Sunteți pe pagina 1din 30

Capitolul

5
MOD DE GÂNDIRE ~N EVOLU}IA
CONSTRUC}IILOR

Concep]ia religioas\, `n Egiptul Antic,


5.1. PIRAMIDA EGIPTEAN| era credin]a `n via]a etern\, cea terestr\
Acum 4500 de ani, `n Egiptul Antic fiind considerat\ o etap\ a celei dint^i.
`ncepe o perioad\ de glorie a istoriei Astfel se explic\ preocuparea
construc]iilor. permanent\ pentru creerea condi]iilor
Tehnica construc]iilor `n piatr\ atinge de conservare a celuilalt “Eu”. Trupul
un `nalt nivel de perfec]iune. Se poate ne`nsufle]it al faraonului, considerat
considera prelucrarea pietrei `n Egiptul sacru era `mb\ls\mat [i ap\rat de
Antic, o art\ cu adev\rat savant\ ac]iunea distrug\toare a timpului sau a
comparativ cu stadiul preistoric al ]\rilor profanatorilor, prin construirea unui
din jur. monument funerar inaccesibil.
Piramida, cavou al regelui-faraon, M\re]ia piramidei urm\rea s\-i
supranumit “fiul soarelui” – Ra, este deci cople[easc\ pe supu[i, uimind prin
un monument `n cinstea unui astru volum, `n\l]ime, durabilitate [i
(adorat de elita egiptean\). Regele- perfec]iunea execu]iei.
faraon, conduc\torul statului, este
Piramida poate simboliza: na[terea
considerat loc]iitorului demiurgului pe
p\m^ntului din ap\, razele soarelui
P\m^nt.
trimise spre p\m^nt, rampa de acces `n
Piramida este construc]ia funerar\ ce
vederea `mbarc\rii dup\ moarte `n
exprim\ adora]ia [i grija sacr\
barca zeului soare – Ra.
manifestat\ fa]\ de zei [i mor]i.

43
Marea piramid\ (piramida lui Keops) cele ale `ntregului monument, camera
face parte din ansamblu de la Ghiseh, regelui-faraon, camera reginei [i
cel mai mare grup de monumente coridoare, galerii de acces.
construit de om (fig. 5.1). Protec]ia camerei regelui faraon unde
Piramida [i monumentele din jurul lor era depus sarcofagul, contra presiunii
au fost concepute [i realizate printr-o mari din greutatea pietrei de deasupra,
anume distribu]ie geometric\. a fost realizat\ prin 5 camere de
Piramida geometric\, care apare desc\rcare amplasate deasupra
dup\ dispari]ia piramidei `n trepte, are tavanului orizontal. Ultima camer\ a fost
baza p\trat\ [i fe]ele triunghiulare. alc\tuit\ cu dale a[ezate oblic.
Privit\ de la distan]\ piramida are Scurgerea presiunii provenit\ din
aspectul unui corp geometric perfect [i greutatea piramidei, de deasupra
compact. De aproape ea apare ca camerei regelui, nu se realizeaz\
av^nd fe]ele formate din trepte foarte vertical spre baz\ fiind deviat\ de
mari. lespedele `nclinate, produc^nd un efect
Dimensiunile Marei piramide sunt de bolt\. Acesta reduce `nc\rcarea ce
impresionante, `n\l]imea de 148 m, trebuia suportat\ de tavanul camerei.
echivaleaz\ cu o cl\dire cu 50 de etaje, Pentru pre`nt^mpinarea distrugerii prin
iar baza are 2,66 ha (230x230 m). tasare, pere]ii ultimilor dou\ camere de
Blocurile de piatr\, ce alc\tuiesc desc\rcare (care ar fi putut ceda la
Marea piramid\, sunt din calcar de presiunea greut\]ii pietrei) au fost
culoare g\lbuie – culoarea de[ertului. executa]i din calcar, iar ceilal]i din
Aceste blocuri au o greutate medie de granit. Prin aceast\ concep]ie se
2500 kg [i o `n\l]ime de 70 cm. urm\rea ca pietrele s\ se sprijine una
T\ierea pietrelor, la carier\, se pe cealalt\, prin `mpingeri laterale,
realiza cu unelte de aram\ durificat\ protej^nd astfel `nc\perea central\ a
sau prin cr\parea rocii de calcar cu piramidei.
piese din diolit (roc\ vulcanic\ dur\), Coridorul (galeria cea mare) a fost
m\rirea acestor cr\p\turi, [i ruperea acoperit cu bol]i cu console, sub forma
blocului de piatr\ dup\ suprafe]e unei sc\ri r\sturnate, repartiz^nd
orizontale sau verticale prin judicios presiunea datorit\ greut\]ii mari
introducerea for]at\ a unor pane din de deasupra [i av^nd `n acela[i timp un
lemn umed. deosebit efect artistic.
Piramida a fost placat\ cu blocuri din ~nc\perile din interiorul piramidei erau
calcar alb, cu planeitate perfect\ ce a ventilate prin canale ce traversau
condus la realizarea unor rosturi cu piramida, `ntre anumite ore ale zilei,
grosime redus\. datorit\ diferen]elor de temperatur\
~n interior piramida se compune din `ntre exterior [i interior. Constructorii
`nc\peri, de dimensiuni mici raportate la Egiptului Antic au conceput rezemarea

44
Marea Piramid\ din Egiptul Antic

Piramida lui Kefren Piramida lui Keops


a. (Marea Piramid\)
Templul de sus b.

Canale de Camera 148 m


ventila]ie regelui

Sfinxul
Galeria
cea mare
Camera
reginei

Roc\ de funda]ie
Piramida
neterminat\
Templul de jos Coridoare
|A.
Camer\
Coridorul de leg\tur\
`ntre cele doua temple d. subteran\
A-B
c.
Pere]i de calcar

15 m
Pere]i din granit
8,5 m

Camera
2,5 m
5,8 m regelui Marea |B. Coridor
galerie
Coridor

Anticamer\ 2,4

Fig.5.1 Piramida din Egiptul Antic. a. – Ansamblul funerar de al Ghiseh. Piramida lui Keops. b.
Sec]iune. c. ~nc\perea principal\. d. Bolt\ cu consol\ la marea galerie

45
piramidei pe o suprafa]\ convex\, care blocurilor de piatr\ `n greutate de
lucreaz\ sub form\ de bolt\, reduc^nd aproximativ 2 tone, la o `n\l]ime de 150
substan]ial presiunea pe suprafa]a de m.
rezemare. S-a emis ipoteza c\ ridicarea
Ipoteze de construc]ie blocurilor se f\cea cu ajutorul unor
Marea piramid\ a fost ridicat\ de puternice balansoare de lemn, formate
constructori av^nd un riguros spirit din 2 lemne decupate dup\ un segment
matematic [i un remarcabil sim] artistic. de cerc [i reunite prin traverse, situate
Piramida lui Keops pare a ]^[ni din `n terase succesive, c^t [i cu ajutorul
p\m^nt, av^nd totu[i uria[ile propor]ii p^rghiilor (fig.5.2). Pe m\sur\ ce
armonizate. Aspectul greoi este evitat construc]ia se `nal]\, `n jurul p\r]ii
prin folosirea unui anumit raport `ntre executate se forma o ramp\ de nisip,
baz\ [i v^rf, asigur^nd masei piramidei terenul `n\l]^ndu-se astfel la nivelul
o `nf\]i[are ce degaj\ for]\. [antierului.

