Sunteți pe pagina 1din 11

Capitolul

13
NO}IUNI DE CALCULUL
CONSTRUC}IILOR

fisur\rii betonului admis\ de Kaenen,


13.1. SIGURAN}A CONSTRUC}IILOR coeficientului de echivalen]\ a lui
Istoric. Timp de milenii proiectele de Neumann - 1880 [i a numeroaselor
execu]ie pentru structurile de rezisten]\ `ncerc\ri de laborator) elaboreaz\
ale construc]iilor se elaborau pe baza calculul structurilor (din beton armat) cu
experien]ei, a regulilor empirice [i a metoda rezisten]elor admisibile. ~ntre
aplic\rii intuitive a legilor mecanice. ~n anii 1903-1907 acest calcul e adoptat
aceast\ lung\ perioad\ istoric\, s-au de diverse ]\ri din apusul Europei.
realizat construc]ii remarcabile, de mare Metoda rezisten]elor admisibile a fost
durabilitate. utilizat\ (pentru beton) p^n\ la sf^r[itul
~n secolele 17 [i 18 au `nceput deceniului 4 - 1950, c^nd se trece la
cercet\ri, privind rezisten]a materialelor folosirea metodei de calcul la rupere.
[i capacitatea portant\ a construc]iilor. Elaborarea acestei metode a fost
La `nceputul secolului al 19-lea, `n urma posibil\ datorit\ dezvolt\rii rapide a
dezvolt\rii rapide a teoriei elasticit\]ii, `n teoriei plasticit\]ii, precum [i a unei
secolele precedente, Navier introduce bune cunoa[teri a propriet\]ilor fizice [i
calculul structurilor (considerate mecanice reale ale materialelor.
elastice, omogene [i izotrope) prin Metoda devine o necesitate `n
metoda rezisten]elor admisibile. perioada 1930-1940, pentru c\ vechea
~n anul 1899 Cristophe (pe baza metod\ se adapta greu performan]elor
ipotezei lui Bernulli, legii lui Hooke, noilor materiale [i evolu]iei tehnologiilor.

177
Metoda de rupere ia `n considera]ie, Factorii de condi]ioneaz\ siguran]a.
`n calcul, propriet\]ile reale ale Siguran]a construc]iilor este o problem\
materialelor, rezult^nd solu]ii mai complex\ datorit\ diversit\]ii mari [i
economice. Normele care admit calculul greu de st\p^nit a factorilor ce o
de rupere, apar `n Brazilia `n 1937, `n determin\.
Rusia - 1938 iar la noi `n ]ar\, `n 1952. Siguran]a construc]iilor (fig.13.1)
Elaborarea metodei semiprobabilistice este condi]ionat\ de: caracterul de
de calcul la st\ri limit\ a fost pronun]at\ variabilitate a ac]iunilor
condi]ionat\ de: exterioare (z\pad\, v^nt, cutremur),
- dezvoltarea rapid\ a cuno[tin]elor caracteristicile geometrice [i de
noastre teoretice [i experimentale; rezisten]\ a materialelor structurii [i a
elementelor de construc]ii, condi]ii
- acumularea unui num\r mare de
oferite de o exploatare nera]ional\, erori
date referitoare la `ncerc\ri [i
de proiectare [i execu]ia cl\dirilor,
propriet\]i fizico-mecanice ale
insuficienta cunoa[tere a comport\rii
materialelor [i structurilor;
structurii la anumite ac]iuni,
- de ideea folosirii metodelor agresivitatea mediului ambiant, ac]iuni
statisticii matematice, la studiul neprev\zute (explozii, incendii). Ace[ti
siguran]ei construc]iilor. factori genereaz\, la r^ndul lor, o serie
No]iunea de st\ri limit\ permite de al]i parametrii variabili.
luarea `n considerare a comport\rii Luând în considerare c^t mai mul]i
locale sau de ansamblu a unei structuri factori, metodele de calcul sunt mai
`n toate stadiile p^n\ la rupere. aproape de realitatea fenomenului fizic.
Studiul noii metode a `nceput `n
Conceptul de siguran]\. Metodele de
Rusia `n 1943 iar normele au devenit
calcul a construc]iilor au fost [i sunt
oficiale `n 1955, la noi `n ]ar\ aceast\
generate de considerarea a c^t mai
metod\ fiind introdus\ `n 1963.
mul]i factori ce condi]ioneaz\ siguran]a
No]iunea de siguran]\. Siguran]a construc]iilor dar [i de o formulare
cl\dirilor este o condi]ie indispensabil\ matematic\ simpl\. Aceste dou\
ce trebuie asigurat\ `n vederea evit\rii deziderate, contrarii prin definire, trebuie
pr\bu[irii structurii unei cladiri , prin s\ exprime c^t mai bine realitatea
dep\[irea rezisten]ei sau pierderea fenomenului fizic.
stabilit\]ii.
Siguran]a cl\dirilor poate fi definit\ Ac]iunea `nc\rc\rilor exterioare este
prin probabilitatea comport\rii sigure la `n echilibru tot timpul cu reac]iunea ce
ac]iunile exterioare a unui element de se dezvolt\ `n interiorul unui element din
rezisten]\ sau a structurii cladirii pe structura cl\dirii. Reac]iunea const\ `n e
toat\ durata de exploatare. forturile unitare ce se nasc `n materialul
respectiv.

