Sunteți pe pagina 1din 6

Capitolul

6

COORDONAREA MODULAR|

6.1 GENERALIT|}I

unei

cl\diri este un sistem unitar ce stabile[te dimensiunile elementelor de construc]ii [i instala]iilor aferente. Acest sistem unitar de dimensionare se realizeaz\ `n faza de concep]ie a cl\dirii. Folosirea coordon\rii dimensionale creeaz\ condi]ii favorabile introducerii `n concep]ia cl\dirilor a execu]iei industrializate a elementelor de construc]ii. ~n vederea optimiz\rii acestei activit\]i, este necesar\ o unificare , dar [i o limitare a num\rului de dimensiuni utilizate `n execu]ia cl\dirilor (a fabricatelor – c\r\mizi; fâ[ii de plan[eu, panouri mari). Acest lucru va determina realizarea unui num\r redus de tipuri de elemente prefabricate, ceea ce poate conduce, de

Coordonarea

dimensiunilor

73

exemplu, la refolosirea cofrajelor de un num\r mai mare de ori. Istoric. De-a lungul istoriei, omul a `ncercat s\ creeze un sistem de m\surare a dimensiunilor obiectelor realizate de el, prin utilizarea ca unitate de m\sur\, a diferitelor p\r]i ale corpului uman (pas, picior, cot, cap). Dimensiunile unui obiect se percep mai bine dac\ se compar\ cu cele ale omului. Pentru ca obiectele din jurul nostru s\ aib\ m\sura omului, care le folose[te, este necesar\ cunoa[terea dimensiunilor medii ale corpului uman, dar [i spa]iul ocupat de om `n diferite mi[c\ri [i pozi]ii. Din cele mai vechi timpuri au existat reguli de propor]ionare a corpului uman, astfel, s-au stabilit rela]ii `ntre dimensiunile diferitelor p\r]i ale corpului uman. ~n secolul trecut, Neufert a stabilit o rela]ie `ntre subansamblurile corpului uman [i “sec]iunea de aur”, dreptunghi

cu laturile m [i M ce satisface raportul m/M = M/(m+M). Alt\ regul\ de propor]ionare a corpului uman, bazat\ pe sec]iunea de aur, este introdus\ de Le Corbusier [i denumit\ “modulator” (dimensiunea de baz\ a modulatorului este 1,829). Sistemul metric utilizat `n prezent pe plan interna]ional a avut ca definire a unit\]ii de m\sur\, la `nceputul secolului 19 – metrul – ca a zecea milioana parte din lungimea sfertului meridianului terestru, ca dup\ un secol s\ fie definit ca lungimea prototipului interna]ional din platin\ [i iridiu – metrul etalon.

6.2. COORDONAREA MODULAR|

Este opera]ia de aplicare a unui sistem unitar de dimensionare a construc]iilor `n ansamblu [i a elementelor componente pe baza unei unit\]i de lungime aleas\ arbitrar, denumit\ modul de baz\. Acesta se noteaz\ cu M [i are valoarea `n sistemul metric M = 100 mm. Coordonarea modular\ se realizeaz\ prin utilizarea modulilor deriva]i:

multimoduli [i submoduli. Multimodulii sunt multipli ai modulului de baz\ (n.M). Valorile acestora pentru cl\diri civile sunt date pentru dimensiunile de coordonare

plan orizontal sunt destinate dimension\rii elementelor de construc]ii, ansamblurilor de elemente [i spa]iilor cl\dirilor. Submodulii sunt valori frac]ionate ale modulului de baz\ (M/n , n – num\r `ntreg). Submodulii (M/2, M/4, M/5, M/10, M/20, M/50, M/100) se utilizeaz\ la dimensionarea , de exemplu, a unor materiale de construc]ii (pl\ci ceramice sau din piatr\ natural\), grosimea unor elemente.

Coordonarea modular\ se utilizeaz\ la

concep]ia cl\dirilor [i, `n special, la elaborarea proiectelor construc]iilor tipizate, realizate total sau par]ial din elemente prefabricate. Coordonarea modular\ nu se poate folosi la cl\diri ce se restaureaz\ sau la elemente de construc]ie cu forme nerectangulare sau curbe. Coordonarea modular\ se aplic\ `n proiectarea de arhitectur\, structurii de rezisten]\ [i de instala]ii. Stabilirea dimensiunilor se face prin coordonarea reciproc\ a dou\ condi]ii contradictorii, cea impus\ de produc]ia industrial\, care cere un num\r minim de produse tipizate, [i cea cerut\ de proiectarea de arhitectur\, care necesit\ un num\r sporit de variante pentru cl\diri

o

Sistem

spa]ial

de

referin]\

este

modular\ `n plan orizontal: 3M, 6M, 12M, 15M, 30M [i 60M iar `n plan vertical pentru construc]iile de locuin]e,

re]ea de plane perpendiculare, care `mparte volumul cl\dirii `n cuburi cu echidistan]\ modular\ (M sau nM) care

se recomand\ 26M

30M

pentru

poate fi aceea[i pe cele trei direc]ii sau

`n\l]imea nivelurilor [i 20M

28M

pentru

diferit\. Re]eaua modular\ rezult\ din

lumina `nc\perilor. Valorile pentru dimensiunile de coordonare modular\ `n

intersec]iile planurilor de referin]\ (planuri modulare).

