Sunteți pe pagina 1din 26

Capitolul

12
AC}IUNI ~N CONSTRUC}II

~n concep]ia [i proiectarea structurilor


12.1. GENERALIT|}I
de rezisten]\ a cl\dirilor (fig.12.2),
Ac]iunile `n construc]ii sunt cauzele ac]iunile se consider\ sub form\ de
ce determin\ solicit\ri mecanice `n for]e. deplas\ri sau deforma]ii impuse
elementele de construc]ie.
Ac]iunile sunt reprezentate `n calculul
~n timpul execu]iei [i `n perioada cl\dirilor prin `nc\rc\ri (sinonim cu
exploat\rii, cl\dirile sunt supuse la sarcini).
ac]iuni cauzate de diverse manifest\ri
Reprezent\rile grafice ale sarcinilor
din natur\: c^mpul gravita]ional
se realizeaz\ pe scheme de `nc\rcare
(greutatea proprie, greutatea oamenilor,
sub form\: de for]e (greutate proprie,
greutatea mobilierului sau a utilajului
greutatea oamenilor, greutatea z\pezii,
tehnologic), factorii climatici ai zonei
presiunea v^ntului); de deplas\ri sau
unde este amplasat\ cl\direa (z\pad\,
deforma]ii impuse (varia]ia temperaturii,
v^nt, varia]ii de temperatur\,
tasarea reazemelor, ac]iunea
cutremure).
precomprim\rii).
~n plus ac]iunile pot avea cauze cu
Pentru acestea este necesar s\ se
caracter excep]ional cum ar fi:
precizeze o serie de parametri: punctul
exploziile, tas\rile bru[te, alunec\rile de
de aplicare, orientarea, intensitatea,
teren, ruperea unor elemente cu
amplitudinea, frecven]a.
implica]ii asupra structurii de rezisten]\,
inunda]ii catastrofale (fig.12.1).

151
Clasificarea `nc\rc\rilor. `nc\rc\ri din oameni `n zone unde
Criteriile de clasificare a ac]iunilor pot aglomera]ia este frecvent\ (s\li de
fi: dup\ efectul produs [i dup\ varia]ia cinema, teatru), pere]i desp\r]itori,
`n timp. presiunea lichidelor [i a gazelor,
• ~nc\rc\rile dup\ efectul produs pot greutatea prafului industrial, varia]ia
fi: `nc\rc\ri statice [i/sau dinamice. temperaturii tehnologice, tas\ri
~nc\rc\rile statice r\m^n constante neuniforme.
sau se schimb\ lent [i nu produc Ac]iunile tranzitorii se manifest\ `ntr-
vibra]ii `n structura cl\dirii. un timp scurt cu intensit\]i semnificative
~nc\rc\rile dinamice variaz\ rapid ca (rar `nt^lnite), de exemplu: podul rulant,
intensitate, sens, direc]ie sau/[i punct oameni `n spa]ii de circula]ie, v^nt,
de aplica]ie. ~nc\rc\rile dinamice sunt varia]ii de temperatur\ exterioar\,
considerate for]ele elastice [i de `nc\rc\ri la execu]ia [i montajul
amortizare. Aceste `nc\rc\ri pot fi for]e elementelor de construc]ie.
de iner]ie determinate de mi[c\rile Ac]iunile excep]ionale apar foarte rar
structurii, ce determin\ vibra]ii ale cu intensit\]i mari sau chiar niciodat\ `n
cl\dirii. De exemplu, ac]iunea datorat\ perioada de exploatare a cl\dirii, de
v^ntului se considera o `nc\rcare exemplu: cutremur, defec]iuni-rupere
static\ pentru cl\diri joase, masive, cablu ascensor, tas\ri bru[te, explozii,
suficient de rigide [i o ac]iune cu inunda]ii catastrofale.
caracter dinamic pentru construc]ii Criteriul de clasificare a ac]iunilor,
zvelte unde accelera]iile au valori dup\ frecven]a cu care sunt `nt^lnite
semnificative. `nc\rc\rile la anumite intensit\]i, `n
cursul exploat\rii cl\dirii, este folosit `n
• Dup\ modul de varia]ie `n timp [i
metoda de calcul la st\ri limit\.
frecven]a de manifestare la anumite
intensit\]i, ac]iunile sunt: permanente, Intensitatea `nc\rc\rilor.
variabile [i excep]ionale. ~nc\rc\rile ce ac]ioneaz\ asupra
Ac]iunile permanente sunt constante cl\dirilor reprezint\ valori stabilite pe
pe toat\ durata de exploatare, de baza unor observa]ii f\cute timp
exemplu: greutatea proprie, greutatea [i `ndelungat.
`mpingerea p\m^ntului, for]a de Valorile `nc\rc\rilor normate
precomprimare. reprezint\ medii ponderate ale valorilor
Ac]iunile variabile pot fi posibile cu o anumit\ probabilitate.
cvasipermanente [i tranzitorii. Ac]iunile normate reprezint\ valori de
Ac]iunile cvasipermanente se referin]\ din prelucr\rile statistice
manifest\ cu intensit\]i mari, timp (distribu]ii, valori medii, abatere
`ndelungat, de exemplu: sarcini de la standard, coeficient de varia]ie). Aceste
utilaje fixe, `nc\rc\ri `n depozite, valori "caracteristice" sunt definite prin

152
Ac]iuni `n construc]ii

Factori ce ac]ioneaz\ asupra cl\dirilor Ac]iuni asupra cl\dirii

Ap\ din precipita]ii

5
Z\pad\
Radia]ii Vânt 1
solare

zgomot 6 3
aerian
Zgomot aerian exterior interior 6

4
8
Zgomot din
instala]ie Seism

2
7

Intensitatea `nc\rc\rii 7

Coeficient
de `nc\rcare Ac]iunea
1.~nc\rc\ri permanente din greutate proprie.
ce normat\ ce 2. ~mpingerea p\m^ntului.
Ac]iunea
de = eviden]ieaz\
abateri
• este
apreciat\ pe
3.Greutatea oamenilor.
4.Greutatea materialelor dep\[ite.
calcul 5. ~nc\rcare din z\pad\.
probabile `n baz\ de studii
6. ~nc\rcarea din v^nt (presiune, suc]iune).
sens statistice 7.Presiunea apei.
nefavorabil 8. Ac]iunea seismic\

Gruparea `nc\rc\rilor

G.F
= ∑ n AP + ∑ n AC + ng
∑ n AT

G.S = ∑ AP + ∑ AC + ng
∑ AT + AE
G.F. - gruparea fundamental\ de `nc\rc\ri G.S. - gruparea suplimentar\ de
`nc\rc\ri; AP - ac]iuni permanente; AC - ac]iuni cvasipemanente; AT - ac]iuni
tranzitorii; AE - ac]iuni excep]ionale; n - coeficientul `nc\rc\rii; ng - coeficientul
grup\rii de `nc\rcare.

Fig 12.1. Ac]iuni `n construc]ii. Intensitatea `nc\rc\rilor.


Gruparea `nc\rc\rilor.

