O R/ n r . 4 1 , 2 O t O

www. lunreqcredi nlei,com

n r .4 1 , 2 O 1 O / I l l l i l , A \ 1 ( ) N . A f l l l ( ) l l / t 9

24 de calueari sfhrsesc sub iatasanul rurChiliile ,un, cesc. paraclisuTsfintului ".r., Nicolae si veche bisericu;i a lui Zosima, primul .gurn.n al schituiui din veacul ai XVIlea, sunt arse 9i ele. Minisrirea in-

"eram in Chirila,nascuta 1923.povesresre: copili;i veneamla slujbecu mama. Femeile stiteau in biserici.,iar eu cu algi copii umblam desculgi prin curtea ministirii. Tin minte pinl mor ca apasam degerele cu pimintul cAndplouagf iegea de la picioare singe. Era agastacojiu. Mama ne certa 9i ne spunea: ,,Mii, nu mai calcatipe acolo. voi nu gtigici-i pacat? Acolo au fost taiari pirinEii si-i loc loc sfrnt! N-avegiunde vi iuca,decAtacolo?"

moldoveni, care au plirit pe el venitul pe un an de zile a treijudeEe Moldova. Un din alt turc loveste iataganulIcoana Maicii cu Domnului din pronaoiulbisericii, lovitura ce se vede gi astizi pe chipul Maicii Domnului. Nebunia turcului aveasi fie scump plititi, imediat dupi ce a rrecut poarra minisdrii turcul cizind morr. Pe locurile in care au fost ucisi cei 24 in de ciJugari acea toamnaa anului 1821, Dumnezeu aveasi. faci o minune carese

&nt* - daruLL tnpilnrtll"r"/*

pirin;ilor din anul 1821a fosr Jertfa rodul a secole duhovnicie aceste de in Iocuri aleNeamplui, in cares-aridicatministireaSecu. mult inaintede ridicarea Cu zidurilede cetate ministirii, locul a fost ale unul de sihistrie rugiciune. si Toponimia Ioculuivorbeste la sine despre de istoria 'Poiana ginut. acestui lui Ghenadie, poiana lui Nifon, munteleVasan, muntelei'ustianul, poianaClopotiriei,poiana Isichie lui saupoianalui Gheorghe sunt cAteva din denumirile care s-au pistrat in vorbirea

pirinEilor a rimas de zeci de ani, atar in memoria pirintilor de la Secu,ci.t si in cea a oamenilor din sateledin iur, dupa cum marturiseste birini din Pipirig: Elena o

in secolul XVIlea, in imediata al vecinitate a schituluilui Zosima,NestorUreche,vornicul Jirii de Jos,si sotiasa Mio trofanactitoresc ministire de oiatrS. care
www.lumoqctedinlei com

aveasi fie cunoscuti. pini in zilele noastre sub denumirea de Ministirea Secu,dupi numelepAriului pe a caruivaleesteasezata. Nestor 0reche. tltal cunoscutuluicrbnicar printre cei mai Grigore Ureche. a,junsese importangiboieri ai Moldovei sub domnia lui IeremiaMovili (1595 - 1606). Avea in stapinire peste70 de sate,pamd.nturi, paduri si mori. In buna traditie boiereasca a acelor vremuri, Nestor Ureche devine qi el ctitorul unei mi.ni.stiri. Ministirea Secu este ridicati sub formi de cetate dreptunghiulari, cu bisericamare, avAnd hramul tTii.r." capului S[ Ioan Botezitorul", inconjurati de ziduri. Schitul Zosimaface de aici inainte parte din ministire, chiar daci zidurilor ridicate de vornirimAne in alfara cul Ureche. Ministirea ridicati de boierul Nestor Ureche avea si influengezepozitiv si viata sihistreasci din zoni. Doui documente de la inceputul sedcolului al XVIIleavorbesc aparigia de unor chilii sihistregti

in afara zidurilor ministirii Secu,prin codrii din iur: chilia lui Moise, a lui Veniamin, Prohor,Spiridon qi Chiriac. in a..rte sihistrii traiau-de reguli cigiva monahi. Cel cu viagi mai deasi dintre ei devenea;i ziua duhovnicul celorldgi.Ei igi petreceau singuri, in isihie,rugindu-se.Citevaore pe zi erau dedicatemuncii. de celemai multe ori manuale,o munci ce le permiteasi se timp. Duminica gi de sirgi roagein acelasi manistirii sau batori. ei coboraula biserica la cea a schitului (care,de reguli, era din lemn si in careslujeaca preot unul dintre ei), pentru a lua partela SfhntaLiturghie,a sespovedisi a se impartisi.

De la manistirea Secu pornesteunul din cei mai de seamisfingici'rturari ai bise-

20 / l-Lrivlt-,\ N,{(Jl'i,11-l1l-( / nr. al, 2Ot Q )li

n r .4 1 , 2 0 1 0 / I l : \ { i : I \ { ( . } \ j A } { l l . ( ) R / 2 l

marilor asceli au fost traduse, multe din-

patru ani impreuni. cu staretulPaisie. Pesre insl, domnitorul' Moldovei, Constantin Moruzzi ii cere Sf. Paisiesi preia conducereaministirii Neamt. Chiar daci intr-o primi,fazistaretul tefuLt.,in cele din urmi

carezi, intr-o zi in romAneste,intr-alta in slavonegte. fel gi slujba se gineaalternaLa tiv in celedoui limbi, datoriti numarului mare de cilugiri slavi. Minastirea Secua reugitsa treaci peste toate incercirile pe caretimpurile moderne le-a adus. Zidurile ei de cetate si biserica ridicati de Nestor Ureche au iimas intacte. Asemeneasi duhul piringilor ce au trait intre zidurile minastiiii. in' oaraclisul 'Adormirii Maicii Domnului" te poti astfel inchina la osemintele doi mari duhovnici a ce au trait in Secucu Dutini ani in urmi: pirintele VichentieIt4Jeuittg+l) 9i pirintele Antim Cain| ff1974).

