Sunteți pe pagina 1din 27

Capitolul

14
FUNDA}II DE SUPRAFA}|

14.1. GENERALIT|TI
Condi]ia I. se exprim\ cu rela]ia
Funda]ia este elementul de
p ef ≤ α ⋅ p tr (14.1)
construc]ie ce se afl\ `n contact direct
cu terenul [i transmite sarcinile, care `n care:
ac]ioneaz\ asupra cl\dirii, la terenul de pef - presiunea efectiv\ la nivelul t\lpii
funda]ie. funda]iei, produs\ de sarcini ce
ac]ioneaz\ asupra cl\dirii;
Condi]ii pe talpa de fundare α - coeficient func]ie de modul de
Pentru asigurarea unei bune ac]ionare a `nc\rc\rilor (centric,
comport\ri a cl\dirii, aceast\ excentric) [i gruparea de ac]iuni
transmitere trebuie realizat\ astfel `nc^t (fundamental\, special\);
s\ fie satisf\cute cele dou\ condi]ii: ptr - presiunea portant\ de calcul a
terenului de fundare.
I. presiunea efectiv\ produs\ de Aceasta reprezint\ presiunea
sarcinile ce ac]ioneaz\ asupra cl\dirii s\ maxim\ pe care o transmite funda]ia
fie mai mic\ sau cel mult egal\ cu cl\dirii terenului de fundare, pentru a nu
capacitatea portant\ a terenului de se produce ruperea [i cedarea lateral\
fundare; a terenului [i tas\ri incompatibile
exploat\rii normale a cl\dirii.
II. tas\rile probabile ale construc]iei
Capacitatea portant\ a terenului se
datorate terenului de fundare s\ fie mai
determin\ func]ie de:
mici sau cel mult egale cu tas\rile
• greutatea volumetric\;
admisibile ale construc]iei.

188
• supra`nc\rcarea ce ac]ioneaz\ la funda]iei [i deformabilitatea la contactul
nivelul t\lpii funda]iei (lateral fa]\ de p\m^nt-funda]ie;
aceasta); • modul de desc\rcare a sarcinilor pe
• coeziunea terenului; terenul de fundare.
• forma funda]iei (continu\,
dreptunghiular\, p\trat\, circular\); Func]ie de ad^ncimea de fundare,
• unghiul de frecare interioar\. funda]iile pot fi:
• funda]ii de suprafa]\ (directe), care
Condi]ia II. se exprim\ prin rela]ia: sunt la c^]iva metri de suprafa]a
∆<∆ (14.2) terenului [i reazem\ direct pe terenul de
`n care: fundare;
∆ - deplas\ri sau deform\ri probabile • funda]ii de ad^ncime (indirecte), care
ale cl\dirii, datorate terenului de transmit `nc\rc\rile cl\dirii la terenul bun
fundare, ce sunt func]ie de natura de fundare ce se g\se[te la ad^ncime,
acestuia; prin intermediul unor elemente de
∆ - deplas\ri sau deform\ri construc]ii speciale (pilo]i, chesoane).
admisibile ale cl\dirii, func]ie de Raportul dintre ad^ncimea de fundare [i
structura de rezisten]\ a acesteia, l\]imea funda]iilor de ad^ncime este mai
astfel `ncât s\ nu compromit\ mare ca 5.
stabilitatea sau s\ creeze dificult\]i `n Prezentul capitol se ocup\ de
exploatare. funda]iile de suprafa]\.
Din condi]iile I [i II rezult\
dimensionarea t\lpii funda]iei. Dup\ modul de preluare a eforturilor
Proiectarea funda]iei implic\ [i dup\ deformabilitatea la contactul
cunoa[terea dimensiunilor cl\dirii, a p\m^nt-funda]ie, exist\:
reac]iunilor maxime dat\ de • funda]ii rigide – preiau `n condi]ii
suprastructura terenului de fundare, a bune numai eforturile de compresiune,
distribu]iei presiunilor pe talpa fiind alc\tuite din materiale cu rezisten]\
funda]iei, a schimb\rilor posibile `n redus\ la `ntindere (zid\rie de piatr\,
calitatea terenului [i a solicit\rilor beton simplu). Ordinul de m\rime al
suplimentare ce pot ap\rea. deforma]iilor funda]iilor rigide este mai
mic dec^t cel al terenului de funda]ie;
Clasificarea funda]iilor
• funda]ii elastice - preiau la fel de
bine eforturile de compresiune [i
Funda]iile pot fi clasificate (fig.14.1)
`ntindere rezultate din `ncovoiere.
dup\ urm\toarele criterii:
Betonul armat se folose[te, `n mod
• ad^ncimea de fundare;
obi[nuit, la funda]iile elastice. Funda]iile
• modul de preluare a eforturilor de
perfect elastice nu au nici un efect
compresiune [i `ntindere de c\tre corpul

189
Funda]ii izolate elastice Funda]ii continue pe grinzi
I. sub st^lpi

Funda]ii
continue rigide
Funda]ii pe re]ele de grinzi
sub ziduri

FUNDA}II DE
Funda]ii Funda]ii
rigide MIC| elastice
ADÂNCIME

Funda]ii Funda]ii continue elastice Funda]ii tip radier


izolate
Cuzinet rigide

Bloc
beton
simplu

II. Pu]uri de s\pare, `nchise la


Argil\ moale Umplutur\ af^nat\ Cheson cutie baz\ dup\ cobor^rea complet\

Ap\

P\m^nt compact
FUNDA}II
Funda]ii pe pilo]i DE Funda]ii pe chesoane
ADÂNCIME
Sta]ie de pompare Co[uri
subteran\ Tirant
aerisire
N.A.S

Pilo]i rezisten]i
Perete din Pilo]i Cheson cu aer Cheson masiv
la smulgere
palplan[e `nclina]i comprimat
Fig. 14.1 Clasificarea funda]iilor func]ie de ad^ncimea de fundare

190
asupra distribu]iei de presiuni pe `n ad^ncime, pozi]ia nivelului apei
suprafa]a de fundare. subterane.
Func]ie de modul de desc\rcare a Ad^ncimea de fundare (fig.14.2) –
sarcinilor pe terenul de fundare, distan]a de la talpa funda]iei la cota
funda]iile de suprafa]\ pot fi: terenului natural – este influen]at\ `n
• funda]ii izolate sub st^lpi (rigide sau primul r^nd de ad^ncimea de `nghe],
elastice), ce sunt alc\tuite dintr-o plac\ distan]\ p^n\ la care se resimt
simpl\, p\trat\ sau dreptunghiular\, de temperaturile negative maxime.
grosime uniform\. Aceste funda]ii pot fi Ad^ncimea minim\ de `nghe] se
prev\zute cu trepte sau fe]e `nclinate m\soar\ de la cota terenului amenajat
pentru transmiterea sarcinilor de la [i este determinat\ pentru o serie de
st^lpi; localit\]i din ]ara noastr\.
• funda]ii continue rigide sub ziduri Alt\ condi]ie pentru stabilirea
portante [i sub [iruri de st^lpi poza]i at^t ad^ncimii minime de fundare este
de aproape, `nc^t funda]iile izolate ar fi `ncastrarea funda]iei, 20 cm, `n stratul
tangente; de p\m^nt s\n\tos, ce urmeaz\ dup\
• funda]ii continue elastice (t\lpi de stratul vegetal sau de umplutur\ de la
beton armat) sub ziduri [i sub [iruri de suprafa]a terenului.
st^lpi, `n cazul c^nd capacitatea Ad^ncimea de fundare va fi stabilit\
portant\ a terenului este sc\zut\; dup\ aceste dou\ condi]ii, `n cazul c^nd
• funda]ii-radier, ce se folosesc `n cazul stratul `n care se realizeaz\ funda]ia
terenurilor cu capacitate redus\, la cl\dirii `ndepline[te condi]iile I [i II.
sarcinile foarte mari, sau `n cazul c^nd Alegerea ad^ncimii de fundare este
proiectarea funda]iilor izolate sau influen]at\ de existen]a re]elelor
continue nu este ra]ional\. Acest tip de subterane sau a funda]iilor vecine.
funda]ii reduce tas\rile diferen]iale, `n La cl\dirile cu subsol se va repeta
cazul terenurilor neuniforme sau al condi]ia ca `ntre cota de fundare [i
stâlpilor cu `nc\rc\ri diferite. partea inferioar\ a pardoselii subsolului
s\ fie cel pu]in 40 cm.
Alegerea sistemului de fundare Natura stratului de p\m^nt `n care se
g\se[te talpa funda]iei va influen]a
Sistemul de fundare este solu]ia asupra capacit\]ii portante [i a
constructiv\ eficient\ din punct de deforma]iilor acesteia.
vedere tehnic [i economic, prin De exemplu, `n cazul p\m^nturilor
intermediul c\reia se ajunge la cota de necoezive, cum ar fi nisipurile af^nate,
fundare. saturate sau nisipurile foarte fine, pentru
Fixarea sistemului de fundare se face alegerea unui sistem de funda]ii de
`n func]ie de: ad^ncimea de fundare, suprafa]\ este necesar ca acest strat s\
natura straturilor, succesiunea straturilor fie compactat `n mod artificial, prin