153
probabilitatea redus\ de a fi dep\[it\ `n [ah la cadrele etajate cu mai multe
timp. Acestea sunt acoperitoare pentru deschideri (fig.12.3).
exploatarea normal\. Simultaneitatea ac]iunii `nc\rc\rilor
Ac]iunile de calcul se determin\ cu constituie o problem\ important\ ce st\
rela]ia din fig.12.1. permanent `n aten]ia inginerului, la
• ~n calculele efectuate dup\ metoda concep]ia structurilor de rezisten]\.
st\rilor limit\, ac]iunile se folosesc cu La ac]iunea mai multor `nc\rc\ri este
valoarea lor de calcul egal\ cu valoarea pu]in probabil ca acestea s\ ac]ioneze
normat\ a `nc\rc\rilor, multiplicat\ cu concomitent la intensit\]ile lor maxime.
coeficientul `nc\rc\rii. Apropierea de realitate `n exploatare
• Coeficientul `nc\rc\rii eviden]ieaz\ este prilejuit\ de folosirea coeficientului
abateri probabile `n sens nefavorabil. de grupare, care `n general este
subunitar.
Grup\rile de `nc\rc\ri.
~n cadrul combina]iilor de `nc\rc\ri,
Pentru calculul structurilor de se va evita suprapunerea ac]iunii
rezisten]\ este necesar s\ se ia `n maxime a v^ntului peste cea maxim\ a
considera]ie combina]iile de `nc\rc\ri z\pezii din zonele expuse aglomer\rii
cele mai defavorabile, a c\ror ac]iune (cele ad\postite). La acoperi[ul tip
simultan\ este practic realizabil\. teras\ necirculabil se va evita
Grup\rile de ac]iuni pot fi: suprapunerea greut\]ii z\pezii cu
fundamentale [i speciale (fig.12.1). greutatea oamenilor.
Gruparea fundamental\ cuprinde: La determinarea combina]iilor de
ac]iunile permanente [i variabile `nc\rc\ri speciale se va considera [i o
(cvasipermanente [i tranzitorii), `nc\rcare cu caracter excep]ional, de
corectate cu coeficientul de `nc\rcare. exemplu, sarcina seismic\. Aceast\
Ac]iunile variabile sunt afectate [i de sarcin\ nu se va combina cu `nc\rc\rile
un coeficient de grupare. orizontale provenite din v^nt sau
Gruparea special\ cuprinde ac]iunile datorit\ fr^n\rii podului rulant `n cl\dirile
permanente [i variabile normate la care industriale.
se adaug\ ac]iunea extraordinar\. Grup\rile de `nc\rc\ri difer\ func]ie
Combina]iile sunt valori aleatoare de starea limit\ la care se realizeaz\
datorit\ `nc\rc\rilor componente, dar `n calculul.
special din cauza posibilit\]ilor de
12.2. ~NC|RC|RI PERMANENTE
suprapunere a acestora.
Pentru stabilirea celor mai Ac]iunile sau `ncarc\rile
defavorabile ipoteze de `nc\rcare se permanente rezult\ din greutatea
]ine seama de distribu]ia `n spa]iu a proprie a elementelor structurale [i
`nc\rc\rilor, de exemplu, `nc\rcarea nestructurale ale cl\dirilor, precum [i din
util\ (oameni, mobilier) se dispune `n `nc\rc\ri aplicate cu caracter permanent

154
cum sunt: greutatea proprie, presiunea Se remarc\ varia]ii [i la valoarea
p\m^ntului, efectul precomprim\rii. greut\]ii specifice a materialelor. La
Greutatea proprie a elementelor o]elul laminat aceast\ varia]ie este
permanente ale cl\dirilor se determin\ neglijabil\, iar la elementele din beton
cu rela]ia din fig. 12.2.I. monolit ajunge p^n\ la 5%, datorit\
Greutatea proprie a elementelor compact\rii neuniforme.
cl\dirilor se determin\ prin multiplicarea Toleran]ele pentru elementele din
volumului elementelor respective, pe beton armat prefabricate, comparativ cu
baza detaliilor din proiecte sau cele monolite, sunt considerabil mai
prescrip]ii, cu greutatea tehnic\ a mici.
fiec\rui material ce intr\ `n componen]a Ac]iunile permanente sunt, de obicei,
acestor elemente. reprezentate pe schemele de `nc\rc\ri
Greutatea tehnic\ poate fi exprimat\ cu sarcin\ uniform distribuit\ pe
sub form\ de greutate specifica, `n lungimea elementelor de construc]ii
cazul materialelor omogene [i compacte (fig.12.3).
(metale, lichide); greutate specific\ Ac]iunea permanent\, fiind o
aparent\ pentru materialele neomogene `nc\rcare gravita]ional\, va fi
poroase (lemn, c\r\mid\, beton); `ntotdeauna vertical\. ~n cazul unui
greutatea specific\ `n gr\mad\ sau `n element de construc]ie `nclinat , sarcina
vrac (balast, ciment, c\rbune); permanent\ de calcul va fi multiplicat\
greutatea specific\ `n stiv\ (cherestea, cu valoarea cosinusului unghiului.
c\r\mizi), fig.12.2.I. ~nc\rc\rile permanente vor fi luate `n
Factorul par]ial de siguran]\ considera]ie `n toate combina]iile ce dau
(coeficientul `nc\rc\rii) ia `n considera]ie valoarea cea mai defavorabil\. De
abaterile `nt^mpl\toare din exemplu, `n cazul unei grinzi continue,
nerespectarea la execu]ie a `n unele sec]iuni greutatea proprie nu
dimensiunilor din proiect [i este este defavorabil\, desc\rc^nd unele
influen]at de toleran]ele admise. c^mpuri. Din aceast\ cauz\, `nc\rcarea
util\ va fi pozat\ `n [ah pentru ob]inerea
De exemplu, `n cazul profilelor
unei valori maxime (fig.12.3).
laminate din o]el, `mpr\[tierea valorilor
dimensiunilor elementelor structurale 12.3. ~NC|RC|RI UTILE
este mic\, toleran]ele dimensionale
~nc\rc\rile utile sunt sarcinile ce apar
fiind privite `n acest caz ca varia]ii
datorit\ procesului de exploatare a
maxime admise la recep]ie.
cl\dirilor.
La elementele din beton armat, ~nc\rc\rile utile normate, uniform
varia]ia valorilor dimensiunilor depinde distribuite pe plan[eele cl\dirilor civile,
de calitatea cofrajelor [i tehnologia de pot fi: greutatea oamenilor, greutatea
execu]ie folosit\.

155
Ac]iuni permanente [i utile
I. Determinarea greut\]ii proprii a Tipuri de greut\]i tehnice
elementelor de construc]ie
Greutatea specifica la
materiale omogene
metale , lichide

Greutatea specific\
Volumul Greutatea
elementului
aparent\ la materiale
tehnic\
Greutatea neomogene , lemn, c\r\mid\,
de a materialelor Greutatea
.
proprie beton

=
construc]ie ce intr\ `n
a
determinat componen]a tehnic\
elementului Greutatea unitar\
pe baza elementului
de `n gr\mad\
detaliilor din de constructie
construc]ie balast , c\rbune
proiect

Greutatea unitar\ `n
stiv\
cherestea, c\r\mizi

II. ~nc\rc\ri utile


2000 N/m2 3000 N/m2
(11 pers/4m2) (17 pers/4m2)

2,0
m
2
7000 N/m 4000 N/m2
(24 pers/4m2) (29 pers/4m2
~nc\rc\ri
din
greutatea
oamenilor
6000 N/m2 5000 N/m2
(36 pers/4m2) (41 pers/4m2)

2,0 m

Fig. 12.2 Ac]iuni permanente. Determinarea greut\]ii proprii. (I.) ~nc\rc\ri utile
din greutatea oamenilor. (II.)

156
Ac]iuni `n construc]ii. Scheme de `nc\rcare
Ipoteze defavorabile de `nc\rcare cu sarcini utile pentru ob]inerea unor solicit\ri maxime
( `n c^mp, pe reazem) la grinzi continue.

2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6
1

M3-4 – momentul maxim `n M3 –momentul maxim pe


c^mp, care se ob]ine `n reazem,care apare prin incarcarea
panoul inc\rcat (3-4) iar cele a doua panouri adiacente (2-3 si
al\turate sunt descarcate (2- 3-4) iar restul grinzii se incarca in
3 si 4-5). sah.