178
Factorii ce influen]eaz\ siguran]a cl\dirilor `n exploatare

Ac]iuni
neprev\zute
• explozii
• incendiu

~NC|RC|RILE Exploatare
nera]ional\
ce ac]ioneaz\ • modific\ri nepermise
asupra cl\dirilor la structur\ sau la
destina]ia cl\dirii
• lips\ de `ntre]inere
• agresivitatea
mediului ambiant

SIGURAN}A
CL|DIRILOR
~N EXPLOATARE
este influen]at\ de:

Insuficienta cu
CARACTERISTICILE noa[tere a
STRUCTURII comport\rii
• rezisten]a materialelor structurii la
• dimensiunile anumite ac]iuni
geometrice

Erori de
proiectare [i
execu]ie a
cl\dirilor

Fig. 13.1 Siguran]a cl\dirilor. Influen]ele din timpul exploat\rii.

179
Acest lucru conduce la un echiilibru Coeficientul de siguran]\ global este
pe toata durata exploat\rii unei cl\diri, determinat prin apreciere, `n mod
`ntre solicitarea maxim\ produs\ de empiric, f\r\ o justificare [tiin]ific\.
`nc\rc\rile exterioare (influen]ate de ~n metodele deterministe de calcul se
m\rimea `nc\rc\rii, deschiderea folosesc valori medii ale parametrilor de
elementelor) [i eforturile unitare ce se baz\. Din punct de vedere probabilistic
nasc `n materialul elementului de este logic, c\ci `ntr-o distribu]ie normal\,
construc]ii. Aceste eforturi unitare sunt valoriile medii ale unei variabile aleatorii
influen]ate de: m\rimea sarcinii sunt cele mai probabile [i au cea mai
exterioare, deschiderea [i mare frecven]\ de apari]ie.
caracteristicile geometrice ale sec]iunii Coeficientul de siguran]\ global `n
elementelor de construc]ii. metoda de calcul la rupere, spre
Conceptul de siguran]\ se poate exemplu, reprezint\ raportul valorilor
exprima simplu prin condi]ia ca medii ale capacit\]ii portante a sec]iunii
solicitarea maxim\ produs\ de [i eforturile produse de `nc\rc\ri.
`nc\rc\rile exterioare s\ fie mai mic\ Metodele deterministe de calcul cu
dec^t capacitatea portant\ minim\ a coeficient global de siguran]\ nu exclud
elementului de construc]ii. riscul ruperii, dar nici nu `l precizeaz\,
deoarece acest coeficient nu ia `n
13.2. METODE DE CALCUL considera]ie varia]ia celor dou\
Introducere. Metodele de calcul `n distribu]ii ale capacit\]ii portante [i a
construc]ii, `n ordinea apari]iei istorice, eforturilor.
dar [i dup\ gradul de exactitate cu care Metoda st\rilor limit\ este, din punct
se exprim\ matematic no]iunea de de vedere teoretic, o metod\
siguran]\ (rela]ii empirice sau rela]ii probabilistic\ de calcul, `n care
legate mai bine de fenomenul fizic real) parametrii de baz\ sunt considera]i
[i domeniul `n care se limiteaz\ drept m\rimi aleatori. Dat fiind c\ `n
valoarea efortului unitar din material etapa actual\ o analiz\ probabilistic\
sunt: metoda rezisten]elor admisibile, complet\ nu este posibil\, factorii de
metoda la rupere [i metoda st\rilor siguran]\ sunt introdu[i `n calcule printr-
limit\. o apreciere semiprobabilistic\. Deci
Primele dou\ metode sunt metode aceast\ metod\ este denumit\ metod\
deterministe de calcul, `n care semiprobabilistic\ de calcul la st\ri
parametrii de baz\ (ac]iuni, eforturi, limit\.
rezisten]ele materialelor, m\rimile Metoda aprecieaz\ ca valorile
geometrice) sunt considerate drept extreme ale acestor parametri, care
m\rimi certe nealeatorii, ceea ce este prezint\ o anumit\ probabilitate de a nu
infirmat de realitate. fi dep\[i]i `n sens defavorabil, `n mod