74

~n proiectele de construc]ii (planuri, sec]iuni) se indic\ proiec]iile orizontale [i verticale ale re]elei modulare.

Dimensiuni modulare de coordonare

sunt distan]ele `ntre planurile modulare (trame) [i pot fi de mai multe categorii:

principale, secundare [i de detaliu fig.

6.1

Trame modulare de coordonare
Trame
modulare de
coordonare
Tram\ modular\ principal\: deschideri, `n\l]imi de etaje, deschideri la elemente portante orizontale, travee
Tram\ modular\ principal\:
deschideri, `n\l]imi de etaje, deschideri
la elemente portante orizontale, travee
Tram\ modular\ secundar\: l\]imea panourilor sau a fâ[iilor de plan[eu, goluri de u[i, ferestre, mobilier
Tram\ modular\ secundar\:
l\]imea panourilor sau a fâ[iilor de
plan[eu, goluri de u[i, ferestre, mobilier
Tram\ modular\ de detaliu: geometria `mbin\rii, dimensiunile sec]iunii sau profilelor
Tram\ modular\ de detaliu:
geometria `mbin\rii, dimensiunile
sec]iunii sau profilelor

Fig. 6.1 - Schema tramelor modulare

Elementele structurii de rezisten]\ (pere]i, stâlpi, grinzi) se localizeaz\ prin pozi]iile reciproce `ntre elemente [i tramele modulare ale cl\dirii. Trama modular\ principal\ este continu\ pentru toat\ cl\direa, re]eaua ei de linii corespunde elementelor structurii de rezisten]\ (fig. 6.2). ~n cazul elementelor pentru pere]i (blocuri, panouri `nguste), pentru plan[ee (fâ[ii), pentru fa]ade (parape]i, [pale]i) acestea se localizeaz\ `n direc]ia reazemelor, `n raport cu trama principal\, iar `n direc]ia alc\tuirii, `n raport cu trama secundar\. ~n vederea localiz\rii unui element de construc]ii, planurile modulare pot fi:

75

planul axial, ce coincide cu planul median geometric sau paralel cu acesta [i/sau planul limit\ ce delimiteaz\ un spa]iu modular sau o zon\ neutr\. ~n unele cazuri, elementul de construc]ie, de exemplu, panoul prefabricat de perete exterior, poate dep\[i planul limit\ datorit\ necesit\]ii asambl\rii cu elementul al\turat (concep]ia `mbin\rii).

Coordonarea dimensiunilor elementelor de construc]ie. Elementele de

construc]ii, `n special la cele prefabricate, se condi]ioneaz\ reciproc `n alc\tuirea unei cl\diri. Acest lucru se realizeaz\ func]ie de pozi]ia pe care o are elementul prefabricat [i raporturile de vecin\tate cu alte elemente, condi]ionate de asamblare sau `mbinare (fig. 6.2). Coordonarea dimensiunilor elementelor prefabricate se realizeaz\ pentru dimensiunile dintre planurile limit\, care pot fi definite de dimensiunile elementelor plan[eelor, panourilor de fa]ad\ etc. Dimensiunea de coordonare a elementelor de construc]ii este marcat\ ca distan]a `ntre planurile limit\. Dimensiunea de fabrica]ie a elementului de construc]ie se stabile[te func]ie de `mbinarea cu elementele al\turate (fig.

6.2.II).

La stabilirea acestei valori, se ]ine seama de cerin]ele geometrice, tehnologia de confec]ionare, montaj [i de valorile toleran]elor.

Coordonare modular\

I.

Tram\ modular\ secundar\

Coordonare modular\ I. Tram\ modular\ secundar\ Tram\ modular\ principal\ (`n\l]imea etajului) Tram\ modular\
Coordonare modular\ I. Tram\ modular\ secundar\ Tram\ modular\ principal\ (`n\l]imea etajului) Tram\ modular\

Tram\ modular\ principal\ (`n\l]imea etajului)

Tram\ modular\

secundar\ (goluri

ferestre)

Tram\ modular\ principal\ (travee)
Tram\ modular\ principal\
(travee)

Tram\ modular\ principal\ (deschidere)

II.

