Capitolul
13
NO}IUNI DE CALCULUL
CONSTRUC}IILOR
13.1. SIGURAN}A CONSTRUC}IILOR
Istoric. Timp de milenii proiectele de
execu]ie pentru structurile de rezisten]\
ale construc]iilor se elaborau pe baza
experien]ei, a regulilor empirice [i a
aplic\rii intuitive a legilor mecanice. ~n
aceast\ lung\ perioad\ istoric\, s-au
realizat construc]ii remarcabile, de mare
durabilitate.
~n secolele 17 [i 18 au `nceput
cercet\ri, privind rezisten]a materialelor
[i capacitatea portant\ a construc]iilor.
La `nceputul secolului al 19-lea, `n urma
dezvolt\rii rapide a teoriei elasticit\]ii, `n
secolele precedente, Navier introduce
calculul structurilor (considerate
elastice, omogene [i izotrope) prin
metoda rezisten]elor admisibile.
~n anul 1899 Cristophe (pe baza
ipotezei lui Bernulli, legii lui Hooke,
177
fisur\rii betonului admis\ de Kaenen,
coeficientului de echivalen]\ a lui
Neumann - 1880 [i a numeroaselor
`ncerc\ri de laborator) elaboreaz\
calculul structurilor (din beton armat) cu
metoda rezisten]elor admisibile. ~ntre
anii 1903-1907 acest calcul e adoptat
de diverse ]\ri din apusul Europei.
Metoda rezisten]elor admisibile a fost
utilizat\ (pentru beton) p^n\ la sf^r[itul
deceniului 4 - 1950, c^nd se trece la
folosirea metodei de calcul la rupere.
Elaborarea acestei metode a fost
posibil\ datorit\ dezvolt\rii rapide a
teoriei plasticit\]ii, precum [i a unei
bune cunoa[teri a propriet\]ilor fizice [i
mecanice reale ale materialelor.
Metoda devine o necesitate `n
perioada 1930-1940, pentru c\ vechea
metod\ se adapta greu performan]elor
noilor materiale [i evolu]iei tehnologiilor.
 Metoda de rupere ia `n considera]ie,
`n calcul, propriet\]ile reale ale
materialelor, rezult^nd solu]ii mai
economice. Normele care admit calculul
de rupere, apar `n Brazilia `n 1937, `n
Rusia - 1938 iar la noi `n ]ar\, `n 1952.
Elaborarea metodei semiprobabilistice
de calcul la st\ri limit\ a fost
condi]ionat\ de:
- dezvoltarea rapid\ a cuno[tin]elor
noastre teoretice [i experimentale;
- acumularea unui num\r mare de
date referitoare la `ncerc\ri [i
propriet\]i fizico-mecanice ale
materialelor [i structurilor;
- de ideea folosirii metodelor
statisticii matematice, la studiul
siguran]ei construc]iilor.
No]iunea de st\ri limit\ permite
luarea `n considerare a comport\rii
locale sau de ansamblu a unei structuri
`n toate stadiile p^n\ la rupere.
Studiul noii metode a `nceput `n
Rusia `n 1943 iar normele au devenit
oficiale `n 1955, la noi `n ]ar\ aceast\
metod\ fiind introdus\ `n 1963.
No]iunea de siguran]\. Siguran]a
cl\dirilor este o condi]ie indispensabil\
ce trebuie asigurat\ `n vederea evit\rii
pr\bu[irii structurii unei cladiri , prin
dep\[irea rezisten]ei sau pierderea
stabilit\]ii.
Siguran]a cl\dirilor poate fi definit\
prin probabilitatea comport\rii sigure la
ac]iunile exterioare a unui element de
rezisten]\ sau a structurii cladirii pe
toat\ durata de exploatare.
178
Factorii de condi]ioneaz\ siguran]a.
Siguran]a construc]iilor este o problem\
complex\ datorit\ diversit\]ii mari [i
greu de st\p^nit a factorilor ce o
determin\.
Siguran]a construc]iilor (fig.13.1)
este condi]ionat\ de: caracterul de
pronun]at\ variabilitate a ac]iunilor
exterioare (z\pad\, v^nt, cutremur),
caracteristicile geometrice [i de
rezisten]\ a materialelor structurii [i a
elementelor de construc]ii, condi]ii
oferite de o exploatare nera]ional\, erori
de proiectare [i execu]ia cl\dirilor,
insuficienta cunoa[tere a comport\rii
structurii la anumite ac]iuni,
agresivitatea mediului ambiant, ac]iuni
neprev\zute (explozii, incendii). Ace[ti
factori genereaz\, la r^ndul lor, o serie
de al]i parametrii variabili.
Luând în considerare c^t mai mul]i
factori, metodele de calcul sunt mai
aproape de realitatea fenomenului fizic.
Conceptul de siguran]\. Metodele de
calcul a construc]iilor au fost [i sunt
generate de considerarea a c^t mai
mul]i factori ce condi]ioneaz\ siguran]a
construc]iilor dar [i de o formulare
matematic\ simpl\. Aceste dou\
deziderate, contrarii prin definire, trebuie
s\ exprime c^t mai bine realitatea
fenomenului fizic.
Ac]iunea `nc\rc\rilor exterioare este
`n echilibru tot timpul cu reac]iunea ce
se dezvolt\ `n interiorul unui element din
structura cl\dirii. Reac]iunea const\ `n e
forturile unitare ce se nasc `n materialul
respectiv.
 Factorii ce influen]eaz\ siguran]a cl\dirilor `n exploatare

