Sunteți pe pagina 1din 26

Capitolul

9
HIGROTERMICA CL|DIRILOR

9.I. IZOLARE TERMIC| ( reac]iile organismului uman - pulsa]iile


cardiace, consumul de oxigen) la
9.I.1. GENERALIT|}I ac]iunile mediului `nconjur\tor nu sunt
`ntotdeauna compatibile. Corpul
~mbun\t\]irea protec]iei termice are o omenesc `n schimbul termic cu mediul
influen]\ substan]ial\ asupra reducerii `nconjur\tor are calitatea de a men]ine
pierderilor de c\ldur\ [i deci asupra constant\ temperatura intern\ pentru
mic[or\rii consumului de energie pentru diferite condi]ii climatice.
`nc\lzirea cl\dirilor. Varia]ia pierderilor de c\ldur\ ale
~n cadrul concep]iei cl\dirilor, `n corpului omenesc este dirijat\ de centrul
paralel cu calculele de rezisten]\ ale termoregulator, care poate realiza
elementelor principale de construc]ie, se modificarea debitului sanguin `n vasele
va efectua [i calculul capacit\]ii globale din zona periferic\. Aceasta
de izolare termic\ a elementelor de influen]eaz\ schimbul termic cu mediul,
`nchidere (anvelopa). prin faptul c\ transportul c\ldurii se
realizeaz\ prin convec]ie sanguin\. ~n
Confort termic interior
condi]ii de var\, temperatura aerului
Scopul principal al realiz\rii unei interior este influen]at\ de: volumul
capacit\]i optime de izolare termic\ este `nc\perii, de suprafa]\, orientarea [i
asigurarea condi]iilor de confort termic sistemul de protec]ie termic\ a
interior. Cele dou\ criterii ale confortului ferestrelor, caracteristicile anvelopei
termic: criteriul subiectiv (senza]ia de (rezisten]\ la transfer termic, iner]ie
confort sau inconfort) [i criteriul obiectiv termic\) suprafa]a [i iner]ia termic\ a

100
elementelor interioare [i pozi]ia `nc\perii performante. Aceasta va coduce la
`n cl\dire. m\rirea nesemnificativ\ a costului de
Pe baza analizei balan]ei termice a investi]ii dar va reduce substan]ial
corpului omenesc s-a introdus consumul de combustibil `n exploatare.
cuantificarea confortului. Indicele de Efectele economice ale `mbun\t\]irii
confort, pentru un mediu favorabil din izola]iei termice pot fi evaluate prin
punct de vedere termic, depinde de num\rul de ani `n care se recupereaz\
natura activit\]ii, rezisten]a termic\ a surplusul de investi]ii prin combustibilul
`mbr\c\min]ii, temperatura aerului economisit `n exploatare [i `n continuare
interior, umiditatea relativ\ a aerului la o amortizare mai rapid\ a costului de
interior, temperatura medie radiant\ a investi]ii a cl\dirii.
suprafe]ei de `nchidere [i
compartimentare, viteza de mi[care a 9.I.2.TRANSMITEREA C|LDURII PRIN
aerului interior [i de transferul termic ELEMENTELE DE CONSTRUC}IE
prin convec]ie `ntre corpul omenesc [i Moduri de transmitere a c\ldurii
mediu.
Asigurarea confortului termic, `n Studiul problemei de transfer ale
special prin temperatura medie radiant\ c\ldurii, func]ie de varia]ia temperaturii
a suprafe]elor de `nchidere [i cu timpul, `n construc]ii, poate fi abordat
compartimentare reprezint\ o cerin]\ de `n ipotezele regimului sta]ionar [i
prim ordin `n proiectarea izol\rii termice nesta]ionar. ~n cazul regimului termic
a anvelopei, care se compune din sta]ionar temperatura nu variaz\ cu
elementele perimetrale ce delimiteaz\ timpul, iar regimul termic nesta]ionar
volumul `nc\lzit al cl\dirii de exterior este caracterizat de varia]ia temperaturii
[i/sau de spa]ii ne`nc\lzite. `n timp. Datorit\ varia]iei temperaturii
mediului inconjur\tor, a utiliz\rii
Economie de combustibil pentru
materialelor cu mas\ redus\ [i a
`nc\lzire
structurilor `n straturi apare necesar\
Izolarea termic\ infuen]eaz\ asupra realizarea calculului `n ipoteza regimului
mic[or\rii pierderilor de c\ldur\, deci termic nesta]ionar.
implicit reduce consumul de energie Iarna transmisia c\ldurii se va realiza
pentru `nc\lzirea cl\dirilor. M\rirea de la interiorul cl\dirii spre exterior
protec]iei termice se poate realiza prin (Ti>Te) iar vara acest transfer se va
utilizarea la elementele opace a efectua de la aerul exterior (`n special `n
materialelor termoizolatoare eficiente cu timpul zilei) spre interiorul cl\dirii(Te>Ti).
grosimi sporite [i prin folosirea Transmisia c\ldurii prin elementele
elementelor vitrate duble sau triple cu de construc]ii se efectueaz\ prin
etan[are sporit\. La aceasta se adaug\ conduc]ie, convec]ie [i radia]ie (fig.
[i folosirea unei instala]ii de `nc\lzire 9.I.1).

101
Conduc]ia este transmiterea c\ldurii contact a elementului de construc]ie cu
proprie corpurilor solide sau fluide deci mediul `nconjur\tor, se determin\ pe
a elementelor de construc]ie, care sunt baza legii lui Newton:
corpuri capilaro-poroase [i cu cavit\]i qi = αi ⋅ (Ti − Tsi ) (9.2)
mari. Conduc]ia, `n scheletul solid sau qe = αe ⋅ (Tse − Te ) (9.3)
prin amestecul de aer-ap\ din cavit\]i, `n care:
are loc prin transmisia energiei cinetice qi , qe - fluxul termic prin convec]ie
a moleculelor ce vibreaz\ `n jurul
primit sau cedat (W/m2);
pozi]iei lor de echilibru. Deci transmisia
Ti-Tsi - diferen]a de temperatur\ la
prin conduc]ie are loc prin transferul
primire (K);
electronic, prin oscila]iile particolelor
Tse-Te - diferen]a de temperatur\ la
componente [i prin radia]ia `ntre
cedare (K);
particolele elementare `nvecinate.
αi , αe - coeficient de transfer termic
Transmisia c\ldurii Φ (J) prin
conduc]ie la straturi omogene, `n regim prin convec]ie la suprafa]a interioar\
sta]ionar este direct propor]ional\ cu: sau exterioar\ (W/m2+K).
coeficientul de conductivitate termic\ S Coeficientul de transfer termic prin
(W/mK); suprafa]a elementului A (m2); convec]ie la suprafa]\ depinde de:
temperatura suprafe]ei interioare [i viteza aerului din vecin\tatea suprafe]ei,
respectiv exterioare a elementelor de de natura [i forma suprafe]ei, de pozi]ia
construc]ie Tsi, Tse(0C,K); timpul \ (h) [i suprafe]ei `n raport cu direc]ia fluxului
invers propor]ional\ cu grosimea de c\ldur\ transmis prin convec]ie (fig.
elementului d(m). Caracterizarea este `n 9.I.1).
rela]ia (pe baza ecua]iei lui Fourier): Radia]ia transmite c\ldura sub form\
A(Tsi − Tse ) de unde electromagnetice. Rugozitatea,
Φ = λ⋅ ⋅τ (9.1) culoarea [i forma elementelor de
d
construc]ie au o mare influen]\ asupra
Convec]ia este un mod de transmisie
capacit\]ii corpurilor de a emite, absorbi
a c\ldurii, care se realizeaz\ prin
sau reflecta radia]iile termice.
deplasarea unui fluid. Convec]ia explic\
Fenomenul de radia]ie apare la
fenomene ca: ventila]ia natural\,
diferen]e mari de temperatur\ `ntre
`nc\lzirea `nc\perii prin pardoseal\
corpurile de `nc\lzire.
(aerul cald se dilat\, devine mai u[or [i
Densitatea fluxului de c\ldur\
se ridic\ spre tavan), circula]ia apei
radiant\ este, conform rela]iei Stephn-
calde `n re]eaua instala]iei de `nc\lzire.
Boltzmann, direct propor]ional\ cu
Transmisia apare `ntre suprafa]a
temperatura absolut\ (t) la puterea a
elementului de construc]ie de la interior
patra [i coeficientul de radia]ie:
[i/sau de la exterior [i aerul 4
t 
`nconjur\tor. Cantitatea de c\ldur\ qr = cr ⋅   (W/m2) (9.4)
primit\ sau cedat\ la suprafa]a de  100 

102
Transmisia c\ldurii printr-un perete exterior

1 3
dk 1
Ri =
αi
2
m K/W R= ∑1
λk
m2K/W Re =
αe
m2K/W

Rezisten]e termice

Transmisia c\ldurii
prin convec]ie [i Transmisia c\ldurii
Transmisia c\ldurii prin
radia]ie proprie prin convec]ie [i
conduc]ie proprie corpurilor
lichidelor [i gazelor radia]ie de la
solide prin elementele
- apare `ntre aerul suprafa]a exterioar\
componente ale anvelopei
interior [i suprafa]a la aerul exterior
interioar\
Ti

