Sunteți pe pagina 1din 40

Capitolul

24
ACOPERI{URI

24.1. GENERALIT|}I La zonele cu precipita]ii abundente,


pantele acoperi[urilor vor fi accentuate,
Acoperi[ul este elementul de `n vederea `ndep\rt\rii rapide a apei
construc]ie ce realizeaz\ `nchiderea la spre jgheaburi [i burlane.
partea superioar\ a cl\dirii, av^nd rolul Aceea[i pant\ accentuat\ se mai
de a proteja contra ac]iunilor climatice recomand\ [i `n cazul `nvelitorilor din
(fig.24.1, fig.24.2). elemente mici care, prin asamblare, dau
~n func]ie de pant\, acoperi[urile se rosturi multe, cre^nd o posibilitate `n
clasific\ `n: plus de p\trundere a apei `n interior.
• acoperi[uri cu pant\ mare a Forme de acoperi[uri
`nvelitorii; Mai multe
O pant\ Dou\ pante Patru pante
• acoperi[uri cu pante reduse – pante

terase.
Una dintre cerin]ele importante ale {ed Cu mansard\ Tip "imperial" Turl\ poliedric\
acoperi[ului este aceea de a prezenta
un `nalt grad de impermeabilitate la
precipita]ii. Acoperi[ul trebuie s\ Turn cu
Turn de Cupol\
asigure colectarea [i `ndep\rtarea s\geat\
col]
Dom cu
belvedere
acestor ape (fig.24.2).
Pantele de scurgere sunt `n func]ie
de: cerin]ele arhitecturale, cantitatea de Rotond\
precipita]ii locale, natura materialelor [i
considerente economice.
Fig.24.1 Forme diverse de acoperi[uri

385
Forma acoperi[ului poate fi divers\
Ac]iuni asupra acoperi[urilor
(fig.24.1). Ea este influen]at\ de:
Ac]iunea precipita]iilor dimensiunile `n plan ale cl\dirii,
destina]ia [i forma cl\dirii, amplasarea
fa]\ de construc]iile `nvecinate, felul
materialului din care este realizat\
`nvelitoarea [i de considerente
arhitecturale.
P\r]ile componente ale acoperi[ului
cu pant\ mare sunt : [arpanta
Ac]iunea v^ntului
(elementul de rezisten]\); `nvelitoarea
(elementul de protec]ie); jgheaburi [i
burlane (elemente accesorii).
24.2. ACOPERI{URI CU SUPRAFE}E
PLANE ~NCLINATE
Acoperi[ul cu suprafete plane
`nclinate este alc\tuit din [arpant\,
`nvelitoare [i elemente accesorii
Ac]iunea radia]iilor solare
(jgheaburi [i burlane).
{arpanta este elementul portant cu
rolul de a prelua `nc\rc\rile de la
`nvelitoare (din greutatea proprie,
z\pad\ [i v^nt) [i a le transmite la
plan[eul sau la zidurile portante ale
cl\dirii. {arpanta se poate excuta din
lemn, metal sau beton armat.
Ac]iunea polu\rii
~nvelitoarea este elementul de
construc]ie care asigur\ etan[ietatea,
fiind alc\tuit\ din materiale
hidroizolante, care protejeaz\ cl\direa
contra ac]iunii directe a apei din
precipita]ii.
Forma acoperi[ului cu suprafete
Fig. 24.2 Ac]iunea factorilor externi plane `nclinate trebuie s\ fie c^t mai
(climatici, poluare) asupra acoperi[urilor simpl\, deoarece `ntr-o form\ complex\
de acoperi[ apar multe dolii – por]iuni
cu etan[eitate sc\zut\ - iar iarna se