22/ | f \ll:.\ \t( )'\.\' ili t)t\ / ft 41,2OtO

www.lumeqcredinlei.com

www. lumeqcredinf ei-com

nr. 41, 2O1O/ t LjN,tF-A \{ON

HIl.()R / 23

{ " d I i? ' f J

'f

!i;jli',llgg*g:

BrdulMqicii Domnului
George Crosneon

i C e o m o i m o r e c o m o o r do V o t o p e d u l uo r e p r e z i n t d r 6 u lM o i c i i D o m n u l u i , B t e s u td i n p d r d e c d m i l dc h i o r d e c e o c o r e o l u o ti n p d n t e c e l e i p e C e l e necuprins, spre mdntuireonocstrd.Ddruitin chip minunotopostolului Tomo, core veneo prin vdzduhc6tre loculunde fusese inmormdntotd, o fost in el ocestchip si semnol ridicdriiPreocurotei cer. lq
entru o vreme, brAul sfAnt a r i m a s i n I e r u s a l i ms i r o t a i c i s-aintors.gratiecredinciosului i at Theodosiecel Mare (379-395), dupi ce un timp a zibovit in Cappadocia. Cel care l-a adus la Constanrinopol in anul 395, a fost tocmai Arcadius, ftul Iui Teodosie cel Mare si cel despre care se spuneaci a fost salvatdintr-o furtuni pe mare, chiar de Maica Domnului (72tos-paediou copilul din tufisuri). A fost pistrat in Nea Roma de mai multe biserici: mai intAi in ceaa Sfintilor Apostoli, d o x l a 3 l a u g u s t ) .V l a h i i s i b u l s a r i i l u i Ioniqi Caloii.r i"'.r din Constan-tinopol

tirii Vatopedou, de c|.tre cneazulsArbilor Lazir I Hrebeljanovie 0372-1389). Se pare insi ci basileul Joan VI Kantakuzenos(1347-1354) - monahul Ioasafde

Chalkopatri (de la anul 565) ;i Hasia Sophia'. Zod, soria lui Leon cel'inrelEot ( 8 ' 8 6 - 9 1 2 ) , f o s t v i n d e c a t ad e d u h u ' r i a

nepreguitacingitoare a Preasfintei Ni.scitoare de Dumnezeu, n-aveasi. mai piraseasca sfinra manistire arhoniti, decir pentru binecuvintate pricini (cum a fost cea in carea indepirtat ciuma din 1813 de pe piminturile Valahiei, sau holera din imperiul otoman, la 1871). Doui par;i mai mici ale briului au fost daruite la 1522, ministirii de maici Kato Xenias (din eparhia Volosului), bucata cea mai mare fiind pistrati si asti.zila Vatopedu

www

lunreocredinlei.com

www

lvmeo(redinle; com

intr-un sipet de argint, frumos lucrat de mqterii Ungro-Vlahiei secolului al XMll-lea. Marea preguire pe care au ari.tat-o dintotdeauna rominii acestui vegmint al FecioareiMaria s-a materializat intr-un paracliscu hramul ,,BrAului Maicii Domnului", zidit in mi.nS.stirea athoniti de binecredinciosul voievod Neagoe Basarab timpul domniei sale in ( 1 5 1 2 - 1 5 2 1 ) ,r e f h c u ta p o i , t o t c u d a n i i rominegti Ia 1796 si inzestrat in veacul al XIXlea cu o remarcabili cataoeteasmI noui. O bucati din trestia de isop, ce a avut un burete inmuiat in otet si a fost

CruceasfAntului Constantin(p. care mijlocul rontului, sti.scrisin greces,,in ce te ietoimasia, se inteleqespregatirea oamenilorIa a doua uenir. lui-Hris" ros" - Irinarh $igman- Istoriaathonitd), flcuti dupi modelulceleice i s-aaritat

ci. Manastirea are in oastraremoaste de la aproape doui sute'de sfingi birieplicugi lui brr-n.r.'.r, aici aflindu-se ca'pr'rl sfhntului Ioan Hrisostom, cu urechea stAngl neputreziti (ca semn ci tAlcuirile pe care i le-a soptit apostolul Pavel la acda .rreche, ceie indrituire), al "',r'fdr,

trei relicve sfinte oistrate in lavra Vatopedului.

(din Cele634 manuscripturi grecegti care,25 pe pergament), 150 cu cintiri bisericesti, inci citeva sute slavonesti si multe Jtele pini la 1700 de -"rur..ise,precumsi peste10.000de tipirituri (unii dau chiar 35.000de cirgi), fac din Vatopedului biblioteca una dintre cele mai bogate SfhntulMunre.Ioan (sau din Ivan) fuan al ll-lea (1218-1241),tarul vlah,a diruit ministirii in secolul XIII, Charta Vatopaedi, care se mai pistreazi. pe incd in bibliotecavaropedina, linei ceamai vechecopiea Geografreilui Pt6lemeu(sec. XIII);ori Psahlreadin veacul al IX-lea ce poarti semnatura impi.ratului ConstantinMonomachos.

I
{ I

Vatopedu arari qi este consrruiri ca o veritabili cetate fortificata. Nici n-ar fi putut supravietui istoriei daci n-ar fi fosr astfel-ziditi, inrrucAt este situati

rf

2 6 / L L i i v l l i A\ { ( ) N - A i l t l t ) R / n r . 4 1 , 2 Q t O

ww,lumeocredinlei.<om

n r .4 1 , 2 O 1 O t L t l r { t l A \ { ( - ) N A } { l l - ( ) l l / 2 7 /

1606 gi pini la 1863, n-au mai contenit cu daniile si prinoasele citre Vatopedu. (Este indeob$te cunoscut ci nici o alti ministire athonit5.n-a avut saseli.casuri romAnesti inchinate, pr..,tlavra Yatopeduluil). Arhondaricul principal este situat in imediata vecini.tate a intrdrii, in aripa de nord-vest (un altul, mai mic, este situat in aripa sudici). Curtea rninS.stiriiseamini cv akord unui mic tirg medieval bizanrin. Se stie ca arhitecri'i bizantini erau preocupagi mai -.rlt ie interioarele bisericilor decAt de exrerioapi rele lor, de aceea hatolihhon-ulVatopedului, cu hramul'Bunei Vestiri, construit in secolul al X-lea, seamini cu celelalte bisericile athonite, doar ci are adiueat la intrare un pridvor monumental, cire inchide cele trei intriri si se termini cu un turn cu ceas(unde un turc tuciuriu prin lovituri de ciocan!). marcheazd,orele Un alt turn, cel care adiposre;te clopor-