Schemele de `nc\rcare la un cadru etajat

~nc\rcare ~nc\rcare ~nc\rcare ~nc\rcare


permanent\ din z\pad\ util\ `n [ah util\ din [ah

~nc\rcare ~nc\rcare
~nc\rcare ~nc\rcare din varia]ii de din tasarea
din vânt seismic\ temperatur\ funda]iilor

Fig. 12.3 Ac]iuni `n construc]ii. Scheme de `nc\rcare

157
mobilierului, greutatea materialelor calculul st^lpilor, grinzilor, pere]ilor
depozitate. portan]i, funda]iilor, se vor mic[ora prin
~n standarde, `nc\rc\rile utile sunt intermediul unor factori de reducere.
definite ca `nc\rc\ri statice echivalente La grinzi, acest factor depinde de
probabile (repartizate uniform), pentru suprafa]a aferent\ `nc\rc\rii utile, iar la
anumite destina]ii. De exemplu, la cl\diri st^lpi de num\rul de plan[ee
de locuit `nc\rc\rile utile se consider\ considerate deasupra sec]iunii
din greutatea oamenilor [i a calculate.
mobilierului, av^nd valori diferite `n Aceast\ mic[orare a `nc\rc\rii utile
`nc\peri (1500 N/m2), comparativ cu ]ine seama de posibilitatea real\ de a
cele de pe culoare sau sc\ri (3000 nu se atinge `n exploatare, integral pe
N/m2). toat\ suprafa]a nivelului sau simultan pe
Valorile sarcinilor utile sunt `n general toate etajele, intensitatea maxim\ a
rezultatul experien]ei [i interpret\rii `nc\rc\rii utile. Plan[eele `nc\rcate cu
inginere[ti. Valorile recomandate `n sarcin\ util\ pot avea urm\toarele
standarde sunt cele minime. scheme de `nc\rcare: `nc\rcare
complet\, absen]a `nc\rc\rii sau
Aglomerarea de oameni este
`nc\rcarea par]ial\ pentru ob]inerea
condi]ionat\ de destina]ia spa]iilor [i de
unei ipoteze defavorabile.
amplasamentul mobilierului .
~n cazul `nc\rc\rilor din greutatea 12.4. ~NC|RC|RI DATE DE Z|PAD|
oamenilor se poate men]iona c\ pentru
~nc\rcarea climatic\ din z\pad\ este
valori de peste 2000 N/m2 persoanele frecvent\ `n ]ara noastr\.
nu se pot deplasa liber, iar `n cazul
~nc\rcarea dat\ de z\pad\ este
valorilor de peste 4000 N/m2
influen]at\ de greutatea stratului de
aglomer\rile de oameni sunt compacte. z\pad\ pe teren orizontal, de condi]iile
~n cazul valorilor de peste 6000 N/m2,
de expunere a construc]iilor [i de forma
`ntalnite rar `n realitate, sunt situa]ii total
acoperi[urilor (fig.12.4.I, II).
neconfortabile (fig.12.2.II). Intensitatea normat\ a z\pezii se
~nc\rcarea util\ din greutatea
determin\ cu rela]ia:
pere]ilor desp\r]itori, cu forme
complicate `n plan [i cu posibilit\]i
ulterioare de modificare a pozi]iei, este pnz = c zi ⋅ c e ⋅ gz (kN/m2 ) (12.1)
dat\ `n standarde, sub form\ de sarcin\ `n care:
echivalent\ uniform distribuit\. Aceast\ gz - greutatea stratului de z\pad\;
`nc\rcare este func]ie de greutatea pe ce-coeficient influen]at de condi]iile de
metru liniar a pere]ilor desp\r]itori. expunere a cl\dirii;
~n vederea unei proiect\ri ra]ionale [i czi- marcheaz\ aglomerarea cu
economice, `nc\rc\rile utile folosite la z\pad\.

158
~nc\rcarea dat\ de z\pad\
I.

~nc\rcarea Greutatea
Condi]ii de Influen]a
normat\ stratului de
= z\pad\ pe • expunere a • formei
dat\ de
construc]iei acoperi[ului
z\pad\ terenul orizontal

II.
~nc\rcarea Coeficent
~nc\rcarea
de calcul par]ial de
dat\ de
= normat\ • siguran]\
dat\ de
z\pad\ z\pad\

III. •
Suceava
A – gz = 0,9 kN/m2 Baia Mare
Ia[i
B – gz = 1,2 kN/m2 D
Cluj-Napoca
C – gz = 1,5 kN/m2 E C
D – gz = 1,8 kN/m2 E A
A Sibiu
E – g z = 1,5 − 7,2kN / m 2
(altitudine 700 - 2500 m) Timi[oara
La perioada de revenire de 10 ani Gala]i
E E
B C
Bucure[ti
IV. Craiova C D
D B
α≤25o cz=1
250≤α≤600
cz - se interpoleaz\ liniar
Varianta I Varianta II
α≥600 cz=0
1,25 cz
0,75 cz Fig. 12.4 ~nc\rcarea dat\ de z\pad\. I.
α=600 Factori ce influen]eaz\. II. ~nc\rcarea de
α=20-300 α=25o
calcul. III. Zonificarea ]\rii func]ie de
grosimea stratului de z\pad\. IV. Influen]a
pantei acoperi[ului asupra valorii `nc\rc\rii
din z\pad\.

159
Greutatea stratului de z\pad\, `n Datorit\ faptului c\ viscolul, care
proiec]ie orizontal\, se ob]ine prin produce aglomerarea cu z\pad\ este
`nmul]irea valorii grosimii maxime a un fenomen complex, practic este greu
stratului de z\pad\ cu greutatea s\ se prevad\ toate cazurile posibile de
specific\ medie pe ad^ncimea z\pezii. aglomerare cu z\pad\.
Greutatea stratului de z\pad\ se Modelarea aglomer\rilor cu z\pad\
determin\ prin calcule statistice asupra se poate realiza `n tunelurile
observa]iilor meteorologice a grosimii aerodinamice, folosind materiale cu
stratului de z\pad\. propriet\]i asem\n\toare z\pezii
Grosimea stratului de z\pad\, ca (rumegu[ul, pilitura din lemn de brad).
valoare maxim\ anuala, este Forma [i m\rimea aglomer\rilor cu
determinat\ cu probabilitatea de a fi z\pad\ au o importan]\ mare asupra
dep\[it\ pe o perioad\ de revenire de determin\rii rezisten]ei [i stabilit\]ii
10, 20, 50 de ani. acoperi[urilor cu forme deosebite.
Men]ion\m c\ la noi `n ]ar\ o iarn\ Condi]iile de expunere la z\pad\ sunt
excep]ional\ a fost `n anul 1954, c^nd influen]ate de gradul de ad\postire al
grosimea medie a stratului de z\pad\ a cl\dirii (de exemplu, cl\direa `nconjurat\
variat `ntre 109 - 173 cm, iar `n anumite [i ad\postit\ de copaci), de frecven]a [i
locuri datorit\ aglomer\rilor s-a ajuns la intensitatea v^ntului, de gradul de
`n\l]imi de 400 - 600 cm. izolare al cl\dirii [i de obstacolele de pe
Cealalt\ component\, care intr\ `n acoperi[ (captatoare solare).
valoarea greut\]ii stratului de z\pad\, Expunerea la z\pad\ poate fi
este greutatea specific\ medie. Acest determinat\ [i de obstacolele de pe
parametru este dificil de determinat acoperi[ul cl\dirilor, ce stau `n calea
datorit\ faptului c\ z\pada prosp\t\ se curentului de aer, care modific\
depune peste stratul a[ezat anterior, spulberarea z\pezii: co[uri de fum,
eventual `nt\rit sau umezit. luminatoare.
Greutatea specific\ este deci func]ie
de grosimea [i `ndesarea stratului de 12.5. ~NC|RC|RI DATE DE VÂNT
z\pad\. Ac]iunea v^ntului asupra cl\dirilor va
Greutatea stratului de z\pad\ (gz) participa la calculele de dimensionare a
este indicata , prin zonare, pe harta din structurilor de rezisten]\ ale cl\dirilor. ~n
fig.12.4.III. func]ie de sensibilitatea la ac]iunea
Aglomerarea de z\pad\ este indicat\ vântului, construc]iile se `mpart `n trei
`n standarde pentru formele uzuale de categorii : C1, C2 [i C3 .
acoperi[uri. Z\pada se depune pe ~nc\rc\rile din v^nt au un caracter
suprafe]ele `nclinate p^n\ la 600 ale dinamic, care se neglijeaz\ la cl\dirile
acoperi[urilor, iar peste 600 stratul de obi[nuite (excep]ie f\c^nd construc]iile
z\pad\ va aluneca (fig.12.4.IV). zvelte), consider^ndu-se aplicate static