Ac]iuni
neprev\zute
• explozii
• incendiu

~NC|RC|RILE Exploatare
nera]ional\
ce ac]ioneaz\ • modific\ri nepermise
asupra cl\dirilor la structur\ sau la
destina]ia cl\dirii
• lips\ de `ntre]inere
• agresivitatea
mediului ambiant

SIGURAN}A
CL|DIRILOR
~N EXPLOATARE
este influen]at\ de:

Insuficienta cu
CARACTERISTICILE noa[tere a
STRUCTURII comport\rii
• rezisten]a materialelor structurii la
• dimensiunile anumite ac]iuni
geometrice

Erori de
proiectare [i
execu]ie a
cl\dirilor

Fig. 13.1 Siguran]a cl\dirilor. Influen]ele din timpul exploat\rii.

179
 Acest lucru conduce la un echiilibru
pe toata durata exploat\rii unei cl\diri,
`ntre solicitarea maxim\ produs\ de
`nc\rc\rile exterioare (influen]ate de
m\rimea `nc\rc\rii, deschiderea
elementelor) [i eforturile unitare ce se
nasc `n materialul elementului de
construc]ii. Aceste eforturi unitare sunt
influen]ate de: m\rimea sarcinii
exterioare, deschiderea [i
caracteristicile geometrice ale sec]iunii
elementelor de construc]ii.
Conceptul de siguran]\ se poate
exprima simplu prin condi]ia ca
solicitarea maxim\ produs\ de
`nc\rc\rile exterioare s\ fie mai mic\
dec^t capacitatea portant\ minim\ a
elementului de construc]ii.
13.2. METODE DE CALCUL
Introducere. Metodele de calcul `n
construc]ii, `n ordinea apari]iei istorice,
dar [i dup\ gradul de exactitate cu care
se exprim\ matematic no]iunea de
siguran]\ (rela]ii empirice sau rela]ii
legate mai bine de fenomenul fizic real)
[i domeniul `n care se limiteaz\
valoarea efortului unitar din material
sunt: metoda rezisten]elor admisibile,
metoda la rupere [i metoda st\rilor
limit\.
Primele dou\ metode sunt metode
deterministe de calcul, `n care
parametrii de baz\ (ac]iuni, eforturi,
rezisten]ele materialelor, m\rimile
geometrice) sunt considerate drept
m\rimi certe nealeatorii, ceea ce este
infirmat de realitate.
180
Coeficientul de siguran]\ global este
determinat prin apreciere, `n mod
empiric, f\r\ o justificare [tiin]ific\.
~n metodele deterministe de calcul se
folosesc valori medii ale parametrilor de
baz\. Din punct de vedere probabilistic
este logic, c\ci `ntr-o distribu]ie normal\,
valoriile medii ale unei variabile aleatorii
sunt cele mai probabile [i au cea mai
mare frecven]\ de apari]ie.
Coeficientul de siguran]\ global `n
metoda de calcul la rupere, spre
exemplu, reprezint\ raportul valorilor
medii ale capacit\]ii portante a sec]iunii
[i eforturile produse de `nc\rc\ri.
Metodele deterministe de calcul cu
coeficient global de siguran]\ nu exclud
riscul ruperii, dar nici nu `l precizeaz\,
deoarece acest coeficient nu ia `n
considera]ie varia]ia celor dou\
distribu]ii ale capacit\]ii portante [i a
eforturilor.
Metoda st\rilor limit\ este, din punct
de vedere teoretic, o metod\
probabilistic\ de calcul, `n care
parametrii de baz\ sunt considera]i
drept m\rimi aleatori. Dat fiind c\ `n
etapa actual\ o analiz\ probabilistic\
complet\ nu este posibil\, factorii de