180
obi[nuit, se folosesc valori maxime Efortul unitar limit\ rezult\ din curba
pentru ac]iuni, eforturi [i minime pentru caracteristic\ a materialului la
rezisten]e. solicitarea la care se refer\ rezisten]a
Metode deterministe admisibil\ (fig.13.2.)
Coeficientul de siguran]\ stabile[te o
Metoda rezisten]elor admisibile. rezerv\ de rezisten]\ a materialului `n
Condi]ia de rezisten]\, `n aceast\ ipoteza `nc\rc\rii maxime. De m\rimea
metod\ se scrie `n domeniul elastic de acestui coeficient (care este
comportare a materialului [i `n punctul supraunitar) depinde consumul de
cel mai solicitat. material `n elementele de construc]ii.
Efortul unitar
maxim admisibil ~n valoarea coeficientului de
Efortul unitar la care poate fi siguran]\, se includ:
efectiv maxim `nc\rcat • inexactit\]ile `ntre calculul teoretic [i
dat de ≤
un material `n realitatea fenomenului fizic;
`nc\rc\rile condi]iile unei
exterioare • neomogenitatea materialelor;
siguran]e ini]iale
impuse • variabilitatea `nc\rc\rilor ;
• influen]a condi]iilor de exploatare.
Valoarea efortului unitar efectiv Coeficientul de siguran]\ cu valori
maxim este dat de raportul: mari (cu siguran]\ sporit\) conduce la
Efortul unitar un consum sporit de materiale.
limit\ Tendin]a de reducere a acestui
Efortul unitar
= coeficient presupune st\p^nirea tuturor
maxim admisibil
Coeficient de factorilor, care introduc aproxima]ii `n
siguran]\ unic calcul.
Coeficientul de siguran]\ este fixat `n
Efortul unitar limit\ se consider\ func]ie de calitatea materialelor [i
func]ie de modul de comportare al exactitatea metodei de calcul.
materialului la solicitarea limit\. Dezavantajele metodei rezisten]ei
Limita de curgere admisibile pot fi enun]ate astfel:
Efortul unitar = pentru materiale cu • conceptul de siguran]\ este empiric [i
limit\ comportare casant\ nu corespunde dec^t par]ial realit\]ii;
(beton, ipsos etc.)
• dac\ `n punctul cel mai solicitat s-a
sau atins rezisten]a admisibil\ asta nu
`nseamn\ c\ `ntreaga capacitate de
Limita de rupere
Efortul unitar pentru materiale cu rezisten]\ a elementelor a fost epuizat\;
=
limit\ comportare plastic\ • comportarea materialelor dup\
(o]el etc.) aceast\ metod\ este considerata `n
domeniul elastic, f\c^nd inutilizabil\

181
Caracteristici
mecanice
Aria ini]ial\ - Aria la rupere Lungimea la rupere - Lungimea ini]ial\

Aria sec]iunii transversale - Atr


Grad de
= sau
ductilitate Aria ini]ial\ Lungimea ini]ial\

~nc\rcare - F
• Neconcordan]a este datorit\
calculului cu aria ini]ial\ `n loc
Limit\ de rupere de cea real\, care este mai

Limit\ de curgere redus\.