386
ivesc aglomer\rile de z\pad\, ceea ce portante sau pe plan[ee din beton
spore[te `nc\rcarea pe elementele armat;
componente ale [arpantei. • ferme cu z\brele din lemn (la cl\diri
La cl\dirile dreptunghiulare, cu o l\]ime mai mare de 12m) – o
acoperi[urile se pot realiza cu unul p^n\ structur\ ce se caracterizeaz\ prin
la patru plane de scurgere. aceea c\ nu are reazeme intermediare,
~n practic\ se mai `nt^lnesc [i alte zidurile exterioare fiind singurele
forme de acoperi[uri: acoperi[urile-turn reazeme.
sau piramidele, ori acoperi[urile curbe, {arpante din lemn
sub form\ de bol]i sau cupol\ (fig.24.1).
Acoperi[ul piramidal se utilizeaz\ la Datorit\ calit\]ilor fizico – mecanice [i
construc]iile cu plan p\tratic sau a prelucr\rii u[oare, lemnul a fost
poligonal; planurile `nclinate sub form\ folosit la executarea acoperi[urilor `nc\
de triunghi isoscel se unesc `n acela[i din cele mai vechi timpuri.
punct. Leg\tura componentelor [arpantei de
Acoperi[ul boltit poate avea un profil lemn se realizeaz\ cu ajutorul
sub form\ de semicerc sau parabol\, `mbin\rilor “dulghere[ti”. ~n cadrul
utiliz^ndu-se la acoperirea cl\dirilor cu acestor `mbin\ri, piesele de lemn ce vin
forme dreptunghiulare `n plan. `n contact sunt astfel prelucrate, `nc^t
s\ se `ntrep\trund\, realiz^nd un sistem
Acoperi[ul cupol\ se folose[te, `n
`n care piesele s\ nu-[i poat\ modifica
general, la cl\diri cu form\ rotund\ `n
pozi]ia `n planul elementului de
plan.
rezisten]\.
La acoperi[urile cu suprafete plane Acest sistem de `mbinare necesit\ o
`nclinate, pentru determinarea prelucrare preten]ioas\ [i greoaie a
configura]iei `n plan se traseaz\ linia de pieselor de lemn ce se unesc. Tot
contur a stre[inilor, iar `n continuare – datorit\ acestor `mbin\ri, sec]iunea
dreptele de intersec]ie a planurilor de activ\ a acestor piese este sim]itor
scurgere. La cl\diri compuse din corpuri redus\, ceea ce conduce la o utilizare
de l\]imi diferite, se rezolv\ `nt^i par]ial\ a rezisten]ei lemnului [i o
dreptunghiul cu l\]imea cea mai mare, simplificare a geometriei pieselor ce se
apoi se racordeaz\ succesiv cele cu `mbin\ (fig.24.3).
l\]imea mai mic\. {arpanta de lemn a unui acoperi[
Structura de rezisten]\ a poate fi realizat\ din c\priori, pe scaune
acoperi[urilor din lemn poate fi astfel [i cu macaz.
clasificat\: {arpantele cu c\priori sunt alc\tuite
• [arpante de lemn (max. 15 m) – care din c\priori care `mpreun\ cu grinda de
transmit `nc\rcarea prin intermediul lemn (coarda) a plan[eului sau cu
unor elemente ce reazem\ pe zidurile plan[eul din beton armat formeaz\ un

387
{arpant\ din lemn
Sec]iune transversal\ Sec]iune longitudinal\

A
C\prior
B Cle[ti B C\prior
Arbaletrier
Contrafi[\
Pop Popi
Coard\

10...12m
3,20...4m
Nod de coam\ (A)
Nod intermediar (B)
Pan\ de
coam\ Pan\ C\prior
C\prior
Cle[ti

Cle[ti Contrafi[a

Pan\ ~mbinarea
Cle[ti c\priorilor
la coam\ Arbaletrier
Contrafi[a

Pop

Rigidizarea [arpantei la vânt


Transversal Longitudinal

Vânt
Vânt
Scheme statice

Vânt Vânt
Vânt

Fig. 24.3 {arpant\ din lemn. Sec]iuni. Detalii noduri. Rigidizare transversal\ [i
longitudinal\. Scheme statice.

