Sunteți pe pagina 1din 5

Capitolul

7

TOLERAN}E {I ABATERI ~N CONSTRUC}II

7.1 GENERALIT|}I

Toleran]ele `n construc]ii au `nceput s\ capete importan]\, odat\ cu dezvoltarea cl\dirilor prin procedee industrializate. Toleran]ele iau `n considerare erorile umane ce pot ap\rea `n activitatea din domeniul construc]iilor. Toleran]ele sunt imperfec]iunile admise la confec]ionarea elementelor de construc]ie. Ele se refer\ la caracteristici dimensionale, de form\ [i de pozi]ii relative a elementelor de construc]ie. Stabilirea toleran]elor se realizeaz\ prin optimizarea unor valori, lu`nd `n considerare aspecte tehnice, tehnologice, economice [i estetice. Valorile toleran]elor sunt influen]ate de

tehnologia de confec]ionare, de cea de montaj dar [i de condi]ii economice. La execu]ia concret\ a elementelor prefabricate orice dimensiune se poate realiza cu abateri fa]\ de valoarea stabilit\ `n documenta]ia de proiectare.

7.2. TOLERAN}E {I ABATERI

Toleran]a dimensional\ este diferen]a algebric\ `ntre dimensiunea efectiv\ maxim\ [i minim\ a elementului de construc]ii (fig.7.1;7.2)

T D = D max

- D min

(7.1)

`n care:

D max - limita superioar\ a dimensiunii efective a elementelor de construc]ii. D min - limita inferioar\ a dimensiunii efective Dimensiunile elementelor de construc]ie confec]ionate in intervalul de

79

toleran]e conduc la acceptarea acestora pentru montaj. Utilizarea toleran]elor impune un control al produc]iei de prefabricate `n fabric\ dup\ confec]ionare [i `nainte de montaj pe [antier (fig 7.2). Caracterul aleator al toleran]elor impune abordarea acestora probabilistic. Prelucrarea statistic\ a datelor rezultate din controlul de calitate poate depista cauzele erorilor de execu]ie, dar [i o `mbun\t\]ire a sistemului de toleran]e. Distribu]ia normal\ "clopotul lui Gauss" poate eviden]ia gradul de dispersie a valorilor reale a dimensiunilor elementelor prefabricate fa]\ de valoarea stabilit\ `n documenta]ia de proiectare. Valorile calculate ale dispersiilor (s) vor influen]a probabilitatea apari]iei elementelor prefabricate cu defecte (abateri). La o valoare mic\ a dispersiei, aria marginit\ de curba distribu]iei normale (por]iunea ha[urat\ din "clopotul lui Gauss") eviden]iaz\ c\ probabilitatea acestor abateri este mic\ (fig 7.1.II). Aceast\ arie este influen]at\ de limita acceptat\ a abaterilor (toleran]a). Deci cu c`t dispersia este mai mic\ cu at`t calitatea execu]iei este mai ridicat\. Stabilirea sistemelor de toleran]\ va fi influen]at\ de dimensiunile prefabricatelor, dar [i de clasele de precizie.

Clasa de precizie este un ansamblu

de toleran]e corespunz\toare aceluia[i grad de precizie la execu]ie pentru toate

80

dimensiunile de baz\. Clasele de precizie sunt date `n prescrip]ii tehnice, fiind clasificate de la 1 la 10. De exemplu pentru o grind\ cu lungime cuprins\ `ntre 3 [i 9 metri, corespunz\tor clasei de precizie 1 toleran]a va fi 1 mm, iar la clasa 10 va fi de 60 mm. Clasa de precizie mic\ `nseamn\ adoptarea de toleran]e cu valoare mic\. Pentru dimensiunile unui element se pot alege toleran]e corespunz\toare unor clase de precizie diferite.

Toleran]a dimensional\ se refer\ la

lungimea sau la caracteristici dimensionale din sec]iunea transversal\ ale elementelor de construc]ii. ~n documenta]ia de proiectare, aceste dimensiuni sunt identificate prin dimensiunile nominale (de baz\). Dimensiunile de execu]ie ale elementelor de construc]ii prefabricate sunt ob]inute dup\ confec]ionarea acestora. Limitele dimensiunilor de executie sunt influen]ate de tehnologia utilizat\, de gradul de preg\tire a for]ei de munc\ dar [i de considerente economice. Dimensiunile de execu]ie efective pot avea o limit\ superioar\ (dimensiune maxim\) [i limita inferioar\ (dimensiunea minim\). Diferen]ele `ntre aceste dimensiuni efective: maxim\ [i minim\ [i dimensiunea noominal\ de baz\ din documenta]ia de proiectare va defini abaterea limit\ superioar\ [i/sau abaterea limit\ inferioar\.