Tsi

T1
Interior Exterior

Curba temperaturilor Saltul temperaturii `n


stratul de termoizola]ie

T2
Te - oC

Iarna T i > Te

d1 - m d2 d3
λ1 - W/mK λ2 λ3

Fig. 9.I.1 Moduri de transmisie a c\ldurii printr-un perete exterior alc\tuit din
trei straturi

103
Cantitatea de c\ldur\ primit\ prin termofizic\ important\ a materialelor de
radia]ie de la aerul interior la suprafa]a construc]ii [i variaz\ `ntre valorile
interioar\ a elementului de construc]ie 0,035...3 W/mK. Conductivitatea termic\
sau cea transmis\ de suprafa]a a materialelor de construc]ii este
exterioar\ a aerului exterior este: influen]at\ de: densitate, structur\
 t1  4  t 2  4  intern\, starea de `ndesare, umiditate [i
qr = c r ⋅ A   −   (W) (9.5) temperatur\. Astfel, coeficientul de
 100   100   conductivitate termic\ (S) cre[te cu
`n care: densitatea aparent\ [i scade cu
cr - coeficientul de radia]ie (W/m2,K4); porozitatea materialului. ~n cazul
A –suprafa]a care radiaz\ sau materialelor poroase (Saer=0,023 W/mK),
prime[te c\ldur\ (m2); transferul de c\ldur\ are loc at^t prin
t1=Ti+273 sau t2=Tse+273 - conduc]ie (`n scheletul solid [i `n
temperatura absolut\ a aerului `nc\perii amestecul de aer [i ap\ ce umplu
sau a suprafe]ei exterioare a cavit\]ile), c^t [i prin convec]ie (datorit\
elementului de construc]ie (K); mi[c\rii aerului `n cavit\]i sub influen]a
t2=tsi+273 sau t2=te+273 -temperatura diferen]elor de densitate din vecin\tatea
absolut\ a suprafe]ei interioare a pere]ilor cu temperaturi diferite).
elementului de construc]ie sau a aerului Materialele de construc]ii cu porii
exterior(K). mari sunt mai pu]in eficiente ca izolare
Caracteristici pentru calculul termic termic\ dec^t materialele cu porii mici,
deoarece cantitatea de c\ldur\
Principalele caracteristici necesare
schimbat\ prin convec]ie [i radia]ie prin
dimension\rii termice a elementelor de
porii mari este mai mare dec^t prin cei
construc]ii sunt: temperatura (T - 0C),
mici. Conductivitatea termic\ este
conductivitatea termic\ (S - W/m,K),
influen]at\ de forma porilor, de exemplu
capacitatea caloric\ masic\ (c - J/kg,K),
la materialele cu structur\ fibroas\ cum
densitatea aparent\ a materialului (ρ -
este lemnul, S este mai mare `n direc]ia
kg/m3) [i coeficientul de transfer termic
paralel\ cu fibrele `n compara]ie cu cea
superficial (I - W/m2,K).
perpendicular\ pe fibre.
Temperatura aerului interior sau
Coeficientul de conductivitate termic\
exterior se m\soar\ cu ajutorul
cre[te cu umiditatea datorit\ faptului c\
termografelor `nregistratoare, iar
aerul din pori (S=0,023 W/mK) este
temperatura suprafe]ei elementelor de
`nlocuit de ap\ (S=0,57 W/mK) cu o
construc]i se determin\ cu
conductivitate de 25 de ori mai mare.
poten]iometre cu mai multe canale [i
Conductivitatea termic\ variaz\ direct
dispozitive cu termocuple.
propor]ional cu temperatura, conform
Coeficientul de conductivitate termic\ rela]iei:
S (W/mK) este o caracteristic\

104
λ t = λ 0 (1 + β ⋅ Tmed ) (9.6) w – constant\ ce stabile[te suma
`n care: rezisten]elor termice ale
2
ST – coeficientul de conductivitate aparatului w = 3 - (m K/W).
termic\ la temperatura T(W/mk); Dimensiunile relativ mari ale probelor
S0 – coeficientul de conductivitate permit ca `n rezultat s\ se reflecte
termic\ la 00C (W/mK); structura materialului.
J - coeficientul ce exprim\ ~n calcule se utilizeaz\ un coeficient
cre[terea coeficientului de echivalent de conductivitate termic\,
conductivitate pentru 1K; care are valori mai mari ca cele
Tmed – temperatura medie de determinate cu aparatul Dr. Bock `n
exploatare a elementului de construc]ie regim sta]ionar. Acest coeficient
(0C). corespunde umidit\]ii de echilibru [i
Determinarea experimental\ a temperaturii medii `n condi]ii de
coeficientului de conductivitate termic\ exploatare.
(S) este mai sigur\ `n regim sta]ionar, La unele elemente de construc]ii cum
pentru c\ proba de material este sunt zid\riile (blocuri [i mortar) se va
supus\, dup\ un timp de la `nceperea utiliza la modelul geometric o
experiment\rilor, unor diferen]e de conductivitate termic\ echivalent\ a
temperatur\ stabile. Metoda pl\cii, prin celor dou\ materiale:
folosirea aparatului Dr.Bock, utilizeaz\ λ ech. =
∑ λ jA j (Wm / K ) (9.8)
probe sub form\ de pl\ci cu ∑ Aj
dimensiunea 25x25 cm [i grosimi p^n\ `n care:
la 8 cm. Probele se introduc `ntre dou\ λjAj - conductivitate termic\ [i aria
suprefe]e cu temperaturi constante dar materialelor componente.
diferite. Una din pl\ci este rece sub Capacitatea caloric\ masic\ este o
influen]a unui circuit de ap\, iar cealalt\ caracteristic\ ce intervine `n rela]iile de
este cald\, temperatra fiind asigurat\ pe calcul `n leg\tur\ cu capacitatea de
cale electric\. acumulare a c\ldurii.
Coeficientul de conductivitate termic\ Valoarea capacit\]ii calorice masice
se determin\ cu rela]ia: la unele materiale este: beton 840
q⋅d J/kg,K; c\r\mid\ 870 J/kg,K; ipsos 840
λ= (W/mK) (9.7)
∆T − q ⋅ w J/kg,K; lemn 2510 J/kg,K; metal 480
`n care: J/kg,K; materiale plastice 1460 J/kg,K;
q – fluxul termic(w/m2); apa 4190 J/kg,K.
d – grosimea probei(mm); Se poate considera c\ masele mari
-T – diferen]a temperaturilor medii ale de ap\ (av^nd capacitatea caloric\
suprafe]elor calde [i reci ale masic\ cea mai ridicat\), se manifest\
probei de material (0K); `n timpul iernii ca un rezervor de c\ldur\

105
[i atenueaz\ varia]iile de temperatur\ d1 d2 d3
R st = + + (m2K/W) (9.15)
sezoniere. λ1 λ 2 λ 3
Transfer termic prin elemente de `n care:
construc]ie `n straturi d1, d2, d3 – grosimi de calcul, a
S\ analiz\m un element de straturilor la materiale care sufer\ tas\ri
`nchidere, perete exterior, realizat din sau topiri la punerea `n oper\, grosimea
mai multe straturi. Pentru structura din “d” se consider\ `n studiul final (m);
fig. 9.I.1 se consider\ c\ densitatea S1, S2, S3 – conductivit\]i termice de
fluxului termic este constant\ calcul (W/m,K);
(q1=q2=q3=q) `n cadrul transmisiei Analiz^nd transmisia c\ldurii printr-un
c\ldurii prin conduc]ie `n regim element de construc]ie ce separ\ dou\
sta]ionar: medii cu temperaturi diferite, `n regim
λ d termic sta]ionar - densitatea fluxului
q = 1 (Ts − T1) → Ts − T1 = 1 ⋅ q (9.9) termic constant\ - se deosebesc trei
d1 i i
λ1
zone.
λ d
q = 2 (T1 − T2 ) → T1 − T2 = 2 ⋅ q (9.10) Zona I - `n care transmisia c\ldurii se
d2 λ2 face prin convec]ie [i radia]ie de la aerul
λ d interior (Ti) la fa]a interioar\ a
q = 3 (T2 − Ts ) → T2 − Ts = 3 ⋅ q (9.11)
d3 e
λ3 e
elementului (Tsi)
se adun\ rela]iile ob]in^ndu-se: qI = αi (Ti − Ts ) (W/m2)
i
(9.16)
d d d `n care:
Ts − Ts = q( 1 + 2 + 3 ) (9.13)
i e
λ1 λ1 λ 3 Ii – coeficient de transfer termic prin
~n c^mpul termoizolant, densitatea suprafa]a interioar\ (W/m2,K);
fluxului termic este stabilit\ de rela]ia:
Ts − Ts Ts − Ts Zona II - `n care transmisia c\ldurii se
q= i
= e i
(9.14)
e

realizeaz\ prin conduc]ie de la


d1 d2 d3 R
+ + st
suprafa]a mai cald\ la suprafa]a mai
λ1 λ 2 λ 3
rece.
Deci densitatea fluxului termic la n λ
transmisia c\ldurii prin conduc]ie este qII = ∑ i (Ts − Ts ) (W/m2) (9.17)
i=1 di
i e

egal\ cu raportul `ntre diferen]a de


temperatur\ dintre suprafe]ele extreme Semnifica]iile sunt acelea[i ca [i `n
( Tsi − Tse ) [i rezisten]a specific\ la rela]iile 9.14, 9.15.
Zona III - `n care transmisia c\ldurii
permeabilitate termic\ (Rst).
se face prin convec]ie [i radia]ie de la
Rezisten]a specific\ la
suprafa]a exterioar\ a elementului (Tse)
permeabilitatea termic\ a elementului
la aerul exterior (Te)
de construc]ie, alc\tuit din trei straturi,
qIII = α e ⋅ (Ts − Te ) (W/m2) (9.18)
se determin\ cu rela]ia: e