388
sistem triunghiular nedeformabil `n plan cot\ intermediar\. Acest element este
transversal . format din dou\ sec]iuni dreptunghiulare
~n lungul acoperi[ului, rigiditatea este din lemn, ce se pozeaz\ de o parte [i
asigurat\ cu ajutorul unor contrav^ntuiri de alta a c\priorilor [i popilor (fig. 24.4).
`nclinate, care leag\ grupuri de c\priori. ~n lungul cl\dirii aceste sisteme de
Asteriala alc\tuit\ din sc^nduri sau rezisten]\ plane se amplaseaz\ la o
[ipci va transmite `nc\rc\rile exterioare distan]\ de 3,5...5m (aceast\ distan]\
la c\priori. se stabile[te din condi]ia folosirii optime
~n cadrul sistemului triunghiular a sec]iunilor si lungimilor de livrare a
c\priori-coard\, c\priorii preiau la lemnului), iar între ele sunt prev\zute
coam\ eforturi de compresiune, coarda numai panele [i o pereche de c\priori
(talpa) preia eforturi de `ntindere. a[eza]i la 70...90cm.
~n c\priori, componentele ~n lungul acoperi[ului, stabilitatea
perpendiculare ale `nc\rc\rilor dau este asigurat\ de contrafi[e (bare
na[tere la eforturi de `ncovoiere. `nclinate la 450 ) care se `mbin\ cu popii
C\priorii se a[eaz\ la interax de 70- [i panele, prin chertare [i elemente de
90 cm, iar cei cu lungimi mari (>4,0 m) prindere metalice.
se rigidizeaz\ cu ajutorul unor bare ~nc\rc\rile se transmit de la
orizontale care mic[oreaz\ deschiderea `nvelitoare la elementele portante ale
la `nconvoiere a acestora. cl\dirii. Asteriala transmite `nc\rc\rile
C\priorii [i rigidiz\rile (distan]ieri) se permanente, din z\pad\ [i v^nt la
execut\ din rigle sau – mai economic – c\priori, care se descarc\ pe pane.
din dulapi, iar contrav^ntuirile – din Aceste elemente orizontale transmit
sc^nduri. sarcinile, prin popi [i t\lpi, la elementele
{arpantele pe scaune au ca element portante ale cl\dirii.
principal de rezisten]\ “scaunul” alc\tuit Pentru `nt\rirea sistemului de
din popi, pane, contrafi[e [i t\lpi, pe rezistenta a [arpantei de lemn pe
care se reazem\ popii (fig.24.3). scaune, descris mai sus, se introduce o
Solu]iile [arpantelor pe scaune sunt bar\ `nclinat\, care se `mbin\ cu talpa [i
numeroase, `n func]ie de : popii – arbaletrier (fig.24.3).
• forma sec]iunii transversale a Aceast\ bar\ va forma, cu popii [i
acoperi[ului; talpa, dou\ sisteme triunghiulare de
• l\]imea cl\dirii; baz\, care m\resc rigiditatea
• dispozi]ia pere]ilor portan]i interiori. transversal\ a [arpantei. Aceast\
Sistemele de rezisten]\ plane sunt rigidizare este necesar\ `n cazul
alc\tuite din : popi (st^lpi verticali) pe deschiderilor m\rite (10...14 m) sau `n
care reazem\ panele, o pereche de zonele cu v^nturi puternice, c^nd
c\priori rezema]i pe pane, [i cle[ti – un sistemul triunghiular format de c\priori
element orizontal ce leag\ c\priorii la o

389
{arpant\ din lemn. Structur\ de rezisten]\ a acoperi[ului cu plane `nclinate

Sec]iune transversal\ 1

2 2

3 3
9,0 ... 13,0 m
Nod de coam\(1) Sec]iune longitudinal\ A-A C\priori
A Pan\ de coam\
C\prior
B B
Nod (1) cle[ti
C\priori Pan\ de Pan\ de coam\
Cle[ti coam\
Contrafi[\ Pop Pop
Contrafi[\
Cle[ti
Cle[ti
Cle[ti
A
Vedere `n plan Sec]iune B-B
A Cle[ti Pop
Pan\ de coam\
C\prior
70..80cm pop Pan\ de coam\ Pies\ T din metal
Cle[ti
Nod longitudinal
A
Nod intermediar(2) Pan\
C\prior Pan\