191
Modul de determinare a ad^ncimii de fundare

Dfe<Dfn C.T.N – cota terenului natural


C.T.N
Df – ad^ncime de fundare
Cl\diri `nvecinate Dfe – ad^ncimea de fundare
pentru cl\direa existent\
Dfe Dfn Df Dfn - ad^ncimea de fundare
Dfe=Dfn
pentru cl\direa nou\
Dfe Dfn
N.A.S - nivelul apei subterane
C^nd este posibil se va evita fundarea
sub nivelul apei subterane
Dfe>Dfn
C.T.N

Dc
Dfn Dc1
Dfe ADÂNCIMEA
DE FUNDARE Df

Influen]a ad^ncimii canalelor


C.T.N Dc – ad^ncimea canalelor
(conductelor)
Dc1 – ad^ncimea de la care
Ad. `nghe] poate `ncepe funda]ia `n
Df Df cazul existen]ei canalelor

≥ 50 cm Teren bun de fundare

Dep\[irea ad^ncimii de `nghe] Rezemarea `n stratul bun de fundare

Fig. 14.2 Factorii ce influen]eaz\ stabilirea ad^ncimii de fundare.

192
vibrare. ~n cazul `n care dimensiunile 14.2. FUNDA}II RIGIDE
funda]iilor sau alte condi]ii locale
nefavorabile fac imposibil\ Funda]iile rigide se utilizeaz\ ca
compactarea, sarcinile cl\dirii trebuie reazeme pentru zidurile portante sau
transmise unor straturi mai `ndesate din pentru st^lpii osaturii cl\dirii. ~n primul
ad^ncime. caz, se vor utiliza funda]ii continue sub
Succesiunea straturilor `n ad^ncime ziduri, iar `n al doilea caz, funda]ii
va influen]a asupra stabilirii sistemului izolate cu bloc [i cuzinet.
de fundare.
Funda]ii continue
~n cazul funda]iilor a[ezate pe un
strat de p\m^nt v^rtos, aflat deasupra Aceste funda]ii pot avea sec]iunile
unui strat de argil\ moale, dac\ sub form\: dreptunghiular\, cu evaz\ri,
funda]iile sunt situate la distan]e mari cu trepte (fig.14.3).
una fa]\ de alta, presiunea exercitat\ pe
stratul inferior se poate reduce prin Funda]iile dreptunghiulare vor avea
m\rirea dimensiunilor funda]iilor. evazarea fa]\ de peretele portant.
Dac\ t\lpile izolate sunt apropiate, Aceste funda]ii sunt avantajoase
presiunile transmise `n ad^ncime se vor p^n\ la l\]imi de 1,0 m, av^nd `n vedere
suprapune, ob]in^ndu-se, `n zonele c\ betonul se toarn\ direct `n [an]urile
comune , o presiune dubl\. s\pate, elimin^ndu-se cofrajele.
Se poate ob]ine o mic[orare a
La cl\dirile cu pu]ine nivele, l\]imea
presiunilor, prin unirea tuturor funda]iilor
funda]iilor este impus\ de dimensiunile
izolate `ntr-un [ir de t\lpi sau `n radier.
zidurilor [i de necesit\]ile constructive
Dac\ `n acest caz presiunea
legate
transmis\ stratului moale dep\[e[te
presiunea admisibil\ a acestui strat, se de asigurarea unei bune rezem\ri,
va recurge la funda]ii de adâncime prin mai mult dec^t de capacitatea portant\
intermediul pilo]ilor, care traverseaz\ a terenului.
stratul de p\mânt moale, p\trunz^nd Un zid de 30 cm grosime, cu o
`ntr-un strat portant `n ad^ncime. evazare a funda]iei de 15 cm de fiecare
Pozi]ia nivelului apei subterane va parte, va avea o l\]ime total\ a funda]iei
influen]a, al\turi de alegerea sistemului de 60 cm (l\]ime rezultat\ [i din condi]ia
de fundare, modul de execu]ie al de execu]ie manual\ a s\p\turii).
funda]iei.
~n cazul nivelului ridicat al apei ~n cazul unei cl\diri cu dou\ nivele,
subterane, vor fi necesare lucr\ri de aceast\ funda]ie va transmite 0,5
epuismente, de izolare a amplasa- daN/cm2, ceea ce, `n cazul p\m^nturilor
mentului de apa `nconjur\toare sau de des `nt^lnite la noi `n ]ar\, d\ un
execu]ia funda]iilor sub ap\. coeficient de siguran]\ de 3-6. Rezult\

193
Funda]ii rigide continue sub ziduri

I. Tipuri de funda]ii continue III. Funda]ie continu\ simetric\

cu evazare cu talp\ cu talp\ `n trepte


Hidroizola]ie
N

Umplutur\ d
de p\m^nt
α

Talpa funda]iei α
rigide N
DETALIU - funda]ie zid exterior a
p H
Hidroizola]ie
Hidroizola]ie Gf C.F
orizontal\ sub
orizontal\ pardoseal\
sub perete ±0,00
∇ Suport
Trotuar pardoseal\
Cota terenului Strat de beton
1,00 m B
amenajat
Cota terenului
natural

Cota terenului
p
∇ decapat

Nisip
IV. Funda]ie continu\ `n trepte
Cordon de Umplutur\ de
bitum p\m^nt compactat Nf
Funda]ie din (Valoarea minim\ a Mf
beton simplu cotei de fundare va
dep\[i ad^ncimea de
Cota de `nghe] [i va `ncastra
fundare funda]ia, minim 20 cm,
∇ `n terenul bun de d
fundare)

II. Funda]ii cu desc\rc\ri pe reazeme izolate


prin intermediul grinzilor drepte
Grind\ de beton armat 1 Zid\ria peretelui Hidroizola]ie
a. ht
H
p2 ht
Gf

b. p1
Beton de 1 Reazeme izolate
Strat de pietri[
egalizare
din beton simplu
p1
Nf
1-1 Perete din B
zid\rie de
c\r\mid\ p
L-La
Suport pardoseal\ La-c
Grind\ din beton armat Strat de pietri[

Umplutur\ de p\m^nt La
Trotuar c p
Nisip
Beton de egalizare
Strat de pietri[

Fig. 14.3 Funda]ii rigide continue sub ziduri. Tipuri de funda]ii. Detaliu funda]ii zid
exterior (I.). Funda]ii cu desc\rc\ri pe reazeme izolate (II.). Funda]ie continu\
solicitat\ centric (III.). Funda]ie continu\ `n trepte solicitat\ excentric (IV.)

