Clasificarea metodelor didactice In literatura de specialitate, diferiti autori au adoptat diferite criterii de clasificare care poarta amprenta autorului.

O clasificare valabila atat la cei fara deficiente, cat si la cei cu, subliniind specificul aplicarii la copii cu deficiente este cea dupa Ioan Cerghit (Metodele de invatamant). Acestea sunt: I. Metode de transmitere si insusire a informatiilor II. Metode de explorare si descoperire III. Metode bazate pe actiuni 1. metode de transmitere i nsuire a cunotinelor. Se clasifica in: a. metode de comunicare orala ( expozitive si conversative) b. metode de comunicare scrisa a. Metode expozitive: 1. povestirea - e o metod prin care se expun oral sub form de naraiune fapte evenimente sau ntmplri pe care elevii nu le pot cunoate altfel - presupune ca profesorii s aib un limbaj expresiv, s asigure o participare activ a elevilor, copilul i imagineaz elementele, evenimentele. - Prof. trebuie s aleag ce e semnificativ pt susinerea ideii pe care vrea s o sublinieze. - Devine mai activant cnd se recurge la material ajuttor, nregistrri. - E bine ca povestirea s nu dureze mult pt a nu plictisi, trebuie s fie completat cu ntrebri. - Pt ca povestirea s fie eficient trebuie ca prof. s aib experien. 2. descrierea - se nfieaz aspecte ale realitii, se schieaz cadrul natural n care se desfoar un eveniment, caracteristicile unor personaje, se redau verbal caracteristicile unui obiect. -pentru a fi eficienta presupune o observare dirijat i mai multe interpretri. -n activitatea cu deficieni mintal tot ce vede trebuie discutat i trebuie puse ntrebri pt a fi capabil s observe caracteristicile. 3. explicaia - se urmrete clasificarea unor noiuni, principii, legi prin relevarea notelor eseniale, a legturilor cauzale dintre obiecte si fenomene. -Solicit ntr-un grad mai mare operaiile gndirii -Se enun mai nti definiia iar apoi se analizeaz argumentele. Dezvluirea unor date noi pe baza unei deducii. E mai greu de realizat cu deficienii mintal- capacitate redusa de a sesiza detalii. Dar se poate realiza si aici dar trebuie pregatit bine, cu material intuitiv, apoi fiecare elev sa repete. Nu trebuie utilizata de prea multe ori in timpul unei ore. 4. prelegerea - expunerea cu ajutorul cuvintelor a unui volum mai mare de cunotine prin nlnuire logic de argumente. - se folosete la vrst mai mare: nu poate fi folosit n activitatea cu deficienii mintal. Metoda conversativ: Conversatia Dialog ntre prof. i elev prin care se dirijeaz activitatea de nvare. Se realizeaz n scopul achizitionarii cunotinelor noi. In functie de scop se clasifica in: 1. Conversaia euristic

-scopul: de insusire a cunostintelor noi -consta in a-l conduce pe elev printr-o succesiune de intrebari puse cu abilitate de profesor alternate cu raspunsurile primite sa faca asociatii incat sa ajunga singur la descoperirea de date noi -folosita de Socrate -suscita activismul gandirii -Se poate folosi si la deficientii mintali cu conditia ca intrebarile sa fie simple, repartizate in mod diferentiat, sa participe toti, intrebari adresate individual, cu intrebari ajutatoare. 2. conversatia cu scopul reactualizarii cunostintelor 3. conversatia cu scopul sistematizarii cunostintelor 4. conversatia cu scopul verificarii cunostintelor Problematizarea o Metoda conversativ care se bazeaz pe crearea unor stri conflictuale ce rezult din trirea simultan a dou realiti de cunoatere diferite - una e experiena anterioar i elementele de noutate, de surpriz impuse de o nou sarcin n faa cruia cunotinele anterioare nu sunt suficiente pt rezolvarea sarcinii. o Copilul resimte o stare de curiozitate i dorina de a-i nsui cunotinele noi. i la deficientul mintal poate fi utilizat pornind de la concret de la experiena de via. b. Metoda de comunicare scris Munca cu manualul: Citirea explicativ E deprinderea citirii curente, contiente, expresive de dezvoltare a vorbirii n general. Se bazeaz pe analiza coninutului, sesizarea datelor principale i a formei de exprimare. Citirea independent Presupune - copilul s fie capabil s foloseasc singur manualul - s extrag ideile principale. 2. metodele de explorare i descoperire Se mpart n : Metode de explorare direct a obiectelor si fenomenelor observaia sistemica si independenta n condiii naturale de existen. Observaia permite o percepie pe baza mai multor simuri, polimodala - permite detectarea unor informaii prin efort propriu Asta nseamn c elevul trebuie s primeasc o sarcin de la nceput pentru a ti ce s observe. Pe baza sarcinii de observare urmeaz apoi discuii: -Lucrul experimental-in laborator, in ateliere Metode de explorare prin intermediul substitutelor realitii Demonstratia prezentarea fenomenelor/obiectelor reale sau nlocuirii acestora n scopul asigurrii unui suport concret activitii de nvare. Substituie - plane desene proiecii filme. La baza sursei st un model intuitiv => este facilitata achizitia pornind de la aceasta sursa. Modelarea - se bazeaz pe analogie. Redarea ntr-o form schematizat a unor obiecte sau fenomene ce sunt greu sau imposibil de observat direct. Modele didactice: - obiectuale - care reproduc sub form material obiecte sau procese din realitate: mulaje, machete. - figurative: - surprind relaia ntre obiect cu ajutorul imaginilor, sunt schemele 3. metode bazate pe aciune Metode bazate pe actiunea real

Exerciiul - presupune efectuarea contient i repetat a unor aciuni i operaii n scopul formrii deprinderilor practice i intelectuale, n scopul dezvoltrii unor deprinderi sau a consolidrii cunotinelor. Se folosesc n toate sarcinile instruirii - pt a fi eficient este nesar sa se explice si sa se demonstreze in prealabil modelul actiunii, sa se gradeze exercitiile in functie de dificultatea lor si sa se creeze situatii de exersare variate. -se repeta pana la automatizare Algoritmizarea- succesiunea de exerciii ntotdeauna n aceeai ordine i duce la rezolvarea unei sarcini. Metode bazate pe actiunea fictiv Se foloseste la deficienti. Imitarea, repetarea n mod fictiv a unor fapte crend impresia c ele se produc cu adevrat Jocul didactic: de baz n activitatea cu deficienii mintali, jocuri de dezvoltare a vorbirii, de construcii Dramatizarea: trirea pe viu a ceea ce nva.