nita, strijuiegte hatholihon-ul dinspre nord, de la 1427. Bisericii principale i-au mai fost adiugate in timp, inci dou5.mai

zantin, de cruce greacainscrisi, cu patru bolgi in legin ce sprijini cupola centrali pe patru coloanedin porfir de Ravenna, a fost folosit la zidireaacestei biserici,dar gi la paraclisulinchinat Sfrntului BrAu al Maicii Domnului (zidit prin purtarea de griji a sfintului NeagoeBasaiab). De altfrl,'din cele cinci paiaclisesituate in incinta ministirii, trei dintre ele - cele inchinate sfintilor Nicolae si Dimitrie, cAt gi cel al SAntei Fecioare'Paramythia - se afli in hatholihon (Mai existi in ministire inci. unul inchinat sfintilor Cos-

ma qi Damian). Katholibon-ul are citeva mozaicuri foarte vechi (cum este Deisisul din pronaos, retuqat in secolul XII) qi o frumoasL frescl bizantiniL.la inceputul veacului al XIV-lea (1312) qi atribuiti, daci nu lui Manuil Panselinos, atunci in mod sigur ucenicilor lui directi si ai qcolii macEdonene.De o remarcabili forti spirituali, fresceleAnastasis, ori ind.oia'la lui Tbma, Spalareapicioarelor Apostolilor, Sarutul lui'Iuda, sau cea a Pogor,irii de pe Cruce (rot sirul Patimilor M"dntuitorului de altfel,esfeimpresionant!), sunt printre celemai vechi din tot Sfhntul Munte. ele

trunzi in acestCer creatde Panselinos,igi dai seamaci Bizangul gi-a pus toati arta in slujba lui Dumnezeu (nicidecum in slujba omului, cum a flcut ,,Renasterea" occidentali!). Pe unul din peregii bisericii se afli, chiar la intrare, o stemi a Moldovei (probabil din vremea lui Alexandru Lipugneanu, important ctitor la Vatopedu), iar in partea opusi, o alta a Vallachiei,. sculptatl in marmuri. Un alt stil bizantin, linear, elegantsi rafinat, al secolului al XII-lea, caracteri-

(in 1739 si 1819, unele dintre picturi au fost acoperitecu alte culori, dar cele amintite au rimas neatinse). CAnd pi-

2 8 / I t l \ J | , \ N l ( ) N , \ t { l i - { l R / n r .4 l , 2 0 I 0

nn41,2010/t,

tt1 t \lrl\

\ l l l l ' t l i/ 2 9

www.lumed(redihtei,com

www.lu

meocredinte i.c om

n r 4 1 , 2 0 1 0/ I i \ i l : . \ \ i ( ) \ \ h l t ( ) l i / 3 1

34/ -t

'.,). . ' r- rrj: I ,,,: / m4l,2Ol0

www,l

ilft edf redis'fEi.dom

www.lutr6scredintei,om

n r .4 1 , 2 0 1 0 / l L \ l t , \ 1 1 ( ) \ q l t L l . ( ) R 3 5

n e a n u l u i F a g e t e a n up e n r r u l a p t u l c a - l . s a l v a s e e [ a m o a r t e c u c e v av r e m e m a i d - n a i n r e , d e z g r o p i n d u - ld i n p a m i n r u l a r u n c a r d e u n o b u z ! ) . i n F e i u la c e s r a a scipat din incercuirea Stalingradului si ,,odati iegit din spital m-ari dus la ministirea Putna, ca si-mi inchin si eu viata Celui care m-a salvat". Devenit a p o i m o n a h u l A d r i a n , v a p l e c ai a r s p r e Cernduti - ca sa. rudieze eologia,'de s T c l a t aa c e a s t a d a r v a t r e b u i s i i n r r e 1upl. " vreme studiile (retrigAndu-se la V1lcea) pentru ca universititea va fi

ale comunismului. Au fost insi arestati amAndoi, unul in iulie, celilalt in decembrie 1950: parintele Faseteanu r r e c a n d p r i n i n c h i i o a r e ad e l a F a g i r a s Ia Jilava.in bazacondamnarii di; 3i

insa aici a fost amenintar cu moartea asa incA.t, bolnav gi epuizat a trebuit si plece in alti parte. A venit atunci la ministirea Lainici, penrru cd acolo se afla ,,omul lui Dumnezeu": awa Cal i n i c C a r i v a n . .s t a r e r u l r u g a c i u n i i n e lncetare, care l-a a.jurar si-qi recapere s i n a t a r e a . L a A n t i m p a r i n r e l eA d r i a n n-a mai putur reveni,pentru ci avea p e n r r u p r i m a o a r i c u g r u p u l . R u - S a nu i i n r e r d i c g i ei n B u c u r e s t i , d a r l - a r e i n g^ul A p r i n s s i - l c u n o a s t ep e m o n a h u l tilnit la Rariu pe ieroschimonahul du Tudor care va aveao mare influ- Daniil. fostul Sandu Tudor, care l-a enti asupra sa. Participa la retragerea convins si vini. la m5"n5.stirea Slatina. d e l a G o v o r a d i n i u l i e ' 4 7 a l e t u i i d e N - a m a i a p u c a rs i a i u n g i a c o l o D e n r r u Sofian Boghiu, Benedict Ghius, Virca a fost iresrar la 25 Tebruarie I 958 gil StancorTici,Felix Dubneac, Va.leriu pentru ,,activirate intensi contra claStriinu gi Andrei Scrima. Cu acceptul mitropoliei Bucovinei rS.mine la ministirea Govora intre 1947 gi 1950, {tcAnd ascultare cuviosului starer Gherasim Bici. in marrie 1950 vine la Crasna de Gori, unde pirintele Sandu Tudor, starelul Daniil, fost puT u d o r i n t e n r i o n a s a C o r m e z e o b s r e l1n-d" t , l i c e n t i a t i n L i t e r e , a p r i m i r ' 2 5 o blicis d e e l i t a a m o n a h i s m u l u i c a r e s n l r - i o - d e a n i d e c e m n i r l g r e ap e n t r u ,,infracte impotriva concepriilor materialisie giune impotriva ordinii sociale", iar
3 6 / i r . L j i . r 1I i i j \ , \ l J 1 l . [ ] l i / n r . 4 r , 2 O t O