194
c\, `n acest caz, capacitatea portant\ a Betonul ciclopian folosit la funda]ii
p\m^ntului nu este judicios utilizat\. este alc\tuit din blocuri de piatr\, bine
Se indic\ atunci folosirea funda]iilor udate, `nglobate `n beton.
continue (40 cm), executate mecanizat, ~n alt\ variant\, se toarn\ stratul de
cu un excavator cu cup\ `ngust\ sau un beton (de consisten]\ obi[nuit\) `n
utilaj special cu graif\r, astfel se asigur\ grosime de 30 cm, vibrat, `n care se
economii importante de manoper\ [i pozeaz\ blocurile de piatr\ brut\.
materiale.
Funda]iile cu evaz\ri (fig.14.3) se vor Funda]ii cu rigiditate sporit\. La
folosi `n terenuri care au o coeziune fundarea cl\dirilor `n terenuri (cu
suficient\ pentru executarea evaz\rilor compresibilitate mare sau p\m^nturi
`n pere]ii s\p\turii. S\p\tura se va macroporice, sensibile la umezire), ce
executa, la `nceput, cu sec]iune prezint\ pericol de tas\ri inegale, se
dreptunghiular\, f\r\ evaz\ri; acestea m\re[te rigiditatea funda]iei, prin
se vor efectua cu pu]in timp `nainte de prevederea a dou\ centuri.
turnarea betonului `n funda]ie. Centurile sunt amplasate la partea
Funda]iile cu trepte (fig.14.3) se inferioar\ [i superioar\ a funda]iilor sau
utilizeaz\ atunci c^nd talpa funda]iei e a peretelui subsolului [i se realizeaz\
mai lat\ dec^t `n cazurile anterioare. din beton armat.
Funda]ia se adopt\ `n urma unui calcul Funda]iile sub ziduri desp\r]itoare
economic comparativ, `ntre cantitatea (neportante) se realizeaz\ din `ns\[i
de beton economisit\ [i sporul de placa de suport a pardoselii. Funda]iile
consum de manoper\ [i material de acest tip se execut\ sub ziduri
lemnos din cofraje. neportante pe `n\l]imea unui singur
Materialele utilizate `n cazul funda]iilor
nivel.
M\suri suplimentare se prev\d `n
rigide sunt: betonul simplu, betonul
cazul pardoselii a[ezate pe umplutur\.
ciclopian, zid\ria de piatr\ brut\.
Placa se va arma constructiv.
Betonul simplu utilizat `n funda]ii
trebuie s\ respecte urm\toarele: Funda]iile cu desc\rc\ri pe reazeme
• dozajul minim de ciment va fi de 150 izolate transmit terenului `nc\rc\rile
kg/m3, pentru a `mpiedica p\trunderea zidurilor ce reazem\ pe ele `n mod
apei `n funda]ii; discontinu, prin blocuri de funda]ii
• la funda]iile `n trepte se va asigura izolate dispuse de-a lungul zidurilor
aderarea straturilor, dup\ pauzele de (fig.14.3).
betonare; Utilizarea acestor funda]ii, pe baza
• `n timpul beton\rii, se vor evita unui calcul economic comparativ, este
pr\bu[irile de p\m^nt, care ar `ntrerupe ra]ional\ atunci c^nd p\m^ntul bun de
continuitatea betonului. fundare se g\se[te la o ad^ncime mai

195
mare (>2,0 m de la cota terenului Aceste funda]ii sunt formate dintr-un
natural) sau c^nd zidurile cl\dirilor, cuzinet de beton armat, care face
p^n\ la dou\ nivele, transmit `nc\rc\ri trecerea de la st^lp la blocul de funda]ie
mici la funda]ii. alc\tuit din beton simplu (fig.14.4 ).
Reazemele izolate se vor prevedea, Cuzinetul din beton armat poate avea
`n conformitate cu traveele cl\dirii, `n forma de prism\ sau de obelisc cu baz\
punctele de `ntret\iere ale zidurilor [i `n prismatic\ [i repartizeaz\ sarcina de la
dreptul plinurilor acestora. st^lpul de beton armat pe o suprafa]\
Alc\tuirea constructiv\ a reazemelor mai mare a blocului de beton simplu.
izolate se face analog funda]iilor ~n aceste condi]ii, `n\l]imea
continue. cuzinetului va trebui s\ aib\ valori
~n plan, aceste reazeme au o minime hc >30 cm; tgJ >2/3.
sec]iune `n form\ dreptunghiular\, iar la ~n\l]imea cuzinetului mai este
intersec]ia zidurilor - `n form\ de L sau condi]ionat\ de faptul c\ must\]ile
T. arm\turilor din st^lp trebuie s\ fie
Pozi]ia `n plan a blocurilor de funda]ie ancorate `n cuzinet.
se va alege astfel `nc^t centrul de Dimensionarea cuzinetului rezult\ din
greutate al suprafe]ei bazei lor s\ fie c^t valorile admisibile ale rezisten]ei la
mai apropiat sau s\ coincid\ cu pozi]ia compresiune a betonului simplu al
rezultantei `nc\rc\rilor transmise de blocului de funda]ie. (fig.14.4)
ziduri. Cuzinetul va fi armat la partea
Elementele de desc\rcare constituie inferioar\ cu un gr\tar din bare din o]el
suportul zidurilor [i de transmitere a beton. Aceast\ arm\tur\ de rezisten]\ a
`nc\rc\rilor la blocurile de funda]ii. cuzinetului se calculeaz\ dup\ dou\
Elementele de desc\rcare sunt direc]ii, la momentul `ncovoietor din
alc\tuite din grinzi sau bol]i. Sub aceste sec]iunea de `ncastrare (se consider\
elemente se toarn\ un strat de beton de cuzinetul `ncastrat `n st^lp), determinat
egalizare a[ezat, la r^ndul lui, pe un de presiunile reactive ce ac]ioneaz\ la
strat de pietri[. baza cuzinetului.
Grinzile din beton armat pot fi cu Pentru a fi necesar\ arm\tura
sec]iunea constant\ sau cu vute pe `nclinat\, dimensiunile cuzinetului
reazeme. Aceste grinzi sunt, de obicei, trebuie s\ fie astfel alese, pentru a
continue pe reazeme late. satisface condi]ia: tgβ ≥ 1.
Dac\ `n unele ipoteze de `nc\rcare
Funda]ii bloc [i cuzinet ale construc]iei apar eforturi de `ntindere
la suprafa]a de separa]ie `ntre cuzinet [i
Funda]iile izolate se utilizeaz\ ca blocul de funda]ie din beton simplu,
reazeme pentru st^lpi din beton armat cuzinetul va fi ancorat `n bloc, prin
sau metalici.

196
Funda]ie rigid\ izolat\ bloc [i cuzinet
I. II. C.T.N
N(a,b,c)
Mcx M cy(Mb)
1
M
N Df
2 2
3 J
1
a pa
[Na ] I
Gf
b p3b I C.F
Nb  pa
Mb L
 
c p2b p3c
3
 Nc 
Mcx
 
Mcy P2c lc
III. a
bc b B

A. a
N

hc M
J L
lc
S2 b
a y a B. a
bc
S1 3
(d)
b x pt
pt =
pc1 + p c 2
30–40(d)
2
pc pc1
pc2
pc1 pc2

Fig. 14.4. Funda]ii izolate rigide sub st^lpi. Distribu]ia presiunilor reactive pe talpa
funda]iei (I.). Alc\tuire constructiv\ (II.). Cuzinetul (III.). Alc\tuirea constructiv\ [i
distribu]ia presiunilor (A.). Ancorarea cuzinetului (B.).