Pop
Cle[ti Cle[ti
Contrafi[\ Contrafi[\
Contrafi[\

Pop
Nod (3) Pop Talp\

Talp\
Fig. 24.4 {arpant\ din lemn. Sec]iune transversal\.
Detalii noduri, transversal [i longitudinal
Plac\ de beton armat

390
[i cle[te nu asigur\ nedeformabilitatea ~n dreptul panei intermediare nodul
fermei. este alc\tuit din `mbinarea c\priorului,
Pentru a evita deplasarea lateral\ panei, cle[tilor [i a popului `nclinat.
(sau smulgerea) a acestor [arpante, Folosirea popilor `nclina]i se justific\
deformabile la ac]iunea `nc\rc\rilor prin aceea c\ pozi]ia panelor nu
orizontale, ele se vor ancora cu piese corespunde cu planul peretelui portant.
metalice, `n dreptul panelor de ~n cle[tii care leag\ partea superioar\ a
[trea[in\, `n structura portant\ a cl\dirii. popilor comprima]i, datorit\ sarcinilor
La cl\dirile cu zid median portant sau verticale apar eforturi de `ntindere.
cu dou\ ziduri longitudinale portante ~mbinarea contrafi[ei
simetrice, se pot folosi [arpante pe longitudinale (alc\tuite din dulapi) se
scaune cu popi `nclina]i [i verticali. face la popi, av^ndu-se `n vedere faptul
Pentru a realiza economii de material c\ prinderea de pan\ ar fi dificil\.
lemnos, pot fi executate [arpante din Rezemarea popilor pe plan[eul de
lemn rotund [i ecarisat. ~n vederea beton armat, deasupra peretelui portant,
facilit\rii realiz\rii `mbin\rilor [i `n func]ie se face prin intermediul unor t\lpi
de natura solicit\rilor, se va folosi scurte. Solidarizarea popilor pe talp\ se
materialul rotund la piese comprimate, realizeaz\ cu piese metalice, iar `ntre
iar cel ecarisat – la elementele popi [i cle[ti cu contrafi[e.
`ncovoiate [i la cele cu rol de Talpa scurt\ se ancoreaz\ pe
solidarizare. plan[eu, pentru a evita deplasarea la
Rezemarea acestor [arpante se face for]e orizontale (cutremur, vânt
pe plan[ee din beton armat, elimin^nd puternic).
talpa (coarda); popii se descarc\ pe La strea[in\, pana (cosoroaba) se
pere]ii longitudinali, prin intermediul fixeaz\ de t\lpi, care au [i rolul de a
unor t\lpi scurte (fig.24.4). proteja `mpotriva umidit\]ii.
Nodul de la coam\ va fi alc\tuit din ~n lungul [arpantei, stabilitatea se
`mbinarea c\priorilor pe pana de asigur\ cu ajutorul contrav^ntuirilor, sub
coam\. Cle[tii scur]i vor solidariza form\ de diagonale din dulapi, fixate de
c\priorii la partea superioar\, cupriz^nd popi. Aceste contrav^ntuiri vor lega
[i popul. Din lemn ecarisat se execut\ dou\ sisteme de rezisten]\ (scaune),
pana, c\priorii [i cle[tii, iar din lemn av^nd `nclinarea fa]\ de orizontal\ mai
rotund – popul [i contrafi[a. Leg\tura mare de 1/1,5.
`ntre pan\ [i pop se realizeaz\ cu Scaunul drept este alc\tuit din pana
prindere metalic\, iar cea `ntre de coam\, popul central [i contrafi[a
contrafi[\ [i pan\ - prin chertare cu longitudinal\. Prin acest sistem, pana
prag frontal, fiind asigurat\ suplimentar de coam\ `[i descarc\ sarcinile
cu c^te o prindere metalic\. exterioare la structura portant\
(fig.24.4).