`n care:

106
Ie – coeficient de transfer termic prin Stratul k:
suprafa]a exterioar\ (W/m2,K); Rs + R s
Tk = Ti − k
(Ti − Te ) (9.30)
~n regimul sta]ionar fluxul termic este R
constant:
Rezisten]a termic\ a stratului de aer
qI = qII = qIII = q (9.19)
1 Acesta variaz\ (Saer=0,023 W/mK)
Ti − Ts = ⋅ q (9.20) variaz\ func]ie de: grosimea stratului
αi i

n d
(10 mm – 0,14 m2,K/W; 100mm – 0,17
Ts − Ts = ∑ i ⋅ q (9.21) m2,K/W); pozi]ia elementului de
i=1 λ i
i e

construc]ie - orizontal (50 mm – 0,18


1 m2,K/W) vertical (50 mm – 0,16
Ts − Te = ⋅q (9.22)
αe e
m2,K/W); direc]ia fluxului termic, de
Se adun\ rela]iile [i se ob]ine: exemplu `ntr-un strat orizontal, de jos `n
1 n d 1 sus (25mm–0,16 m2,K/W)sau de sus `n
Ti − Te = q ⋅  + ∑ i +  (9.23)
jos (25mm – 0,19 m2,K/W), temperatura
 α i i =1 λ i α e 
[i umiditatea aerului.
Ti − Te = q ⋅ R (9.24)
Grosimea optim\ `n cazul izol\rii
Rezisten]a termic\ specific\ (R – termice, a stratului de aer este de 10 –
m ,K/W) a elementelor de construc]ie se
2
30mm. La grosimi ce dep\[esc 50mm
determin\ cu rela]ia: rezisten]a termic\ a aerului este
1 n d 1 influen]at\ de schimburile de c\ldur\
R = Rs + R s + R s = + ∑ i + (9.25)
i
α i i =1 λ i α e e
prin convec]ie. Eficien]a termic\ a
Determinarea distribu]iei temperaturii straturilor de aer este m\rit\ dac\ se
din straturile de separa]ie ale etan[eaz\ elementele de construc]ii
elementelor de construc]ie (fig. 9.I.2), `n pentru a se evita circula]ia aerului.
cazul fluxului termic constant se
realizeaz\ cu rela]ia ce se ob]ine astfel: 9.I.3. DIMENSIONAREA TERMIC|
( Ts − T1) = ... = ( Ti − Te ) (9.26)
1 1 1
q= ( Ti − Ts ) = A ELEMENTELOR DE CONSTRUC}IE
Rs i
i
Rs 1
i
R

Se egaleaz\ fiecare termen al Calculul pentru perioada de iarn\.


expresiei cu ultimul se ob]ine: Scopul dimension\rii termice este
1 1 asigurarea cerin]elor de confort,
(Ti − Ts ) = (Ti − Te ) (9.27)
Rs i
R i
reducerea de combustibil necesar
Rs ]nc\lzirii [i mic[orarea polu\rii
Ts = Ti − i
(Ti − Te ) (9.28) atmosferei de la gazele arse.
i
R
Stratul 1: Pierderile de c\ldur\ prin elementele
Rs + R s de `nchidere exterioar\ trebuie s\ fie `n
T1 = Ti − 1
(Ti − Te ) (9.29) limita unor valori optime.
R

107
Distribu]ia temperaturilor `n pere]ii exteriori
1. Pere]i de zid\rie din blocuri de beton 4. Pere]i din panouri prefabricate
celular autoclavizat din beton armat
a.
+200C 2
+200C Ref=0,57 m2K/W
Ref=0,68 m K/W Kp=1,77
+14,4 +15 +14,3
Kp=1,47 W/m2K +11,1 +13,3 W/m2K
Beton celular
Beton celular autoclavizat autoclavizat
γ =750 Kg/m3 γ =750 Kg/m3
λ =0,37 W/m2K -10,8 λ =0,37 W/m2K
-12,1
-13,1
Beton armat
-13,3
-12,5
Tencuial\ -15 C 0
5 12,5 9,5 γ =2500 Kg/m3
27 cm λ =1,74 W/m2K
-150C
25 cm
b. Ref=0,73 m2K/W
2. Pere]i de zid\rie din c\r\mid\ plin\ +200C
Kp=1,38
+15,6
2
Ref=0,47 m K/W +12,5 +15,1 W/m2K
+200C
Kp=2,13 Beton celular
+12,4 +13,5 W/m2K autoclavizat
γ =750 Kg/m3
C\r\mid\ plin\
γ =1800 Kg/m3 -9,5 λ =0,37 W/m2K
-10,5
-11,7 λ =0,80 W/m2K -13,5 Tencuial\
0
5 12,5 12,5
-12,8 -15 C Beton armat
Tencuial\ 30 cm γ =2500 Kg/m3
37 cm
-150C λ =1,74 W/m2K
3. Pere]i de zid\rie din c\r\mid\ cu goluri
c.
Ref=1,06 m2K/W
+200C Ref=0,47 m2K/W +200C
Kp=0,94
+17,3
Kp=2,13 +15 +16,7 W/m2K
+13,5 +14,2
W/m2K
Vat\ mineral\
Tencuial\
γ =200 Kg/m3
-11,2 λ =0,07 W/m2K
C\r\mid\ cu
-12,6
goluri Beton armat
γ =1250 Kg/m3 -14
6,5 8 12,5 γ =2500 Kg/m3
-12
-13 λ =0,55 W/m2K -150C 27 cm λ =1,74 W/m2K
0
-15 C 30 cm

Fig. 9.I.2. Distribu]ia temperaturilor `n anvelopa cl\dirii. Pere]i de zid\rie (1, 2,


3). Pere]i din beton armat (4.a, 4.b, 5)

108
Temperaturile exterioare de calcul
Aceasta implic\ respectarea rela]iilor: reprezint\ valori conven]ionale de calcul
R ≥ R′nec
′ ce satisfac exigen]ele din practic\.
`n care: Pierderile de cl\dur\ depind de
R - rezisten]a termic\ specific\ pe diferen]a dintre temperatura interioar\ [i
ansamblul elementelor de construc]ii; cea exterioar\ [i de durata de ac]ionare
R!nec – rezisten]a minim\ necesar\ a acestor diferen]e. Acestea se exprim\
din considerente igienico-sanitare ce se `n grade-ore, de exemplu pentru Ia[i
calculeaz\ cu rela]ia: (zona II; -150C) avem 2000 grade-ore
Ti − Te conform `nregistr\rilor dintr-o iarn\
R′nec = (m2K/W) (9.31) conven]ional\.
αi ⋅ ∆Ti max
`n care: Calculul pentru perioada de var\ se
Ti - temperatura aerului interior (0C); realizeaz\ consider^nd [i influen]a
Te –temperatura conven]ional\ a radia]iei solare, care are o pondere
aerului exterior (0C); ridicat\ pe suprafe]ele pere]ilor orienta]i
Ii –coeficientul de transfer termic prin spre sud, vest dar [i la acoperi[uri.
suprafa]\, la interior; Temperatura exterioar\ este indicat\
-Timax =(Ti-Tsi) max – diferen]a `ntr-o zonare a ]\rii cu temperaturi medii
maxim\ de temperatur\ admis\ `ntre ale aerului m\surate la ora 14, `n luna
temperatura aerului interior [i cea mai c\lduroas\ a anului.
temperatura medie a suprafe]ei ~n calcul se consider\ o temperatur\
interioare a elementului de construc]ie, exterioar\ echivalent\, care `nglobeaz\
`n func]ie de destina]ia cl\dirilor [i temperatura aerului [i influen]a radia]iei
`nc\perilor. solare.
Dimensionarea termic\ a elementelor Temperatura aerului exterior este
de `nchidere exterioare a cl\dirilor se inferioar\ temperaturii suprafe]ei
mai poate face consider^nd valorile lui expuse, care este influen]at\ de: natura
R!nec din tabelul de mai jos: [i culoarea suprafe]ei, orientarea [i
Tabelul nr. 9.1 caracteristicile suportului. Exemple de
Pozi]ia elementului de Zone climatice intensit\]i ale radia]iei, care depind de
construc]ie `n cl\dire I II III natura [i structura suprafe]elor:corp
Acoperi[ tip teras\ 1,46 1,54 1,63 absolut negru 4,9 Kcal/m2+h, beton brut
Pod 1,37 1,46 1,54
sau carton asfaltat 4,5 Kcal/m2+h, folie
Plan[eu peste subsol 0,68 0,77 0,86
Pere]i exteriori 1,16 1,20 1,24 de aluminiu 0,26 Kcal/m2+h.
Suprafe]ele cu absorb]ie mare au [i o
~ncadrarea localit\]ilor `n una din cele emisie mare a radia]iei proprii, iar cele
trei zone climatice `n condi]ii de iarn\ se cu capacitate de reflexie mare posed\ o
face conform h\r]ii din standard. radia]ie proprie mic\.