Transportul blocurilor de piatr\. Aceste rampe se alungeau pe


Carierele de piatr\, exploatate pentru m\sur\ ce construc]ia se ridica. Dup\
construc]ia piramidelor, se afl\ la o al]i cercet\tori, `n locul rampelor de nisip
distan]\ apreciabil\ fa]\ de construc]iile ar fi existat sare, care ar fi disp\rut o
`ns\[i, fapt care a permis emiterea unor dat\ cu inunda]iilor Nilului.
ipoteze privind transportul blocurilor de Blocurile de piatr\ exterioare erau
piatr\ (fig.5.2): pozate pe o suprafa]\ orizontal\, u[or
• s-a presupus c\ acest transport s-ar `nclinat\ spre interior pentru a spori
fi realizat prin folosirea a mii de oameni stabilitatea, reduc^nd astfel posibilitatea
la tragerea pe nisip a unor s\nii din alunec\rii. Blocurile de fa]ad\ s-au
lemn pe care erau a[ezate imensele montat de sus `n jos `n timp ce erau
blocuri; d\r^mate rampele de acces din nisip.
• s-a emis de asemenea p\rerea c\ Realizarea suprafe]ei de rezemare.
blocurile ar fi fost deplasate pe ap\, Constructorii egipteni au realizat
prinse `ntre dou\ b\rci, av^ndu-se `n suprafa]a de rezemare a piramidei pe
vedere faptul c\ greutatea blocurilor se terenul de fundare, prin s\parea `n
mic[ora `n ap\ (apa ce lega cariera de st^nc\ a conturului construc]iei
locul execu]iei, ap\rea datorit\ (230x230 m) [i realizarea unei re]ele de
inunda]iilor Nilului). canale la o cot\ mai redus\ ca
Ridicarea blocurilor de piatr\. suprafa]a de rezemare. S-a umplut
}in^ndu-se seama de faptul c\ `n `ntreaga suprafa]\ de rezemare cu ap\.
Egiptul Antic nu era cunoscut scripetele, S-a m\surat `ncep^nd de la nivelul apei
apare uimitor sistemul de ridicare a `n jos, `n diverse puncte, permi]^ndu-se

46
Ipoteze de construc]ie a piramidelor din Egiptul Antic

a. 2500 kg b.
Bloc de piatr\

Bloc de piatr\ care, prin


sanie de lemn
scufundarea `n ap\ pierde
tras\ pe nisip de
40 % din greutate
sclavi
c. 1. Rularea blocului de
piatr\ pe balansoar

Balansoar din Pozarea pe


Plan `nclinat din
2. lemn balansoar
3. p\m^nt

4. 5.
d.
Introducerea
sub balansoar
1.
a blocurilor mici
de piatr\ (sau
piese de lemn)

2.

e.

1. 2. 3.

Ridicarea pe treptele consecutive ale piramidei.


4.
Fig.5.2 Piramida din Egiptul Antic. Ipoteze de construc]ii. a. b. Transportul blocurilor
de piatr\ c. (1, 2, 3, 4, 5) Ridicarea blocurilor de piatr\ cu ajutorul
balansoarelor din lemn. d. (1, 2, 3, 4) e.(1, 2, 3) Ridicarea prin intermediul
p^rghiilor
47
astfel stabilirea formei optime urm\rite a elementul de rezisten]\; partea de
suprafe]ei de rezemare a piramidei. mijloc (friza), care poate fi `mpodobit\
cu reliefuri; la partea superioar\ se
5.2. TEMPLUL GRECIEI ANTICE g\sea corni[a, mult ie[it\ `n afar\,
Templul grec era considerat sanctuar protej^nd antablamentul de intemperii.
al zeilor, a[adar nu era conceput ca un Distan]a `ntre coloanele templului este
loca[ al credincio[ilor. Ceremonia dictat\ de rezisten]a la `ntindere din
religioas\ se desf\[ura `n aer liber, `n `ncovoiere a grinzilor din piatr\
fa]a [i `n jurul templului ce ad\postea (arhitrava) ce reazem\ pe aceste
zeii. Este interesant faptul c\ grecii coloane.
antici stabileau similitudini `ntre oameni
Sisteme de execu]ie. Materialul de
[i zei `n ceea ce prive[te `nf\]i[area,
construc]ie care va aduce consacrarea
ac]iunile [i sentimentele, g\sindu-i totu[i
constructorilor Greciei Antice este
pe ace[tia din urm\ nemuritori [i
piatra. Pentru pere]i se folosea piatr\
supranaturali de puternici.
f\r\ mortar, leg\tura f\c^ndu-se cu
M\iestria constructorilor Greciei
agrafe de metal sau lemn grudonat.
Antice a fost `ndreptat\ spre tratarea
Pentru u[urin]a transportului [i a
exterioar\ a acestor edificii (fig. 5.3).
manevr\rii, coloanele erau construite
Templul era amplasat pe o `n\l]ime `n
din tamburi, `mbina]i cu piese de lemn
cadru unei incinte sacre a ora[ului-
sau metal (fig. 5.4).
cetate sau `n interiorul ansamblului
~n vederea facilit\rii ridic\rii
marilor sanctuare. ~n exterior, templul
tamburilor, se l\sau cepuri sau [an]uri
avea un portic continuu de coloane, la
cioplite, prin care se treceau fr^nghii.
unele temple acesta era dublu.
Coloanele se realizau cu o u[oar\
Coloanele erau amplasate pe o baz\ `n
`nclinare spre interior, deplas^nd astfel
trepte `n exteriorul [i totodat\, `n jurul
centrul de greutate, fapt ce determin\ o
templului, d^nd impresia de
stabilitate la r\sturnare `n cazul
accesibilitate, suprim^nd senza]ia
cutremurelor. Aceast\ `nclinare se
ap\s\toare, de mister, a zidurilor pline
realizeaz\ prin t\iere oblic\ a primului [i
(asem\n\tor templelor egiptene).
ultimului tambur. Fe]ele de contact ale
Structura de rezisten]\ a templului
tamburilor se prelucrau numai pe
este preluat\ de la construc]iile arhaice
conturul exterior, urm\rindu-se o
din lemn, fiind compus\ din grind\ [i
rezemare mai bun\; la mijloc,
coloan\ de piatr\. Distan]a `ntre
prelucrarea era grosier\, pentru a
coloane era dictat\ de lungimea
asigura rezisten]a la alunecare (prin
blocurilor de piatr\ de la grinzi. Peste
frecare).
coloane se a[eaz\ antablamentul care
Plan[eele se construiau din lemn [i
este alc\tuit din trei p\r]i: partea
mai t^rziu din piatr\. Acoperi[ul este
inferioar\ (arhitrava), ce constituie

48
Templul [i ordinele Greciei Antice
Naosul cu statuia
a.
zeului Colonad\ ce
3,6 m
`nconjoar\
templul

Statuia zeului
14,0 m

1,8 m
28,0 m b. Partenonul
c. Timpan
Corni[\ Porticuri

Friz\
Nike Apterus Erehteionul
Arhitrav\
Capitel Corni[\

Fusul coloanei

d. e. Friz\
Corni[\

Metope

Triglefe Arhitrav\

Arhitrav\
Abac\
Abac\
Volute
Echin\ Capitel
Grind\ Caneluri
Fusul St^lp

Fig. 5.3 Templul Greciei Antice. a. Sec]iune transversal\. b. Planuri. c. Fa]ade.


d. Ordinul doric. e. Ordinul ionic.

49
Sisteme de execu]ie `n Grecia Antic\

a.

b. Fixarea zid\riei uscate din piatr\ cioplit\ cu piese metalice


Capitelul
coloanei de
col] d.