197
arm\turi capabile s\ preia `ntreaga for]\ Presiunile reactive ce `ncarc\ terenul
de `ntindere. de funda]ie provin din presiunile
Blocul de funda]ie din beton simplu transmise de corpul de funda]ie [i de
poate fi format dintr-o singur\ treapt\, greutatea p\m^ntului aflat `n jurul
din dou\ sau cel mult trei trepte. funda]iei din zona de deasupra t\lpii.
~n\l]imea blocului de funda]ie din ~n cazul funda]iilor rigide, executate
beton simplu, considerat element rigid – din materiale care au o rezisten]\
av^nd preponderente eforturile unitare redus\ la `ntindere, se va urm\ri ca
de compresiune (`n aceste condi]ii, efortul unitar normal de `ntindere, care
blocul are deforma]ii proprii foarte mici), depinde de presiunea reactiv\ [i de
respectiv `n\l]imea fiec\rei trepte unghiul de rigiditate α , s\ fie sub
trebuie astfel aleas\, `nc^t condi]ia de anumite limite.
rigiditate s\ fie satisf\cut\ `n ambele Unghiul de rigiditate α , care este dat
direc]ii: `n func]ie de presiuni [i materiale (din
tg α ≥ tg α ad (14.3) care este alc\tuit\ funda]ia), va face ca
Valorile minime pentru tg α ad, la `n funda]ie s\ fie preponderente
funda]ii izolate rigide sub st^lpi, sunt eforturile unitare de compresiune, av^nd
func]ie de capacitatea portant\ a deci deforma]ii proprii foarte mici.
terenului [i marca betonului din blocul
Dimensionarea funda]iilor sub pere]i.
funda]iei.
Dac\ admitem c\ funda]ia rigid\ este
Calculul funda]iilor rigide nedeformabil\ [i terenul de funda]ie are
o comportare perfect elastic\, presiunea
~n cadrul proiect\rii funda]iilor, `n respectiv\ variaz\ liniar.
general, se urm\resc dou\ probleme ~n cazul `nc\rc\rilor centrice, ce
distincte: ac]ioneaz\ asupra funda]iei (rezultanta
• dimensionarea t\lpii funda]iei, astfel trece prin centrul de greutate al t\lpilor
`nc^t s\ nu se produc\ deformarea sau funda]iei), presiunile reactive sunt
ruperea terenului de funda]ie peste uniform repartizate. (fig.14.3 [i fig.14.5 )
limita admis\ de structura cl\dirii; ~n cazul `nc\rc\rilor excentrice, ce
apar datorit\ presiunii v^ntului, sau la
• dimensionarea funda]iei propriu-zise,
cl\dirile industriale din sarcini de la pod
astfel ca s\ reziste la solicit\rile
rulant, presiunile sub funda]ii sunt
transmise de cl\dire spre terenul de
considerate liniare: presiunea maxim\
fundare.
nu trebuie s\ dep\[easc\ capacitatea
Funda]iile rigide se vor calcula la
portant\ a terenului.
`nc\rc\rile date de cl\dire [i de
Dac\ rezultanta se afl\ `n treimea
presiunile reactive ce se dezvolt\ la
mijlocie a bazei, vom avea eforturi de
nivelul t\lpii de funda]ie.
compresiune pe talpa funda]iei. ~n cazul

198
c^nd rezultanta se g\se[te la marginea Pentru H < 40 cm se adopt\ Hmin = 40
s^mburelui central, diagrama de cm.
repartizare a presiunii este triunghiular\ Pentru H > 60 cm funda]ia poate fi
(fig.14.5). realizat\ `n trepte.
~n cazul c^nd rezultanta se afl\ `n L\]imea maxim\ de aplicare a
afara treimii mijlocii a bazei, rela]ia arat\ funda]iei continue rigide se determin\ `n
c\ sub talpa funda]iei apar eforturi de cazul terenurilor de capacitate portant\
`ntindere. ~n realitate aceste eforturi, nu mic\ [i transmitere de `nc\rc\ri mari:
se pot dezvolta, iar distribu]ia presiunilor 2N
se face prin intermediul zonei active a Bmax = (14.6)
γ m ⋅ tgα
suprafe]ei funda]iei. ~n practic\ se
Funda]iile continue rigide `n trepte
recomand\ s\ se evite proiectarea
trebuie s\ respecte condi]iile de la
funda]iilor din acest ultim caz (fig.14.3
funda]iile izolate rigide.
[i fig.14.5).
Determin^nd l\]imea B, care se
Calculul funda]iilor dezvoltate simetric
rotunje[te la multipli de 5 cm,
se efectueaz\ pentru un tronson de
respect^nd condi]ia de rigiditate, `n
1,0 m din lungimea funda]iei.
continuare se adopt\ sec]iunea
~n cazul `nc\rc\rilor centrice condi]ia
transversal\.
presiunii de pe talp\ (fig.14.3) este:
Cunosc^nd dimensiunile reale ale
N + Gf
pef = ≤ p tr (14.4) funda]iilor se calculeaz\ exact Gf [i se
Ac verific\ din nou rela]ia p1,2ef ≤ ptr.
`n care: L\]imile (B) minime rezult\ din
N - `nc\rcare pe metru liniar la nivelul execu]ia manual\ a s\p\turii `n spa]ii
funda]iei; `nguste [i din condi]ia ca l\]imea
Gf = γmed⋅B⋅Df - greutatea funda]iei [i soclului sau a funda]iei s\ fie mai mare
a terenului de deasupra (γ ≅ 2000 cu 2,5 cm de fiecare parte a zidului.
daN/m3); Dimensionarea funda]iilor sub st^lpi.
Df - ad^ncimea de fundare; Blocul de funda]ie are num\rul treptelor
Ac = B⋅1,0 - suprafa]a de contact a `n func]ie de ad^ncimea de fundare [i
funda]iei (m2); de respectarea valorii tgαmin -
B - l\]imea funda]iei (m), se caracteristic\ de rigiditate.
determin\ din rela]ia: ~n cazul blocurilor de dimensiuni mari,
N se poate adopta forma de obelisc, care
B= (14.5) necesit\ o execu]ie mai greoaie.
p tr − γ med ⋅ D f
Dimensiunea suprafe]ei de contact a
Condi]ia de rigiditate (tgI>tgImin) se
blocului de funda]ie cu terenul porne[te
va verifica dup\ determinarea
de la urm\toarele date:
B−d
dimensiunii a = . - alegerea ad^ncimii de fundare (Df);
2

199
Varia]ia presiunilor reactive func]ie de excentricitate
N2
I. N1 II.
N0

P
A A/3

Gf
B/3 Df Df
B
N
N=N0
p0 P+Gf=N 1ml
Sarcina 1ml
ac]ioneaz\
centric p0
B/3
B/3
B
Compresiune B
N
centric\ p0= ≤ p tr. N=P+Gf N M
p0 A A=B⋅1 p1,2 = ± ≤ p tr .
A W
Gf=γmed.⋅Df⋅ B⋅1 N = P + G M=N⋅e
γmed - greutatea volumetric\ a betonului [i a A=B⋅1 f 1 ⋅ B 2
pmax umpluturii de p\m^nt (20-22) kN/m3 W=
N=N1 6
Sarcina
ac]ioneaz\
la limita
s^mburelui
central

Compresiune
pmin=0 excentric\

N=N2 Df
Df
Sarcina N
N
ac]ioneaz\ Zona comprimat\ 1ml
`n afara 1ml
s^mburelui pc
central p1=2p0 p1,
p2=0
B/3
B/3 3a
pi Zona `ntins\
B B

Fig. 14.5. I. Diagrame de eforturi func]ie de pozi]ia for]ei axiale. II Calculul


funda]iilor rigide continue func]ie de excentricitate.