www,!umeucredisf

ei.<affi

Itrww lutnBq{redint'ei.c6rfi

n r .4 1 , 2 O 1 O / t { r i l t r . \ i \ , i ( ) \ A M I ( } t " l 3 Z

ierodiaconul Benbdict (Vasile) Ghiug, licengiat in Teologie, a fost condamnat la 18 ani de munci silnici si 10 ani

tir, daci nu faci crucea cum trebuie, nu te mantuiegti"!). Nici n-a acceprar vreodati sl mai ceri sfat de la el dupi ce te-a blagoslovit! (Mirturisesc ci am avut parte de cele mai tulburitoare binecuvAntiri de la avva Adrian, prtru ci dupi ce mi. insemna cu semnul

simgeam nici o durere!"), apoi este intemnigat la Aiud, unde va tri.i cea mai si ctitoreasci si si inchine sfhntului Apostol Andrei doui ministiri: Lacul Morii si Piscul Crisani. Din 2003 s-a retras, impreuni cu nedespi.rgitul siu ucenic, pS.rinrele Macarie, la Locurele-schitul ministirii Lainici-unde s-a nevoit pAni acum nu multl vreme, cAnd a coborAt mai aproape de ob;tea lavrei pS.rinreluiarhimandrit Ioachim (dupi ce a petrecut si citeva luni la mS.ndstirealui de metanie: Putna). De mai multe ori de-

ministirea Antim.

ri de cele rugitoare) in timpul slujirii Liturghiei. N-a consimtit niciodatl ca cinevi si aduci rrr.u., po-.lnic in altar in timpul Sfintei Liturghii, iar daci nu te insemnai corect cu semnul crucii... riscai foarte muld (Nici acum, la 98 de ani, awa Adrian nu admite ca cineva si ia ln deridere semnul sf6.nt al crucii! Mai ales ci. qi ,,sfinrul Paisie Velicikovski spunea ci pogi fi gi mar38 / l.L :,i i-l\ $ttlir.{1-l il ()li / nr. 41, 2O1O

necuukntare id inregistrez cuuintele lui

tl'{w, iu!nqcredifi f ei.{sm

nr.4l,2010 1 t r-ri\lirl ,lr)\r\ljll { '1{ 39 L

&r

Nuuul Duhul Sfint l-a dat! Duhul SfAnt este Cel care cere caterisirea ceIor care ,,iau in rAs crucea si moartea D o m n u l u i " , n e d e s l u s i n di n t r e c e e ac e este curat ;i ce este necurat! ,,Ei trebuie si invete pe poporul Meu a deosebi ce este sfhnt de ce nu este sfint si si le V.u /i/dp, dp,kk6, li.mureasci ce este curat si ce este necurat, in pricinile nehotlrAte, ei trebuCanonul 47 apostolic: Episcopul ie si ia parte la judecati si vor judeca sau presbiterul daci ar boteza din nou d u p a a s e z a m i n t e l e e l e s i l e g i l e M e l e M l pe cel ce are botezul cu adevirat, sau v o r p i z i . . . " ( l e z e c h i e4 4 , 2 3 - 2 4 ) daci nu ar boteza pe cel spurcat de cum deosebegti preolii mincinogi $i citre eretici si se cateriseasci, ca unul de cei adeviragi? Cum faci diferenga incare ia in ris crucea si moartea Domtre un preot 5i un popd?De te vei duce t' nului gi nu deosebes;e preogii adev5.- r a u n P o P a c u v r e u n n e c a zs a u s u p a r a (Canoanele ragi de preogii mincinosi. 4 6 , 4 9 , 5 0 a p o s t o l i c e ;, l 9 s i n o d u lI 8 ecumenic; 7 sinodul II ecumenic; 84, 95 Thulan; 32 Laodiceea; 48,72 Cartagina; l, 47 , 8I Vasile cel Mare). Cine a dat acest canon? Apostolii?
4o / l-U\'l,ti{ Iit-rN.\i ll [ (]li / nr. 41, 2O1O

"irww, Iumeocredintei.(om

n r .4 1 , 2 0 1 0 / I t i \ 1 1 1 .\\l ( l N A l l l l , ( ) R

4l

Iui in locul mintuirii luil Daci insi vei

pentru Biserici marii teologi Vasile cel Mare, Grieorie de Naziani si loan Gura de Aur. iecit orice pustnitl

De ce nu mai sunr preofi, ci doar pop!? C_e scrie in Evangheliade Ia Matei, la sfi.rsitul ultimului capitol? Cum citesti? ,,Drept aceea, mergind, invi.tati toate neamurile, botezindu-le in nu-

tuitorul inci nu spusese:,,l,uagi mdncati, acesraeste trupul Meu", cAnd el a i n t i n s m A n ai n b l i d ! . . .

,,MergAnd", zice MAntuitorul,

si-i

meneste-mi, Doamne, cind vei veni in impirltia Ta'. (Luca 23, 4l-42). Si pe mine m-a intrebat vlidica din Franga de ce nu mi impirtigesc mai des, ca athonirii. $i i-am riJpuns ci atunci cind voi trii ca cei de ll Athos, o si mi impirtisesc ca gi ei.

bisericS! - iar de se intimpli si moari., agijderea si faci! Hristos stri.bi.tea toati tara cu piciorul, iar preotii noqtri nu merg n-ici micar pdni la marginea parohiei lor, darimite in ciurarea aproapelui pierdut!