A A
Grind\ din piatr\ (arhitrava) – –
Tamburul ce
c. Dorn realizeaz\
metalic `nclinarea
coloanei
A–A

2
Suprafa]a
rugoas\ Tambur de
piatr\ 3
e.

Antablament
1 1 Capitel
Sisteme de t\iere
f.
pentru a ob]ine
un rost aparent Triglif\
2 mic 4 5 6

Arhitrav\ Tambur Arhitrav\

Fig. 5.4. Sisteme de execu]ie `n Grecia Antic\. a.b. ~mbinarea


zid\riei [i grinzilor din piatr\. c.d. Alc\tuirea coloanelor. ~mbinarea
tamburilor. d. Realizarea `nclin\rii coloanelor. e. (1, 2) Sisteme de
t\iere. f.(1, 2, 3, 4, 5, 6) Sisteme de prindere pentru ridicare

50
alc\tuit dintr-o [arpant\ de lemn, pe c\ror `n\l]ime nu corespundea pasului
asteriala c\reia se a[ezau ]igle uman, ce era calculat\ din ra]iuni
ceramice sau de piatr\ (marmur\). estetice `n func]ie de `n\l]imea
edificiului. La ordinul ionic se interpune
Ordinul `n Grecia Antic\. Termenul
`ntre coloane [i gradene, un element
“ordin” este cel mai des `nt^lnit la
nou – alc\tuit din discuri suprapuse, cu
Platon, fiind sinonim cu “armonios”
rol de repartizare a sarcinilor ce provin
(fig.5.3). Trebuie subliniat faptul c\
de la coloana zvelt\. Coloanele au
aten]ia constructorilor greci a fost
caneluri cu sec]iuni `n arc de cerc te[it.
`ndreptat\ `n special asupra aspectului
Coloana doric\ este robust\ comparativ
exterior al templelor. Ei transformau
cu zvelte]ea coloanei ionice.
coloanele `n sublime capodopere
Capitelul este elementul de trecere
sculpturale, acoperind grinzile,
`ntre st^lp [i grind\. Transmiterea
corni[ele, pere]ii cu basoreliefuri liniare
sarcinii de la grind\ se face prin
[i figurative.
intermediul capitelului `n cazul ordinului
Ordinul se compunea din
doric compus din dou\ pl\ci, una
antablament, coloan\ [i baza
p\trat\ [i cealalt\ rotund\. Capitelul
construc]iei. Aceast\ totalitate de
ionic este alc\tuit dintr-o plac\ p\trat\
profiluri [i detalii sculpturale, ce pornesc
sub]ire, decorat\ cu frunze [i una
de la structura de rezisten]\ st^lp-
circular\ ornamentat\ cu ove; `ntre
grind\, sunt coordonate `ntr-un `ntreg
acestea se afl\ o plac\ cu volute de
propor]ional [i armonios.
forma unei spirale, termin^ndu-se cu un
Atributele ordinului doric sunt
ochi circular.
simplitatea, severitatea degaj^nd o
Arhitrava doric\, grinda de rezisten]\
expresie estetic\ de for]\ [i b\rb\]ie.
a antablamentului era lipsit\ de
Provenien]a oriental\ a ordinului
decora]ii. Friza, partea de mijloc a
ionic se eviden]ieaz\ prin abunden]a
antablamentului, era alc\tuit\ din
ornamentelor [i se caracterizeaz\ prin
pl\cu]e cu [\n]ule]e verticale ce imitau
elegan]\, gra]ie [i suple]e.
canelurile (trigrife) [i pl\cu]e
Ordinul corintic este derivat din ordinul
ornamentate cu sculpturi (metope).
ionic deosebindu-se de acesta prin
Constructorii greci au fost cei dint^i
aspectul capitelului, care are form\ de
care au folosit o corni[\ a c\rei
co[ tronconic, `mbr\cat `n foi de acant,
strea[in\ a fr^nt efectiv “lama” apei
de unde ies volute prelungite.
provenite din precipita]ii `ndep\rt^nd-o
Cariatidele, sunt o variant\ a ordinului
de pere]ii fa]adei. Frontoanele ce
grecesc, ele `nlocuiesc fusul coloanei
`ncununeaz\ ordinul au aceea[i pant\
reprezent^nd figuri feminine a[ezate
ca [i cea a acoperi[ului. Sunt decorate
vertical (fig. 5.5). Platforma pe care se
cu sculpturi ce se `nscriu `n timpanul
ridic\ ordinul era limitat\ de gradene, a
dreptunghiular.

51
Modularea [i teatrul `n Grecia Antic\
26T
1½ 1½ 1½
a. 1 1 1
11½11½ 1
4½ 5 5

4T 4½T
5T
5T

10T=2a 61T

4½T 5T 5T 5T
5T
4½T

a 24T
5T 26½ T 26T
b.
c. Gradene
Corni[\

Arhitrav\

1.
Capitel

Orchestr\
Ramp\
Scen\ Proscen\
2.
Scen\

Orchestr\

Gradene
Fig. 5.5 a. Modularea `n Grecia Antic\. b. Cariatid\. c.(1,2). Teatrul Grec.

52
Aplicarea ordinelor depindea de finisate. Constructorii Greciei Antice nu
caracaterul pe care avea s\-l primeasc\ aplicau sistemul modular prin calcularea
edificiul; ordinul doric era adecvat mecanic\ a tuturor dimensiunilor, ci
templelor monumentale, pe c^nd cel stabileau raporturile (`ntre `n\l]imea
ionic – interioarelor. coloanei [i diametrul, `ntre intervalele
coloanelor sau `ntre `n\l]imea [i
Scara uman\. Grecii antici, pentru
lungimea arhitravei) `n func]ie de
care zeii luau `nf\]i[area oamenilor cu
imaginea considerat\ ideal\ [i efectul
ac]iunile, reac]iile [i sentimentele lor au
de armonie.
creat o arhitectur\ fondat\ pe scar\
uman\. Propor]ionalitatea cl\dirilor era Corec]ii optice. Arhitec]ii nu se limitau
legat\ de dimensiunile reale ale omului. la determinarea matematic\ a imaginii
Edificiile de dimensiuni monumentale edificiilor, ci le aduceau corec]ii optice.
(temple) av^nd la baz\ scara uman\ Ei curbau suprafe]ele plane [i liniile
creeaz\ o impresie tonic\, de exaltare [i orizontale, pentru a nu p\rea concave `n
eroism, f\r\ nimic ap\s\tor [i cople[itor. partea de mijloc, intensific^nd astfel
senza]ia de elasticitate [i for]\.
Modularea. Constructorii Greciei
Coloanele marginale erau `ngro[ate (cu
Antice au raportat toate dimensiunile
5 cm) [i `nclinate (astfel, intercolonada
edificiilor la o m\sur\ de baz\ denumit\
de la col]uri se mic[ora), pentru ca
modul (fig. 5.5). Ca modul principal
lumina s\ nu le reduc\ aparent [i s\ nu
pentru calcularea dimensiunilor
lase impresia de `ndep\rtare `n evantai
templului doric, grecii foloseau l\]imea
(din cauza efectului de perspectiv\).
triglifei (pl\cu]\ cu [\n]ule]e verticale
din compone]a antablamentului), iar la Teatrul. ~n Grecia Antic\, teatrul
templul ionic modulul era diametrul ocupa un loc important, lucru evident [i
inferior al coloanei. Modulul este `n capacitatea lui enorm\ (44 000 locuri)
`ntotdeauna `n raport simplu cu raportat la num\rul cet\]enilor liber a
dimensiunile tuturor elementelor Atenei - 90 000 (fig. 5.5). Aceast\
templului. Propor]iile [i formele edificiilor construc]ie de dimensiuni mari era
grece[ti, uimitor de simple [i m\re]e, conceput `n aer liber cu gradenele
izvorau din folosirea modulului ca mijloc a[ezate circular, pe panta natural\ a
artistic de compozi]ie. ~nafar\ de rolul colinelor, ceea ce reprezint\ o solu]ie
s\u estetic, modulul avea [i un rol economic\, privit\ comporativ cu cea a
tehnic bine definit [i anume: teatrelor cu infrastructur\. Constructoriii
dimensiunile elementelor de construc]ie au asigurat o bun\ vizibilitate spre
din piatr\ se stabileau din timp, `n platforma circular\ (orchestr\) unde se
func]ie de modulul de baz\, ca s\ poat\ desf\[ura spectacolul c^t [i spre
fi t\iate [i prelucrate la cariere, iar pe pavilion (scen\) care servea drept
[antierul templului erau montate [i fundal pentru ac]iunea dramatic\ [i