391
Panele intermediare [i popii oblici din pan\ de coam\ se descarc\ prin
realizeaz\ un scaun oblic, care, intermediul montului vertical [i al
`mpreun\ cu arbaletrierii contrav^ntui]i, arbaletrierilor la pere]ii exteriori.
constituie cel de-al doilea sistem de Montantul central este comprimat p^n\
rezisten]\, prin care sarcinile de la la leg\tura cu arbaletrierii, iar de la
panele intermediare ajung la plan[eul aceast\ leg\tur\ `n jos este `ntins.
de beton armat. Talpa este suspendat\ de acest
Cei trei popi se descarc\ prin montant central, pentru a mic[ora
intermediul unor t\lpi ce se pozeaz\ deschiderea de `ncovoiere a t\lpii sub
`ntre ni[te reborduri din beton armat, greutatea proprie.
l\sate `n plan[eu. T\lpile sunt ancorate {arpanta cu macaz dublu e alc\tuit\
de plan[eu cu bride, iar popii sunt prin[i din c\priorii care descarc\ pe panele
de t\lpi cu piese metalice. Ace[ti popi intermediare [i pe panele de stre[in\.
comprima]i sunt solidariza]i deasupra La r^ndul lor, panele intermediare
reazemului central, cu un cle[te alc\tuit transmit sarcinile la zidurile portante
din dou\ sc^nduri . exterioare prin intermediul sistemului
Din lemn rotund se execut\: popii, alc\tuit din: montan]i, arbaletrieri [i
arbaletrierul [i contrafisele `ntre popul travers\ orizontal\. Prin aceste
central [i pana de coam\, iar celelalte elemente comprimate (montantul –
dou\ sunt alc\tuite din contrav^nturile p^n\ la nivelul prinderii cu arbaletrierii),
`n diagonal\ `n planul arbaletrierilor. se scurg eforturile spre elementele
{arpante cu macaz. Sistemul de portante ale cl\dirii.
rezisten]\ al [arpantei cu macaz este ~n lungul [arpantei, rigidizarea se
constituit din bare care servesc la realizeaz\ prin contrafi[ele `ntre
transmiterea sarcinilor din pane spre montantul central [i pana de coam\ – la
pere]ii portan]i ai cl\dirii . macazul simplu, iar la cel dublu – prin
Utilizarea [arpantei cu macaz se contrafi[ele `ntre panele intermediare [i
obi[nuie[te la cl\diri f\r\ pere]i interiori, montan]i.
desc\rcarea put^ndu-se realiza numai ~n unele cazuri, la deschideri sporite,
la pere]ii exteriori. c\priorii trebuie rezema]i, `n afar\ de
~n func]ie de alc\tuirea barelor, se panele intermediare, [i pe pan\ de
deosebesc: coam\ .
• macaz simplu – pentru deschideri Popul central care preia sarcinile
mai mici de 8 m; panei de coam\ se va desc\rca
• macaz dublu – pentru deschideri `mpreun\ cu panele intermediare `n
de la 8m la 12 m. traversa orizontal\. Sarcinile vor ajunge
{arpanta cu macaz simplu este la structura portant\ prin intermediul
alc\tuit\ din c\priori, care reazem\ pe arbaletrierilor.
pane de coam\ [i de strea[in\. Sarcina