teologica si viaqi duhovniceasci! Nu trebuie si uitam ci mai mult au facut

42/l ir \ l{.. .r;: , . /nr.4l,2OlO

www.lumes{rerdlnlei.com

\ utsw. lumeo{rsdifi fei,com

wwwlumeqcrdintei.cqm

ry?i luft eqcreCinlei.rom

www

lumeqcredinlei.com

ri i!6edcredinlei

coft

era Hristosul qi L-au numit de atunci Mesia. SfAntul Paisie Velicikovski esre romAn! Daca a slujit poporului romin, este roman! Dumnezeu foloseste doua brale noastri: mila qi dragospenrru salvarea i e a . i n t a i a v e m n e v o i ed e m i l e . c a c i" n o i , picitogii, nu putem pretinde iubire. Parinte, binecuuintali publicarea mdrturia sfinpiei uortstredeipre ,,omul lui Dumieziu", arua Calinic Carauan? Da, chiar trebuie scrisi: am o datorie cirre pS.rintele Calinic. Atunci cind am venit in mini"stirea Lainici, eram foarte slibit si el mi-a dat niste bani si mi duc la Jpital, la TXrgu Jiu" I-am spus atunci. pi.rintelui: Eu cdnd pot sa ud rettitai banii pe care mi i-ayi dat? Eras destul de multi. Zice; Nu i-am dat din mdndstire, nilci din ce dau

in momentul in care iti dai seama ci nu esti mai bun decit vamesul... incepe pociinta. lucruri: am aflat despre sfintul lrodio n , d e a l t i s t a r e t i; i p a r i n q i c a r ea u f o s r Lu trebuie sa Stiu Psa-ltireape de rsst, dar de fie- a i c i l a L a i n i c i . b . . " care dati mI minunez de sensurile ei. a s c u l t d e c e e ac e m i"-.a .s p u s p i r i n r e l e s i M e r e u d e s c o p a rc a t e c e v a n o u s i m e - t o t d e a c e e ae u s u n r d e a c o r d c u p u reu aud lucruri pentru prima dati in blicarea acestei mS.rturii. Dar trebuie psalmi! si mi duc intr-o zi la pirintele stare!, si stau de vorbi cu el gi si-i spun ceea ce mi-a spus parinrele Calinlc si sa-i spun qi alte mirturisiri despre pirintii care au triit in aceasti ministire. Mi voi duce eu personal intr-o zi la pirintele Ioachim si-i voi povesti. (Lainici 26 iunie 2009 , ora 1I .52) .
5 0 l I L , \ l t . \\ i r ) \ . { r ' l t \ ' \ R n L 4 t , 2 o 1 o /

www" lumedcredift tei.com

Crislion Curle

Astdzi sunt lo modd televiziunile internetul. si Chinuindu-seo le prinde din urmd, speriotdin fotq unor omeninldri opocolipticecore Tivestesc pieireo totold, preso cotidiondtipdritd se tobloidizeozdogresiv. urmd in cu zece oni eo dddeo tonul informotieiserioose, core provoco si puneo probleme.Acum rolul de gordion ol democrotieipore preluot de internetcore prin bloguri ifuzeozd orice,chior si informotiede colitote. Intr-oostfel de bdt6lie, primelesocrificote cotidiene in suntpoginile de cultur6si spirituolitote. este cozul Nu Timpului,un sdptdmdnol serios,fdcut co pe yremuri, de o echipd plecotd de lo Romdnio liberd. Sectiuneo spirituolitoteeste condusdde Morius de Vosileonu core nu moi ore nevoie, cred eu, de nicioprezentoresi core o binevoitsd ne rdspunddlo cdtevointrebdri legote de rostulsi menireomuncii sole ?nvremuriotdt de ingrote.
Domnule Marius Vasileanu, daci au trecut vremurile culturii, mai este timp pentru spiritualitate? Dumneavostra gestionafi paginile dedicate ei. Nu cred ca esre o biralie pierdura, pAni la urmi orice pas de genul aceita inseamni. inci. o rezistengi. Dac5. este si ne referim la presa de aceasti factur5",suntem in epoca foiletonistici, spunea Hermann Hesse,qi plitim un tribut qreu. intr-adevar,'astazi se mai Foarte nu face cilrura de calitate, cultura ,,rare, amuzamentul, in cel mai bun caz, ironice, la adresabisericii gi a credingei.Rareori gisesti dialoguri, in sensulprofund al cuvAntului. E o mare problemi, fiindci cu cAtivaani de zile inainte, lucrurile stiteau altfel.

d u - t e l u i D u m n e z e u .n u r r u p u l u is [ a n t u l u i i n s i n e .S i m a t e m c a e x i s r au n joc foarte riscant intre superstitiesi . credinpi autenrici. Cred li se face prea putina educatie in privinra acestor lucruri, fiindca rareori am vizut, de pilda, ierarhi caresi. puni. ordine; nu jandarmul

trebuie si puni ordine, cI lefar-

hul si preotul, in clipa in care vede buluceah,vede

oameni care, de dragui de a intra mai re_ . 1 lntra mar repede de la . sfant, isii p a s e a z a o p i l ui l - fF i i n d c a is c lremeilcu copii au priorirare de e l a o f e m e i el a a l t a ;s u n t l u c r u r i c a r e nu ne fac onoare si cred ci sunt chestiuni nu neapS.rat principale. ar un Drocenr d lnsemnat dln aceste...accidente, si le spunem, sunt
w!vw. lumeqc.edinlei,cofit

video sau in cea a internetului. Dar in Biserica Ortodoxi Romini existi acest

destul de vizibile. Nu cred ci fenomenul pelerinajelor la moaste esreneapi"rat esential pentru Ortodoxia romAneasca. M a i d e g i a b am i s e p a r i m p o r r a n t ep e l e r i n a j e l e a r es ep e r i e ci n c a ,s i a b u n i e n t , c t ^ la marii duhovnici, ."rJ, di.r prln.tul meu de vedere,sunt in continuare punctul central, axa de forti., a Ortodoxiei, chiar daca uneori gisesri;i excese. Revenind la presi, ca de asta ne iflim acum aici, unul din rolurile ei este 9i acela de ,,educare". Totusi, nu se poate sa lasi si.-ti treaca pe sub nas iati, romane foarte bune, cirti foarte bune de poezie, dar, i n a c e l a ; ir i m p , c a r t i d e s p i r i t u a l i t a t e .D a c a i n r r i i n r r - o l i b r a r i e de carte.crestini, cum alegi, - cum discerni caresunt cirtile valoroasedin imensa oferti? $i atunci, iati. rolul mass mediei, rolul presei, care, sigur, poate fi doar