109
Temperatura superficial\ pe La elementele de construc]ie, `n
acoperi[urile teras\, acoperite cu straturi, ce fac parte din anvelopa
hidroizola]ie de culoare `nchis\, este de cl\dirii, stratul cu iner]ia termic\ mare se
700C datorit\ radia]iilor solare, la o pozeaz\ la interior, ceea ce conduce la
temperatur\ a aerului de +250C. o acumulare de c\ldur\ mai mare [i la
Orientarea pere]ilor exteriori, `n toate varia]ii mici ale temperaturii aerului
anotimpurile, influen]eaz\ asupra interior, datorit\ oscila]iilor temperaturii
fluxului de c\ldur\. aerului exterior.
Radia]ia solar\, pe un perete cu Stratul interior are rol de volant
diferite orient\ri m\surat\ `n luna iulie la termic, acumul^nd c\ldur\ `n timpul
o latitudine de peste 500 este indicat\ `n func]ion\rii `nstala]iei de `nc\lzire, pe
Tabelul nr.9. 2 care o cedeaz\ aerului interior `n
Orientarea NE E SE S SV V NV N perioada c^nd instala]ia nu
Perioada
din zi (`ntre
5-10 5-11 5-13 8-16 11-19 13-19 14-19 17-19 func]ioneaz\.
orele) Iner]ia termic\, caracterizat\ prin
Radia]ia num\rul undelor de temperatur\ ce
solar\ 1677 2740 2670 1980 2670 2740 1677 225
p\trund `n grosimea elementului, va
m.t.h/m +h
2

conduce la aprecierea capacit\]ii de


acumulare sau cedare a c\ldurii.
Iner]ia termic\ Indicele de iner]ie termic\, a
elementelor de construc]ie cu mai multe
Iner]ia termic\ a elementelor straturi se calculeaz\ cu rela]ia:
exterioare de construc]ie are rolul de a n

amortiza efectele varia]iilor de D = ∑Rj ⋅ sj (9.32)


j=1
temperatur\, `n cadrul transferului de `n care:
c\ldur\, `n regimul termic nesta]ionar. Rj –rezisten]a la transfer termic a
Stabilitatea termic\ se apreciaz\ prin
stratului j (m2K/W);
amortizarea oscila]iilor de temperatur\,
sj – coeficientul de asimilare termic\
care se exprim\ prin raportul `ntre a materialului stratului j
amplitudinea temperaturii suprafe]ei 2
(W/m K);
exterioare [i cea a suprafe]ei interioare
Coeficientul de asimilare termic\ ce
a elementului de construc]ie. caracterizeaz\ capacitatea de asimilare
Capacitatea de acumulare sau de
a c\ldurii (pentru perioada oscila]iilor
cedare termic\ a elementelor de
fluxului termic de 24 de ore) de c\tre
construc]ie este func]ie de: materialele de construc]ii, se determin\
conductivitatea termic\, capacitatea
cu rela]ia:
caloric\ masic\, densitatea specific\
aparent\, grosime [i de diferen]a de s = 8,5.10 −3 λ ⋅ c ⋅ ρ (W/m2K) (9.33)
temperatur\. `n care:

110
S - coeficientul de conductivitate Temperatura suprafe]ei interioare a
termic\ (W/m+K); pun]ilor termice, `n perioada de iarn\,
c – capacitatea caloric\ masic\ la este mai cobor^t\ ca temperatura din
presiune constant\ (J/kg+K); zonele curente favoriz^nd condensarea
Y - densitatea aparent\ a materialului vaporilor de ap\.
(kg/m3); Pun]ile termice se `nt^lnesc, `n
Materialele termoizolatoare, cu practic\, frecvent, la `mbin\rile
greutate redus\, au valorile lui s mici elementelor de construc]ii sau acolo
(polistiren expandat – s = 0,29 W/m2K) unde `n grosimea anvelopei sunt incluse
iar materialele grele cu S [i Y mare au elemente de rezisten]\ (fig. 9.3).
valoarea lui s mare (o]el de construc]ie Exemplific\ri de pun]i termice:
– s=125,74 W/m2K). buiandrugi, s^mburi din beton armat,
Indicele de iner]ie termic\, ce nervurile de leg\tur\ `ntre straturile din
caracterizeaz\ masivitatea sau beton armat la panourile mari
capacitatea de acumulare sau cedare a prefabricate sau diafragmele monolite,
elementelor de construc]ii, conduce la la intersec]ia elementelor portante
urm\toarea clasificare: verticale `ntre ele sau `n zona rezem\rii
D < 4 – elemente cu masivitate mic\; plan[eelor. Pun]ile termice pot fi: totale,
4<D<7–elemente cu masivitate mijlocie; pe toat\ grosime elementului, par]iale [i
D > 7 – elemente cu masivitate mare. de col].
Iner]ia termic\ a elementelor de Scopul concep]iei higrotermice
construc]ie reprezint\ capacitatea de a optime a anvelopei cu pun]i termice este
`nt^rzia, un interval de timp, oscila]iile evitarea condens\rii vaporilor de ap\ pe
termice `n interiorul `nc\perilor datorit\ suprafa]a interioar\. Mic[orarea fluxului
ac]iunii termice exterioare. termic `n dreptul pun]ilor termice se
~ntârzierea `nc\lzirii `nc\perilor, `n realizeaz\ printr-o proiectare
timp de var\, se realizeaz\ cu un higrotermic\ corespunz\toare finalizat\
defazaj al oscila]iilor termice de 8 ore. prin adoptarea unor alc\tuiri
Pere]ii exteriori supu[i unei durate mici constructive eficiente.
a radia]iilor solare impun o valoare Pentru ob]inerea unei temperaturi c^t
redus\ a defazajului `n perioad\ de var\ mai uniforme a suprafe]ei interioare a
[i o valoare mai mare `n perioad\ de anvelopei, `n zona pun]ilor termice se va
iarn\. dispune termoizola]ia suplimentar\ pe
suprafa]a rece, se va mic[ora l\]imea
Pun]i termice
pun]ii termice , se va m\ri distan]a `ntre
Pun]ile termice sunt zone a pun]i [i se va majora rezisten]a termic\
elementelor de construc]ie din anvelop\ `n sec]iunea curent\ a elementului de
cu structuri neomogene prin care construc]ie.
propagarea c\ldurii este mai intens\.

111
Pun]i termice

I. Punte termic\ la col]ul elementului de anvelop\

Pierderi de Termoizola]ie
c\ldur\ Conduct\ din suplimentar\
instala]ia de pentru
Forma geometric\ a col]ului `nc\lzire mic[orarea
conduce la o inegalitate `ntre suprafa]a
interioar\ ce preia c\ldura [i cea pun]ii termice
exterioar\ care cedeaz\ c\ldura

II. Pun]i termice `n elementele anvelopei


E
a a a E
d
E d

E a
I d I a
a E
d I
d

I I

III. Caracteristicile geometrice [i higrotermice ale pun]ii termice

EXTERIOR

Temperatura exterioar\ (Te)


Tse min
Temperatura suprafe]ei exterioare (Tse)
Rp min Tse max
a - influen]eaz\ puntea termic\, care va
Strat de protec]ie d1 d descre[te cu valoarea raportului (a are
valoare mic\ [i d valoare mare)
a
Strat de termoizola]ie d2
d d1<d3 - puntea termic\ este mai redus\ la structura
cu stratul interior cu mas\ mai mare, care are
Strat de rezisten]\ d3 rol de egalizare a temperaturii [i de
acumulare a c\ldurii, deci o distribu]ie mai
echilibrat\ a fluxului termic
Rezisten]a `n dreptul pun]ii termice (Rp min) Tsi min
Temperatura suprafe]ei interioare (Tsi)
Tsi max
Rezisten]a termic\ `n câmp curent (R)
Temperatura interioar\ (Ti)

L\]imea de influen]\ a pun]ii termice

INTERIOR

Fig. 9.3 Pun]i termice `n elementele anvelopei, de col] (I), curente (II), caracteristici (III)