siguran]\ sunt introdu[i `n calcule printr-
o apreciere semiprobabilistic\. Deci
aceast\ metod\ este denumit\ metod\
semiprobabilistic\ de calcul la st\ri
limit\.
Metoda aprecieaz\ ca valorile
extreme ale acestor parametri, care
prezint\ o anumit\ probabilitate de a nu
fi dep\[i]i `n sens defavorabil, `n mod
obi[nuit, se folosesc valori maxime Efortul unitar limit\ rezult\ din curba
pentru ac]iuni, eforturi [i minime pentru caracteristic\ a materialului la
rezisten]e. solicitarea la care se refer\ rezisten]a
Metode deterministe admisibil\ (fig.13.2.)
Coeficientul de siguran]\ stabile[te o
Metoda rezisten]elor admisibile. rezerv\ de rezisten]\ a materialului `n
Condi]ia de rezisten]\, `n aceast\ ipoteza `nc\rc\rii maxime. De m\rimea
metod\ se scrie `n domeniul elastic de acestui coeficient (care este
comportare a materialului [i `n punctul supraunitar) depinde consumul de
cel mai solicitat. material `n elementele de construc]ii.
Efortul unitar
maxim admisibil ~n valoarea coeficientului de
Efortul unitar la care poate fi siguran]\, se includ:
efectiv maxim `nc\rcat • inexactit\]ile `ntre calculul teoretic [i
dat de ≤
un material `n realitatea fenomenului fizic;
`nc\rc\rile condi]iile unei
exterioare • neomogenitatea materialelor;
siguran]e ini]iale
impuse • variabilitatea `nc\rc\rilor ;
• influen]a condi]iilor de exploatare.
Valoarea efortului unitar efectiv Coeficientul de siguran]\ cu valori
maxim este dat de raportul: mari (cu siguran]\ sporit\) conduce la
Efortul unitar un consum sporit de materiale.
limit\ Tendin]a de reducere a acestui
Efortul unitar
= coeficient presupune st\p^nirea tuturor
maxim admisibil
Coeficient de factorilor, care introduc aproxima]ii `n
siguran]\ unic calcul.
Coeficientul de siguran]\ este fixat `n
Efortul unitar limit\ se consider\ func]ie de calitatea materialelor [i
func]ie de modul de comportare al exactitatea metodei de calcul.
materialului la solicitarea limit\. Dezavantajele metodei rezisten]ei
Limita de curgere admisibile pot fi enun]ate astfel:
Efortul unitar = pentru materiale cu • conceptul de siguran]\ este empiric [i
limit\ comportare casant\ nu corespunde dec^t par]ial realit\]ii;
(beton, ipsos etc.)
• dac\ `n punctul cel mai solicitat s-a
sau atins rezisten]a admisibil\ asta nu
`nseamn\ c\ `ntreaga capacitate de
Limita de rupere
Efortul unitar pentru materiale cu rezisten]\ a elementelor a fost epuizat\;
=
limit\ comportare plastic\ • comportarea materialelor dup\
(o]el etc.) aceast\ metod\ este considerata `n
domeniul elastic, f\c^nd inutilizabil\

181
 Caracteristici
mecanice
Aria ini]ial\ - Aria la rupere Lungimea la rupere - Lungimea ini]ial\

Aria sec]iunii transversale - Atr

Grad de
= sau
ductilitate Aria ini]ial\ Lungimea ini]ial\

~nc\rcare - F
• Neconcordan]a este datorit\
calculului cu aria ini]ial\ `n loc
Limit\ de rupere de cea real\, care este mai
•
Limit\ de curgere redus\.