160
(C1). Aceast\ aproximare este justificat\ vitezei v^ntului, care influen]eaz\
prin faptul c\ aceste cl\diri, prin valorile ob]inute, este diferit `n
resursele interioare, se adapteaz\ la prescrip]iile diverselor ]\ri. Intervalul de
solicitarea dinamic\. mediere corect trebuie s\ fie cuprins
La cl\dirile foarte `nalte – zvelte - `ntre 10-20 minute.
`nc\rcarea din v^nt este o ac]iune Analiz^nd varia]ia `n timp a vitezei
fundamental\. ~n acest caz este bine s\ v^ntului , se constat\ c\ e compus\ din
se realizeze analize statistice ale doi termeni: viteza medie, componenta
varia]iei aleatoare a vitezei v^ntului. constant\, de joas\ frecven]\ [i viteza
Ac]iunea dinamic\ sau static\ a rafalelor – component\ variabil\ de
v^ntului pe cl\diri depinde `n egal\ `nalt\ frecven]\.
m\sur\ de caracteristicile v^ntului [i ale Presiunea dinamic\ a v^ntului.
structurii de rezisten]\ a cl\dirii. Valorile presiunilor dinamice ale v^ntului
Direc]ia v^ntului. V^ntul se va ,la 10 m deasupra terenului plat, sunt
considera c\ ac]ioneaz\ din orice propor]ionale cu p\tratul vitezelor (fig.
direc]ie `n raport cu cl\direa. 12.5.II):
~n calcule, v^ntul ac]ioneaz\ ca o
ρ ⋅ v 22 m v2
for]\ orizontal\, iar direc]ia lui coincide gv = = 2 m (kN / m2 ) (12.2)
cu cea a axelor principale de iner]ie. 2 1630
Direc]ia este perpendicular\ pe `n care:
suprafa]a ac]ionat\ de v^nt. ~n cazul `n ∆ - densitatea aerului (1,225.10-3 t/m3)
care cl\direa are axe de simetrie, v2m – viteza mediat\ pe 2 minute (cu
acestea vor fi referin]ele direc]iei de perioad\ de revenire de 10 ani) - m/s;
ac]iune a v^ntului. ~n situa]ia particular\ Vitezele medii ale v^ntului vor
a st^lpilor prismatici din z\brele, direc]ia determina presiunile dinamice - pentru
v^ntului se consider\ orientat\ [i dup\ structurile cl\dirilor cu r\spuns static, iar
diagonal\. vitezele rafalelor vor implica luarea `n
Viteza v^ntului. Caracteristic\ a considera]ie a presiunii dinamice –
circula]iei atmosferei, viteza v^ntului se pentru structurile cu r\spuns dinamic la
produce datorit\ diferen]elor de v^nt.
presiune dintre dou\ regiuni ale Terrei. Presiunea dinamic\ a v^ntului variaz\
Cl\dirile din calea v^ntului vor continuu pe vertical\ (fig.12.5.III). ~n
transforma energia cinetic\ de mi[care proiectare se vor folosi diagrame
`n energie poten]ial\ de presiune. simplificate, `n trepte sau liniare. Valorile
Viteza v^ntului se `nregistreaz\ cu presiunii dinamice de baz\, la noi `n ]ar\
anemometre `n zone f\r\ obstacole, `n ca [i `n alte ]\ri, sunt date func]ie de o
afara ora[elor sau pe cl\diri `nalte. zonare regional\ (fig.12.5.II). ~n
Intervalul de timp pentru medierea standardul rom^nesc, presiunea

161
~nc\rcarea dat\ de v^nt
I.
Forma Varia]ia
~nc\rcarea Efectul Presiunea
= cl\dirii presiunii
v^ntului dinamic • • v^ntului cu • v^ntului
[i
asupra (fluctuant) la baza
direc]ia `n\l]imea
cl\dirii al v^ntului cl\dirii
v^ntului cl\dirii

H
II. A - 0,45 kN/m2 III.
B - 0,55 kN/m2
Baia Mare Suceava C - 0,70 kN/m2
D - 0,85 kN/m2
A E C Ia[i
Cluj-Napoca E - 0,45...1,8 kN/m2
H=800..2400 m
A E A B
Sibiu
Timi[oara
Gala]i
D E E
E A B
D
Bucure[ti
Craiova B
C
C
IV. Sec]iune Plan

V^nt Distribu]ie real\ Distribu]ie conven]ional\


Cn1 Cn2

α Cn3

Cn3 H
+0,8
gH/g10
Cn3 B H

l gH = g10  
V^nt  10 
 H
Cn1 = f α ⋅  gH - presiunea v^ntului la H
 l 
+0,8 H - `n\l]imea construc]iei
 H
C n 2 = f  Cn3 g10 - presiunea de baz\ a v^ntului
 l
α - coeficient ce depinde de
H B
Cn 3 = f  ⋅  modul de expunere la v^nt
 l l
l
Fig. 12.5 ~nc\rc\ri date de v^nt. I. Factorii care determin\ `nc\rcarea din v^nt. II.
Zonarea presiunii de baz\ a v^ntului. III. Varia]ia presiunii v^ntului cu
`n\l]imea. IV. Influen]a direc]iei v^ntului [i formei cl\dirii

162
dinamic\ a v^ntului este indicat\ din 10 • componenta tangen]ial\ de frecare,
`n 10 m p^n\ la 150 m [i din 50 `n 50 m a presiunii v^ntului pe suprafa]a expus\
p^n\ la 350 m. (sarcin\ distribuit\), se determin\ cu
Presiunea vântului pe cl\diri cu rela]ia:
r\spuns static. Ac]iunea v^ntului pe • p nf = β ⋅ c f ⋅ c h( med) ⋅ g v (kN/m2)
cl\diri cu r\spuns static se manifest\
(12.5)
sub form\ de presiune, pe suprafe]ele
• `n care:
expuse direct [i prin suc]iune pe
suprafe]ele ferite, dar antrenate de v^nt. • cf – coeficient de frecare (cf =0,025);
Presiunea v^ntului pe cl\diri cu r\spuns • ch(med) – coeficient de varia]ie a
static (C1) poate fi exprimat\ printr-o presiunii dinamice de baz\ `n raport cu
ecua]ie de tipul: `n\l]imea medie deasupra terenului.
Pv = f(v).f(A).f(F) (12.3) Aceste componente au `n general
~n care viteza (v), aria expus\ (A) [i valori mici [i se neglijeaz\ `n afar\ de
forma cl\dirilor (F) sunt considerate ca cazul construc]iilor u[oare, cu suprafe]e
variabile independente. ~n aceast\ mari, unde aceast\ component\ poate
rela]ie, f(v) reprezint\ simbolic conduce la smulgerea `nvelitorii.
presiunea dinamic\ a v^ntului pv=f(v2), • rezultanta `nc\rc\rilor din v^nt
f(A) - suprafa]a expus\ a cl\dirii, iar f(F) (sarcina concentrat\). Se determin\ pe
- coeficien]ii aerodinamici (cn, ch, cf, ct). ansamblul elementelor de construc]ii.
~n calculul valorilor normate ale Valoarea rezultantei `nc\rc\rii se
presiunii v^ntului se vor lua `n determin\ cu rela]ia:
considera]ie urm\toarele componente: Ptn = β ⋅ c t ⋅ c h(med) ⋅ g v ⋅ A t (kN/m2) (12.6)
• componenta normal\ a presiunii `n care:
v^ntului pe suprafa]a expus\ (sarcina
At - aria total\ expus\ ac]iunii
distribuit\), fig.12.5.I.
v^ntului;
• pnn = β ⋅ c ni ⋅ c h( z ) ⋅ g v (kN/m2)
ct – coeficientul aerodinamic al
(12.4)
rezultantei presiunii v^ntului.
• `n care:
• ∃ - coeficient de rafal\; Coeficien]ii aerodinamici. Dispersia
• cni .coeficient aerodinamic pe valorilor coeficien]ilor aerodinamici este
suprafa]a i cauzat\ de faptul c\ valorile din
• ch(z) – coeficient de varia]ie a standarde nu iau `n considera]ie explicit
presiunii dinamice de baz\ (`n raport rapoartele dimensiunilor cl\dirii, iar
cu terenul) la `n\l]imea z; metodele de modelare difer\ `n diverse
• gv – presiunea dinamic\ de baz\ ]\ri (modul de apreciere a mediilor
(pân\ la `n\l]imea de 10 m), fig. 12.5.II; acestor coeficien]i pe suprafa]\).