53
costumarea actorilor, dezvolt^ndu-se Monumentele romane au `n schimb
ulterior `ntr-un organism complex. destina]ii utilitare, arhitec]ii adapt^ndu-le
~n teatrul grecesc guverna o acustic\ cu prec\dere necesit\]ilor umane.
excelent\ savant asigurat\ prin Romanii acord\ spa]iului interior o
reflectoare: platforma gradenelor [i importan]\ sporit\. Edificiile din Roma
peretele pavilionului. Pentru Antic\, de exemplu bazilica au multiple
exemplificare zgomotul c\derii unei destina]ii: tribunal, loc pentru `ntruniri [i
monezi pe platforma teatrului se aude `n discu]ii publice, burs\, hal\ de m\rfuri.
ultimul r^nd al gradenelor. Privind comparativ templul grec [i
bazilica roman\ se observ\ c\
5.3 PANTEONUL DIN ROMA ANTIC| constructorii Romei Antice deplaseaz\
Imperiul Roman r\m^ne `n istorie cea coloanele din exterior `n interior,
mai mare putere militar\ [i economic\ a conferindu-le `nafara rolului de sus]inere
Antichit\]ii. Perioada imperiului coincide a acoperi[ului unul de concep]ie
cu o extindere considerabil\ a grani]elor spa]ial\ interioar\.
(Marea Mediteran\ devine pentru Deosebit de construc]iile destinate
romani o mare interioar\) [i cu o spectacolelor din Grecia Antic\, cele
acumulare incomensurabil\ de bog\]ii romane erau situate deasupra terenului,
provenite din teritoriile-provincii. ~n compuse dintr-un sistem de galerii
perioada imperiului arhitectura Romei boltite suprapuse, cu rol de sus]inere a
Antice atinge apogeul. Ea era gradenelor [i de evacuare `n timp scurt
conceput\ ca o transpunere artistic\ a a spectatorilor (datorit\ num\rului mare
simbolului de for]\ dominant\, autoritate de ie[iri). Amfiteatrele ating^nd uneori
plenar\ [i grandoare a acestui Imperiu. capacit\]i foarte mari (50 000 locuri-
Aceasta va conferi construc]iilor Romei Coloseumul) erau destinate unor
Antice un caracter spectacular. spectacole ce se bucurau de mare
Construc]iile romane sunt de dimensiuni popularitate `n Roma Antic\ ca: lupte de
enorme, produc^nd o impresie gladiatori, b\t\lii navale, lupte `ntre
impun\toare. Influen]a religiei condamna]i [i fiare s\lbatice.
`nregistreaz\ o c\dere `n timpul
Sisteme de execu]ie. Materialele de
Imperiului, ca urmare acestui fapt,
construc]ie folosite de romani erau
aten]ia se `ndreapt\ `n special spre
lemnul, c\r\mida nears\, piatra, [i
monumentalele cl\diri publice – bazilici,
betonul denumit concretum.
amfiteatre, terme, (fig. 5.6).
Scara acestor construc]ii, privit\ Betonul roman se realiza dintr-un
comparativ cu aceea a edificiilor Greciei amestec de nisip, ap\ [i p\m^nt
Antice, este una monumental\, vulcanic de puzzoli. Acest mortar nu se
suficient\ sie[i, ignor^ndu-l pe om la amesteca `n prealabil ci se turna peste
care nu inten]ioneaz\ s\ se raporteze.

54
Edificii din Roma Antic\
156 m
a. b.
Nivelul II Nivelul III

1.
Templul lui Traian

186 m
Bibliotecile

Bazilica Ulpia

I. Intr\ri
Statuia (80 sectoare) IV. Galeria
ecvestr\ a superioar\
lui Traian
2.

Sc\ri
radiale

Sc\ri
concentrice

3.

Ordinul corintic

IV Ordinul ionic

III

II

Intrare, ie[ire (80) Ordinul doric


Fig. 5.6 Edificii din Roma Antic\. a. Forumul lui Traian. b.(1,2,3).
Coloseumul. Plan. Sec]iune. Fa]ad\.

55
Panteonul din Roma Antic\
a. Bolt\ semicilindric\ Bolt\ `ncruci[at\ Cupol\

b. 1. Inel superior Arce de desc\rcare

Nervuri radiale

Arce de desc\rcare

2. A Ni[\
Arce de desc\rcare
Coloane
3. A – A Gol pentru
lumin\

5,5 m 43 m
43 m

Ni[\

25 m

33 m Ni[\
A
Fig. 5.7 a. Bolta din Roma Antic\. b. Panteonul. Structura cupolei (1). Plan (2). Sec]iune (3).

56
un strat de pietri[ compact^ndu-se cu structura bolt\-zid, romanii vor schimba
maiul. Cofrajele se confec]ionau de aspectul spa]iului interior, cre^nd noi
obicei din elemente ceramice sau piatr\ valen]e de alc\tuire a planurilor. ~ncep
lucrat\. Deosebit de zid\ria executat\ astfel s\ dea via]\ spa]iului interior,
exclusiv din piatr\, zid\ria de beton component\ fundamental\ a arhitecturii.
placat\ cu piatr\ necesit\ o manoper\ Panteonul. Construc]ie celebr\ a
mai pu]in calificat\. arhitectului-inginer Apolodor din
Folosind materialele `n structuri, Damasc, Panteonul este cunoscut [i
adecvate propriet\]ilor lor romanii preiau sub numele de “templul tuturor zeilor”
[i dezvolt\ sistemul de boltire ale (fig. 5.7).
truscilor (fig. 5.7). Ca sistem de boltire Vestitul edificiu al Romei Antice [i-a
se folosesc `n Roma Antic\: bolta cucerit faima prin imensa cupol\ ce
semicircular\, bolta `ncruci[at\ [i acoperea o construc]ie circular\ `n plan
cupola emisferic\. ~n compara]ie cu (sistem constructiv folosit [i `n cazul
bolta semicircular\, care transmite acoperirii termelor). Cupola are un
sarcini la 2 ziduri longitudinale, diametru de 43 m, iar deschiderea
permi]^nd iluminarea prin frontoane, golului de la partea superioar\ are un
cea `ncruci[at\, rezultat\ prin intersec]ia diametru de 9 m prin mijllocirea unor
a 2 semicilindrii rezem^nd pe 4 puncte, nervuri zidite, sarcinile se transmit unor
asigur\ o iluminare corespunz\toare din arce de dec\rcare, ce transmit, la r^ndul
toate direc]iile. Bol]ile semicirculare se lor, `nc\rc\rile din cupol\ numai
segmenteaz\ prin arce de c\r\mid\, anumitor puncte ale zidului circular;
form^nd o osatur\ rezistent\. restul por]iunilor de zid sunt sub]iate,
Cupola emisferic\ se descarc\ `ntr- folosindu-se ca ni[e.
un zid circular, iluminarea fiind asigurat\ ~n interior, cupola este acoperit\ cu 5
de “opeion” – un gol situat la partea r^nduri de casetoane, ce descresc pe
superioar\ a cupolei. m\sur\ ce se `nal]\ c\tre centrul
Construc]iile din epoca Romei Antice, cupolei. Ele impun scara construc]iei.
`n special cele din timpul Imperiului, Dimensiunile cupolei sunt subliniate
marcheaz\ un progres fa]\ de cele din deopotriv\ de `mp\r]irea peretelui `n
Grecia Antic\. dou\ registre.
Constructorii Romei Antice au Zidul circular pe care reazem\ cupola
`nceput s\ separe scheletul portant al are `n\l]imea egal\ cu raza cupolei,
construc]iei de elementele neportante [i astfel `nc^t `n spa]iul interior al
de umplutur\; acest lucru aducea dup\ Panteonului se poate `nscrie o sfer\.
sine folosirea ra]ional\ a m^inii de lucru Aceast\ form\ de o deosebit\ claritate
calificate [i economisirea de materiale. poate fi prins\ dintr-o privire. Cele 8
Trec^nd de la structura de rezisten]\ ni[e mari extind suprafa]a interioar\ a
grind\-st^lp, specific\ grecilor la