Limit\ de elasticitate

Comportare plastic\ Comportare elasto - plastic\

Palier de curgere ce evit\
ruperea brusc\. Semnal de Deforma]ia prin desc\rcare e
prevenire a unor posibile alc\tuit\ dintr-o deforma]ie plastic\
distrugeri. (remanent\) [i una elastic\ (de
epruvet\
Comportare Curgerea plastic\ se revenire).
Efort unitar normal =

liniar desf\[oar\ sub efort practic ~n acest stadiu de autoconsolidare,

elastic\ constant. Epruveta se deforma]iile mari apar `naintea
deformeaz\ continuu sub ruperii
Propor]ionalitate `ntre sarcin\ constant\.
efort [i derforma]ie. Deformarea are loc cu
Limit\ de aplicare a legii modificarea formei.
lui R. Hooke. Comportarea plastic\ a
Modulul de elasticitate a lui materialului conduce la o
Young (E) este coeficientul de adaptare u[oar\ la diverse
propor]ionalitate `ntre efort [i st\ri critice.
Caracteristici
deforma]ie elastice

Deforma]ie specific\ Alungirea lungimii (ca baz\ de m\surare) - ∆l0

=
Lungimea (ca baz\ de m\surare) - l0

Fig. 13.2 Stadiile din curba caracteristic\ (pentru `ncercarea la `ntindere a o]elului)

182
• rezerva de rezisten]\ a majorit\]ii St\rile limit\ se `mpart `n dou\ grupe:
materialelor `n domeniul elasto-plastic; • stare limit\ ultim\ ce corespunde
• coeficientul de siguran]\ unic nu poate epuiz\rii capacit\]ii portante, ruperii
include cu suficient\ precizie influen]a sec]iunilor critice (unde eforturile ating
tuturor factorilor, care determin\ rezisten]ele de rupere) sau pierderii
siguran]a elementelor. stabilit\]ii (fig.13.3.I );
• stare limit\ a exploat\rii normale, ce
Metoda la rupere. ~n cadrul acestei
corespunde fisur\rii elementelor de
metode se consider\ c\ elementul de
construc]ii, deforma]iilor statice sau
construc]ie ajunge la cedare dac\ o
dinamice a c\ror dep\[ire `mpiedic\
`ntreag\ sec]iune [i-a epuizat total
exploatarea normal\ a cl\dirii (fig.3.II ).
capacitatea portant\. Condi]ia de
~n cadrul metodei st\rilor limit\ se
rezisten]\ din domeniul elastic se
utilizeaz\ coeficien]i de siguran]\
transpune `n domeniul elasto-plastic iar
diferen]ia]i, ce ]in seama de varia]ia
no]iunea de siguran]\ se aproprie mai
factorilor care influen]eaz\ siguran]a
mult de realitatea fizic\.
cl\dirilor.
Efortul de calcul Efortul de rupere Condi]ia de rezisten]\ se enun]\, `n
este produsul (capacitatea cadrul unei probabilit\]i impuse
`ntre efortul portant\)
normat de influen]at de
(posibilitatea proiect\rii unei structuri cu
exploatare [i ≤ rezisten]a medie siguran]\ absolut\ este minim\) astfel
coeficientul de la rupere, de încât conceperea structurii s\ ofere
siguran]\ unic caracteristicile riscul minim de a atinge una din st\rile
nediferen]iat geometrice ale limit\ (fig.13.3).
sec]iunii
Conceptul de siguran]\ `n metoda
st\rilor limit\ este dat de exprimarea
Neajunsurile metodei la rupere
probabilistic\ (fig. 13.4) a ac]iunilor
constau în analiza comport\rii
exterioare, cu caracter aleator, a
mecanice a structurii, care se
caracteristicilor mecanice [i elastice ale
realizeaz\ unilateral numai `n stadiul de
materialului - rezisten]a de curgere,
rupere [i nu ]ine seama de comportarea
rezisten]a de rupere, modulul de
elementelor structurale `n alte stadii de
elasticitate longitudinal [i/sau
lucru,care apar `n condi]ii de exploatare.
transversal, condi]ii de lucru exterioare.
Metoda st\rilor limit\ Starea limit\ ultim\ se exprim\ prin:
Starea limit\, odat\ atins\, implic\
pierderea capacit\]ii construc]iei de a Solicitarea
Capacitatea
satisface condi]iile de exploatare, maxim\ produs\
≤ portant\
de `nc\rc\rile
func]ie de destina]ia stabilit\ sau/[i exterioare
minim\
apari]ia unor pericole pentru via]a sau
s\natatea oamenilor.