163
Ace[ti coeficien]i depind de forma balcoanelor, corni[e, aticuri, v^rfurile
cl\dirii [i de pozi]ia ei fa]\ de curentul co[urilor, luminatoare), coeficien]ii
de aer (fig.12.5.IV). aerodinamici se vor majora datorit\
La cl\dirile cu r\spuns static – C1, cu efectelor locale ale v^ntului.
forme dreptunghiulare sau p\trate `n Presiunea v^ntului pe cl\diri cu
plan, cu pere]i verticali impermeabili la r\spuns dinamic. Concep]ia [i calculul
trecerea v^ntului, coeficien]ii cl\dirilor `nalte sunt influen]ate esen]ial
aerodinamici sunt func]ie de rapoartele de ac]iunea `nc\rc\rilor din v^nt.
dimensiunilor cl\dirilor (h/l, b/l, f/l), de
pantele acoperi[urilor ( J, I) Construc]iile sensibile la ac]iunea
(fig.12.5.IV). ~n standarde se dau vântului sunt: stâlpii liniilor electrice
valorile coeficien]ilor aerodinamici [i aeriene, turnurile, co[urile de fum
pentru alte forme de acoperi[, cu o (T>0,25s), cl\diri `nalte ce dep\[esc
singur\ sau mai multe deschideri. 40m sau T>1s (constructii - C2); turnuri
~n cazul construc]iilor deschise sau de televiziune, antene [i co[uri de fum
cu pere]i penetrabili (cl\diri cu peste 150m (C3).
deschideri mari, hangare), `n func]ie de Efectele dinamice depind de
procentajul de goluri la valorile caracteristicile mecanice [i
coeficien]ilor aerodinamici exteriori, se aerodinamice ale cl\dirilor `nalte.
adaug\ [i cei interiori. Aceste efecte dinamice se manifest\
Coeficientul aerodinamic al sub form\ de oscila]ii for]ate sau
rezultantei ac]iunii v^ntului (ct), pentru autoexcitante ale cl\dirilor `nalte.
grinzi sau turnuri cu z\brele, se Oscila]iile for]ate se produc sub
determin\ func]ie de raportul `ntre aria ac]iunea rafalelor de v^nt. Oscila]iile
z\brelelor (Si) [i aria dat\ de conturul autoexcitante au loc la cl\diri cu sec]iuni
elementului cu z\brele (S) -coeficient de instabile aerodinamic (de form\ p\trat\,
umplere( ∑ S i / S ). dreptunghiular\).
La turnurile cilindrice sau prismatice, Rafalele v^ntului vor ac]iona asupra
coeficien]ii aerodinamici de antrenare cl\dirilor cu for]e neregulate, repetate [i
sunt func]ie de rugozitatea fe]ei variabile ca durat\.
exterioare (neted\ sau cu nervuri), de Efectele dinamice, datorit\ acestei
zvelte]e (raportul `ntre `n\l]imea cre[teri bru[te, influen]at\ de sporirea
turnurilor din beton armat, metal sau vitezei, a for]ei v^ntului, sunt introduse
lemn [i dimensiunile acestora `n plan) [i `n calculul structurilor printr-o serie de
de num\rul Reynolds. coeficien]i dinamici.
~n zonele cl\dirii care reprezint\ Unul dintre ace[ti coeficien]i este ∃
discontinuit\]i fa]\ de forma construc]iei (are valoarea 1,6 pentru construc]iile
`n ansamblu (muchiile, parapetele pu]in sensibile la vânt – C1), care
depinde de caracteristicile dinamice ale

164
structurii [i propriet\]ile turbulen]ei 2 minute, multiplicat\ cu coeficientul de
v^ntului (C2): siguran]\ ((F);
β = 1 + µ(z) ⋅ β 0 (ε) (12.7) vcr.r- viteza critic\ a v^ntului
`n care: corespunz\toare modului propriu r de
:(z) – factor de turbulen]\ ce este vibra]ie (m/s);
func]ie de `n\l]imea de deasupra d - l\]imea sau diametrul cl\dirii
terenului (z) [i de tipul de amplasament `nalte;
(deschis – câmpii, silvostepe – `n ora[e; Tr – perioada proprie de ordinul r a
`n centrul ora[elor cu densitate mare construc]iei;
construit\ - cl\diri peste 30 m); Sh- num\rul lui Strouhal.
∃0(γ)-coeficient de amplificare a Fenomenul de rezonan]\ apare la
efectului fluctua]iilor ce este func]ie de viteze sc\zute ale v^ntului Vcr <25 m/s.
perioada proprie fundamental\ de Deplasarea total\ orizontal\ a
oscila]ie a structurii (T) de viteza de cl\dirilor `nalte, datorit\ v^ntului, are `n
calcul a vântului mediat\ pe 2 minute componen]a sa [i deplas\rile laterale
( v(02 min) ), de un coeficient de siguran]\ la fluctuante datorit\ rafalelor de v^nt.
ac]iunea vântului ((F) [i de frac]iunea din Deplas\rile orizontale depind de
amortizare critic\, care este func]ie de rigiditatea lateral\ a cl\dirii.
natura materialului – beton armat, Deplas\rile laterale datorit\ rafalelor,
zid\rie, o]el. (n0); la care se adaug\ [i accelera]ia mi[c\rii
Efectul de rezonan]\, la cl\dirile `nalte pot afecta confortul locatarilor.
sub form\ de turnuri, poate ap\rea c^nd Acestea pot produce efecte
perioada proprie de vibra]ie a cl\dirii [i nefavorabile `n transmiterea sarcinilor
perioada v^rtejurilor vântului sunt gravita]ionale sau degradarea pere]ilor
apropriate. desp\r]itori, a ferestrelor. Datorit\
Perioada proprie a vârtejurilor este acestui fapt, deplasarea maxim\ la
func]ie de l\]imea sau diametrul v^rful cl\dirilor - de exemplu structuri cu
construc]iei `nalte, de num\rul lui cadre (sau diafragme) - este de 0,02 H,
Strouhal (care depinde de rugozitatea `n care: H - `n\l]imea total\ a structurii
suprafe]ei, forma [i vâscozitatea cl\dirii) (iar deplasarea relativ\ de nivel este
[i viteza vântului. mai mic\ de 3,8 mm).
Verificarea la rezonan]\ se face cu 12.6. ~NC|RC|RI DATE DE
rela]ia: TEMPERATURA EXTERIOAR|
v0 d (12.8)
≤ vcr.r = ≤ 25m / s
2 Tr ⋅ Sh Varia]iile de temperatur\ ce
`n care: ac]ioneaz\ asupra cl\dirilor, se datoresc
v0 – viteza de calcul a vântului (m/s), modific\rilor climatice ce se petrec
ce este, `n func]ie de viteza mediat\ pe sezonier sau zilnic. Ele se manifest\: la
exterior, `ntre interior [i exterior; `ntre