57
Panteonului, mic[or^nd masa zidului `nc^t s\ corespund\ cerin]elor culturii
circular. Coloanele ce separ\ ni[ele au cre[tine (bisericile bizantine concentrau
drept scop restabilirea vizual\ a unit\]ii mari mul]imi de credincio[i). Drept
dintre perete [i spa]iul de sub cupol\. urmare, forma exterioar\ va fi oarecum
De la funda]ii p^n\ la partea neglijat\. Biserica bizantin\ era
superioar\, Panteonul a fost turnat `n conceput\ pentru a servi nu numai
straturi orizontale de beton roman, cu oficierilor religioase, ci [i `ntrunirilor
straturi intermediare de c\r\mizi: c\tre publice.
partea superioar\, balastru devine din Sisteme de boltire. Zid\riile se
ce `n ce mai u[or, fiind construit numai realizau din c\r\mid\ ars\, cu grosimea
din spum\ de mare. Reducerea greut\]ii de 4-5 cm. Mortarul de var, cu o
proprii a agregatului [i a sec]iunii grosime egal\ sau mai mare ca a
cupolei la partea superioar\ a c\r\mizii, i se adaug\ pentru m\rirea
determinat m\rirea stabilit\]ii rezisten]ei, c\r\mid\ sf\r^mat\. Zidurile
construc]iei. Lumina difuz\, care mixte folosite de bizantini erau
p\trunde prin partea superioar\ a executate din c\r\mid\ (3-5 r^nduri)
cupolei, realizeaz\ atenuarea altern^nd cu asize din piatr\ cioplit\.
policromiei elementelor decorative, a Preluat\ de la romani, tehnica boltirii
supra`nc\rc\rii cu decora]ii, a se dezvolt\ prin introducerea arcelor
succesiunii de elemente liniare [i curbe, care se descarc\ prin intermediul
d^nd o senza]ie de calm, echilibru [i capitelurilor la coloane. Acest sistem
unitate compozi]iei arhitectonice. conduce la separarea coloanei de
5.4 BISERICA “SF. SOFIA” antablament. Bol]ile sunt construite din
asize de c\r\mid\ f\r\ cofraje de
Imperiul roman se `mparte, la sf^r[itul sus]inere. Cele dou\ arce diagonale ale
secolului al 4-lea, `n Imperiul de r\s\rit bol]ii `ncruci[ate bizantine sunt arce de
sau Imperiul Bizantin cu capitala la cerc, `n consecin]\ intersec]ia arcelor
Constantinopol [i Imperiul de apus. ~n diagonale (cheia bol]ii) este la o cot\
societatea bizantin\, autoritatea superioar\ celei a cheilor celor 4 arce
absolut\ a `mp\ratului era sprijiinit\ de frontale.
biserica cre[tin\, ce de]inea o pozi]ie Cea mai important\ realizare a
dominant\ constituind cea de-a doua constructorilor de bol]i bizantine a
mare putere a Imperiului. Ca urmare a constituit-o acoperirea unui plan p\trat
acestui fapt, arhitectura construc]iilor cu o cupol\ prin intermediul
monumentale bizantine va pream\ri pandantivilor (triunghiuri sferice). Planul
puterea `mp\ratului [i a bisericii. p\trat este format din st^lpi de
Constructorii bizantini au avut `n vedere, sus]inere, lega]i `ntre ei prin arce de
la realizarea edificiilor de cult, desc\rcare. Spre deosebire de cele
organizarea spa]iului interior, astfel

58
Cupola bizantin\. Structura Bisericii 'Sf. Sofia'

a.

Plan Pandantivi Cupol\ cu pandantivi

b. Bol]i semicilindrice Semicupole Bolt\ semicilindric\

Cupol\ Cupol\ Cupol\

Semicupol\

Pandantiv Cupol\ cu nervuri radiale


Goluri la baza cupolei
pentru iluminat
c.
Arce de desc\rcare
Semicupol\

Abside acoperite cu
semicupole

Pile masive
33 m

Contrafor]i masivi

Fig. 5.8 Cupola bizantin\. a. Alc\tuire. b. Preluarea `mpingerilor.(bol]i semicilindrice,


semicupole, bol]i semicilindrice [i semicupole) c. Biserica “Sf. Sofia”

59
romane (la care iluminarea se face prin centralizate a `mp\ratului [i a
partea superioar\), la cupolele bizantine suprema]iei bisericii cre[tine. Acest
iluminarea natural\ se realizeaz\ prin edificiu este unul din cele mai
ferestre amplasate la na[terea cupolei, importante monumente ale arhitecturii
`ntre nervuri. La cupola bizantin\ se mondiale. Planul dreptunghiular al
remarc\ sistemul ingenios de preluare a acestui edificiu are drept nucleu un
`mpingerilor cupolei centrale prin imens p\trat central, marcat de 4 st^lpi
semicupole sau bol]i semicilindrice. masivi. P\tratul central al bisericii este
A[ezarea acestora `n cele 4 direc]ii acoperit de o cupol\ cu un diametru de
principale ale planului p\trat d\ na[tere 33 m (deschidere spectaculoas\ [i
unui plan sub form\ de cruce greac\ temerar\ pentru acele timpuri). Prin
(cruce cu 4 bra]e egale). intermediul pandantivilor sferici cupola
descarc\ sarcinile pe arce care la
Biserica “Sf. Sofia”. Dac\ la egipteni
r^ndul lor reazem\ pe st^lpi masivi.
templele erau destinate unor procesiuni
~mpingerile laterale ale arcelor de
solemne, iar la greci [i la romani erau
desc\rcare se anuleaz\ pe dou\ laturi
considerate locuin]e ale zeilor, la
`n semicupole, iar pe celelate dou\ se
bizantini ritualul cre[tin se desf\[ura `n
echilibreaz\ prin contraforturi masive,
incinta edificiului, `n fa]a `ntregii
lega]i de st^lpii de sus]inere. Acest
comunit\]i. ~n consecin]\, arhitec]ii
edificiu oglinde[te str\lucit aplicarea
bizantini vor fi preocupa]i de
sistemului constructiv, tipic construc]iilor
organizarea cu prec\dere a spa]iului
bizantine – stabilitatea edificiului e
interior, preconizat a fi c^t mai
asigurat\ prin echilibrarea reciproc\ a
cuprinz\tor posibil (fig. 5.8).
eforturilor din bol]i.
Bisericile cre[tine sub form\ de
Structura de rezisten]\ a cupolei
construc]ii centrale (bazilice cu cupol\),
const\ din nervuri radiale, care, la
au `n plan form\ circular\, ortogonal\
partea inferioar\, se sprijin\ pe un inel
sau p\trat\. Caracteristica acestor
`nt\rit cu contraforturi (`n dreptul
construc]ii de tip central o constituie
nervurilor); la partea superioar\,
contrastul izbitor `ntre partea central\ de
nervurile se `ntretaie `n centrul cupolei.
mari dimensiuni iluminat\ de sus [i
Iluminarea spa]iului central al edificiului
restul edificiului, alc\tuit din galerii de
se face prin golurile dintre nervuri
`n\l]imi reduse, slab luminate (destinate
situate la baza cupolei. Cupola a fost
credincio[ilor), ce `nconjoar\ spa]iul
realizat\ din c\r\mizi u[oare din tuf
central.
vulcanic.
La Constantinopol `n secolul al 6-lea
Spa]iul interior al bisericii “Sf. Sofia” a
constructorii Anthemios din Tralles [i
fost astfel decorat, pentru a atenua
Isodor din Milet vor concepe [i construi
impresia de masivitate. Acest deziderat
biserica “Sf. Sofia”, simbol al puterii
s-a realizat prin ornamentarea cu