Limit\ de elasticitate

Comportare plastic\ Comportare elasto - plastic\


Palier de curgere ce evit\
ruperea brusc\. Semnal de Deforma]ia prin desc\rcare e
prevenire a unor posibile alc\tuit\ dintr-o deforma]ie plastic\
distrugeri. (remanent\) [i una elastic\ (de
epruvet\
Comportare Curgerea plastic\ se revenire).
Efort unitar normal =

liniar desf\[oar\ sub efort practic ~n acest stadiu de autoconsolidare,


elastic\ constant. Epruveta se deforma]iile mari apar `naintea
deformeaz\ continuu sub ruperii
Propor]ionalitate `ntre sarcin\ constant\.
efort [i derforma]ie. Deformarea are loc cu
Limit\ de aplicare a legii modificarea formei.
lui R. Hooke. Comportarea plastic\ a
Modulul de elasticitate a lui materialului conduce la o
Young (E) este coeficientul de adaptare u[oar\ la diverse
propor]ionalitate `ntre efort [i st\ri critice.
Caracteristici
deforma]ie elastice

Deforma]ie specific\ Alungirea lungimii (ca baz\ de m\surare) - ∆l0


=
Lungimea (ca baz\ de m\surare) - l0

Fig. 13.2 Stadiile din curba caracteristic\ (pentru `ncercarea la `ntindere a o]elului)

182
• rezerva de rezisten]\ a majorit\]ii St\rile limit\ se `mpart `n dou\ grupe:
materialelor `n domeniul elasto-plastic; • stare limit\ ultim\ ce corespunde
• coeficientul de siguran]\ unic nu poate epuiz\rii capacit\]ii portante, ruperii
include cu suficient\ precizie influen]a sec]iunilor critice (unde eforturile ating
tuturor factorilor, care determin\ rezisten]ele de rupere) sau pierderii
siguran]a elementelor. stabilit\]ii (fig.13.3.I );
• stare limit\ a exploat\rii normale, ce
Metoda la rupere. ~n cadrul acestei
corespunde fisur\rii elementelor de
metode se consider\ c\ elementul de
construc]ii, deforma]iilor statice sau
construc]ie ajunge la cedare dac\ o
dinamice a c\ror dep\[ire `mpiedic\
`ntreag\ sec]iune [i-a epuizat total
exploatarea normal\ a cl\dirii (fig.3.II ).
capacitatea portant\. Condi]ia de
~n cadrul metodei st\rilor limit\ se
rezisten]\ din domeniul elastic se
utilizeaz\ coeficien]i de siguran]\
transpune `n domeniul elasto-plastic iar
diferen]ia]i, ce ]in seama de varia]ia
no]iunea de siguran]\ se aproprie mai
factorilor care influen]eaz\ siguran]a
mult de realitatea fizic\.
cl\dirilor.
Efortul de calcul Efortul de rupere Condi]ia de rezisten]\ se enun]\, `n
este produsul (capacitatea cadrul unei probabilit\]i impuse
`ntre efortul portant\)
normat de influen]at de
(posibilitatea proiect\rii unei structuri cu
exploatare [i ≤ rezisten]a medie siguran]\ absolut\ este minim\) astfel
coeficientul de la rupere, de încât conceperea structurii s\ ofere
siguran]\ unic caracteristicile riscul minim de a atinge una din st\rile
nediferen]iat geometrice ale limit\ (fig.13.3).
sec]iunii
Conceptul de siguran]\ `n metoda
st\rilor limit\ este dat de exprimarea
Neajunsurile metodei la rupere
probabilistic\ (fig. 13.4) a ac]iunilor
constau în analiza comport\rii
exterioare, cu caracter aleator, a
mecanice a structurii, care se
caracteristicilor mecanice [i elastice ale
realizeaz\ unilateral numai `n stadiul de
materialului - rezisten]a de curgere,
rupere [i nu ]ine seama de comportarea
rezisten]a de rupere, modulul de
elementelor structurale `n alte stadii de
elasticitate longitudinal [i/sau
lucru,care apar `n condi]ii de exploatare.
transversal, condi]ii de lucru exterioare.
Metoda st\rilor limit\ Starea limit\ ultim\ se exprim\ prin:
Starea limit\, odat\ atins\, implic\
pierderea capacit\]ii construc]iei de a Solicitarea
Capacitatea
satisface condi]iile de exploatare, maxim\ produs\
≤ portant\
de `nc\rc\rile
func]ie de destina]ia stabilit\ sau/[i exterioare
minim\
apari]ia unor pericole pentru via]a sau
s\natatea oamenilor.