Rost Tram\ modular\ secundar\ Tram\ modular\ principal\ (deschidere) (travee)
Rost
Tram\ modular\
secundar\
Tram\ modular\ principal\
(deschidere)
(travee)
secundar\ Tram\ modular\ principal\ (deschidere) (travee) Dimensiune de coordonare Dimensiune din proiect (lungimea

Dimensiune de coordonare

Dimensiune din proiect (lungimea elementului de acoperi[) delimitat\ de planurile limit\

Rost

Zon\ neutr\

Planuri axiale

Tram\ modular\ secundar\ (l\]imea elementului de acoperi[)

Tram\ modular\ principal\

Fig. 6.2. Trame modulare principale [i secundare. I. Cl\dire civil\. II. Cl\dire industrial\

76

Trama modular\ principal\ este continu\ pentru `ntreaga cl\dire fiind pozi]ionat\ la elementele structurii portante. Aceast\ tram\ poate fi `ntrerupt\ la rosturile de dilata]ie sau tasare, la st^lpi comuni pentru dou\ grinzi pozate la niveluri diferite. La aceast\ `ntrerupere local\ se introduce o zon\ neutr\ ce poate fi modulat\ sau nu. Coordonarea dimensiunilor elementelor de construc]ie [i localizarea acestora se realizeaz\ `n cadrul sistemului de referin]\ determinat de planurile sau liniile modulare. Acest spa]iu modular este compus din dimensiunea de proiect a elementului de construc]ie dar [i de spa]iul necesar pentru `mbin\ri [i abateri dimensionale admisibile. Pentru localizara unui element de construc]ie, planurile modulare pot fi:

planul axial, care poate s\ coincid\ cu planul median geometric sau s\ fie paralel cu acesta [i planul limit\ c^nd delimiteaz\ spa]iul modular ocupat de elementul de construc]ie. ~n raport cu tramele modulare, un element de construc]ii poate fi localizat prin: planul limit\ pe cele trei direc]ii; planul limit\ pe dou\ direc]ii [i un plan axial pe a treia direc]ie [i plan limit\ pe o direc]ie [i planuri axiale pe celelalte dou\. Planurile limit\ ale elementului de construc]ii se consider\ f\c^nd parte dintr-o tram\ modular\ principal\, una secundar\ sau de detaliu. Pentru coordonarea dimensiunilor elementului de construc]ie acesta se consider\

cuprins `ntre planurile limit\ pe cele trei direc]ii. Pozi]ionarea axelor tramei modulare principale, `n plan orizontal, se poate realiza la diverse structuri de rezisten]\ astfel:

la cl\dirile cu pere]i portan]i, la pere]ii exteriori, axa modular\ este pozi]ionat\ la jum\tatea grosimii peretelui interior fa]\ de latura interioar\ a acestuia, iar la pere]ii interiori trama modular\ va coincide cu axa geometric\ median\; cl\dirile cu schelet portant, cu st^lp cu moment de iner]ie constant, axele modulare dup\ cele dou\ direc]ii vor coincide cu axele geometrice; cl\diri cu schelet cu st^lpi cu moment de iner]ie `n trepte, axa modular\ va coicide cu axa ce trece prin mijlocul sec]iunii st^lpului `n dreptul cotei [inei grinzii de rulare, la st^lpii centrali axa modular\ va coincide cu axa geometric\ a sec]iunii st^lpului; cl\diri cu schelet, cu st^lpi cu modul de iner]ie variabil, axa modular\ va coincide cu axa ce trece prin mijlocul sec]iunii la cota ±0,00. ~n plan vertical pozi]ionarea axelor modulare se poate realiza astfel:

`n\l]imea etajului cl\dirilor se consider\ dimensiunea `ntre cotele nominale ale pardoselilor finite a dou\ nivele succesive; `n cazul ultimului etaj, la cl\dirile cu pod, aceast\ dimensiune se consider\ `ntre cota pardoselii finite (ultimul etaj) [i o cot\ conven]ional\ (se consider\ egale grosimile plan[eelor intermediare [i de la pod) la fa]a superioar\ a plan[eului podului; la

77

cl\dirile acoperite cu plan[eu tip teras\ `n\l]imea ultimului etajului se va considera `ntre cota pardoselii finite [i cota tavanului; la cl\dirile cu schelet de rezisten]\

78

st^lpi [i grinzi cu inim\ plin\ sau cu z\brele, `n\l]imea interioar\ modulat\ a cl\dirii se va considera `ntre cota pardoselei finite ±0,00 [i partea inferioar\ a grinzii cu inim\ plin\ sau cu z\brele.