52 / t.Lli\'iliA lt)NAl{ll ()t{ / nr.4t,201O N

www.lumeccredinlei

n r .4 1 , 2 Q 1 0 / I t l \ 1 1 - i \\ l ( ) N . \ t l l l - O R / s 3

un inrermediar intre cei care cu adevirat se pricep - mi refer la teologi, in primul rAnd - si beneficiar,care estecititorul. Dar mass media nu prea mai poate interveni cu un prea mare discernimint, pe c.rre si-l sugerezecititorului, pentru ci ar deveni politic incorectd. Penrru mine, acest cuvd.nt, poliric nu incorect, inseamnanimic, nu rispect aceasri reguli, fiindci mi se pare

mulr preapuerila. inCe

seamni po/itic incorecta, in clipa in care este absolut firesc ca eu, pe o cregpaginl tin5., sa promovez acele cirgi crestine de calitate? PuncJ! Fie ci aparginOrt o d o x i e i ,f i e c a t o l i c i i m u l u i ,n u e nimic incorect aici. Firi indoiali. n-o si Dromovez niciodati diverse nizbAtii care apar gi care apargin new age-ului, s.a.m.d., dar asta este o alti discuEie.Este important si facem apel la calitate, si nu la lucrurile de mina a trela. Ca laic ortodox implicat in pres5., cum vedeli ierarhia? Mi-adtic aminte despre momentul

Exact! Fara indoiali. o figura uriaqa. . c a r ep r a c t i c . . s p u n e aA l e x a n d r uE l i a n . a transformat secolul in care a triit intr-un secol al Ortodoxiei romAnesti. A li fost canonizat atit de citre Biserica ucraineani, cAt qi de citre cea ortodoxi romind. Fari indoiali! Ei bine, pugini lume sria. numai cei foarte intimi, ;i abia dupi plecarea sa Ia Domnul s-a dez-. viluit acest secret, ci el recurgea Ia nigte pfactrcl ascetlce

l,

foarte dure nu
sa vreau tntru acum rn amlnunte. Aqa incit, vreau si. spun prin asta ci numai Dumnezeu $tie ce se intAmpli in intimitatea anumitor episcopi. Firi indoiali, ai putea si spui ci dupi faptele lor, unii poate ca deraiazl, mai mult sau mai putin de la ceea ce noi ne asteptim; ca laici, .t ^ I ln moo evroent,nu avem Pregade tirea si calitatea a judeca,dupa cum ;i i n S c r i p t u r an i s e s p u n es a n u j u d e c a m . insa, fhri indoiali, iEi pui nigte intrebari. uneori poate am De aceea,mi.rturisesc, m a i a v u t a t i t u d i n i c r i t i c ea s u p r aa n u m i tor chestiuni ounctuale. Insa trebuie sa facem apel Ia parreanevlzuta a Bisericii. Pdna Ia-urma, capul Bisericii este Hristos. As incheia spunAnd ceva pentru cei mai critici, chit ci este o comparatie riscanri - precum se intAmpli in politici, avem conducltorii pe careii meritim, cu a l t e c u v i n r e ,s i i e r a i h i i s u n t d u p a c h i p u l
sl asemanarea creolnclosllor.
t. . 'i

Petru Movili -, care a fost mitropolit al Kievului. Unul dintre marii ierarhi ai Ortodoxiei, in general.
54 / 1 i-ll'1i'A !l{-}N]\i'i jL ( }li. / nr. 41 , 2O1O

ww.iumeccredinlei

wwwlomeqcredi

ntei,com

nr.41,2O1 / I ir\4laA\{C)NAFIII-O / s5 R O

s*'ff ce}d8e{les dd[.di d

\l

Noi, o porte dintre ucenicii opropiofi oi pirintelui lqchint Unciuleoc, core q lrecut lo Domnul in onul 1998 gi core o fost storef ql mdnistirii Putnq intre

pdndit unele informofii folse referitoore lo pirintele nostru sforef.

in ac.rt volum, domnul Danion Vasile i-a luat o seriede inte,rviuri domnului Benedict Ciubotaru, matematician, jurnalist ;i politolog din Basarabia. pagiLa nile 67-69 aie ci4ii se gisegteun dialog pe careintervievatulrurgYn.ci l-a avut cf pirintele Iachint in ziua de 15 august,la hramul mAnistirii Putna, din anul 1989. La un moment dat pirintele staregar fi rintele si abordezepe un ton acuzaror un subiect atit de dificil, in fata unor oameni pe care ii vedeapentru prima dati. fu fi putut un duhovnic in vArsti.,cu experien!i, un om al echilibrului, al vorbelor bine asezate, cum a fost pirintele Iachint, aga sI rosteasci asemeneacuvinte din care si

caz insi parintelenu aveacum si conteste ',' Episodul prezentatcu simulata nevi- calendarul indreptat, asa cum lasl si se novigie de domnul Ciubotaru congine ingeleaga domnui Benedict Ciubotaru, Ar cAteva elemente care ne fac si credem ci. avem de-a face cu un fals. in prir4ul rind, cei care l-am cunoscut indeaproape pe pirintele nu credemci sfingia.sa spus a nia sa - care este un bun matematician,

de rez,olvat,pirintele stare[ ar fi putut si evitati, mai alesin faga unor striini (care stea relaxat de vorb5.,aducind niste acuze puteaufi provocatori), chiar in condiliile grave la adresaBisericii noastre. Este imin careea ar fi fost deschiside dgii, iici portant de gtiut ci in ziua de 15 august ar fi putut fi remarcati. informaiorii sede 1989 la mAnistirea Putna a fost preienr Prea Fericitul Pirinte Teoctist, Pairiarhul Bisericii Ortodoxe RomAne, ceea ce in-

cu ucenicii sli cei mai apropiagi, despre problema schimbirii calendarului in Rominia. Mentionim ci unii dintre acesri Rominia? ucenici rt"t cAtevadecenii in preajma Numai cine nu cunoaste problemele "u pirintelui arhimandrit: De aceea, ni se mAnistirii igi poate inchipui ci., in ziua pare foarte curios ca, in ziua hramului, pihramului Putnei, cind sunt atAteatreburi
{ 5 6 / l - { . , r I t t - ,t1 ( ) t i - i f - l l l ( ) R / n r . 4 t , 2 O t O