392
Rezolvarea `ncheierii [arpantelor cu ~nc\rc\rile ce ac]ioneaz\ asteriala
mai multe plane `nclinate se face `n (ac]iuni gravita]ionale) se descompun
func]ie de structura de rezisten]\ a dup\ direc]ia normal\ [i `n planul ei.
[arpantei . Deci asteriala se va verifica la
Planul `nclinat frontal are c\priorii `ncovoiere oblic\ cu componenta
poza]i dup\ linia de cea mai mare normal\ a `nc\rc\rilor (`nc\rcarea din
pant\. C\priorii se vor `nt^lni perechi pe `nvelitoare, din greutatea proprie a
linia de coam\ [i dolie. Aceste linii sunt asterialei, din z\pad\ sau `nc\rcare
marcate pe grinzi (c\priori de coam\ concentrat\).
sau dolie) pe care reazem\ c\priorii. Asteriala din [ipci ca [i cea din
C\priorii de coam\ sau dolie sunt scânduri se verific\ la `ncovoiere
`nc\rca]i cu sarcini de pe cele dou\ oblic\. Verificarea de rezisten]\ (`n cele
plane `nclinate adiacente. A[adar, trei grup\ri de ac]iune) se realizeaz\ cu
ace[ti c\priori au deschideri [i `nc\rc\ri rela]ia:
mai mari dec^t c\priorii curen]i. M M
σ = x + y ≤ σ ai (24.1)
Wxn Wyn
Principii de calcul al [arpantelor
~n aceast\ rela]ie x,y sunt axele `n
Verificare de rezisten]\. Asteriala.
jurul c\rora se rote[te momentul [i fa]\
Elementele asterialei se verific\ din de care se calculeaz\ W; n – indic\
punct de vedere al rezisten]ei [i al specifica]ia.
rigidit\]ii, ca grinzi continue pe dou\ C\priorii sunt rigle de lemn pe care
deschideri. se descarc\ asteriala; la r^ndul lor
Sarcinile care solicit\ asteriala sunt: reazem\ pe pane. Pentru ca asteriala
ac]iuni permanente, ac]iuni din z\pad\ s\ aib\ grosimi rezonabile, c\priorii se
[i `nc\rcarea concentrat\ a unui om cu vor poza la interax de 70...90 cm.
unelte `n pozi]ia cea mai defavorabil\ Verificarea c\priorilor se face
(fig.24.5). consider^ndu-se grinzi continue cu 2
Aceste ac]iuni se iau `n calcul `n sau 3 deschideri. La [arpantele f\r\
urm\toarele grup\ri: pan\ de creast\, c\priorii vor fi
• ac]iunea permanent\ [i din considera]i o grind\ continu\ (sau
z\pad\; simplu rezemat\), cu consol\ (fig.24.5).
• ac]iunea permanent\ [i sarcina Asupra c\priorilor vor ac]iona
concentrat\ (80 daN – un om cu unelte); urm\toarele `nc\rc\ri: permanente, din
z\pad\, din v^nt [i for]a concentrat\
• ac]iunea permanent\, presiunea
(greutatea unui om cu unelte).
vântului [i jum\tate din `nc\rcarea
Deschiderile de calcul ale c\priorilor
z\pezii.
se vor considera distan]ele `ntre pane.
~nc\rc\rile aferente unui c\prior se vor