60
mozaicuri a arcelor [i a pandantivilor. Arhitectura romanic\ se dezvolt\ sub
Expresivitatea mozaicului bizantin este imperiul a dou\ dominante: feudalismul
conferit\ de folosirea unui fond auriu, [i biserica catolic\. Aceasta din urm\
diversele pietre ale mozaicului devine o `nsemnat\ putere politic\ [i
disting^ndu-se de la distan]e ideologic\ a Evului Mediu, `ntre]in^nd
apreciabile. Aspectul str\lucitor al ideea c\ “arta poate devini o adev\rat\
acestui fond auriu, `n special pe biblie pentru analfabe]i”. Astfel biserica
suprafe]ele curbate creeaz\ impresia de domin\ rigid `ntreaga via]\ cultural\.
incomensurare. Conceptele religioase `[i vor imprima
~n cazul acestui `nsemnat edificiu, pecetea asupra arhitecturii romanice.
fa]adele exterioare sunt lipsite de Constructorii romanici sunt preocupa]i
elemente decorative - aceasta este, de de realizarea unui spa]iu interior foarte
altfel, o tr\s\tur\ tipic\ a arhitecturii `nc\p\tor [i bine acoperit – locul de
bizantine timpurii [i medii. desf\[urare a ceremonialului religios
Dup\ cucerirea Constantinopolului de era ales astfel, `nc^t s\ concentreze
c\tre turci, biserica devine moschee. aten]ia credincio[ilor [i s\ creeze
atmosfer\ mistic\.
5.5. BOL}ILE ROMANICE
Sisteme de execu]ie. Pere]ii edificiilor
Denumirea improprie, de arhitectur\ romanice, ce preiau `mpingerile bol]ilor,
“romanic\” apar]ine istoricilor de art\ din au o grosime aprecibil\ ob]inut\ de cele
prima jum\tate a sec al 19-lea; se mai multe ori prin ridicarea a dou\
consider\ c\ arhitectura romanic\ ar r^nduri de zid\rie, spa]iul dintre ele fiind
avea leg\tur\ cu cea roman\, iar umplut cu piatr\ sf\r^mat\. Bolta
termenul ce o denume[te este specific romanic\ se `ncadreaz\ acelora[i tipuri,
popoarelor ce vorbesc limbi romanice. folosite [i de constructorii Romei Antice:
Arhitectura romanic\ s-a dezvoltat `n bolta semicilindric\ [i bolta `ncruci[at\,
general `n ]\rile europene catolice. Spre simpl\ sau nervurat\. Spre deosebire
est [i sud, expansiunea romanic\ este de bolta folosit\ `n Roma Antic\, bolta
oprit\ de influen]a arhitecturii bizantine romanic\ era mai sub]ire, mai u[oar\,
adoptat\ de ]\rile ortodoxe. Arhitectura av^nd deasupra o [arpant\ de lemn.
bizantin\ era din punct de vedere Datorit\ acestui fapt, bolta avea muchii
conceptual [i tehnic, mult mai evoluat\ proeminente spre interior alc\tuit\ din
dec^t cea romanic\. Arhitectura bol]ari de piatr\; `mpreun\ cu nervurile
romanic\ s-a conturat l-a `nceputul situate `n lungul muchiilor proeminente,
trecerii de la feudalismul timpuriu la cel pentru fortificare, bolta creeaz\ o
dezvoltat (sec. 11 [i 12). ~n epoca structur\ spa]ial\. Privit\ comparativ cu
romanic\ se na[te ora[ul medieval [i bolta antic\ (rezultat\ din intersec]ia a
`ncepe procesul de formare a statelor doi cilindrii de aceea[i raz\, ob]in^ndu-
centralizate din apusul Europei.

61
Edificii romanice

a. b.

c. d.
Jum\tate de bolt\ Bolt\ semicilindric\
semicilindric\ cu rol
de arc de desc\rcare

Lumin\
natural\

St^lp Lumin\
natural\
Nav\
lateral\

Nav\
central\

Fig. 5.9 Catedrala romanic\. a. Fa]ad\. b.


Interior. c. Plan. d. Sec]iune.

62
Bol]i romanice
Bol]i semicilindrice cu arce dublouri
a.

Bol]i `ncruci[ate

b.

cu arce `n plin cintru cu arce fr^nte trompe


Bolt\ `ncruci[at\
Arce `n plin cintru
c. d.
{arpant\
Bolt\ `ncruci[at\

St^lp
Arce diagonale
Nav\
semicirculare Nav\ central\ Nav\
lateral\
lateral\

Arce fr^nte Cheia arcelor


de cap\t diagonale este
egale dou\ deasupra cheii
c^te dou\ arcelor de cap\t

2 Arce fr^nte 3
Fig. 5.10 a. b. Bol]i romanice. c (1, 2, 3) Trasarea arcelor de cap\t [i diagonale.
d. Bazilica cu bol]i `ncruci[ate

63
se 4 arce de cap\t semicirculare egale se face numai prin ferestrele laterale.
`ntre ele [i dou\ arce diagonale Structura tip bazilic\ are nava principal\
semieliptice, bolta `ncruci[at\ romanic\ mai `nalt\ dec^t cele colaterale, pentru
are arcele diagonale semicirculare, pe a primi direct lumina natural\.
c^nd cele de cap\t pot fi semicirculare
egale `ntre ele sau egale dou\ c^te 5.6. CATEDRALA GOTIC|
dou\ (cele opuse). Arcele diagonale `n Termenul impropriu de “gotic”, atribuit
plin cintru implic\ supra`n\l]area arcelor acestei arhitecturi medievale era
de cap\t. Fa]\ de bolta semicilindric\, sinonim cu “barbar”. Denumirea
cea `ncruci[at\ e mai simpl\, apar]ine arti[tilor Rena[terii Italiene,
transmi]^nd presiuni mai mici. C\tre care considerau aceast\ arhitectur\
sf^r[itul perioadei romanice, al\turi de drept haotic\ [i lipsit\ de armonie.
arcele `n plin cintru apar arcele fr^nte Arhitectura gotic\ se contureaz\ `n
(ob]inute din dou\ arcuri de cerc) cu perioada feudalismului t^rziu. Este
aceea[i raz\, trasate din centre diferite perioada de creere a statelor
plasate pe aceea[i orizontal\), folosite centralizate din apusul Europei [i unele
la deschideri sporite. Acest arc permite ora[e-republici independente (`n Italia).
traveelor mici s\ ob]in\ aceea[i `n\l]ime Ca [i `n perioada romanic\,
pe traveele mari. Prin forma sa, arcul preocup\rile [tin]ifice sunt practic
fr^nt este aparent mai u[or dec^t cel `n inexistente. Orice concluzie cu caracter
plin cintru, pentru densit\]i [i volume [tin]ific, fie [i sporadic\ ce contrazice
egale. Aceste arce fr^nte marcheaz\ textele biblice e curmat\ de Inchizi]ie.
mai bine articula]ia de la cheie. Sisteme de execu]ie. Acumularea
~mpingerile bol]ilor erau preluate “la cuno[tin]elor legate de tehnica
navele laterale” de zidul portant masiv construc]iilor va conduce la apari]ia
sau de zidul cu contraforturi. Aceste breslelor pe specialit\]i, alc\tuite `n
sisteme de boltire erau utilizate la special din me[teri laici.
edificiile religioase romanice. Edificiile gotice vor oglindi, de altfel,
Din punct de vedere al sistemului de p\trunderea g^ndirii ra]ionale `n tehnica
acoperire, edificiile de cult romanice, se construc]iilor. Tehnica prelucr\rii pietrei,
`mpart `n construc]ii de tip hal\ [i tip va atinge un nivel neobi[nuit, at^t `n
bazilic\. Structurile tip hal\ cuprind sub confec]ionarea ornamentelor c^t [i a
acela[i acoperi[ nava central\ [i cele elementelor constructive propriu-zise.
colaterale. ~mpingerile bol]ii ce acoper\ P\trunderea g^ndirii ra]ionale `n
nava central\ sunt preluate de bol]ile de concep]ia edificiilor este eviden]iat\ de
deasupra navelor colaterale, `ndeplinind tendin]a de reducere a greut\]ii bol]ilor
rolul unui arc de desc\rcare, fiind [i zidurilor. Aceast\ u[urare a
a[adar prototipul viitorului arc butant. construc]iei va conduce la economii
Iluminarea `ntregului plan al edificiului

64
Catedrala gotic\
a. b.

157 m
c. d.

Verticalitatea
gotic\ ajunge
la apogeu la
catedrala din
Köln

Fig. 5.11 Catedrala gotic\. a. Portal. b. Interior. c. Fa]ad\. d. Vedere


longitudinal\ a navei centrale.

65
Sisteme de execu]ie gotice
a. 1. Structura sistemului nelegat. 2. Structura sistemului nelegat

Unei travei dreptunghiulare a navei centrale `i


corespunde o travee p\trat\ a navelor laterale Unei travee p\trate a navei centrale `i
corespund dou\ travee p\trate ale
Bolt\ `ncruci[at\ navelor laterale
b. cu nervuri `n ogiv\
c.