ww.lumgacredinlei.com

www.lumeocredinlei,com

nr.4t,2OtQ/ tUl\'ltiAI,{ONAHIIOR / 5z

Vasile, nici domnul Benedict Ciubotaru. intrucAt domniile lor sunt admiratori ai ministirii Slitioara, le aducem la cunogtinEi ci pirintele Iachint ii considerape schismaticii stiligti nigte oameni riticigi de la Adevir. Acest tip de propagandi favorabili schismeisdfiste tinde si*faci din problema calendarului o problemi dogmatici, lucrul care nu esteacceptatde consensul Bisericilor Ortodoxe canonice, din moment ce ele sunt in comuniune unele cu altele, indiferent de tipul de calendar pe care il utilizeazi. Maioritatea covArqitoare a vieguitorilor de la l,ocurile Sfinte din Ierusalim, cit si cei din Sfhntul Munte, deqi fln calendirul neindreptat, nu acordi'nitio importangi faptului ci o Biserici uriliznazi. calendarul vechi sau nou, ci se intereseazi doar daci Biserica respectivi estesau nu canonici. Daci domnul Danion Vasile ar fi fost un om de buni credingi 9i de buni-cuviinli, ar fi trebuit si ne ceari permisiunea pentru publicareaacestui presupus dialog, mai ales ci, in ultimii ani. a vizitat de mai multe ori ministirea noastri gi a purtat cAtwa discugii pe tema indreptirii calendaruluicu unii dintre pirinlii Putnei. Domnul Danion Vasile,pe lingi unele lucruri bune pe carele-a mirturisit de-a lungul timpului in public, a produs gi multe sminteli. amestecAnd adevirul cu inqelarea.Ne bucurim ci in ultima vreme el igi doregte si repare aceste gregeli. De aceea, credem ci estebine si conqtientizeze ci trebuie si-gi ceari scuzein mod public Dentru mai multe afirmatii frcute la conlerinte. cum ar fi cele coiform cirora bisericiie care au schimbat calendarul se afli sub anatem5., faptul ci BisericaOrtosau doxi RomAni a apostaziat, sau ci Sfrntul Munte (exceptind minastirea Esfigmenu) a apostaziatgi s-a vAndut ca o prostituati

folosesc ei de renumele gi unor duhovnici toartecunoscugi, nu au reugitsi invege degi aproape nimic din sraturaduhovniceasci a acestor piringi. Asemenea monahi amesteci in mod smintitor idei ortodoxe cu idei stiliste. seavinti in publicsi spun Ei ci la primul SinodEcum.r,i. ,-" luat^ho-

coveni si cu fostul ieromonah Nichita. Citindu-i'mirturisirea de credingi a acestuia din urmi (in care, in mod siraniu, apar mai multe idei ale lui Danion Vasile), ne

Numai in acest fel Dumnezeu ne va di.rui discernimintul pentru a putea vedea cursele pe care vrijha;ul mAnuirii oamenilor le intinde drept-credinciosilor cresdni. prin lupii imbri&Ei in piei di oaie. Ne rugim ca togi cei care au fost vizali in acest arricol, dimpreuni cu noi pi cu intreaga obgte drept-sllvitoare, si avem puterea de a ierta, rAvna de a ne innoi mereu viata intru Dragoste gi Adevir, intru Domnul nostru Iisus Hrisios.

sau {ogmi), dargi de nomor legeimperiali - a urmirit si. deanoii Bisericide stata
cut altceva decAt si fugi de o erezie gi si

pentru problemele complicate cu c:ue ne confruntim in zilele noastre nu este alta decit o viali curati in Hristos, fbri compromisuri, gi nu dunec"rea in fanatisme. De asemenea, esteinadmisibil ca, dupi ciderea fostului ieromonah Nichita, si se

zi o anumiti starea gtiingei asrronomice, neavind in acestsen's niti mandat, niii comperenre, doar harismaunui discerci nimint perpetuu. In concluzie,noi, o parte dintre uce-

in timp ce se joaci pe internet 9i care se

www.lumeocredinlei,com www.lumeocredinlei.com

in numelemoi muhorucenici pdrinlrelui oi lochinf, Arhimqndrif MelchisedecVelnic, storeful m6nEslirii Putno Arhimqndril Vorlolomeu Chiro, storeful mdndslirii Sf6ntul loon cel Nou, Suceovo ProtosinghelTeofil Obreio, economul m6ndctirii Putno ProlosinghelPovel Nigo leroschimonohlocov Bdrson,cel moi vechi viefuitor ol mdndstirii Putno leromonoh Antonie $tirbon, eclesiorhul mdndslirii Putno leromonoh loosof Unciuleoc,nepolul p6rinlelui lochinl, core l-o cunosculbine pe pdrintele storefinci dinointe co sceslo din urmd sd devind cilug6r Arhidiocon loochim Mqlot Eleno Rohlifchi,Morio Mozureoc - doi dintre cei mqi opropiofi ucenicioi pdrintelui lqchinl,din r6ndul mirenilor 27 oclombrie 2OlO Zivo Ndznuiii Slflntului Cuvbs Dimihie cel Nou, Oeolilorul Bvcvregilu

s8 / t tllvt!-A l\'lONr\HIl {)R / nr.4t , 2QtO

n r 4 1 , 2 0 l 0 / l U \ { L A e . l { ) N , 4 l J I( ) l { / 5 9 i

Mdd6lin locob

in JhraBeiugului suntmulti martiri,nu

A fost bitut de citre hincherigi dus acasi sii de credinciogii iar la citwa zile a murit dandu-si sufletulDomnului frri si-si inti'' j .r.r..rJdin,".
Alituri de popq Florea,Givruta Petru gi popa Mihail, conform unor insemnlri mai vechi,au murit mai multe persoane cadrul in acelor confruntiri in ca.re pentru a restabili ordinea a fost nwoie de interventia fortelor armate,
r l. tt