112
Ri – rezisten]a la transfer termic pe
Comportarea higrotermic\ a pun]ii suprafa]a interioar\
termice este considerat\ (m +K/W);
2

corespunz\toare dac\ sunt satisf\cute Rmin- rezisten]a termic\ `n zona


rela]iile: pun]ii termice (m2+K/W);
.Tsi (Tsi min , Tsicol ] ) ≥ θ r (9.34) Temperatura determinat\ cu aceast\
`n care: rela]ie trebuie s\ satisfac\ inegalitatea:
Tsi min , Tsicol ] - temperatura suprafe]ei Tsimin>Pr (9.36)
interioare `n dreptul pun]ii termice (oC); Pun]ile termice totale conduc la
Pr - temperatura de rou\ (oC); c\deri mari de temperatur\ pe fa]a
interioar\ a anvelopei. Aceste
Tsi - temperatura suprafe]ei interioare
temperaturi se m\resc odat\ cu
(oC);
cre[terea l\]imii pun]ii termice.
~n zona pun]ii termice, c^mpul de Influen]a pun]ii termice `n cadrul
temperatur\ prezint\ o varia]ie plan\
anvelopei cl\dirii descre[te cu
sau spa]ial\, iar analiza comport\rii din mic[orarea raportului `ntre l\]imea pun]ii
punct de vedere termic se realizeaz\ termice [i grosimea total\ a anvelopei.
prin calcul analitic direct, sau utilizarea
Se recomand\ ca stratul de
programelor de calcul automat. rezisten]\ din beton armat (la panouri
Rezisten]a termic\ `n dreptul pun]ii mari [i diafragme) cu iner]ie termic\
termice este mai mare dec^t cea mare s\ fie amplasat la interior pentru a
calculat\ consider^nd puntea ca un `ndeplini rolul de volant termic prin
element independent (f\r\ influen]a acumulare de c\ldur\ [i uniformizare a
favorabil\ a zonelor `nvecinate) [i este temperaturii pe fa]a interioar\ a
mai mic\ dec^t rezisten]a termic\ anvelopei.
calculat\ pentru por]iunea curent\ a Corectarea pun]ilor termice se
elementului de construc]ie: R′ > Rmin [i relizeaz\ cu termoizola]ie eficient\
R′ < Rmax . (coeficient de conductibilitate [i
Temperatura pe suprafa]a interioar\ densitate mic\) dispus\ la exterior. Se
a pun]ii termice se determin\ cu rela]ia: recomand\ ca aceste materiale
R termoizolatoare s\ aib\ rezisten]\ mare
Tsi min = Ti − (Ti − Te ) i (9.35)
Rmin la permeabilitate la vaporii de ap\.
`n care: L\]imea termoizola]iei e necesar s\
Ti – temperatura aerului interior (oC); dep\[easc\ pe cea a pun]ii termice.
Te – temperatura conven]ional\ a
aerului exterior (oC); 9.I.4. CALCULUL COEFICIENTULUI
GLOBAL DE IZOLARE TERMIC| LA
CL|DIRI DE LOCUIT

113
Tu – temperatura `n spa]iile
Calculul coeficientului global de ne`nc\lzite din exteriorul anvelopei
izolare termic\ va conduce la o determinat\ pe baza unui calcul al
concep]ie ra]ional\ a cl\dirii datorit\ bilan]ului termic (oC);
mic[or\rii pierderilor de c\ldur\ prin Valorile lui \ se pot considera (`n faza
anvelop\, la care se adaug\ pierderile preliminar\ de proiectare): 0,9 - rosturi
de c\ldur\ datorit\ ventil\rii aerului [i deschise, poduri; 0,5 - rosturi `nchise,
infiltra]iei aerului exterior prin rosturile subsoluri ne`nc\lzite; 0,8 - t^mpl\rie
cl\dirii. exterioar\, balcoane, logii `nchise.
Acest calcul conduce la stabilirea V – volumul interior, `nc\lzit, al cl\dirii
nivelului de performan]\ termotehnic\ a (m3);
`ntregii cl\diri [i compararea cu 0,34+n – pierderile de c\ldur\
valoarea normat\ stabilit\ `n scopul aferente unor condi]ii normale de
mic[or\rii consumului de energie pentru re`mprosp\tare a aerului interior [i cele
`nc\lzirea cl\dirii `n perioada exploat\rii. corespunz\toare infiltra]iilor aerului
Anvelopa separ\ volumul `nc\lzit al exterior prin rosturile t^mpl\riei
cl\dirii de: aerul exterior, sol, `nc\peri exterioare;
ne`nc\lzite (sau pu]in `nc\lzite), spa]ii 0,34 – valoarea produsului `ntre
cu alte func]iuni, alte cl\diri. capacitatea caloric\ masic\ [i
Coeficientul global de izolare termic\ densitatea aparent\ a aerului
se determin\ cu rela]ia: (ca,Ya=1000+1,23 = 1230/3600 = 0,34
n
Wh/m3K);
∑ L j ⋅ τj
j =1 n – viteza de ventilare natural\ a
G= + 0,34 ⋅ n (W/m3K) (9.37)
V cl\dirii (num\r de schimburi de aer pe
`n care: or\);
L – coeficient de cuplaj termic; se Valorile lui n se consider\, func]ie de
determin\ cu rela]ia: categoria de cl\diri (individuale, cu mai
A multe apartamente), clasa de ad\postire
L= (W/K) (9.38)
R′m (nead\postite, moderat ad\postite,
\ - factorul de corec]ie al ad\postite) [i clasa de permeabilitate
temperaturilor exterioare; se determin\ (ridicat\, medie, sc\zut\) func]ie de
cu rela]ia: etan[area t^mpl\riei exterioare.
T − Tu Schimburile normale de aer se
τ= i (9.39) realizeaz\ prin neetan[eit\]ile
Ti − Te
t^mpl\riei, deschiderea u[ilor [i
`n care: ferestrelor exterioare, sisteme speciale
Ti, Te – temperatura interioar\ [i de ventilare natural\. Pierderile
exterioar\ de calcul (oC); suplimentare de c\ldur\ se realizeaz\
datorit\ p\trunderii aerului exterior prin

114
rosturile neetan[e ale t^mpl\riei Rezisten]a termic\ specific\ medie
exterioare (`ntre partea mobil\ [i fix\). se determin\ cu rela]ia:
Aceste pierderi de c\ldur\ sunt n

influen]ate de: v^nt, curen]i de aer ∑A j =1


j

interiori [i exteriori ce se produc prin R′m = n


(m2K/W) (9.40)
ferestrele amplasate pe ambele fa]ade ∑A
j =1
j ⋅ U′j .
ale cl\dirii.
A – aria elementului de construc]ie cu `n care:
rezisten]\ termic\ specific\ corectat\ U′j - coeficient de transfer termic
medie (m2). corectat corespunz\tor suprafe]ei Aj.
Aria anvelopei cl\dirii se consider\ Pentru determinarea rezisten]ei
suma ariilor elementelor de construc]ii termice corectate, medii pe ansamblul
perimetrale ale cl\dirii prin care au loc cl\dirii ale elementelor de construc]ii ce
pierderile de c\ldur\. alc\tuiesc anvelopa, se va lua `n
Aceste suprafe]e sunt: partea opac\ considerare influen]a tuturor pun]ilor
a pere]ilor exteriori, partea adiacent\ a termice.
rosturilor ferestrelor [i u[ilor exterioare, Principalele pun]i termice ale
pere]ii vitra]i [i luminatoarele, plan[eu- anvelopei sunt: elementele de rezisten]\
teras\ sau pod, plan[eu peste subsol, de la pere]i: st^lpi, grinzi, pl\ci-
pl\ci [i pere]i `n contact cu solul, balcoane, buiandrugi, conturul
plan[ee peste ganguri de trecere, pere]i t^mpl\riei; la plan[ee-teras\ [i poduri:
[i plan[ee ce separ\ spa]ii ne`nc\lzite. atice, strea[ini, corni[e, co[uri; la
Ariile anvelopei se determin\ astfel: plan[ee peste subsol: pere]i structurali,
aria pere]ilor exteriori consider^nd racordarea cu soclu; pl\cile `n contact
dimensiunile interioare `n plan, iar pe cu solul unde termoizola]ia este
vertical\ dimensiunea `ntre pardoseala `ntrerupt\.
parterului [i tavanul ultimului etaj; aria Influen]a pun]ilor termice se poate
t^mpl\riei exterioare are la baz\ evalua printr-un calcul simplificat (`n
dimensiunile nominale ale golurilor din faza preliminar\ de proiectare)
pere]i; la ariile plan[eelor teras\ sau reduc^nd global rezisten]ele termice
subsol se consider\ dimensiunile astfel: la pere]ii exteriori 20-45%;
interioare, `n cazul suprafe]elor `nclinate plan[ee-teras\ 15-25%; plan[ee peste
se va lua aria real\. ~n calcul se ignor\ subsoluri 25-35%; rosturi 10-20%.
pere]ii interiori [i plan[eele M\rirea gradului de confort termic [i
intermediare. reducerea consumului de energie `n
R′m - rezisten]a termic\ specific\ exploatare va conduce la R′m > R ′min . .
corectat\, medie, pe `ntreaga cl\dire, a Rezisten]ele termice minime R′min
unui element de construc]ie din (m2K/W) ale elementelor componente
anvelop\ (m2K/W). ale anvelopei sunt: pere]i exteriori -1,40;