Toleran]ele

pozi]ie

valoarea maxim\ a abaterii de la

la

de

se

refer\

Toleran]e la elemente de construc]ie

I. Abateri la `mbinarea panourilor prefabricate

D, d - dimensiunile maxime, minime [i efective ale Panou prefabricat panourilor exterioare (1, 2)
D, d - dimensiunile maxime,
minime
[i
efective ale
Panou prefabricat
panourilor exterioare (1, 2) [i
interioare (3)
interior (3)
3
R,
r
-
dimensiunile
min
max
D
R
max
D
p
p
rosturilor de `mbinare
1
2
ef
ef
D
R.
D
p 1
p
D min
min
2
max
D
p
R
p
1
2
Panou prefabricat
Panou prefabricat
exterior (1)
exterior (2)
1
2
min
min
max
d
r
d
p
2
p 1 d ef
ef
d
p
p
max
1
r
2
max
d
d
p
p
1
min
2
D p min 3 D max
p 3 D ef p 3

II. Toleran]e

r

dimensionale

max D efectiv D Abatere minim\(A min ) proiect min Abatere maxim\(A max ) D
max
D
efectiv
D
Abatere
minim\(A min )
proiect
min
Abatere
maxim\(A max )
D
T
efectiv
Zona toleran]elor acceptate (T)
A min A max
Limita inferioar\ a dimensiunilor
elementelor prefabricate cu
defecte
T
Limita superioar\ a
dimensiunilor elementelor
prefabricate cu defecte
Aria ce eviden]iaz\ probabilitatea
apari]iei elementelor prefabricate
cu defecte, aceasta este dictat\
de limita acceptat\ a abaterilor
Distribu]ie normal\ Gauss
Valorile fractilelor
3s
m
2s
s
d
Dimensiunile prefabricatelor (d p )
s =1,5 - Dispersie mic\
-
cu
cât
dispersia
Distribu]ia valorilor reale
comparativ cu cea din proiecte
este
mai
mic\, cu
s = 3 - Dispersie mare
atât
calitatea
execu]iei
este
mai
ridicat\
Dimensiunile prefabricatelor (d p )
Frecven]a valorilor

Fig. 7.1 Toleran]e `n construc]ii. Abateri la `mbinarea panourilor prefabricate (I). Toleran]e dimensionale (II)

81

Toleran]e [i abateri

F`[ie cu goluri de plan[eu (F p )

Toleran]e [i abateri F`[ie cu goluri de plan[eu (F p ) I. Grind\ longitudinal\ (G l

I.

Toleran]e [i abateri F`[ie cu goluri de plan[eu (F p ) I. Grind\ longitudinal\ (G l
Grind\ longitudinal\ (G l ) G l S m Partea inferioar\ a st^lpului marginal (S
Grind\ longitudinal\
(G l )
G l
S m
Partea inferioar\ a
st^lpului marginal (S m )
) G l S m Partea inferioar\ a st^lpului marginal (S m ) G c S
) G l S m Partea inferioar\ a st^lpului marginal (S m ) G c S
G c S c
G c
S c

St^lp central cu sec]iune `n trepte ( S c )

Grinzi transversale gemene (G c )

G c

S c

S

m

Partea superioar\ a st^lpului marginal (S m )

S c S m Partea superioar\ a st^lpului marginal (S m ) G c Rezemarea pe
S c S m Partea superioar\ a st^lpului marginal (S m ) G c Rezemarea pe
S c S m Partea superioar\ a st^lpului marginal (S m ) G c Rezemarea pe

G c

Rezemarea pe st`lpul central (S c ) (partea inferioar\)

G m
G m

Grind\ transversal\ marginal\ ( G m )

inferioar\) G m Grind\ transversal\ marginal\ ( G m ) S c Rezemarea pe st^lpul central

S c

Rezemarea pe st^lpul central (S c ) (partea superioar\)

Rezemarea grinzilor longitudinale (G l ) pe cele transversale (G l )

II.

Rezemarea pe st`lpul marginal ( S m )

Grind\ cu

dimensiune

nominal\

Limita abaterii pentru montaj Grind\ cu dimensiune maxim\ Abatere limit\ superioar\ Grind\ cu dimensiune minim\
Limita abaterii pentru montaj
Grind\ cu dimensiune maxim\
Abatere limit\
superioar\
Grind\ cu dimensiune minim\
Grinzi cu
dimensiuni `n afara
toleran]ei
Abatere limit\ inferioar\
Toleran]\ pentru rezemare

Fig. 7.2 - Toleran]e [i abateri. Structur\ de rezisten]\ integral prefabricat\ (I). Exemplificare la rezemarea grinzii pe elemente portante verticale (II).

82

paralelismul [i/sau `nclinarea dreptelor sau planurilor. Aceste toleran]e pot depinde de abaterile dimensionale efective (toleran]e dependente) sau m\rimea acestora este influen]at\ numai de abaterile limit\ de pozi]ie (teleran]e independente). ~n cazul asambl\rii elementelor de construc]ii, se indic\ toleran]e de trasare sau de pozi]ionare ce reprezint\ valoarea limit\ admis\ `n orice direc]ie a reperului sau abaterea de pozi]ionare. Corelarea toleran]ei de pozi]ionare a unei `mbin\ri de panouri mari exterioare [i interioare, cu toleran]ele dimensionale ale elementelor de construc]ii ce se asambleaz\, este exemplificat\ `n fig.7.1.I.

83

Aceast\ corelare conduce la realizarea unor dimensiuni ale rosturilor necesare satisfacerii exigen]elor de rezisten]\, higrotermic\

[i etan[eitate.Toleran]ele de form\ se

refer\ la forma dat\ profilului [i/sau suprafe]ei elementului de construc]ie. Aceste toleran]e reprezint\ valoarea maxim\ admis\ a abaterii de la forma profilului sau a suprafe]ei elementului de constructie.

Toleran]ele

aspectul

suprafe]elor aparente a elementelor de construc]ii (plac\ri, beton aparent) sunt toleran]e de culoare, aspect. Studiul toleran]elor va conduce la m\rirea eficien]ei concep]iei cl\dirilor din elemente prefabricate.

ce

privesc