165
diferitele p\r]i ale aceluia[i element de -Tn - varia]ia de temperatur\ normat\,
construc]ii. ce se determin\ cu rela]ia:
Varia]iile de temperatur\ `ntre interior ∆T±n = T±n − T±0 (12.10 )
[i exterior se manifest\ `n afara `n care:
modific\rilor climatice (de exemplu, vara n
T± - temperatura normat\ a aerului
`ntre fa]a `nsorit\ a unui zid de sprijin [i
exterior `n lunile de var\ (iarn\) ;
fa]a lui opus\) [i datorit\ regimului
T±0 - temperatura ini]ial\,
termic al unor utilaje.
Consecin]ele varia]iilor de corespunz\toare perioadei `ncheierii
temperatur\ asupra cl\dirilor se construc]iei `n sezonul cald sau rece.
manifest\ prin: dilatarea pere]ilor ~nc\rc\ri date de
longitudinali (ce produce fisuri verticale), temperatura exterioar\
dilatarea structurii (fisuri `ntre structura
[i zid\ria de umplutur\ sau chiar fisuri `n I. Schem\ de deformare
structur\) [i dilatarea acoperi[urilor tip
teras\, din beton armat (fisuri orizontale
`ntre acoperi[ [i pere]ii din zid\rie sau/[i
fisuri `nclinate `n zid\rie la col]ul cl\dirii).
~n vederea evit\rii sau mic[or\rii
efectelor varia]iilor de temperatur\ se
M2 M1
vor considera urm\toarele m\suri
constructive: leg\turi elastice `ntre l 2 1
diferite elemente structurale; rosturi de L
dilatare; izola]ii termice, protec]ii
II. Diagram\ de momente
reflectorizante; dimensionarea
elementelor de construc]ii pentru
preluarea efectelor varia]iilor de
temperatur\. Aceste m\suri se vor lua
`n considerare, pentru evitarea efectelor
din varia]ii de temperatur\, la concep]ia M2 M1
elementelor structurale ale cl\dirii. ~n
consecin]\ se limiteaz\ intervalul de
varia]ie a temperaturii. Fig.12.6. ~nc\rc\ri date de
Determinarea `nc\rc\rii de calcul din temperatura exterioar\. I. Schem\
varia]ii de temperatur\ se realizeaz\ cu de deformare. II. Diagram\ de
rela]ia: momente
∆T c = n ⋅ ∆T n (12.9) Varia]ia de temperatur\ normat\ se
`n care: limiteaz\ la ±400 C, pentru construc]ii
n - coeficientul de `nc\rcare; metalice ne`nglobate `n beton armat [i

166
±300 C, pentru construc]ii de zid\rie [i derivei continentelor. Scoar]a
de beton armat. De exemplu la cadru p\m^ntului este alc\tuit\ dintr-un num\r
din fig. 12.6.I, II, deforma]ia impus\, din de pl\ci rigide, `n mi[care continu\. La
alungirea riglei datorit\ varia]iei de separa]ia dintre aceste pl\ci - falii - se
temperatur\ este dat\ de rela]ia: acumuleaz\ lent o tendin]\ de lunecare.
∆L = α ⋅ ∆T c ⋅ L (12.11) {ocul seismic se produce (dup\
`n care : atingerea capacit\]ii limit\ de acumulare
I - coeficient de dilatare func]ie de a deforma]iilor elastice) datorit\ unor
material; lunec\ri bru[te `n lungul faliilor, prin
∆T c - intervalul varia]iei de `nvingerea unor praguri de rezisten]\ la
temperatur\ de calcul; forfecare a rocilor. Aceast\ transformare
L - distan]a de la marginea brusc\ `n energie cinetic\, prin
elementului care se dilat\ p^n\ la eliberarea energiei poten]iale de
punctul neutru al sistemului unde se deforma]ie (ce s-a acumulat `n timp),
cumuleaz\ deforma]iile axiale ale riglei. conduce la o separare prin ruperea
Alungirea riglei cadrului (deforma]ia rocilor a celor dou\ zone ale scoar]ei,
impus\) datorit\ varia]iei de printr-o falie - suprafa]\ de ruptur\.
temperatur\ va fi `mpiedicat\ de st^lpul Conturul zonei de lunecare a pl\cilor
cadrului. ~n acest element structural poart\ numele de focar sau hipocentru,
apar eforturi suplimentare preluate de o iar punctul pe verticala focarului de la
dimensionare corespunz\toare. suprafa]a terenului, se nume[te
epicentru. Mi[carea brusc\ (energie
12.7. ~NC|RC|RI SEISMICE
cinetic\) se transmite prin unde
Cutremurele de p\m^nt sunt seismice.
fenomene fizice complexe caracterizate Undele seismice se propag\ prin
printr-o mi[care brusc\ [i dezordonat\ a globul terestru (fig 12.5.III), considerat
scoar]ei terestre. Aceste fenomene sunt ca un corp elastic prin:
provocate de eliber\ri masive de • unde longitudinale (primare - P), ce
energie, care se produc `n ad^ncime. se transmit prin mi[c\ri de contrac]ie [i
Cauzele care pot provoca dilata]ie a mediului; un punct va descrie
cutremurele sunt: activitatea vulcanic\, o mi[care oscilatorie pe direc]ia radial\
pr\bu[iri ale structurilor de ad^ncime, fa]\ de focar;
explozii naturale sau artificiale [i mi[c\ri • unde transversale (secundare - S)
tectonice (fig. 12.7). Cutremurele la care mi[carea se transmite prin
tectonice sunt cele mai frecvent `nt^lnite forfec\ri ale mediului; un punct va
[i au efectele de distrugere descrie o mi[care oscilatorie pe o
cele mai mari. direc]ie perpendicular\ fa]\ de direc]ia
Originea cutremurelor tectonice se de propagare.
explic\ prin teoria tectonicii pl\cilor [i a

167
• •
• Externe.
• Ciocnirea unor meteori]i cu P\m^ntul.
• Apropierea de P\m^nt a unei comete.
Trecerea P\m^ntului `n conjunc]ie cu alte planete.
• For]e provocate de maree.
• C\deri mari de presiune atmosferic\.


• Interne.
Cauzele Cutremure de pr\bu[ire. Caracteristici: intensitate slab\, se

cutremurelor resimt pe arie mic\, apar `n regiuni cu goluri carstice prin
• pr\bu[irea tavanelor acestora.
• Seisme vulcanice. Caracteristici: intensit\]i diferite resim]ite
• pe suprafe]e mici (zeci de km2) produse de exploziile din co[ul
vulcanic `naintea sau `n timpul erup]iei.

Seisme tectonice. Caracteristici: intensitate mare, sunt mai
• frecvente, provin din mi[c\ri de a[ezare ale pl\cillor scoar]ei,
• apar de-a lungul faliilor, cristaliz\rile bru[te de roci `n stare
• lichid\ din add^ncimea scoar]ei se realizeaz\ cu degaj\ri mari
de presiune [i c\ldur\.


• Fig.12. Schema cauzelor ce determin\ cutremurele

Undele longitudinale se deplaseaz\ mi[c\rii seismice dup\ cele trei direc]ii
mai repede dec^t cele transversale. perpendiculare.
• Dup\ trecerea prin straturile Terrei, Cutremure moldavice. Cutremurele
cu caracteristici diferite, undele de violente ce au b^ntuit ]ara noastr\ `[i au
dilatare sufer\ multiple reflexii [i originea `n sudul Moldovei, `n zona
refrac]ii, iar la suprafa]a p\m^ntului iau Vrancei (fig.12.8.II).
na[tere undele superficiale (unde lungi). Se men]ioneaz\ c\ cele mai
Aceste unde au viteze mai mari `n puternice cutremure au avut loc `n anul
terenurile tari, compacte. 1471 (a fost avariat\ M\n\stirea
Caracteristicile mi[c\rii terenului `n Neam]), `n 1620, `n 1738, (a fost distrus
timpul cutremurului pot fi m\surate cu Turnul de la Curtea Domneasc\ din
seismometre [i accelerografe . Aceste Bucure[ti), `n 1802 ("Cutremurul cel
aparate sunt, `n principiu, penduli cu o mare") a provocat pr\bu[irea Turnului
anumit\ perioad\ de vibra]ie proprie [i Col]ei - cea mai `nalt\ cl\dire a
anumite caracteristici de amortizare. Bucure[tiului din acea perioad\, `n
Aparatele sunt prev\zute cu dispozitive 1940 (pr\bu[irea blocului Carlton din
de `nregistrare a componentelor Bucure[ti - construc]ie pe schelet de