115
t^mpl\rie exterioar\ - 0,50; plan[eu- Varia]ia umidit\]ii materialelor de
teras\ (pod) – 3,00; plan[eu peste construc]ii conduce la o sc\dere a
subsol - 1,65; pl\ci peste sol - 4,50; rezisten]elor mecanice.
perete adiacent rosturilor - 1,1. Ac]iunea de `nghe]-dezghe] asupra
Coeficientul global normat de izolare umidit\]ii din elementele de construc]ii
termic\ (GN) se determin\ func]ie de produce degrad\ri, care afecteaz\
num\rul de niveluri [i raportul `ntre aria durabilitatea construc]iilor.
anvelopei [i volumul cl\dirii. Valorile Cre[terea umidit\]ii peste anumite
acestui coeficient variaz\ `ntre limite, creeaz\ condi]ii favorabile pentru
0,41...0,95 W/m3K. Nivelul de izolare instalarea unor afec]iuni cronice `n
termic\ global\ a cl\diri se realizeaz\ organismul uman [i permite dezvoltarea
dac\: ciupercilor [i mucegaiului la elementele
G ≤ GN (9.41) de construc]ii.
Factorii geometrici ce influen]eaz\ Regimul de umiditate `n construc]ii
izolarea termic\ a cl\dirii sunt: raportul este legat de regimul termic. Cerin]ele
`ntre perimetrul cl\dirii [i aria `n plan de confort higrotermic impun un anumit
limitat\ de acest perimetru; raportul raport `ntre umiditatea [i temperatura
`ntre suprafa]a t^mpl\riei exterioare [i aerului interior (Ti = 200C, ^ = 65%).
aria total\ a pere]ilor exteriori; Studiul transferului de mas\ (difuzia
retragerile gabaritice [i varia]iile `n plan vaporilor de ap\) a cunoscut o
ale suprafe]ei cl\dirii de la nivel la nivel. dezvoltare odat\ cu utilizarea structurii
`nveli[urilor exterioare `n straturi
9.II. COMBATEREA UMEZIRII (panouri mari, acoperi[uri teras\)
DIN CONDENS realizate din materiale cu eficien]\
diferit\ la transferul de mas\ (vaporii de
9.II.1. GENERALIT|}I ap\).
Surse de umezire a elementelor de
Difuzia vaporilor de ap\ `n cl\diri. construc]ii din cl\diri sunt:
Studiul comport\rii elementelor de • umiditatea din construc]ii, introdus\
construc]ii la difuzia [i migra]ia vaporilor `n timpul punerii `n oper\ datorit\
de ap\, prezint\ importan]\ `n leg\tur\ proceselor tehnologice umede [i a
cu confortul higrotermic [i durabilitatea execu]iei pe timp umed sau friguros;
cl\dirilor. • umiditatea din teren cauzat\ de: apa
Caracteristicile termofizice ale din p\m^nt ce se ridic\ prin capilaritate
materialelor (conductivitatea termic\, sau ac]ioneaz\ cu presiune hidrostatic\
capacitatea caloric\ masic\, masa [i apa provenit\ din posibilele defec]iuni
specific\) se modific\ sub influen]a ale conductelor;
umidit\]ii. Gradul de izolare termic\ se • infiltr\ri din precipita]ii atmosferice
mic[oreaz\ la cre[terea umidit\]ii. (ploaie, topirea z\pezii);

116
• umezirea determinat\ de apa Fenomenul de condens este
provenit\ din procesele umede din consecin]a suprapunerii mai multor
sp\l\torii, b\i sau din procese cauze enumerate mai sus. Apari]ia
tehnologice de produc]ie; condensului nu `ntrerupe exploatarea
• umiditatea care intervine din cl\dirii dar o afecteaz\ negativ pe
procesele de respira]ie [i evaporare a termen lung.
vaporilor de ap\ de la suprafa]a pielii; Fenomenul de condens este
• umiditatea higroscopic\ a condi]ionat de doi factori: cantitatea de
elementelor de construc]ii este vapori din aer [i temperatura punctului
influen]at\ de: umiditatea aerului considerat. Parametrii care influen]eaz\
(interior, exterior) [i structura fizic\ a cantitatea de vapori din aer [i
materialului. temperatura sunt variabile aleatoare.
Fenomenul de condens Caracteristicile ce influen]eaz\
Condensul se manifest\ `n cl\diri sub condensul: temperatura [i umiditatea
form\ de depuneri de rou\ pe aerului exterior ce depind de zona
suprafe]ele interioare ale pun]ilor geografic\ [i de particularit\]ile
termice, ale col]urilor sau acumulare de climatice locale; caracteristicile
ap\ `n interiorul elementelor `nveli[ului higrotermice ale cl\dirilor ce sunt
exterior (la care se adaug\ condensul stabilite func]ie de destina]ia lor, iar
pe ]evi sau rezervoare cu ap\ rece). condi]iile de exploatare sunt func]ie de
Cauzele fenomenului de condens regimul de `nc\lzire asigurat `n `nc\peri.
sunt: elemente de construc]ii concepute Caracteristicile umidit\]ii aerului
[i executate deficitar din punct de Umiditatea aerului este determinat\
vedere higrotermic (pun]i termice); de con]inutul de vapori de ap\ [i este
utilizarea materialelor umede; caracterizat\ prin urm\torii parametri:
`ntreruperi ale termoizola]iilor; umiditate • umiditatea absolut\ a aerului la o
mare `n `nc\peri datorit\ degaj\rilor de anumit\ temperatur\:
vapori din exploatare (b\i, buc\t\rii), m
ua = v (g/m3) (9.42)
ventilare necorespunz\toare (datorit\ V
realiz\rii unui scut termic prin izolarea `n care: mv- masa vaporilor de ap\ (g);
termic\ suplimentar\); umiditatea V – volumul aerului umed (m3);
biologic\ mare (num\r mare de • umiditatea absolut\ de satura]ie a
persoane `n `nc\peri); umiditate ini]ial\ aerului este con]inutul maxim de vapori,
de construc]ii ridicat\ (datorit\ execu]iei la o temperatur\ dat\:
realizat\ iarna) `nc\lzire limitat\ a us=max, ua (g/m3) (9.43)
`nc\perilor, permeabilitate sc\zut\ [i Valorile us variaz\ direct propor]ional
“respira]ie deficitar\” la vapori de ap\ a cu temperatura aerului.
materialelor componente ale anvelopei umiditatea relativ\ a aerului la o
(fig. 9.II.4). temperatur\ dat\:

117
Condensarea vaporilor de ap\ `n elemente de anvelop\ `n trei straturi
func]ie de pozi]ia barierei de vapori

I. II. t
p t
p

E r I
r
E I
c c

Bariera de vapori la exteriorul


Bariera de vapori la exteriorul
stratului de protec]ie
elementului
III.

IV. Barier\ de vapori (bv)


p t (c)

E r
c I p t

r
c

Bariera de vapori la interiorul E I


stratului de protec]ie
Bariera de vapori la interiorul
V. elementului anvelopei

Strat de protec]ie (p)

Strat de rezisten]\ (r)


Strat de termoizola]ie (t)
Ap\ de condens (c)

INTERIOR (I)
EXTERIOR (E)
Condensarea `n interiorul
elementului de anvelop\ f\r\
barier\ de vapori
Fig. 9.II.4 Modurile de condensare a vaporilor de ap\ `n interiorul (I, II, III) sau la
fa]a interioar\ (IV) a elementelor de anvelop\, `n trei straturi, func]ie de
pozi]ia barierei de vapori . Elementele f\r\ barier\ de vapori (V)