183
1
S.L.U.

Pierderea echilibrului
unei structuri (partial sau total)
Cedarea structurii prin
E deformare excesiva, rupere,
L
R pierderea stabilitatii(partial sau total)
IM
A
ST IT
A
Efectul Rezistenta
actiunii
Forte, marimi geometrice Marimi geometrice
proprietatile materialului proprietatile materialului

ULTIMA

2
S.L.E.
Deformatii sau
deplasari ce afecteza
exploatarea structurii,
cauzeaza avarii finisajelor
sau elementelor nestructurale
(tavan pe grinzi de lemn)
Vibratii care produc disconfort,
E distrugerea structurii sau cladirii sau
limitarea functionarii normale L
R Fisuri ale elementului de constructie IM
A ce influenteaza durabilitatea, permiabilitatea
IT
ST
(rezervoare beton armat) sau/si aspectul
A
Efectul
Efectul
relevant relevant limit\
Caracteristici materia, deformatii, (deformatii limita,
intensitate vibratii, deschiderea fisurii dechiderea limita a fisurii, eforturi limita)

DE EXPLOATARE

Fig.13.3 Schematizarea metodei st\rilor limit\. 1. Starea limit\ ultim\. 2.

Starea limit\ de exploatare

184
 Solicitarea maxim\ produs\ de Capacitatea portant\ minim\ se
`nc\rc\rile exterioare poate fi exprimat\ determin\ cu rela]ia:
prin rela]ia:

Σ
Rezisten]a

Σ
normat\ a
Factori de Factorul
materialului Factorul
~nc\rcare condi]iilor
•
Caracteristici
Factori de • • • condi]iilor
siguran]\ la normat\ de lucru a geometrici
de lucru a
ale sec]iunii
grupare `nc\rcare elementului Factori de
siguran]\ a
materialului

materialului

Factorul de grupare are de obicei Caracteristica geometric\ a sec]iunii

valori subunitare (0,5... 0,9), reprezen-
t^nd faptul c\ nu toate `nc\rc\rile pot fi
maxime concomitent.
Factorul de siguran]\ la `nc\rcare
reprezint\ abaterea posibil\, `n sens
defavorabil, fa]\ de valorile normate ale
`nc\rc\rilor.
Acest factor are, de regul\, o valoare
supraunitar\, except^nd ac]iunile ce
favorizeaz\ comportarea structurii.
De exemplu, `nc\rcarea permanent\
se majoreaz\ cu 10% la elementele de
beton prefabricat, cu 30% la cele din
beton monolit realizate pe [antier, iar la
ac]iunile din v^nt se majoreaz\ cu 40-
60%.
M\rirea factorilor de siguran]\ a
`nc\rc\rilor este propor]ional\ cu
variabilitatea sarcinilor.
~nc\rcarea normat\ este valoarea
caracteristic\ stabilit\ pe baz\ de studii
statistice, extinse la un num\r suficient
de valori ( fig. 13.4). Aceste `nc\rc\ri
normate sunt valori aleatorii determinate
pe baza datelor statistice pe o perioad\
`ndelungat\ de timp. Dispersia valorilor
`nc\rc\rilor exterioare este mic\ `n
cazul greut\]ii proprii [i `nc\rc\rilor utile,
av^nd valori mari `n cazul ac]iunilor
climatice.
poate fi aria, modulul de rezisten]\ .
Sec]iunea transversal\ a elementelor
de construc]ii este utilizat\ mai ra]ional
din punct de vedere al capacit\]ii de
rezisten]\, cu c^t aria e mai `ndep\rtat\
de axa neutr\. De exemplu, compar^nd
dou\ sec]iuni circulare, tubular\ [i alta
plin\ cu acela[i diametru exterior,
sec]iunea plin\ este de dou\ ori mai
neeconomic\ dec^t cea tubular\.
Rezisten]a normat\ a materialului se
determin\ experimental pe un num\r de
probe care, cu c^t este mai mare, [i
rezultatele ob]inute sunt mai aproape de
comportarea real\ (fig.13.4).
Coeficient
Rezisten]a Rezisten]\ ce depinde Abaterea
normat\ = - de • medie
medie
`mpr\[tierea p\tratic\
rezultat\
Factorul de siguran]\ a materialelor
scoate `n eviden]\ abaterea de la
calitate a materialelor. Acest factor
acoper\ abaterile `n sens defavorabil de
la valoarea normat\ a rezisten]ei
materialului (ob]inute pe epruvete `n
anumite condi]ii standardizate). Factorul
de siguran]\ are valori mici `n cazul
materialelor cu un grad ridicat de
neomogenitate (fig.13.4 I,II).
Factorul condi]iilor de lucru a
elementului sau a materialului consider\