troduci. cardurilede si.nitate, FOR consideri ci "Ministerul ar trebui si renunge ideea la implemehtirii cardurilor de sinitaie din urmatoarele modve principale.t. Problzma rrei securita;iicard hn organizaEiile uri civice care au contesratmaniera de introducere a cirtilor de identitate electroniceau arS.tat e ci. CU necesar audit de securitate un public, extern gi independent care si atestecit de fiabile sunt dispozitivele electronicein cauzi. Acesta estecu atat mai necesar cit cardurilede cu Patriarhul Maxim al Bisericii Ortodoxe si.natate contine datepersonale por extrem ;i ;a unei procesiuni-mi- de sensibile.2. Prob/emaprorcclei datebr ca rea orelor de religie in caracterpersznal,a drepalui k'intimitate si a it de membri ai sino- libertayiide con;tiinya.kre inadmisibil si se rlgari. Dupi procesiu- meargainainte cu acestproiect careva interului Sofia,acqtia s-au zice iccesul la serviciile'medicale celor care randru Nevsky penffu nu detin carduri de sinitate sauczre nu le au copiii din Bulgariagi penrru ca acestiaii aibi poiibilitatea rX rt.rdi6r. relisia in icoali. Ca ii in Romania, srudiuJrehgleia fost inrerzis in scolile din Bulearia odati. cu aiunserea comunismului Ia iutere. BisericaCino"doxl a depus o petigieipenrru introducereareliglei ct matefle de studlu, atit la Ministerul ie de studiu, atit Minisrerul tigiaBisericiisI fie aprobati pai a fi destuide micl SergheiIgnatov,ministrul Educadei,a Serghei declaratci "religia nu poare fi predati'inrrun mod dcadem"ic, poate fi incuraiati ca dar'poate incurajati valoareesengiali fiecarefamilie in parte". de la ora acruali, in Bulgaria,religia esteoredati in unelescolidoaisub forria unui iurs optiond.

de pregitire a sinodului". Anumite voci din preajma Patriarhiei ecumenicespun ci esre posibil caanti20l2si fie anul mult a;teptatului sinod. Oficial insi nimeni nu avansiazi o dati, tinAnd cont de sensibilitatea acesrui suDlect.

Givru,taPetrudin Pocola ftcut inihisoare a

Eclu?Iiei,cit.9i^in Parlament. cape$ansele

soldagii imperiuluiaustro-ungar timpul in luptelordin BeiusDenrru icestaisi mirci turiseacredinr. ii'ind.-rra si oooorul la acela;ilucru.'Evenimentula a"ui loc tn timpuJ in carepreotul Mihail a mers cu mai mulgicredinciogi Sanmartin susdin si gini pe confra$ilor din Beiug. Acesta inii demnape credinciogi nu aibi incredere si in preogii greco-catolicii interesul este ci lor "dea slugirnicineamul biserica gi striinilor".
6 0/ t t l l , g L { N { O N A } t { L O R / r . 4 l , 2 0 1 0 n

FOR considerS. introducerea ci cardului

www.lumeqcredinlei,com w.lvmqcrediniei.com

nr. 41, 2Q1O / LL|X.IFA I.{ON"AHtt.{iR / 6l

De ce mi abonez?

o e mult mai simplu- primesc revista directacase o e sigur- nu pierdniciun numdr revistei al o e maiieftin - pdndla20o/o reducere

o simplu!- achit contravaloarea abonamentuluidirectla bancd la orisau ceoficiupottalincontul OfertaSRL, SC contulIBAN ROl3RNCB 008800239 6 0001, BCR, sucursala Mogilor, cod fiscalRl5594629 o completez talonulde abonament il trimit prin pogi saufax la redacfie, ti pldlii impreund copia cu chitanlei facedovada care

Cummi abonez?

acesteia.Ca risouns acestia i-au boicotar conferinqade {a Academia teologici gi i-au spussi piece din Moldova. Reamintim ci diaconul rus a semnat gi manualul scolar "Bazeleculturii ortodoxe" implementat in Rusia si care se doregtesi fie introdus acum si in scolile din reoublica zi, Andrei Kuraevafirmi.ndci totul nu a fost Moldova. Cireva sficuiii din recenri operi decito curiozitate a sa, ce a diaconului Andrei Kuraev: ,,Cincizecide de pentru"avedea necroloage ani in. urmi de-asupra mi-arfi scris pimintului a zburat uriii". Diaconulmoscovir fosrapoi acuzat de un avlator necunoscurniminui. Dar vestea a "Nasha publicaEia sa despre zborul siu a umplut de bucurie inAbhazia" ln calitatea ci, deprofesor trimisdeUniversitarea Statdin treaganoastri gari. $i acum noi cu mindrie . de Moscova predea Universitatea Abha- spunem: noi sintem concetitenii lui Iuri si la din zia,arfi agent securititii al ruse, avAnd misiuni Gagarin, primul cosmonaut din lume. [...]

rat cronoloeice: in data"de octombrie 2l forumulluiAn-

in republicile undeRusil rr. dif.ti,. interese.

si apa4ini diferitelor popoa-re religii...t' 9i

e simplu teabonezircuista monohilor.Trimili telefonul mobil acumfoarte si De la Lumel depe tiu ZCl5, textul insofit nume, cu unSMS numirul la prenume [M de completi. tiadresa SMS-ul,primi ce vei Dupd aitrimis revistaadresa la specificati, tapo5tald. incutia

pentru Costul abonament unui 6luni este 9 euro + TVA(9o/o). de

[xemplu sms: Bogdan de LM lonescu, judet nr3, 5c Ap Brasov, Brasov,500051 str Zorilor, BlA43, B, 98, cod
numai 0range, Vodafone 7676 valabil inrelelele Numirul este 5iCosmote. 'Daci telefonie mobili, contravaloarea un utilizezi abdiagrentde abonamentului (9euro TVA cursul revistei + la BNR dinziua factun emisi operatorultelefonie de de mobili. utilizezicarteli preplttite, emiterii'fdc"turiD Daci o fa,aphrei:tr cqntravaloarca va scidea creditul din pe o revistei,se cartelei careutilizezi. ibonamentului de telefon atarif normal, luni vineri orele apeh de pini Pemru detilii,pq$ r[ur.nprul intre l0-18. urm daci 5M5-ul abonare trimis pe de alunii curs. de Livrarea este pan; data 20 dirtldry in levistelincepe imedjat