200
- stabilirea, `ntr-o prim\ etap\, a P1,2 =
1,1⋅ N  6 ⋅ e 
(14.11)
1 ± 
`n\l]imii cuzinetului hc din condi]iile Ac  L 
constructive; `n care:
hc p1,2 - presiunile efective (N/mm2);
hc ≥ 30cm ; ≥ 0,25 (14.7) N - for]a axial\ la baza st^lpului (N);
bc
Ac - suprafa]a de contact (m2);
Stabilirea `n\l]imii blocului de funda]ie
e - excentricitatea `n direc]ia solicit\rii
H:
momentului (m);
H = D f − ∆ − hc ≥ 40cm (14.8)
L - dimensiunea funda]iei ce se
`n care: opune momentului (m).
Df - ad^ncimea de fundare; N + Gf
- - por]iunea de st^lp aflat\ sub cota pm = ≤ p tr. (14.12)
Ac
terenului natural. `n care:
Determinarea suprafe]ei de contact N - for]a axial\ la baza st^lpului (N);
pentru solicit\ri centrice (fig. 14.4 ): Gf - (0,1-0,15)N;
N + Gf Ac - suprafa]a de contact (m2);
pef . = ≤ ptr . (14.9)
Ac ptr - capacitatea portant\ de calcul a
pef - presiunea efectiv\ la nivelul t\lpii terenului de fundare func]ie de clasa de
de funda]ie; importan]\ a construc]iei [i categorii de
N - for]a axial\ la baza st^lpului; teren de fundare.
Gf - greutatea proprie a funda]iei [i a Presiunile efective trebuie s\
p\m^ntului aflat desupra ei; satisfac\ condi]iile:
Gf=(0,1-0,15)N; p1 ≤ α ⋅ p tr. (14.13)
Ac - suprafa]a de contact; α - coeficient func]ie de natura
Ac = L⋅B - pentru funda]ie `nc\rc\rilor [i de modul de ac]ionare,
dreptunghiular\; centric, excentric dup\ o direc]ie sau
Ac = L2 - pentru funda]ie p\trat\. dou\.
ptr - capacitatea portant\ de calcul a p2 > 0 (14.14)
terenului de fundare, func]ie de clasa de
Dimensiunile L [i B rezult\ din
importan]\ a construc]iei [i categorii de
urm\toarele considera]ii:
teren de fundare.
L/B = n =1,1...1,3
Suprafa]a de contact:
- dac\ exist\ posibilitatea n=a/b
N + Gf
Ac = (14.10) (dimensiunile st^lpului), B se determin\
p tr
din rela]ia:
Calculul dimensiunilor suprafe]elor
1,1⋅ Nb ⋅ B 6Mb
de contact pentru solicit\ri excentrice pe B3 − − 2 = 0 (14.15)
o direc]ie (fig.14.4) se porne[te de la n ⋅ α ⋅ p tr n ⋅ α ⋅ ptr
distribu]ia presiunilor efective: `n care:
B - l\]imea funda]iei;

201
Nb - for]a axial\ la baza st^lpului. Pentru ca `n blocul de funda]ie din
α - coeficient func]ie de natura beton simplu eforturile de `ntindere s\
`nc\rc\rilor [i de modul de ac]iune nu dep\[easc\ o anumit\ limit\ [i
centric sau excentric dup\ o direc]ie sau funda]ia s\ lucreze cu efect rigid e
dou\; necesar s\ fie `ndeplinit\ condi]ia din
Mb - momentul `ncovoietor exterior de rela]ia:
la baza st^lpului; tgα > tgαmin . (14.19)
ptr - capacitatea portant\ de calcul a tgαmin - valori func]ie de presiunea
terenului de fundare, func]ie de clasa de maxim\ pe teren [i marca betonului.
importan]\ a construc]iei [i categorii de Valoarea tgα fiind definit\, se trece la
teren de fundare. completarea formei blocului de funda]ie:
Se calculeaz\ `n continuare (din - pentru 40 cm≤ H < 60 cm, blocul de
rela]ia L/B=n): funda]ie va avea o singur\ treapt\;
L = n ⋅B (14.16) - pentru H> 60 cm, blocul de funda]ie
va avea 2-3 trepte.
Determinarea dimensiunilor suprafe]ei Dimensiunile treptelor trebuie s\
de contact pentru solicit\ri excentrice pe satisfac\ condi]iile:
dou\ direc]ii. Distribu]ia presiunilor `n ht
punctele 1, 2, 3, 4, (fig.14.4) se h t ≥ 30cm; ≥ tgα (14.20)
at
calculeaz\ cu rela]ia:
h ≥ 15....20cm - pentru funda]ii obelisc.
N + Gf Mcx Mcy
p1,2,3,4 = ± ± (14.17)
Ac Wx Wy Limita de aplicabilitate (fig.14.6). La
`n care: dimensionarea funda]iilor rigide, c^nd
N - for]a axial\ la baza st^lpului; nu este satisf\cut\ condi]ia Pef ≤ Pcr,
Gf - (0,1- 0,15)N; pentru a reduce presiunile transmise, se
Ac - suprafa]a de contact; m\re[te talpa de funda]ie [i se va
Mcx,Mcy - moment `ncovoietor ce respecta, `n acela[i timp, condi]ia de
solicit\ funda]ia, raportat la axa x [i y; rigiditate tg α ≥ tg α ad. Aceasta va
Wx,Wy - modul de rezisten]\ al conduce la o cre[tere a ad^ncimii
suprafe]ei Ac fa]\ de axa x [i y. funda]iei, deci a greut\]ii ei proprii.
Condi]iile pentru aceste presiuni: Se poate ca sporul de greutate
p1 = pmax . ≤ α ⋅ p tr . proprie a funda]iei s\ fie mai mare dec^t
sporul de capacitate portant\ realizat
p 4 = pmin . > 0 (14.18) prin l\rgirea [i ad^ncirea t\lpii funda]iei.
p + p2 + p3 + p 4 Deci funda]ia rigid\ are o l\]ime
p0 = 1 < p tr .
4 maxim\ limit\, ce corespunde unei
Dup\ calcularea dimensiunilor presiuni minime, transmis\ la teren.
suprafe]ei de contact L, B [i `n\l]imea Condi]ia folosirii solu]iei de fundare
blocului H, se determin\ unghiul α. rigid\ este pcr>pmin.

202
Deci funda]ia rigid\ are o l\]ime lc b c
= = 0,55...0,65 - pentru bloc cu
maxim\ limit\: L B
o singur\ treapt\;
N lc b c
= = 0,4...0,5 - pentru bloc cu
L B
hc 2-3 trepte.
Se calculeaz\ m\rimea:
tgI1<tgImin
N1 l −a
ac = c (14.23)
-H2 tgI2<tgImin N2 2
-H3 tgI3<tgImin N3 ~n\l]imea cuzinetului se consider\
Lmax astfel ca s\ fie `ndeplinite condi]iile:
Fig.14.6 Limita de aplicare a h
hc ≥ 30 cm ; c ≥ 0.25
funda]iei rigide bc
(14.24)
4N
L max = 3 (14.21) h
γ m ⋅ tgαmin tgβ: c ≥ 1,0
bc
Lmax - l\]imea maxim\ limit\ a Verificarea la strivire a suprafe]ei de
funda]iei rigide; contact a cuzinetului cu blocul de beton
N - for]a axial\ la baza st^lpului; simplu la funda]ii cu presiuni pe teren
γm - greutatea volumetric\ medie a peste 3daN/cm2 se realizeaz\ cu rela]ia:
betonului [i p\m^ntului aflat desupra p1 ≤ k eR c (14.25)
funda]iei γm=2000 daN/m3;
Ab
tgαmin - valorile sunt `n func]ie de `n care: k e = 3 ≤2
presiunea maxim\ pe teren [i marca Ac
betonului. p1 - presiunea maxim\ pe suprafa]a
Dac\ rezult\ o l\]ime a blocului de de contact a cuzinetului cu blocul din
funda]ie mai mare ca Lmax, funda]ia beton simplu;
rigid\ nu poate fi realizat\, impun^ndu- Rc - rezisten]a la compresiune a
se un alt tip de funda]ie. betonului;
Calculul cuzinetului. Dimensiunile `n A b = (lc + 2a t )(bc + 2b t )
plan ale cuzinetului rezult\ din tg β care (14.26)
este impus (fig.14. 4). Ac=lc⋅bc
lc = L − 2H ⋅ tgβ Armarea cuzinetului se realizeaz\ la
(14.22) partea inferioar\, cu bare de rezisten]\
bc = B − 2H ⋅ tgβ
Lungimea [i l\]imea cuzinetului dispuse pe direc]iile bc [i lc (fig.14. 4 ).
trebuie s\ satisfac\ urm\toarele condi]ii Arm\tura va prelua solicit\rile din
din considerente economice: `ncovoiere date de presiunea la