183
1
S.L.U.

Pierderea echilibrului
unei structuri (partial sau total)
Cedarea structurii prin
E deformare excesiva, rupere,
L
R pierderea stabilitatii(partial sau total)
IM
A
ST IT
A
Efectul Rezistenta
actiunii
Forte, marimi geometrice Marimi geometrice
proprietatile materialului proprietatile materialului

ULTIMA

2
S.L.E.
Deformatii sau
deplasari ce afecteza
exploatarea structurii,
cauzeaza avarii finisajelor
sau elementelor nestructurale
(tavan pe grinzi de lemn)
Vibratii care produc disconfort,
E distrugerea structurii sau cladirii sau
limitarea functionarii normale L
R Fisuri ale elementului de constructie IM
A ce influenteaza durabilitatea, permiabilitatea
IT
ST
(rezervoare beton armat) sau/si aspectul
A
Efectul
Efectul
relevant relevant limit\
Caracteristici materia, deformatii, (deformatii limita,
intensitate vibratii, deschiderea fisurii dechiderea limita a fisurii, eforturi limita)

DE EXPLOATARE

Fig.13.3 Schematizarea metodei st\rilor limit\. 1. Starea limit\ ultim\. 2.


Starea limit\ de exploatare

184
Solicitarea maxim\ produs\ de Capacitatea portant\ minim\ se
`nc\rc\rile exterioare poate fi exprimat\ determin\ cu rela]ia:
prin rela]ia:

Σ
Rezisten]a

Σ
normat\ a
Factori de Factorul
materialului Factorul
~nc\rcare condi]iilor

Caracteristici
Factori de • • • condi]iilor
siguran]\ la normat\ de lucru a geometrici
de lucru a
ale sec]iunii
grupare `nc\rcare elementului Factori de
siguran]\ a
materialului

materialului

Factorul de grupare are de obicei Caracteristica geometric\ a sec]iunii


valori subunitare (0,5... 0,9), reprezen- poate fi aria, modulul de rezisten]\ .
t^nd faptul c\ nu toate `nc\rc\rile pot fi Sec]iunea transversal\ a elementelor
maxime concomitent. de construc]ii este utilizat\ mai ra]ional
Factorul de siguran]\ la `nc\rcare din punct de vedere al capacit\]ii de
reprezint\ abaterea posibil\, `n sens rezisten]\, cu c^t aria e mai `ndep\rtat\
defavorabil, fa]\ de valorile normate ale de axa neutr\. De exemplu, compar^nd
`nc\rc\rilor. dou\ sec]iuni circulare, tubular\ [i alta
Acest factor are, de regul\, o valoare plin\ cu acela[i diametru exterior,
supraunitar\, except^nd ac]iunile ce sec]iunea plin\ este de dou\ ori mai
favorizeaz\ comportarea structurii. neeconomic\ dec^t cea tubular\.
De exemplu, `nc\rcarea permanent\ Rezisten]a normat\ a materialului se
se majoreaz\ cu 10% la elementele de determin\ experimental pe un num\r de
beton prefabricat, cu 30% la cele din probe care, cu c^t este mai mare, [i
beton monolit realizate pe [antier, iar la rezultatele ob]inute sunt mai aproape de
ac]iunile din v^nt se majoreaz\ cu 40- comportarea real\ (fig.13.4).
60%. Coeficient
Rezisten]a Rezisten]\ ce depinde Abaterea
M\rirea factorilor de siguran]\ a normat\ = - de • medie
medie
`mpr\[tierea p\tratic\
`nc\rc\rilor este propor]ional\ cu rezultat\
variabilitatea sarcinilor.
Factorul de siguran]\ a materialelor
~nc\rcarea normat\ este valoarea scoate `n eviden]\ abaterea de la
caracteristic\ stabilit\ pe baz\ de studii calitate a materialelor. Acest factor
statistice, extinse la un num\r suficient acoper\ abaterile `n sens defavorabil de
de valori ( fig. 13.4). Aceste `nc\rc\ri la valoarea normat\ a rezisten]ei
normate sunt valori aleatorii determinate materialului (ob]inute pe epruvete `n
pe baza datelor statistice pe o perioad\ anumite condi]ii standardizate). Factorul
`ndelungat\ de timp. Dispersia valorilor de siguran]\ are valori mici `n cazul
`nc\rc\rilor exterioare este mic\ `n materialelor cu un grad ridicat de
cazul greut\]ii proprii [i `nc\rc\rilor utile, neomogenitate (fig.13.4 I,II).
av^nd valori mari `n cazul ac]iunilor Factorul condi]iilor de lucru a
climatice. elementului sau a materialului consider\