168
beton armat cu 14 niveluri) [i din 1977 Scara magnitudinii Richter.
(unde `n Bucure[ti s-au pr\bu[it Magnitudinea (M) unui cutremur se
blocurile Scala, Belvedere, Casata, define[te prin rela]ia:
Nestor [i altele). M = logA - logA0 (12.12)
Focarul seismic din Vrancea este `n care:
amplasat la exteriorul curburii mun]ilor A - amplitudinea maxim\ `nregistrat\
Carpa]i, `ntre paralelele de 450 [i 460, pe seismograful Wood - Anderson,
iar `n ad^ncime este situat `ntre 100 [i amplasat la 100 km de epicentru;
200 km. Hipocentrul din Vrancea se afl\ A0 - amplitudinea de referin]\ (1/1000
`ntr-o mi[care lent\, continu\, mm).
determinat\ de tendin]ele pl\cilor Magnitudinea (M) poate fi corelat\ cu
tectonice. Orice discontinuitate a cantitatea de energie eliberat\ de
acestei mi[c\ri d\ na[tere la seism. seism, printr-o rela]ie empiric\ (logE =
Cutremurul din 1977 a fost alc\tuit 11,8 +1,5M).
dintr-un pre[oc (M=5) [i trei [ocuri Se observ\ c\ o cre[tere a
(M=6,5); (M=6,5); (M=7,2), la ad^ncime magnitudinii cu o unitate conduce la o
cuprins\ `ntre 80 - 110 km (fig.12.8.IV). m\rire a energiei cu 32. Cutremurele cu
magnitudinea M<5 nu produc avarii `n
Sc\ri de intensitate seismic\. structura de rezisten]\, producând `ns\
Criteriile cantitative [i calitative a avarii `n celelalte elemente ale
[ocului seismic sunt materializate `n construc]iei.
sc\rile de intensitate seismic\. Ele au la Magnitudinea (M) - m\sur\ a
baz\ efectul pe care cutremurul `l energiei seismice dezvoltate `n focar
produce asupra oamenilor, cl\dirilor, f\r\ a lua `n considera]ie distan]a fa]\
fiind `nregistrat de seismometre [i de epicentru - nu este suficient\ pentru
accelerografe. a indica efectele seismului asupra
Sc\rile de intensitate seismic\ ne cl\dirilor.
dau gradul de intensitate al Determinarea for]elor seismice.
cutremurului.
Cutremurele tectonice se transmit
Scara Mercalli modificat\ (MM) prin scoar]a terestr\ sub form\ de unde
clasific\ efectele seismului `n 12 grade seismice, care vor impune mi[carea
de intensitate. Pentru fiecare grad de funda]iilor cl\dirilor. Acestei mi[c\ri i se
intensitate seismic\ are descris\ va opune iner]ia proprie masei cl\dirilor,
comportarea oamenilor [i animalelor, gener^nd for]ele seismice (for]e de
deplas\rile scoar]ei [i efectele asupra iner]ie).
cl\dirilor. ~ncadrarea cutremurului `ntr-o For]ele seismice au un caracter
grup\ de intensitate seismic\ are un dinamic a c\ror intensitate variaz\ rapid
caracter subiectiv. `n timp, fiind de natur\ aleatorie.

169
Estim\rile asupra caracteristicilor gravita]ionale a `ntregii cl\diri (G),
cutremurilor sunt rezultatul unor fig.12.9.I.
observa]ii cu un grad `nalt de Sarcina seismic\ ce ac]ionez\
incertitudine. asupra cl\dirii are expresia:
La concep]ia structurilor de rezisten]\ Sr = cr ⋅ G (12.13)
a cl\dirilor, fenomenul seismic se va `n care:
schematiza, consider^ndu-se for]ele c r = α ⋅ k s ⋅ βr ⋅ ψ ⋅ ε (12.14)
seismice ca for]e statice.
Ac]iunile seismice se vor determina c r - coeficient seismic global la modul
pe baza teoriei vibra]iilor liniare [i par]ial de vibra]ii r (spectrul de r\spuns al
a celor neliniare. structurii), fig. 12.9.II ;
~n proiectarea cl\dirilor `n zone α - coeficient de importan]\ a cl\dirii;
seismice, se vor considera numai k s - coeficient func]ie de zona seismic\;
componentele orizontale ale for]elor de
βr - coeficient de amplificare dinamic\ `n
iner]ie ce ac]ioneaz\ dup\ axele
modul de vibra]ii (r), influen]at de
principale ale structurii (dup\ direc]iile
compozi]ia spectral\ a cutremurului pe
ortogonale).
amplasament - fig.12.9.III;
~n unele cazuri (plan[ee - dal\,
elemente cu for]e axiale mari) apare ψ - coeficient de mic[orare a ac]iunii
necesar\ verificarea structurilor de seismice, influen]at de ductilitatea
rezisten]\ la componentele verticale, `n structurii, de capacitatea de redistribu]ie
special `n apropierea epicentrului. a eforturilor, de rezerva de rezisten]\
Valorile ac]iunilor seismice vor depinde neconsiderat\ `n calcul [i efectele de
de caracteristicile mi[c\rii seismice amortizare a vibra]iilor suplimentare,
(intensitate, magnitudine) [i de altele decât cele ale structurii de
propriet\]ile dinamice ale cl\dirilor rezisten]\;
(perioada [i formele proprii de vibra]ii, εr - coeficientul de echivalen]\ `ntre
amortizarea sistemului). sistemul real [i un sistem cu un grad de
Structurile de rezisten]\ admit un libertate pentru modul propriu de vibra]ii
model dinamic simplificat, reprezentat (r).
de exemplu, pentru cadre etajate, printr- Coeficientul de intensitate seismic\
o consol\ cu mase concentrate `n (ks ) caracterizeaz\ intensitatea
dreptul plan[eelor (fig.12.10.I). cutremurului la baza cl\dirii `n
For]a t\ietoare de baz\, ce amplasamentul dat.
reprezint\ rezultanta `nc\rc\rilor Unda seismic\, care se propag\ de
seismice corespunz\toare direc]iei de la epicentru, va impune o mi[care
mi[care considerate pentru modul cl\dirior c\rora se opune iner]ia
propriu de vibra]ie al structurii (r), este acestora (cl\dirile nu pot urm\ri
propor]ional\ cu rezultanta `nc\rc\rilor

170
Ac]iuni seismice

I.
D Botosani
D
Baia Mare Suceava
C E Vatra Dornei
Oradea F Piatra Neamt Iasi
Cluj Napoca C

E B
D
Timisoara Focsani
Hunedoara Sibiu Brasov
C Galati
C Petrosani Tulcea
A
D
D
C Bucuresti
Pitesti
Craiova
D Constanta

5
II. III. 5
2
SP P
Foc[ani SS
PS PP
Epicentru 4
S
P 1
Brasov
~ 100 km

S 6
~165 km Bucure[ti 6
3 P
Scoar]a
Placa ~ 200 km 0.15 4 martie 1977
carpatica Focar Sud 0.1 Bucuresti N-S
0.0
Placa est -0.1
european\ -0.15
IV. 0.1
0.1 4 martie 1977
4 martie 1977
Bucuresti vert. Bucuresti E-V
0.0
0.0
-0.1
-0.1
Fig. 12.8. I. Zonarea seismica a Romaniei. II. Schema mecanismului de
producere a cutremurului din Vrancea 1977. II. Reflexia si refrac]ia undelor
seismice. 1- Miezul P\mântului; 2- Manta; 3- Focar; 4 - Propagarea undelor; 5-
Unde reflectate; 6- Unde refractate. III. Acclelerograme ale cutremurului din
Vrancea 1977. Componete N-S; E-V; vertical\