203
contactul `ntre cuzinet [i blocul de beton 14.3. FUNDA}II ELASTICE
simplu al funda]iei.
~n cazul sarcinilor mari sau c^nd se
Momentele `ncovoietoare se stabilesc
impune o ad^ncime de fundare mic\,
dup\ metoda trapezelor (fig.14.4 ):
dep\[indu-se limita de aplicabilitate a
N 6e funda]iilor rigide, trebuie adoptat\
p1,2 = (1 ± o ) (14.27)
Ac lc funda]ia elastic\.
p1 + p2 Funda]ia elastic\ este alc\tuit\ din
pm = (14.28)
2 beton armat. Arm\tura din aceste
p1=pmax<Rc (14.29) funda]ii va prelua eforturile de `ntindere
Mx- se calculeaz\ cu prismul de din `ncovoiere.
presiuni aferent suprafe]ei s1 fa]\ de Funda]iile elastice se clasific\, dup\
sec]iunea b-b; modul de realizare constructiv\, `n :
My- se calculeaz\ cu prismul de • funda]ii continue sub ziduri;
• funda]ii izolate sub st^lpi;
presiuni aferent suprafe]ei s2 fa]\ de
• funda]ii continue sub [iruri de st^lpi;
sec]iunea a-a;
• funda]ii pe re]ele de grinzi
Momentele `ncovoietoare Mx [i My `ncruci[ate;
stabilesc ariile de arm\tur\ Afx [i Afy din • radiere.
sec]iunea bc+hoc [i lc+hoc.
Funda]ii continue sub ziduri
Dac\ din calcul au rezultat procente
de armare mai mici dec^t procentul Funda]iile elastice se vor proiecta sub
minim de armare, se va adopta pmin = ziduri `n cazul c^nd rezult\ l\]imi mari
0,05%. pentru funda]iile rigide.
Ancorarea cuzinetului (fig.14.4) de Folosirea funda]iilor elastice, din
blocul din beton simplu se realizeaz\ `n beton armat, va conduce la mic[orarea
cazul c^nd for]a N ac]ioneaz\ pe l\]imii de fundare [i a cotei de fundare.
cuzinet cu o excentricitate ce dep\[e[te Arm\tura funda]iei elastice se
limita s^mburelui central. pozeaz\ pe un strat de egalizare de
~n cazul zonei active este necesar ca: 5-10 cm grosime din beton simplu.
A activ ≥ 70%(b c ⋅ lc ) (14.30) Forma funda]iei continue elastice
~n acest caz, volumul presiunilor de poate fi dreptunghiular\ – la l\]imi mici
`ntindere rezultat va fi preluat de [i cu fe]ele superioare te[ite – la l\]imi
arm\turi ancorate `n betonul simplu. mari. Aceast\ ultim\ form\ este mai
Lungimea minim\ de ancorare este 30d ra]ional\, dar mai greu de executat
- 40 d. (fig.14.7).

204
Funda]ie continu\ elastic\ Pentru a asigura rigiditatea funda]iei,
avem o `n\l]ime minim\ constructiv\ a
I. bz III. a. bz
acesteia.

b0
La partea superioar\ a funda]iei, `n
dreptul zidului se prevede o l\]ire cu
H
5-10 cm, care permite corectarea, la
B Mod de rupere trasare a zidului, a eventualelor erori de
Beton de a funda]iei
egalizare
trasare a funda]iei.

II. Arm\tura de rezisten]\ a t\lpii


b. Arm\tur\ ce funda]iei se pozeaz\ transversal
bz contureaz\
bz (fig.14.7).
forma
c0 bz b0 b0 funda]iei
c0 Arm\tura de reparti]ie se prevede `n
lungul t\lpii, constructiv, datorit\
H H rigidit\]ii sporite ce se ob]ine din
h
conlucrarea funda]iei cu zidul.
B B
Arm\tur\ Arm\turile constructive se pozeaz\ [i
ridicat\ la 450
Arm\tur\ de la partea superioar\ a funda]iei, pentru
c. rezisten]\ a respecta profilul funda]iei proiectate la
N/L turnarea betonului.
M/L
bz+2c0 Arm\turile `nclinate se vor prevedea
bz `n cazul apari]iei eforturilor unitare
principale de `ntindere.
H
Funda]iile elastice continue sub ziduri
h
au, fa]\ de cele rigide, un consum
ridicat de o]el beton.
p1
~n cazul execu]iei funda]iilor elastice
continue `n teren `nclinat, pentru a limita
1,0 m
terasamentele [i volumul funda]iilor, se
p2 va folosi forma de t\lpi `n gradene
Fig.14.7. Funda]ie continu\ elastic\ succesive.
sub ziduri. Funda]ie prismatic\ (I.). Arm\turile `n gradene vor fi astfel
Funda]ie excentric\ (II.). Funda]ie dispuse, `nc^t s\ se evite degradarea
centric\ tip obelisc (III.) a. Mod de muchiilor. Se recomand\ a se executa o
rupere a funda]iei elastice de l\]ime leg\tur\ `ntre gradene cu ajutorul
mare [i `n\l]ime mic\. b. Armare c. etrierilor.
Distribu]ia presiunilor reactive.

205
Funda]ii izolate sub st^lpi
• centrice fa]\ de st^lpi;
Aceste funda]ii elastice se execut\ • excentrice `n raport cu st^lpii;
din beton armat, av^nd marca betonului • dezvoltate numai de o parte a
corespunz\toare cu cea a st^lpului st^lpului.
`ncastrat `n aceast\ funda]ie (fig.14.8).
Comparativ cu funda]iile rigide, se Calculul funda]iilor elastice izolate
reduce consumul de beton, respectiv de
Funda]ii izolate elastice centrice fa]\
ciment, [i volumul de s\p\tur\.
de st^lpi. Aria suprafe]ei de contact (Ac)
Datorit\ bunei `ncastr\ri ce se
realizeaz\ `ntre st^lp [i funda]ie, acest se determin\ `n func]ie de felul [i
tip de funda]ii e recomandat `n cazul intensitatea solicit\rii:
• pentru `nc\rc\ri axiale Ac=B2=L2
st^lpilor ce transmit momente
`ncovoietoare importante. p\trat\;
Funda]iile izolate pot avea form\: • pentru `nc\rc\ri excentrice Ac=L ,B -
paralelipipedic\ `n trepte, obelisc, [i dreptunghiular\, raportul laturilor
treapt\ [i obelisc (fig.14.8). n=L/B se recomand\ pentru ML1>ML2
Funda]ia sub form\ de obelisc este s\ fie n1>n2 [i anume n=1,2...1,5.
mai des folosit\ de c\tre proiectan]i. ML - momentul `ncovoietor exterior,
La aceast\ funda]ie, se va prevedea fa]\ de axa principal\ central\
o banchet\ orizontal\ `n jurul bazei perpendicular\ pe direc]ia B, ce
st^lpului, de l\]ime 5-10 cm, necesar\ ac]ioneaz\ dup\ direc]ia L.
corect\rii erorilor de la trasarea funda]iei Pentru Ac ≤ 1,0 m2 se adopt\ funda]ie
[i pentru o bun\ rezemare. prismatic\ (fig.14.8 ).
~n\l]imea funda]iei se va alege astfel, Pentru Ac > 1,0 m2 se adopt\ funda]ie
`nc^t s\ se asigure o rigiditate necesar\ obelisc (fig. 14.8).
transmiterii `n bune condi]iuni a sarcinii Aria suprafe]ei de contact se
st^lpului la terenul de fundare. stabile[te cu ajutorul rela]iei:
Funda]iile elastice, pentru st^lpii 1,1⋅ N  6 ⋅ e 
p1,2 = 1±  (14.31)
turna]i monolit, se proiecteaz\ atunci Ac  L 
c^nd nu se pot folosi funda]iile rigide cu respectarea condi]iei pef ≤ αptr
izolate, `n cazul terenului de fundare cu Fundatiile izolate elastice excentrice ,
capacitate portant\ redus\ [i atunci dupa doua directii, au latimea B
c^nd , prin folosirea lor, se pot evita determinata cu relatia:
lucr\rile sub nivelul apelor subterane. 11,N 12MB
B3 − B− =0 (14.32)
Materialul utilizat este betonul armat. α ⋅ n ⋅ p tr α ⋅ n ⋅ p tr
~n func]ie de a[ezarea reciproc\ st^lp- `n care:
funda]ie, se disting trei tipuri de funda]ii L M
izolate elastice (fig.14.8 ): n= = L
B MB

206
Funda]ie elastic\ sub stâlpi
Funda]ie centric\ Funda]ie tip obelisc Funda]ie prismatic\
I.

H H
h

Funda]ie excentric\
a
a
af b bf B b B

L
Funda]ie dezvoltat\ pe L
o parte a st^lpului Rupere din `ncovoiere

Rupere prin
poansonare
de c\tre st^lp
N
II.
c N ML c
ML
MB
H

L MX

p7 p6
L
B

1 x
8 12
x0 9 5

MB y0
cN b c
1
y 4 y
H bf B
h
My 3
B 2
af

y0 7 11 x 10 6
L
Fig. 14.8 Funda]ie elastic\ sub st^lpi. Tipuri de funda]ie func]ie de a[ezare
reciproc\ st^lpi-funda]ie.(I.) Funda]ie ac]ionat\ de momente dup\ dou\ direc]ii.( II.)