185
 Curbele de distribu]ie normal\ a valorilor aleatorie
a for]elor exterioare [i/sau a caracteristicilor materialului
∑ (F − Fm )
2
I. Dispersia D1 = II. Valoarea medie Fm =
∑ Fi ⋅ ni
n n −1 n n

Frecven]a valorilor
Frecven]a valorilor

ni D1 < D2 Dispersia D2

F F, F,
Valoarea for]elor, rezisten]elor Valoarea for]elor, rezisten]elor

Abaterea medie p\tratic\ este radicalul dispersiei. P= D

III. Condi]ia de rezisten]\
n
Efortul maxim produs de Capacitatea portant\
`nc\rc\rile exterioare (F). minim\ (R)
Frecven]a valorilor

Zona
riscului
de
cedare

Valoarea efortului produs de `nc\rc\ri, capacitate portant\ F,

IV. Posibilit\]i de eliminare a zonei riscului de cedare
Prin deplasarea a curbei F spre st^nga Prin p\strarea valorilor medii (F,R), mic[or^nd
reduc^nd for]ele [i curba R spre dreapta dispersia capacit\]ii portante, prin m\rirea calit\]ii
m\rind capacitatea portant\ materialului [i `mbun\t\]irea tehnologiei

n n

F,R F,R
Fig. 13.4 Metoda st\rilor limit\. Elemente de teorie statistic\. Curbe de distribu]ie
normal\(I, II). Condi]ia de rezisten]\ (III). Posibilit\]i de eliminare a zonei
riscului de cedare (IV)

186
situa]iile, `n func]ie de condi]iile, de `mbun\t\]irii tehnologiei de executie. ~n
execu]ie, de exploatare [i de modul de acela[i timp se pot mic[ora o parte din
alc\tuire `n concordan]\ cu ipotezele `nc\rc\rile exterioare, `n special
considerate la proiectarea cl\dirii. greutatea proprie.
Condi]ia de rezisten]\ a metodei Starea limit\ a exploat\rii normale
st\rilor limit\ este reprezentat\ `n fig. corespunde `ntreruperii func]ion\rii `n
13.4.III. ~ntr-un sistem de axe, se condi]ii normale a cl\dirii.
reprezint\ curba de distribu]ie a efortului Exemplu de st\ri limit\ a exploat\rii
maxim produs de `nc\rc\rile exterioare normale sunt:
[i curba de distribu]ie a valorilor • fisurarea elementelor de construc]ii,
capacit\]ii portante minime. La c^nd apari]ia fisurilor sau deschiderea
intersec]ia celor dou\ curbe apare zona lor excesiv\ este inacceptabil\
riscului de cedare, `n care condi]ia de (rezervoare de lichide) realiz\rii
rezisten]\ nu este `ndeplinit\. func]iune pentru care a fost conceput\
Indeplinirea condi]iei de rezisten]\ constructia;
(pentru a spori siguran]a cl\dirii) se • deforma]ia elementelor de
poate realiza `n urm\toarele modalit\]i construc]ie, care trebuie limitat\ p^n\ la
(fig.13.4 IV): o valoare, care dep\[it\ `mpiedic\
• prin deplasarea curbei F spre st^nga, exploatarea normal\ a cl\dirii (s\geata
mic[or^nd for]ele exterioare; elementelor portante a unui plan[eu din
• deplas^nd curba R, m\rind lemn ar produce distrugerea finisajului
capacitatea portant\. tavanului - desprinderea placilor de
Conditia de rezistenta se poate ipsos-carton) .
realiza si prin p\strarea valorilor medii ~n cazul nesatisfacerii condi]iei st\rii
a fortelor exterioare si a capacitatii limit\ a exploat\rii normale au loc
portante (F,R), mic[or^nd dispersia `ntreruperi temporare a func]ion\rii
capacit\]ii portante ce se realizeaza cl\dirii p^n\ la repararea [i
prin m\rirea calit\]ii materialului [i a `ndep\rtarea defectelor ap\rute.

187