185
Curbele de distribu]ie normal\ a valorilor aleatorie
a for]elor exterioare [i/sau a caracteristicilor materialului
∑ (F − Fm )
2
I. Dispersia D1 = II. Valoarea medie Fm =
∑ Fi ⋅ ni
n n −1 n n

Frecven]a valorilor
Frecven]a valorilor

ni D1 < D2 Dispersia D2

F F, F,
Valoarea for]elor, rezisten]elor Valoarea for]elor, rezisten]elor

Abaterea medie p\tratic\ este radicalul dispersiei. P= D


III. Condi]ia de rezisten]\
n
Efortul maxim produs de Capacitatea portant\
`nc\rc\rile exterioare (F). minim\ (R)
Frecven]a valorilor

Zona
riscului
de
cedare

Valoarea efortului produs de `nc\rc\ri, capacitate portant\ F,


IV. Posibilit\]i de eliminare a zonei riscului de cedare
Prin deplasarea a curbei F spre st^nga Prin p\strarea valorilor medii (F,R), mic[or^nd
reduc^nd for]ele [i curba R spre dreapta dispersia capacit\]ii portante, prin m\rirea calit\]ii
m\rind capacitatea portant\ materialului [i `mbun\t\]irea tehnologiei

n n

F,R F,R
Fig. 13.4 Metoda st\rilor limit\. Elemente de teorie statistic\. Curbe de distribu]ie
normal\(I, II). Condi]ia de rezisten]\ (III). Posibilit\]i de eliminare a zonei
riscului de cedare (IV)

186
situa]iile, `n func]ie de condi]iile, de `mbun\t\]irii tehnologiei de executie. ~n
execu]ie, de exploatare [i de modul de acela[i timp se pot mic[ora o parte din
alc\tuire `n concordan]\ cu ipotezele `nc\rc\rile exterioare, `n special
considerate la proiectarea cl\dirii. greutatea proprie.
Condi]ia de rezisten]\ a metodei Starea limit\ a exploat\rii normale
st\rilor limit\ este reprezentat\ `n fig. corespunde `ntreruperii func]ion\rii `n
13.4.III. ~ntr-un sistem de axe, se condi]ii normale a cl\dirii.
reprezint\ curba de distribu]ie a efortului Exemplu de st\ri limit\ a exploat\rii
maxim produs de `nc\rc\rile exterioare normale sunt:
[i curba de distribu]ie a valorilor • fisurarea elementelor de construc]ii,
capacit\]ii portante minime. La c^nd apari]ia fisurilor sau deschiderea
intersec]ia celor dou\ curbe apare zona lor excesiv\ este inacceptabil\
riscului de cedare, `n care condi]ia de (rezervoare de lichide) realiz\rii
rezisten]\ nu este `ndeplinit\. func]iune pentru care a fost conceput\
Indeplinirea condi]iei de rezisten]\ constructia;
(pentru a spori siguran]a cl\dirii) se • deforma]ia elementelor de
poate realiza `n urm\toarele modalit\]i construc]ie, care trebuie limitat\ p^n\ la
(fig.13.4 IV): o valoare, care dep\[it\ `mpiedic\
• prin deplasarea curbei F spre st^nga, exploatarea normal\ a cl\dirii (s\geata
mic[or^nd for]ele exterioare; elementelor portante a unui plan[eu din
• deplas^nd curba R, m\rind lemn ar produce distrugerea finisajului
capacitatea portant\. tavanului - desprinderea placilor de
Conditia de rezistenta se poate ipsos-carton) .
realiza si prin p\strarea valorilor medii ~n cazul nesatisfacerii condi]iei st\rii
a fortelor exterioare si a capacitatii limit\ a exploat\rii normale au loc
portante (F,R), mic[or^nd dispersia `ntreruperi temporare a func]ion\rii
capacit\]ii portante ce se realizeaza cl\dirii p^n\ la repararea [i
prin m\rirea calit\]ii materialului [i a `ndep\rtarea defectelor ap\rute.

187