207
MB - momentul `ncovoietor exterior duse din col]urile st^lpului) [i `nc\rcate
fa]\ de axa principal\ central\ cu prismul de presiuni aferente acestor
perpendicular\ pe direc]ia L, ce suprafe]e.
ac]ioneaz\ dup\ direc]ia B. Calculul acestor momente se poate
Date constructive de dimensionare face cu rela]iile de mai jos:
pentru funda]ia elastic\ `n form\ de p1 > p 2 → Mx = αβp1L3 (14.34)
obelisc: p medB 3
c = ( 2, 5... 5)cm; af=a+2c; bf=b+2c My = (14.35)
η
Respectarea raportului H/L, func]ie pL3
de ptr [i marca betonului, simplific\ p 1 = p 2 = p → Mx = (14.36)
λ
proiectarea, nefiind necesar un calcul la pB 3
for]\ t\ietoare [i prevederea arm\turilor My = (14.37)
η
`nclinate la 450, realiz^nd [i o reparti]ie
`n care:
bun\ a presiunilor pe teren.
B a b B a b
Dac\ H/L = 0,25...0,35, se asigur\ λ = f( , , ) η = f( , , )
L L B L L B
consum minim de arm\tur\.
(14.38)
~n\l]imea funda]iei H (ce asigur\
p2 B a b
rigiditatea la `ncovoiere a elementului) α = f( ) β = f( , , )
se consider\: p1 L L B
- pentru funda]ia prismatic\: Armarea funda]iei elastice izolate se
Hmin= 30 cm; Hrecom= 30; 35; 40 cm realizeaz\ `n func]ie de Mx [i My, `n
- pentru funda]ia obelisc: sec]iunile HBoc [i LHoc [i se determin\
1 1 arm\tura paralel\ cu direc]ia x-x (ce se
Hmin>40 cm ; h = ( ⋅⋅ ⋅ )H ≥ 20 cm
2 3 repartizeaz\ uniform pe latura B) [i
Calculul funda]iilor elastice ac]ionate arm\tura paralel\ cu direc]ia y-y (ce se
de dou\ momente exterioare (ML [i MB) repartizeaz\ pe intervalul a+2%).
sunt date de prismul de presiuni Arm\tura de la partea superioar\ a
reactive dup\ L [i B . Aceste momente obeliscului, pentru ad^ncimi mari de
trebuie s\ fie preluate de sec]iunile de fundare, se verific\ la momentul dat de
beton armat (dup\ x-x [i y-y) H.B [i H.L. umplutura de p\m^nt de deasupra
Presiunile `n col]urile suprafe]ei de funda]iei.
contact se calculeaz\ cu rela]ia: Dac\ `n\l]imea H este suficient de
N 6MB 6ML mare, nu sunt necesare arm\turi
p 5,6,7,8 = ± ± (14.33)
L ⋅ B L ⋅ B 2 L2 ⋅ B `nclinate, astfel betonul poate prelua
Calculul momentelor Mx [i My ce eforturile unitare principale de `ntindere.
determin\ armarea funda]iei se Arm\tura de rezisten]\ se pozeaz\ la
realizeaz\ pe console trapezoidale, partea inferioar\ a funda]iei sub forma
`ncastrate `n st^lp (rezultate `n urma unui gr\tar de bare. Arm\tura
`mp\r]irii suprafe]ei Ac cu drepte la 450 constructiv\ se va monta la partea

208
superioar\ a funda]iei, care d\ forma Talpa de funda]ie (placa de baz\) are
funda]iei pentru turnarea betonului. arm\tura de rezisten]\ `n sens
transversal, iar arm\tura de reparti]ie `n
Funda]ii continue sub [iruri de st^lpi sens longitudinal. ~n unele cazuri, `n
func]ie de deschiderea grinzii `ntre
Funda]iile sub form\ de t\lpi st^lpi, se poate lua `n\l]imea pl\cii de
continue, din beton armat, se folosesc baz\ egal\ cu cea a grinzii propriu-zise.
`n urm\toarele situa]ii:
• c^nd funda]iile izolate al\turate sunt Funda]iile continue sub [iruri de st^lpi
prea apropriate; `ncep s\ se toarne pe un strat de
• c^nd este necesar\ o rigidizare la egalizare de beton simplu de 5-10 cm
nivelul funda]iilor, datorit\ grosime, pe care se monteaz\
compresibilit\]ii mari a terenului; arm\tura.
• c^nd funda]iile izolate sunt Calculul simplificat al funda]iilor
`mpiedicate, de o construc]ie existent\, continue sub [iruri de st^lpi se va
a fi evazate; realiza consider^nd: grinzile
• c^nd se evit\ funda]iile izolate longitudinale – `nc\rcate de jos cu
excentrice, la st^lpii de la calcan. presiunile reactive, [i de sus cu sarcinile
Aceste t\lpi continue (fig.14.9) au st^lpilor, iar pl\cile transversale din
form\ de T `ntors. partea inferioar\ - `nc\rcate de jos cu
Sec]iunea este alc\tuit\ din grinda presiunile reactive, [i de sus cu sarcina
propriu-zis\, cu sec]iune liniar\ transmis\ de inima grinzii.
dreptunghiular\, [i placa de baz\,
Placa de baz\ se consider\
dezvoltat\ simetric fa]\ de grind\.
`ncastrat\ `n dreptul grinzii [i `nc\rcat\
Datorit\ sarcinilor importante
cu presiunea reactiv\ distribuit\ liniar
`n\l]imea grinzilor este mare (1/3-1/6 din
(datorit\ rigidit\]ii mari `n raport cu
distan]a dintre st^lpi).
terenul).
Din cauza `n\l]imii mari a grinzilor,
barele `nclinate se ridic\ [i la unghiuri Pentru calculul simplificat al grinzii se
de 600, `n loc de 450. accept\ distribu]ia plan-liniar\ a
presiunilor reactive `n lungul funda]iei,
Grinda de funda]ie propriu-zis\ are
baz^ndu-se pe rigiditatea mare a grinzii
arm\tura de rezisten]\, `n sens
[i pe un teren cu capacitate portant\
longitudinal, alc\tuit\ din bare drepte [i
sc\zut\. Grinda de funda]ie se va
`nclinate.
rezolva prin metoda grinzii continue cu
La st^lpii de dimensiuni mari, pentru reazeme fixe, care se poate aplica
a evita o l\]ime mare a grinzii de atunci c^nd sarcinile ([i distan]a `ntre
funda]ie, ea se desparte `n dou\ grinzi st^lpi) sunt de valori apropriate.
gemene.

209
Funda]ii continue sub [iruri de stâlpi
I.
A A-A
B B

A
B-B

Funda]ie continu\ l^ng\ calcan


c^nd evazarea funda]iilor Funda]ie la st^lpi de la calcan
izolate este `mpiedicat\ pentru a evita funda]ii excentrice
II.

III. IV. ~n cazul st^lpilor


A-A cu l\]ime mare ~n\l]imea grinzii
B este egal\ cu a
pl\cii
H H
hp hp hp

B
B-B

p A

A
T

Fig. 14.9 Funda]ie continu\ elastic\ sub st^lpi. Alc\tuire. Proiec]ie axonometric\.
Sec]iune transversal\, longitudinal\. Vedere (I.). Cazuri de utilizare ( II.). Diagrame
de eforturi (III.). Alc\tuire constructiv\. Armare. Sec]iuni transversale. Sec]iune
longitudinal\ (IV.)