Arce butante
ce transmit
`mpingerile
de la bolt\ la
contrafort 1. Bolt\ `ncruci[at\

Contrafort

{arpant\

Bolt\
Arc fr^nt `ncruci[at\

Fereastr\ - 2. Bolt\ stelat\


Nav\ rozet\
lateral\
Fereastr\
`n ogiv\

Nav\
central\
3. Bolt\ tip plas\

d. Fig.5.12 Catedrala gotic\. a (1, 2).


50 m Structura arcelor `n ogiv\. b.
Sec]iune. c (1,2,3). Bolta gotic\.
d. Plan
124 m

66
`nsemnate de material, spa]iu [i acoperirea unei suprafe]e mari sau,
manoper\. spre sf^r[itul perioadei gotice, formarea
La construc]iile gotice sistemele de unui fastuos motiv decorativ.
execu]ie folosite pentru acoperire sunt Bolta `ncruci[at\, cu nervuri `n ogiv\
bol]ile sub]iri, cu panouri [i nervuri prezint\ avantajul c\ poate alc\tui [i
sus]inute de coloane. ~mpingerile alte forme `n plan dec^t cea
laterale sunt preluate de contraforturi [i dreptunghiular\ sau p\trat\ - forme
arce butante. Pentru folosirea acestor triunghiulare, poligonale. Bolta
sisteme de preluare a `mpingerilor `ncruci[at\ nervurat\ va deveni, `n
laterale, zidul foarte gros din perioada perioada gotic\, bolta sexpartit\
romanic\ este `nlocuit cu un schelet, zid (stelat\), pentru ca `n cele din urm\ s\
sub]ire neportant [i o suprafa]\ mare se transforme `n bolt\-evantai. Nervurile
vitrat\. La unele catedrale pe unele bol]ilor gotice se executau din piatr\
por]iuni zidul dispare, ramân^nd numai cioplit\ iar panourile de bolt\ din zid\rie
scheletul [i sticla vitrat\. Suprafe]ele de c\r\mid\ u[oar\. Se cuvine
mari de sticl\ vitrat\ au dus la realizarea semnalat faptul c\ me[terii gotici
unei impresii spectaculoase de de]ineau `nalte cuno[tin]e de tehnica
continuitate `ntre interiorul [i exteriorul stereotomiei, `mbin^nd perfect criterii
edificiului, ceea ce constituie una din geometrice, statice [i estetice.
caracteristicile spa]iului gotic. Ca elemente portante ce transmit
Bol]ile gotice acoper\ travee `nc\rc\rile de la bol]i, constructorii din
dreptunghiulare sau p\trate, cu laturi perioada gotic\ au folosit pila (st^lp
ajung^nd p^n\ la 12-16 m., bol]ile au interior), arcul butant [i contrafortul. Pila
structur\ nervurat\. Nervurile sunt evolueaz\ de la sec]iune simpl\
alc\tuite din arce fr^nte `n ogiv\, (circular\) la sec]iuni mai complicate,
`ntret\iate, ce preiau eforturile de la incluz^nd [i colonetele (prelungirile
panourile de piatr\ [i le repartizeaz\ `n nervurile bol]ii).
cele patru unghiuri. Traseul nervurilor se Elementul `ntr-adev\r original,
caracterizeaz\ prin arcul diagonal, inventat din necesitate, al constructorilor
arcele de cap\t [i prin arcele dublouri. gotici, este arcul butant, care asigur\
Uneori exist\ o diferen]\ `ntre `n\l]imea echilibru bol]ilor `n\l]ate pe pile. El
ogivelor diagonale [i arcele de cap\t, transmite `mpingerile laterale de la bolt\
astfel `nc^t bolta cu muchii tinde s\ la contrafort. La `nceput, arcul butant
devin\ o cupol\ nervurat\, fasonat\ `n era amplasat `n acoperi[ul `nsu[i al
form\ de stea (bolta sexpartit\) prin navei laterale, apoi s-a degajat de masa
ad\ugarea unei nervuri suplimentare, lui, pentru ca, `n cele din urm\ s\ se
de piatr\. Sporirea num\rului de nervuri `nal]e izolat `n spa]iu, particip^nd la
duce la o mic[orare a suprafe]ei estetica central\ a catedralei. Pentru o
panourilor bol]ii ceea ce determin\ mai mare eficacitate constructorii gotici

67
`nlocuiesc arcul unic prin dou\ arce Accentuarea acestui raport `ntre
amplasate deasupra [i dedesubtul zonei dreptunghiul sec]iunii transversale sau
de `mpingere. Ca o consecin]\ a acestei longitudinale [i dreptunghiul planului va
evolu]ii a arcului butant, sec]iunile pilelor creea diferen]ele de `n\l]ime, ce se fac
se mic[oreaz\, iar `n\l]imea lor cre[te; sim]ite la diferite edificii gotice. De
totodat\, va cre[te corespunz\tor men]ionat c\ acest contrast va cre[te cu
suprafa]a de sticl\ vitrat\ `n dauna at^t mai mult cu c^t `naint\m spre nord,
zidului exterior. Contraforturile care spre Germania. Edificiile gotice `mbin\
primesc `mpingerile arcelor butante sunt cele dou\ direc]ii: cea vertical\
picioare masive din zid\rie a[ezate `n (dominant\ la templele egiptene) [i cea
exteriorul zidurilor perimetrale. orizontal\ (caracteristic\ bazilicilor
bizantine). Catedrala gotic\ este
Catedrala gotic\ este programul
edificiul unui mit, deoarece nu este
principal al arhitecturii gotice fiind
construit\ la scar\ uman\ (contrast^nd
biserica ce ad\poste[te jil]ul episcopal.
cu templul grecesc), a[adar va degaja o
Prin reducerea sec]iuniii elementelor de
impresie de m\re]ie cople[itoare asupra
sus]inere (pile), prin sporirea `n\l]imii
privitorului.
navei centrale [i prin decora]ia bogat\
cl\dirile catedralelor gotice se remarc\ 5.7. M|N|STIRILE DIN MOLDOVA
printr-o subliniat\ tendin]\ spre
verticalitate. Aceste edificii, ce serveau ~n epoca lui {tefan cel Mare [i Petru
drept loc de oficiere a cultului [i drept Rare[, `n Moldova s-au `n\l]at cele mai
sediu al reuniunii politice [i festive numeroase [i reprezentative
organizate de rege, erau constituite cu monumente de arhitectur\ medieval\ al
sprijinul `ntregii colectivit\]i a ora[ului c\ror specific local se afirm\ riguros,
medieval. Datorit\ proiectelor extrem de astfel `nc^t, sub aspectul originalit\]ii,
ambi]ioase, lucr\rile de construc]ii ale formele stilistice nu-[i g\sesc nic\ieri
catedralelor gotice dep\[eau, `n timp, o analogii. ~n aceast\ perioad\ de
genera]ie extinz^ndu-se vreme de 2-3 puternic av^nt economic, t^rgurile
secole. Moldovei s-au `nmul]it [i conturat ca
Planul catedralei gotice are form\ de a[ez\ri urbane autonome. Intensa
cruce latin\. Tipurile de sec]iune activitate `n domeniul cl\dirilor de cult [i
transversal\ folosit\ de constructorii caracterul specific al operelor
gotici sunt acelea[i din perioada arhitectonice se explic\ tocmai prin
romanic\: bazilica [i biserica tip hal\. dezvoltarea me[te[ugurilor [i recrutarea
Contrastul dintre dimensiunile pe unui num\r din ce `n ce mai mare de
vertical\ [i orizontal\ ale spa]iului me[teri autohtoni.
interior constituie una dintre Sisteme de execu]ie. Zidurile, care
caracteristicile catedralelor gotice. definesc planul m\n\stirilor

68
Sisteme de execu]ie la m\n\stirile din Moldova

a. Calot\ sferic\

Pandantivi Semisfer\
1. Pandantivi
Arce semicilindrice
`n consol\
Arce de desc\rcare de
grosimi diferite ce fac trecerea 1. 5.

de la dreptunghiul naosului la
Arce piezi[e ce au laturile
p\tratul de baz\ a cupolei
paralele cu diagonalele
2. p\tratului de baz\

b.
c.
Friz\

Zona superioar\ din 1.