171
mi[carea terenului [i `ncep s\ vibreze). c\ror func]ionare nu trebuie s\ se
Aceasta va genera for]e de iner]ie, deci `ntrerup\ `n timpul cutremurului [i
for]e seismice. imediat dup\ `ncetarea acestuia (spitale
Pornind de la legea lui Newton de urgen]\, sta]ii de pompieri, cl\diri
G administrative `n care se iau decizii
S = m ⋅ a = ⋅ a = G ⋅ ks (12.15)
g privind organizarea m\surilor de
`n care: urgen]\ de dup\ cutremur, cl\diri de
m – masa cl\dirii; dirijare a comunica]iilor na]ionale [i
a – accelera]ia maxim\ a mi[c\rii jude]ene, construc]ii din sistemul
terenului `n timpul cutremurului; energetic na]ional, muzee de
G – greutatea total\ a cl\dirii; importan]\ na]ional\).
g – accelera]ia gravita]ional\; Clasa a II-a cuprinde cl\diri cu
Coeficientul k s este raportul `ntre aglomera]ii mari de persoane (spitale,
s\li de spectacole, de sport, biserici,
accelera]ia mi[c\rii seismice a terenului
centre comerciale importante, cl\diri
din zona seismic\ de calcul [i
industriale cu echipamente de mare
accelera]ia gravita]ional\. Acest
importan]\ economic\, cl\diri ce
coeficient variaz\ `n cele [ase zone ale
ad\postesc valori artistice, istorice sau
]\rii noastre (notate de la A, cu
[tiin]ifice deosebite [i depozite de
k s =0,32, la F cu k s =0,08), fig.12.8.I.
produse de strict\ necesitate pentru
Coeficientul k s este dependent de aprovizionarea de urgen]\ a popula]iei).
caracteristicile seismice ale zonei, Clasa a III-a cuprinde restul cl\dirilor,
având aceea[i valoare pentru cl\dirile de importan]\ normal\.
din zona respectiv\.
Clasa a IV-a va cuprinde cl\diri de
Coeficientul α va lua `n considerare
importan]\ redus\ (cl\diri de locuit,
protec]ia antiseismic\ a cl\dirilor,
parter sau parter [i etaj, construc]ii
func]ie de clasa de importan]\.
zootehnice).
Criteriile dup\ care se gradeaz\
importan]a cl\dirilor sunt: asigurarea Coeficientul de amplificare dinamic\
m\surilor de func]ionare ne`ntrerupt\ la βr este influen]at de perioadele
cutremur, protec]ia vie]ilor omene[ti, a oscila]iilor proprii Tr ale cl\dirilor [i de
valorilor economice sau/si artistice condi]iile seismice ale zonei de
deosebite [i asigurarea `mpotriva amplasament, caracterizate prin
degaj\rii de substan]e toxice [i a perioadele de col] Tc - fig. 12.9.III.
incendiilor. Deci acest coeficient depinde de
Cl\dirile sunt `mp\r]ite din acest raportul `ntre perioada fundamental\ a
punct de vedere `n patru clase de vibra]iilor proprii ale cl\dirii [i perioada
importan]\. de vibra]ie a terenului `n momentul
Prima clas\ (I) cuprinde cl\dirile a amplitudinii maxime a cutremurului.

172
Ac]iunea seismic\

I. Sarcina Spectrul de • Greutatea


seismic\ = r\spuns a total\ a
la baza structurii cl\dirii
cl\dirii cl\dirii

II.

Parametrul Corec]ii Factor de


Spectrul de
r\spuns a = Accelera]ia condi]iilor
• de teren
pentru
• amortizarea
amplificare a
• accelera]iei
terenului
structurii
structurii terenului
cl\dirii

III.
β
Coeficient de amplificare dinamic\

βmax=2,5 Tcolt(3) Tcolt(2) Tcolt(1) - Perioada de col] a zonei (1)


2,5
Zona (1)
β= 2,5 (Tc - Tcol])
Varia]ia liniar\ a
Zona (2) curbei spectrale `n
Zona (3) zonele (1),(2),(3)
βmin = 1,0
1,0

0,7 1,0 1,5 2,2 2,5 3,0 T


Perioada proprie de vibra]ie
Fig.12.9. Ac]iunea seismic\. I. Determinarea sarcinii seismice, de la baza cl\dirii.
II. Factorii care influen]eaz\ mi[carea seismic\ - spectrul de r\spuns al
structurii. III. Varia]ia coeficientului de amplificare dinamic\ func]ie de
perioada proprie de vibra]ie

173
Ac]iunea sesmic\
I.
Fn Sn S
n Wn

Fk Fk
k Wk
n
W = ∑ wk
1 Sk Sk
zk

F1
1 W1

Model dinamic
F

II.

Deplasarea
Greutatea
masei de
masei de
nivel • nivel

Σ
(`n\l]imea p^n\ la
For]a masa de nivel) Wk
For]a seismic\ Sk(zk)
seismic\ = la baza
de nivel cl\dirii
Fk Fb Deplasarea
Greutatea
masei de
nivel • masei de
(`n\l]imea p^n\ la
nivel
masa de nivel) Wi
Si(zi)

Fig. 12.10. Ac]iunea seismic\. I. Defalcarea for]ei seismice totale pe nivele.


Modelul dinamic. Deformata real\ [i simplificat\ `n modul 1 de vibra]ii.
II. Rela]ia for]ei seismice de nivel.

174
Coeficientul βr va avea o valoare rezisten]\ neconsiderate `n calcul.
mare (amplificarea dinamic\ este mai Coeficientul ψ este `n general
pronun]at\) când aceste dou\ perioade subunitar. El are valori mari când
au valori mai apropiate. structurile prezint\ o capacitate de
Reprezentarea grafic\ a rela]iei `ntre deformare plastic\ (ductilitate)
valorile perioadei proprii fundamentale suficient\. Ductilitatea este definit\ prin
de vibra]ie a cl\dirii (Tc) [i valorile capacitatea de disipare a energiei
coeficientului de amplificare dinamic\ produs\ de cutremur [i de dirijarea `n
βr este spectrul de r\spuns sau curba elementele structurale a zonelor
spectral\. Curba spectral\ poate fi plastice poten]iale, ceea ce m\re[te
determinat\ prin prelucrarea ductilitatea `n aceste zone [i conduce
accelerogramelor unor cutremure la evitarea ruperilor casante.
caracteristice. Aceste curbe spectrale Coeficientul εr stabile[te echivalen]a
servesc la determinarea valorilor lui βr `ntre sistemul real (cl\diri etajate cu mai
func]ie de Tc. multe grade de libertate) [i un sistem cu
Graficul varia]ia lui βr func]ie de Tc un grad de libertate dinamic\, care este
este compus din trei p\r]i: palierul β max , considerat ca model de baz\ pentru
determinarea curbelor spectrale
zona intermediar\, sub forma curbei
standard. Acest coeficient de
β = f(Tc ) , hiperbolic\ sau chiar liniar\ [i
echivalen]\ ( εr ) este corespunz\tor
palierul β min . ~n cazul ]\rii noastre zona
modului propriu de vibra]ii (r), are valori
intermediar\ s-a adoptat sub form\
subunitare, fiind influen]at de distribu]ia
liniar\ iar β max =2,5 [i β min =0,75. Forma pe `n\l]ime a maselor [i de forma
curbelor spectrale a fost modificat\ deformatei cl\dirii sub ac]iunea for]elor
dup\ regiuni, introducându-se trei forme seismice.
de curbe spectrale (Tc=1,5 s, Tc=1,0s [i Coeficientul de echivalen]\ se
Tc=0,7s). Perioada de col] (Tcol]) determin\ cu rela]ia:
corespunde punctului de frângere a 2
∑ n

graficului β = f(Tc ) . Pe por]iunea  Gk ⋅ ukr 
εr =  k =1  (12.1)
`nclinat\, liniar\, dintre β max [i β min , n
G ⋅ ∑ Gk ⋅ ukr2
aceast\ func]ie are valori diferite pentru k =1

cele trei zone ale ]\rii noastre,fig.12.9.III 6)


Coeficientul de reducere a for]ei `n care:
seismice ( ψ ) este influen]at de Gk - este rezultanta `nc\rc\rilor
deforma]iile post-elastice [i alte efecte gravita]ionale la nivelul (k) (greutatea
n
favorabile, cum sunt: ductilitatea `ntregii cl\diri este G = ∑ Gk );
structurii, capacitatea de redistribu]ie a k =1

eforturilor, interven]ia rezervelor de ukr este componenta la nivelul (k) a

175
vectorului propriu de ordinul (r), `ncarc\ efectiv cl\direa `n timpul
valoarea acestuia se va stabili pe baza cutremurului. Aceast\ for]\ seismic\
metodelor dinamicii construc]iilor; real\ este func]ie de dimensiunile [i
For]a seismic\ calculat\ cu rela]ia arm\rile elementelor de construc]ii, care
(12.13) trebuie s\ fie mai mic\ decât compun structura de rezisten]\.
for]a seismic\ maxim\ cu care se

176