210
Funda]iile din grinzi continue num\r mare de s\p\turi independente
`ncruci[ate `ntr-un spa]iu relativ restr^ns.
Acest tip de funda]ii se utilizeaz\ `n Funda]ia-radier este alc\tuit\ ca un
urm\toarele cazuri: plan[eu `ntors, `nc\rcat cu presiunile
• la construc]iile etajate cu structura de reactive [i rezemat de st^lpii structurii.
rezisten]\ pe cadre de beton armat, la Acest tip de funda]ii se folose[te la
care suprafa]a de fundare a t\lpilor construc]iile `nalte, care transmit
dup\ o direc]ie nu este suficient\; `nc\rc\ri mari pe suprafe]e relativ mici,
• `n terenuri de fundare cu tas\ri ca de exemplu : cl\diri `nalte, silozuri,
neuniforme, la care apare necesar\ bunc\re, rezervoare.
rigidizarea construc]iei pe direc]ie Funda]iile-radier se execut\ din beton
transversal\ [i longitudinal\. simplu – radiere de greutate sau din
Funda]iile-re]ele de grinzi continue beton armat – radiere de rezisten]\.
`ncruci[ate, pentru calcul, se Radierele de greutate se folosesc ca
descompun `n t\lpi continue separate funda]ii pentru construc]ii cu subsoluri [i
dup\ cele dou\ direc]ii. construc]ii `ngropate (rezervoare)
~nc\rcarea acestor t\lpi de funda]ie situate sub nivelul apelor subterane. ~n
se face dup\ cele dou\ direc]ii, func]ie acest caz se realizeaz\, cu funda]iile-
de raportul deschiderilor `ntre st^lpi. radier, cuve etan[e.
Radierul este independent de
Funda]ii – radier funda]ia construc]iei, fiind separat de
Funda]iile-radier se folosesc `n mod aceasta prin rosturi etan[e. Acest tip de
obi[nuit pe terenuri cu capacitate funda]ie (pardoseal\ de tip greu) nu
portant\ redus\. transmite sarcinile de la construc]ie la
~n cazul acestor terenuri, presiunile teren.
trebuie repartizate pe suprafe]e c^t mai Radierul de greutate se execut\ din
mari posibil. beton simplu, iar grosimea rezult\ din
Aceste funda]ii se mai utilizeaz\ `n condi]ia ca greutatea lui s\ echilibreze
p\m^nturi cu tas\ri neuniforme (zone cu sub presiunea apei.
compresibilitate variat\), unde Radiere de rezisten]\ din beton armat
rigiditatea funda]iei poate asigura care lucreaz\ la `ncovoiere pot fi
mic[orarea acestor tas\ri. (fig.14.10):
~n cazul structurilor, care transmit • radiere tip plac\;
sarcina de la construc]ie spre teren • radiere cu grinzi;
printr-un num\r mare de st^lpi
• radiere tip plan[ee-ciuperci.
amplasa]i la distan]e mici `ntre ei,
Radiere tip plac\ sunt alc\tuite
solu]ia funda]iei-radier `nl\tur\
constructiv `n mod analog cu pl\cile [i
dificult\]ile legate de executarea unui
plan[eele obi[nuite. Funda]ia – radier

211
Funda]ie tip radier general
I.
Plan[eul peste subsol
Cota terenului natural

Stratul suport al Trotuar


pardoselii subsolului Pardoseala
Re]eaua de grinzi a subsolului
funda]iei tip radier

Placa Umplutur\ din p\m^nt


radierului
Zid de protec]ie a hidroizola]iei
verticale subsolului
Stratul de beton de egalizare
St^lpul structurii de rezisten]\
Stratul suport a hidroizola]iei orizontale
II.
Plan[eul peste subsol

Cota terenului natural Peretele exterior


al cl\dirii
Pardoseala
subsolului

Placa radierului
din beton armat
Capitel
St^lpii Protec]ia hidroizola]iei
structurii de
rezisten]\ Hidroizola]ia vertical\ a
subsolului
Zidul exterior al subsolului
Stratul suport al pl\cii radierului

Hidroizola]iei orizontal\ a subsolului Protec]ia hidroizola]iei orizontale


Fig. 14.10 Funda]ie tip radier general. Funda]ie radier alc\tuit\ din plac\ [i re]ea de
grinzi la partea superioar\ (I.). Funda]ie radier sub form\ de plan[eu-ciuperci
`ntors.(II.)

212
Funda]ii din elemente prefabricate de beton armat

I. Funda]ii prefabricate sub pere]i

Elemente liniare sub


form\ de obelisc
Elemente liniare sub
Intersec]ia funda]iilor form\ de paralelipiped
sub form\ de obelisc cu gol interior

Elemente liniare sub


form\ de obelisc
nervurate

II. Funda]ii izolate prefabricate sub st^lpi

III. Funda]ie continu\ din elemente IV. Funda]ie tip radier din elemente prefabricate
prefabricate sub st^lpi sub [iruri de st^lpi

Fig. 14.11 Funda]ii din elemente prefabricate din beton armat sub pere]i (I.), izolate
sub st^lpi (II.), continue sub [iruri de stâlpi (III.) [i radier general (IV.)

213
este format\ dintr-o plac\ cu grosimea Acest tip de radiere se utilizeaz\ la
de minim 20 cm, pentru asigurarea rezervoare `ngropate sau la depozite
rigidit\]ii. subterane.
Reazemele pl\cii le constituie zidurile Avantajele acestor radiere sunt:
portante, a[ezate la distan]e de 3-3,5 m. `n\l]imea de construc]ie – redus\ (30-50
Pl\cile sunt armate dup\ direc]ia scurt\ cm); eliminarea cofrajelor pentru grinzi;
(cea `ntre ziduri) [i prezint\ vute `n economie de arm\tur\; ambele fe]e ale
dreptul zidurilor, pentru preluarea radierului sunt plane.
momentelor `ncovoietoare.
Radierele cu grinzi: se folosesc la Fundatii prefabricate
cl\dirile cu schelete de rezisten]\ pe ~n vederea mic[or\rii greut\]ii [i
cadre. Pl\cile (armate dup\ dou\ timpului de execu]ie, ceea ce conduce
direc]ii) sunt rezemate pe o re]ea de la m\rirea productivit\]ii, elementele
grinzi principale sau grinzi principale [i infrastructurii se pot concepe din
secundare. prefabricate de beton armat.
Placa radierului poate fi a[ezat\ la Funda]iile continui sub ziduri se pot
partea inferioar\ a grinzilor. ~n aceste realiza din t\lpi prefabricate liniare din
condi]ii, se execut\ bine hidroizola]ia elemente sub form\ de obelisc, obelisc
orizontal\, dar se reduce `n\l]imea util\ nervurat sau prismatice, (fig. 14.11.I) cu
a subsolului. La aceste radiere cu grinzi posibilit\]i de solidarizare cu elementele
`ntoarse spa]iile libere, dintre grinzi [i verticale portante (pere]i).
subpardoseala suspendat\, pot fi Funda]iile izolate se pot concepe din
folosite pentru plasarea conductelor p^nze sub]iri de beton armat sub form\
instala]iilor. de conoizi cu rezemarea st^lpului pe
Radiere tip plan[eu-ciuperc\(fig.14.9) partea exterioar\ (clopot) sau interioar\
sunt alc\tuite dintr-o plac\ de beton (fig. 14.11.II).
armat de grosime 30-50 cm, iar st^lpii Prefabricarea funda]iilor continui sub
reazem\ pe aceast\ plac\ prin [iruri de st^lpi sau tip radier
intermediul unor capiteluri. (fig.14.11.III, IV) se poate realiza din
Capitelurile sunt, ca [i plan[eele- p^nze sub]iri nervurate din beton armat
ciuperc\, cu o pant\, cu dou\ pante sau (elemente de margine, curente)
cu plac\ de consolidare. Capitelurile vor asamblate `ntre ele dar [i cu elementele
repartiza sarcina din st^lpi pe o verticale de rezisten]\ (st^lpi).
suprafa]\ mai mare a pl\cii.

214

S-ar putea să vă placă și