118
ϕi ⋅ p si
u p vi = (N/m2)
ϕi,e = a ⋅ 100 (%) (9.44) 100
us sau (9.48)
`n care: ϕe ⋅ p se
p ve = (N/m2)
^i – umiditatea aerului interior(%); 100
^e- umiditatea aerului exterior(%); Umiditatea materialului de construc]ie
• presiunea par]ial\ a vaporilor de este raportarea cantit\]ii de ap\ la
ap\ corespunde umidit\]ii absolute: mas\ sau volum.
T Umiditatea masic\ a materialului:
p = a ⋅ ua (mmHg) (N/m2) (Pa) (9.45)
289 m
w m = a ⋅ 100 (%) (9.49)
`n care: m0
Ta – temperatura absolut\ a aerului `n care:
(K); ma – masa de ap\ (kg);
ua – umiditatea absolut\ (g/m3). m0 – masa materialului `n stare uscat\
Presiunea atmosferic\ a aerului este (kg);
determinat\ de presiunea par]ial\ a Umiditatea volumetric\ a materialului:
aerului uscat [i de presiunea par]ial\ a v
vaporilor de ap\. w v = a ⋅ 100 (%) (9.50)
vm
• presiunea de satura]ie a aerului,
`n care:
corespunde umidit\]ii absolute de
va – volumul de ap\ din material (m3);
satura]ie [i depinde de temperatura
vm – volumul materialului (m3).
aerului.
Rezisten]a la permeabilitate la vapori a
Umiditatea relativ\ a aerului:
elementelor de construc]ie este inversul
u p
ϕ = a ⋅ 100 = v ⋅ 100 (%) (9.46) permeabilit\]ii [i se exprim\ prin:
us ps d
De unde rezult\: Rv = (m/s) (9.51)
µ
ϕ ⋅ ps
pv = (N/m2) (9.47) `n care:
100 d – grosimea elementului (m);
`n care: T - coeficient de permeabilitate la
ua – umiditatea absolut\ a aerului vapori (s).
(g/m3); Coeficientul de permeabilitate la vapori
us – umiditatea absolut\ de satura]ie (T) reprezint\ cantitatea de vapori de
a aerului (g/m3);
ap\ (grame) care traverseaz\ printr-un
ps – presiunea de satura]ie a aerului
cub de material cu latura de un metru,
(N/m2); dup\ direc]ia normal\ la una din fe]e, `n
pv – presiunea par]ial\ a aerului care
timp de o or\ [i pentru o diferen]\ de
poate fi a aerului interior sau exterior
presiune par]ial\ a vaporilor de ap\

119
`ntre fe]ele opuse de 1 mmHg. T1,T2,...Tn – coeficien]i la
Coeficientul T de la transferul de mas\ permeabilitate la vapori (s).
este similar cu coeficientul de Rezisten]a la permeabilitate la vaporii
conductivitate termic\ S de la transferul de ap\ a unui element de construc]ie `n
de c\ldur\. Valoarea coeficientului de straturi se determin\ cu rela]ia:
permeabilitate la vapori T depinde de n
1
structura fizic\ a materialului [i Rv = ∑ dj ⋅ ⋅ M j (m/s) (9.54)
1 K Dj
temperatura de stare a mediului.
`n care:
Coeficientul T are valori cuprinse `ntre
dj – grosimea stratului j (m)
0,003 - 0,065 s.
1
Rezisten]a la permeabilitate la - factorul rezisten]ei la
trecerea vaporilor de ap\ la un element KDj
de construc]ie, dintr-un material permeabilitate la ap\ a stratului j (are
omogen, este caracterizat\ de rela]ia: semnifica]ia lui 1/T) (1/s);
R ov = R vi + R v + R ve (9.52) Mj – coeficient `n func]ie de
`n care: temperatura medie a stratului de
Rvi – rezisten]a la trecerea vaporilor material.
de ap\ de la aerul interior la suprafa]a Factorul 1/KDj este caracteristica unui
interioar\ a elementului de construc]ie material ce arat\ de c^te ori un strat de
(Rvi = 0,2 m/s); grosime d este mai rezistent la
Rve – rezisten]a la trecerea vaporilor transferul vaporilor dec^t un strat de aer
de ap\ de la suprafa]a exterioar\ la la aceea[i grosime [i temperaur\.
aerul exterior (Rve= 0,1 m/s); Datorit\ valorilor mici ale rezisten]elor
Rv – rezisten]a la permeabilitate la la permeabilitate la vapori Rvi [i Rve `n
vapori a unui element de construc]ie compara]ie cu Rv se neglijeaz\ `n calcul.
omogen, se determin\ cu rela]ia: Rv=d/T Rela]ia devine:
R0v =Rv (9.55)
(m/s).
Valoarea presiunii par]iale a vaporilor
~n cazul elementelor de construc]ie
de ap\ pe grosimea elementului de
din anvelop\, alc\tuite din straturi
construc]ie, din condi]ia regimului de
paralele `ntre ele [i perpendiculare pe
umiditate sta]ionar (presiunile sunt
direc]ia fluxului de vapori, rezisten]a la
constante) se determin\ cu rela]ia:
permeabilitate la vapori este dat\ de
rela]ia: R
p x = pi − vx (pi − pe ) (Pa) (9.56)
n d Rv
R v = R v1 + R v 2 + ...R vn = ∑ j (m/s) (9.53) `n care:
j =1 µ j
px – presiunea par]ial\ a vaporilor
`n care:
`ntr-o sec]iune x de la fa]a interioar\
d1,d2,...dn – grosimea straturilor (m);
a elementului de construc]ii (Pa);

120
pi,pe – presiunile par]iale ale vaporilor suprafa]a interioar\ cu tendin]a de
aerului interior [i exterior; se determin\ egalare a valorii presiunii de satura]ie a
cu rela]ia (9.48) (Pa); aerului interior. Aceasta se datoreaz\
Rvx – rezisten]a la permeabilitate la sc\derii temperaturii suprafe]ei
vaporii de ap\ a elementului de interioare cauzate de mic[orarea
construc]ie pe por]iunea de la fa]a temperaturii aerului exterior.
interioar\ p^n\ la sec]iunea x (m/s); Temperatura pe fa]a interioar\ a
Rv – rezisten]a la permeabilitate la elementului de construc]ie se determin\
vaporii de ap\ total\ a elementului de cu rela]ia:
construc]ie. R
Tsi = Ti − i (Ti − Te ) (0C) (9.58)
Varia]ia presiunii de satura]ie (psk) a R0
vaporilor de ap\ se determin\ func]ie de `n care:
valorile corespunz\toare ale Ti – temperatura aerului interior (0C);
temperaturii (Tk) straturilor din interiorul Ri – rezisten]a la transfer termic prin
elementului de construc]ie. suprafa]a interioar\ (W/m2,K);
R0 -rezisten]a la transfer termic a
9.II.2. CALCULUL LA CONDENS AL elementului de construc]ie
VAPORILOR DE AP| (W/m ,K);
2

Te –temperatura conven]ional\ a
Acest calcul se realizeaz\ pe aerului exterior (0C).
suprafa]a interioar\ (A) [i/sau `n masa Se poate considera drept criteriu de
elementului de construc]ie (B). performan]\ temperatura limit\ a aerului
A. Condensul pe suprafa]a interioar\ interior sub care nu trebuie s\ coboare
a elementului de construc]ie poate fi temperatura `nc\perii, pentru a evita
evitat dac\ este satisf\cut\ inegalitatea: fenomenul de condens pe suprafa]a
Tsi > θr (0C) (9.57) interioar\.
`n care: Condensul de suprafa]\ se produce
Tsi – temperatura suprafe]ei interioare `n zonele cu pun]i termice, neventilate,
a elementului de construc]ie exterior dar [i `n condi]iile cre[terii presiunii
(0C); par]iale a vaporilor ce are tendin]a de
Pr – temperatura de rou\ la care egalare a presiunii de satura]ie (b\i,
presiunea par]ial\ a vaporilor este egal\ sp\l\torii).
cu presiunea de satura]ie fiind func]ie Mic[orarea riscului de condens pe
de temperatura [i umiditatea aerului suprafa]a elementelor de construc]ie se
interior (0C). realizeaz\ prin: m\rirea rezisten]ei
Condensul pe suprafa]a interioar\ a termice a elementelor anvelopei,
elementelor de construc]ie se datoreaz\ ventilarea aerului `n vecin\tatea
major\rii presiunii par]iale a vaporilor pe

121
suprafe]elor interioare [i amplasarea ϕ i ⋅ p si ϕ ⋅p
pi = (Pa), pe = e se (Pa)(9.60)
judicioas\ a sistemelor de `nc\lzire. 100 100
`n care:
B. Condensul vaporilor de ap\ `n ^i, ^e – umiditatea relativ\ interioar\
masa elementului de construc]ie va [i exterioar\ (%);
apare `n zonele unde vaporii `nt^lnesc psi, pse - presiunea de satura]ie a
straturi cu temperatura mai mic\ decât aerului interior [i exterior (Pa).
cea a punctului de rou\. Sc\derea Varia]ia presiunilor par]iale ale
temperaturii `n grosimea elementului va vaporilor de ap\ pe grosimea
conduce la o mic[orare a presiunii de elementului de construc]ie se determin\
satura]ie. ~n zonele unde presiunea cu rela]ia 9.60.
par]ial\ a vaporilor va fi mai mare ca
presiunea de satura]ie, vaporii vor c. Varia]ia presiunilor de satura]ie(ps)
condensa (fig. 9.II.5). se determin\ func]ie de varia]ia
temperaturilor.
Calculul la condens, `n regim
sta]ionar, presupune determinarea: Reprezentarea grafo-analitic\ a
curbei temperaturilor (a); curba varia]iei temperaturilor (a) se realizeaz\
presiunilor par]iale (b); curba presiunilor la scara grosimilor elementului iar cea a
de satura]ie (c). varia]iei presiunilor par]iale (b) [i a
presiunilor de satura]ie (c) la scara
Etapele de calcul la condens `n masa rezisten]elor la permeabilitate a
elementului de construc]ie sunt: vaporilor.
a.Varia]ia temperaturilor pe grosimea Se poate stabili posibilitatea apari]iei
elementului ce este func]ie de rezisten]a condensului `n interiorul elementului de
termic\ a straturilor [i se determin\ cu construc]ie, dac\ curba presiunilor
rela]ia: par]iale este tangent\ la curba
Ti − Te k presiunilor de satura]ie (suprafa]a de
Tk = Ti − ∑ R j (oC) (9.59) condens) sau dac\ o intersecteaz\ `n
R o j=1
dou\ puncte (zona de condens `n
`n care:
k grosimea elementului). fig. 9.II.5-II.
∑ Rj - suma rezisten]elor la
d.~n situa]ia apari]iei condensului `n
j=1

permeabilitate termic\ a straturilor grosimea `nveli[ului exterior al cl\dirii,


componente, `ntre suprafa]a interioar\ apare necesar\ determinarea
[i suprafa]a k. temperaturi aerului exterior Tec de la
b.Valorile presiunilor par]iale ale care apare condensul.
vaporilor din aerul interior [i exterior se
determin\ cu rela]iile:

122
Fenomenul de condens la anvelopa cl\dirii
I. Cazul când nu apare condensul

Presiuunea vaporilor de ap\ (N/m2)


pse
ps1
Curba presiunilor de satura]ie
a vaporilor de ap\ (func]ie de
Presiunea
vaporilor din varia]ia temperaturilor)
aerul exterior
EXTERIOR pe INTERIOR
ps2
Când curba presiunilor
par]iale nu intersecteaz\ psi
curba presiunilor de
satura]ie a vaporilor, nu va
Presiunile par]iale ale
ap\rea condens `n pi - Presiunea vaporilor din aerul interior
elementul anvelopei. vaporilor de ap\

Rv1 Rv2 Rv3


Rezisten]a la permeabilitate a vaporilor de ap\ (m/s)

II. Cazul condens\rii `n interiorul elementului anvelopei

Suprafa]\ de condens Zon\ de condens


Presiuunea vaporilor de ap\ (N/m2)
Presiuunea vaporilor de ap\ (N/m2)

Suprafa]\ de condens din pse Zon\ de condens `n interiorul


interiorul elementului elementului anvelopei
pse anvelopei
ps1
pe
Punctele de intersec]ie a curbei
presiunilor par]iale cu curba
Punct de tangen]\ a curbei presiunilor de satura]ie
presiunilor par]iale la curba
pe presiunilor de satura]ie
ps1=p
ps2=p ps2=p
psi psi

pi pi

Rv1 Rv2 Rv3 Rv


Rezisten]a la permeabilitate a vaporilor de ap\ (m/s)
Fig. 9.II.5 Condens `n interiorul elementului anvelopei. Reprezentare grafo-
analitic\ a cazului de neapari]ie (I) [i apari]ie a condensului (II)

123
Calculul se realizeaz\ prin `ncerc\ri, ( p s1 , p s2 ) delimiteaz\ zona de condens
adopt^nd pentru temperatura exterioar\ iar `n cazul unei suprafe]e de condens
Te, valori succesive din ce `n ce mai se confund\ ( p s1 = p s2 ).
mici, p^n\ c^nd curba presiunilor
par]iale devine tangent\ la curba f. Determinarea cantit\]ii de ap\
presiunilor de satura]ie. provenit\ din condensarea vaporilor `n
e. ~n func]ie de temperatura aerului interiorul elementului de anvelop\ se
exterior de la care apare condensul realizeaz\ cu rela]ia:
 pi − p s 1 p s 2 − p e 
(Tec), din standard se extrag valorile  ⋅ Nw (Kg/m )(9.62)
2
m w = 3600 ⋅  −
 R′v R′v′ 
temperaturii exterioare medii (Tes) pe
durata `n care se produce condensul `n care:
(Nw). pi, pe- presiunea par]ial\ a vaporilor
Se construiesc curbele de de ap\ din aerul interior [i exterior (Pa);
temperatur\ (T), presiunii par]iale (p) [i p s1 , p s2 - presiunile par]iale ale
de satura]ie (ps) pentru Te=Tes. vaporilor de ap\ (egale cu presiunile de
Presiunile de satura]ie (conform satura]ie) pe fa]a “cald\” respectiv pe
tabelului din standard) se corecteaz\ cu fa]a “rece” a zonei de condens (Pa);
rela]ia: R′v , R′v′ - rezisten]ele la permabilitate
2
 kR  la vapori a p\r]ii elementului de
∑ j construc]ie dintre suprafa]a interioar\ [i
pskm = psk + r ⋅  1  (Pa) (9.61)
 R 0  `nceputul zonei de condens; respectiv
  `ntre sf^r[itul zonei de condens [i
`n care: suprafa]a exterioar\(m/s);
pskm – valoarea medie anual\ a Nw – durata de condensare, func]ie
presiunii de satura]ie (Pa); de zonele climatice ale Rom^niei (h).
psk – presiunea de satura]ie a g. Pentru o func]ionare higrotermic\
vaporilor func]ie de temperatur\ (Pa); corespunz\toare a elementelor din
r – factor de corec]ie; `nveli[ul exterior al cl\dirilor, cantitatea
Rj – rezisten]a la permeabilitate de vapori mw, care condenseaz\ `n
termic\ a stratului j (m2,oC/w); perioada rece a anului (Nw), trebuie s\
R0 – rezisten]a de transfer termic a fie mai mic\ dec^t cantitatea de vapori
elementului de construc]ie (m2,oC/w). ce s-ar elimina prin evaporare `n
La valorile Tes pozitive, factorul de perioada cald\ a anului.
corec]ie r=39, iar pentru valori negative Cre[terea umidit\]ii `n interiorul
r=0. elementului de construc]ie la sf^r[itul
Din punctele extreme pi, pe se duc perioadei de condensare, -w,nu trebuie
tangente la curba presiunilor de s\ dep\[easc\ valoarea maxim\
satura]ie, punctele de tangent\ admis\:

124
100 ⋅ mw Protec]ia `mpotriva umezirii din
∆w = ≤ ∆w adm (%) (9.63)
ρ ⋅ dw condens se poate realiza prin m\suri
`n care: privind proiectarea, execu]ia [i
mw – cantitatea de ap\ provenit\ din exploatarea elementelor din anvelopa
condensarea vaporilor `n perioada rece cl\dirilor limit^nd pun]ile termice sau
a anului; prin utilizarea elementelor de
construc]ie cu strat ventilat.
Y - densitatea aparent\ a materialului
Ventilarea natural\ organizat\ (cu
care s-a umezit prin condensarea
valoarea minim\ impus\ de condi]iile de
vaporilor de ap\ (Kg/m3);
igien\) ce se realizeaz\ `n cl\diri prin
dw – grosimea zonei de condens(m);
canale verticale de ventila]ie racordate
-wadm – valoarea maxim\ admisibil\ a
la b\i, hote `n buc\t\rii, prin t^mpl\ria
cre[terii umidit\]ii masice `n perioada de
exterioar\ neetan[\ [i `n special
condensare, func]ie de natura [i
ventila]ia mecanic\, va mic[ora
caracteristicele higrotermice ale
cantitatea de vapori ce condenseaz\.
materialelor din zona de condens (%).
Limitarea ventil\rii naturale `n
h. Calculul la condens presupune [i
perioade cu v^nt intens se va realiza
verificarea lipsei acumul\rii progresive
prin grile semireglabile.
de ap\ `n interiorul elementelor de
~n procesul de execu]ie a cl\dirilor, `n
construc]ie.
vederea mic[or\rii riscului de condens,
Pentru realizarea acestei verific\ri se
se va evita utilizarea materialelor
va adopta pentru temperatura exterioar\
termoizolatoare poroase (sau granulare)
o valoare medie anual\, func]ie de zona
umede [i `nfundarea canalelor de
geografic\(Tem=+10,5oC – zona I;
ventilare `n mod accidental.
Tem=+9,5oC –zona II; Tem=7,5oC –zona
~n perioada de exploatare a cl\dirilor
III).
(`n primul an mai accentuat datorit\
Func]ie de valorile temperaturilor
umidit\]ii ini]iale ridicate), pentru
astfel calculate, se determin\ presiunile
prevenirea condensului, este necesar
de satura]ie (conform tabelului din
intensificarea `nc\lzirii, a ventil\rii
standard) [i se corecteaz\ cu rela]ia
(naturale sau mecanice) [i limitarea
9.61 `n care factorul r are valorile: 177 –
surselor de vapori.
zona I; 162 zona II; 142 zona III.
~n acest sens apare necesar
Dac\ linia presiunilor par]iale nu
popularizarea cauzelor [i c\ilor de
intersecteaz\ curba presiunilor de
combatere a condensului pentru
satura]ie, nu exist\ posibilitatea de
utilizatorii cl\dirilor.
acumulare progresiv\ de ap\ de la an la
an, caz `n care verificarea cu rela]ia
9.63 nu mai este necesar\.

125