{iruri de c\r\mid\ aparent\
ocni]e `n
plin cintru 21,5 m

Zid\rie
de piatr\

Profil din
Zona inferioar\ din
piatr\ sub 2.
piatr\ aparent\ Pridvor
form\ arc
fr^nt

C\r\mid\ Pronaos 7m
Naos
aparent\

Absida altarului
25 m
Soclu

Fig.5.13 M^n\stirile din Moldova. a (1,2). Sisteme de boltire. b. Detaliu fa]ad\. c


(1,2). Fa]ad\. Plan.

69
M\n\stirile din Moldova. Alc\tuire. Sistem de boltire

a.
Calote Turl\
Pandantiv sferice
Arce piezi[e

Exonartex Pronaos
Gropni]\
Naos Absida altarului
b.

Arcele piezi[e
Contrafor]i Turla
Arce piezi[e de desc\rcare
c.
Pandantiv Arce semicilindrice de
desc\rcare
Arce transversale de
desc\rcare
Arce longitudinal
de desc\rcare

Arc piezi[ de
desc\rcare L L/2 Pandantiv Fig. 5.14 M^n\stirile din
Moldova. (M^n\stirea Neam])
a. Proiec]ia axonometric\ b.
Plan c. Sisteme de boltire

70
moldovene[ti sunt alc\tuite din: miez [i pere]ilor, vor duce la transformarea
fe]e (interioar\ [i exterioar\). ~n dreptunghiului `nc\perii (naosului) `n
componen]a miezului intr\: piatra p\trat. Aceasta se realizeaz\ prin
spart\, piatra de r^u [i c\r\mida, legate introducerea arcelor inegale ca grosime:
cu mortar. Prinse intim de miez, fe]ele cele dou\ `n direc]ii transversal\ a
exterioare erau la `nceput din material `nc\perii sunt foarte late (100-120 cm).
aparent iar apoi `n timpul lui Petru Rare[ Pe aceste patru arce se ridic\ acela[i
erau tencuite [i acoperite cu fresce. num\r de pandantivi (ce fac trecerea de
Interiorul era acoperit complet cu fresce. la planul p\trat la cel circular), pe care
Piatra [i c\r\mida care alc\tuiau se `nal]\ un scund tambur cilindric. ~n
paramentul zidului, erau puse `n oper\ interiorul acestui tambur vertical, sunt
astfel: prima parte a zidului (2/3 din `nscrise patru arce `n plin cintru dispuse
`n\l]ime) sub planul de na[tere al piezi[ (arcele paralele cu diagonalele
bol]ilor, era alc\tuit\ din piatr\; a doua p\tratului determinate de cele patru
parte a zidului (1/3 din `n\l]ime), ce arce mari). Deasupra acestor arce se
sus]inea numai acoperi[ul, fiind protejat construie[te turla, a c\rei l\]ime era
de o strea[in\ proeminent\, era egal\ cu jum\tate din l\]imea naosului.
confec]ionat\ din c\r\mid\. Ultima Ingeniozitatea sistemului de boltire
treime a zidului juca un rol hot\r^tor `n const\ `n aceea c\ transform\ planul
plastica de ansamblu a monumentului. dreptunghiular `n unul p\trat, iar pe
acesta `n unul circular, `nl\tur^nd la
Bol]ile moldovene[ti se impun ca un baz\ orice punct de sprijin, ce ar
sistem constructiv deosebit de original incomoda circula]ia sau vederea [i
prin care constructorii moldoveni au `nl\tur^nd `n acela[i timp l\]imea
r\mas ne`ntrecu]i. Comparativ cu golului, pentru a da zvelte]e turlei.
solu]iile bizantine [i gotice, conform • Alt sistem de boltire cu o not\ mai
c\rora `mpingerile bol]ilor erau preluate subliniat\ de originalitate porne[te de la
de pile masive interioare sau cele patru arce `n plin cintru `n consol\
contraforturi exteriori, constructorii din [i de la cei patru pandantivi, deasupra
Moldova au urm\rit s\ p\streze partea c\rora se ridic\ un foarte scurt inel
de jos a cl\dirii f\r\ nici un fel de cilindric. Deasupra acestuia sunt situate
obstacol. Datorit\ grosimii mari a o semisfer\ [i opt arce `n plin cintru,
zidurilor [i a deschiderilor mici bol]ile nu egale. Intersect^ndu-se cu o sfer\ [i
au nevoie de puncte de sprijin `ntre ele acestea iau aspectul unei
intermediare. Descriem mai jos cele mai `mpletituri stelate, nervurate. Arhivoltele
ingenioase sisteme de boltire folosite de nervurilor stelate genereaz\, `n partea
constructorii rom^ni. de sus o prism\ ortogonal\ peste care,
• Patru arce `n plin cintru, construite `n sprijinit\ de opt pandantivi, se `nal]\ o
consol\ [i f\c^nd corp comun cu zid\ria calot\ sferic\.

71
M\n\stirea moldoveneasc\. ~n din dou\ profile simple, suprapuse,
vederea ridic\rii lor, constructorii desp\r]ite de o f^[ie de zid\rie
trebuiau s\ conceap\ `nc\peri necesare executat\ din piatr\ brut\. Profilul de
ad\postirii unui num\r relativ mic de jos, tratat ca o `nvelitoare cu pant\ lin\,
oameni, urm\rind totodat\ ca edificiul sugereaz\ ideea unei b\nci continue.
s\ capete un aspect monumental. Ultima treime a zidului exterior este
Planul bisericii moldovene[ti era executat\ din c\r\mid\ aparent\.
alc\tuit conform ceremonialului [i Acesta se compune din [iruri suprapuse
ritualului cultului ortodox: `nc\perea din mici firide oarbe (ocni]e) [i o friz\
altarului, naos, pronaos, completat lat\ cu dou\, trei [iruri de discuri de
uneori cu pridvor [i grovni]\ (camera teracot\ divers colorat\ [i sm\l]uit\.
mormintelor). Interiorul m\n\stirilor Fa]adele sunt fragmentate de
moldovene[ti degaj\ o atmosfer\ calm\ contraforturi, la `nceput decorative din
cu o nuan]\ de mister realizat\ prin piatr\ f\]uit\, apoi pictate, ca [i restul
slaba iluminare [i frescele cu caracter fa]adei.
religios. Ferestrele au fost `ncadrate cu Acoperi[ul edificiilor de cult
chenare din piatr\ prelucrat\ cu moldovene[ti este elementul care
elemente arhitectonice de influen]\ influen]eaz\ `n cel mai `nalt grad
gotic\. U[a este `ncadrat\ de un chenar aspectul global al monumentului. Cele
dreptunghiular din piatr\, decorat cu dou\ tipuri de acoperi[ sunt: cel unitar,
dou\ sau trei m\rgele verticale av^nd o al bisericilor cu plan drept, cu pante
combina]ie de elemente gotice [i de stil mari, av^nd `n\l]imea aproximativ
renascentist. aceea[i cu a trupului bisericii, [i cel al
Fa]adele bisericilor moldovene[ti bisericilor cu turl\, fragmentat `n volume
constituie un exemplu de art\ [i logic\ egale cu p\r]ile esen]iale din plan.
constructiv\ ca [i de un remarcabil bun Frescele de pe pere]ii exteriori,
gust. Cele dou\ p\r]i ale zidului executate `n perioada lui Petru Rare[
`nconjur\tor, de fa]ad\ sunt tratate `mbrac\ pere]ii de la soclu p^n\ la
diferit. Partea de jos (2/3 din `n\l]ime) – [trea[in\. Zugr\velile exterioare au
o suprafa]\ de piatr\ aparent\, cu rezistat peste veacuri tuturor
aspect aparent neregulat – are numai intemperiilor. Procedeul zugr\virii totale
c^teva accente cu caracter decorativ: de o valoare tematic\ [i artistic\
profile de soclu, coronamente de remarcabil\ confer\ m\n\stirilor din
contraforturi, chenare de u[i [i ferestre. Moldova un caracter `ntru totul deosebit,
Soclu, `nalt, proeminent, este compus unic `n `ntreaga lume.

72