393
calcula pe o l\]ime egal\ cu
Schemele de calcul ale
deschiderea de calcul a asterialei.
elementelor [arpantei din lemn.
~nc\rc\rile ce ac]ioneaz\ asupra
Asterial\ pv (v^nt)
c\priorilor se decompun dup\ o direc]ie
gz(z\pad\) .d normal\ [i longitudinal\ `n raport cu
gp(permanente) ace[tia. Componentele longitudinale
1
lc 1
b se neglijeaz\, fiind mici `n compara]ie
cu cele normale, care produc
`ncovoierea c\priorilor. Verificarea de
Ac]iuni rezisten]\ a c\priorilor presupune
rela]iile:
permanente z\pad\ v^nt concentrate la `ncovoiere
(om cu unelte)
M
gz σ x = z ≤ σ ai (24.2)
P1=Pcosα Wzn
g,z P
α la for]\ t\ietoare
gp
α P2 TS
gz1 τ = y z( y ) ≤ τ ai (24.3)
b( y )Iz
gp1 α α Semnifica]iile din aceste rela]ii sunt
identice cu cele folosite `n rezisten]a
C\prior Pan\ materialelor.
pv Panele se alc\tuiesc, `n general, din
gz a grinzi ecarisate sau din dulapi.
gp ~mbinarea panelor se realizeaz\ prin
l chertare oblic\ [i dornuri.
l2 L\]imea Ca schem\ static\, panele pot fi:
α l aferent\ unei
pane grinzi simplu rezemate, grinzi cu
l1
l1 + l2 console sau grinzi continue (fig.24.5).
l=
2 Pana este `nc\rcat\ cu sarcini
concentrate, care reprezint\ reac]iunile
Pan\ cu contrafi[e Pan\ contrav^ntuit\ din c\priori. ~nc\rc\rile aferente unei
pane se vor determina pe o l\]ime egal\
cu semisuma deschiderilor c\priorilor.
c c
l0 Panele cu contrafi[e `nclinate vor
lc
l l avea deschiderea de calcul mai mic\
dec^t distan]a `ntre popi cu 20% din
lc=l0+c
aceast\ lungime.
Fig.24.5 Scheme de calcul pentru Panele se calculeaz\ la `ncovoierea
elementele [arpentei din lemn simpl\ (pana `n pozi]ie vertical\) sau

394
oblic\ (pana `n pozi]ie oblic\), `n func]ie lf
λ= - coeficient de zvelte]e ce nu
de pozi]ia axei principale a sec]iunii imin
panei. poate dep\[i valorile admisibile.
For]ele ce ac]ioneaz\ asupra panei lf – lungimea de flambaj .
se descompun dup\ direc]ia axelor Verificarea la rigiditate. Elementele
principale ale sec]iunii transversale. [arpantei, `n afar\ de calculul de
Popii se execut\, pe c^t e posibil, din rezisten]\, se vor verifica [i la
lemn rotund. Se `mbin\ cu panele prin deforma]ii. Aceast\ verificare este
chertare [i piese metalice. necesar\ la elementele [arpantei de
Aceste elemente ale [arpantei se lemn pentru a nu avea sub `nc\rc\ri
calculeaz\ la compresiune cu flambaj deforma]ii ce dep\[esc s\ge]ile – limit\
(consider^ndu-se Abr) [i se verific\ la (la asterial\, fef ≤ 1/150; la c\priori [i
compresiune simpl\ `n sec]iunile sl\bite pane, fef ≤ 1/120).
(Anet ). Verificarea la rigiditate a asterialei
Lungimea de flambaj a popilor se presupune compararea sumei vectoriale
consider\ egal\ cu lungimea lor real\. dup\ x [i y cu s\geata admisibil\:
Verificarea la compresiune cu flambaj
fef = fx2 + fy2 ≤ fa (24.7)
se realizeaz\ cu rele]ia:
N Grinzi cu z\brele din lemn
σ = c ≤ σ ac (24.4)
ϕA
`n care: A – aria sec]iunii de calcul a Grinzile cu z\brele de lemn sunt
barei . elemente de construc]ie alc\tuite din
Pentru sec]iuni f\r\ sl\biri sau cu bare, care se `nt^lnesc `n puncte
sl\biri care nu ies la margine [i la care denumite noduri.
aria acestora nu dep\[e[te 25% din Grinzile cu z\brele sunt alc\tuite din
sec]iunea brut\ se consider\ A=Abr. bare pe contur (t\lpi), bare verticale
Pentru sec]iuni cu sl\biri care nu ies (montan]i) [i bare `nclinate (diagonale).
la margine dar la care aria acestora Distan]a `ntre dou\ noduri
dep\[e[te 25% din sec]iunea brut\ se consecutive define[te un panou al
consider\ A=4/3Anet. grinzii cu z\brele.
Coeficientul de flambaj se calculeaz\ Barele grinzilor cu z\brele sunt
cu rela]iile: solicitate, de obicei, la eforturi axiale de
2 compresiune [i `ntindere.
 λ  Forma conturului grinzii cu z\brele [i
ϕ = 1 − 0,8  λ ≤ 75 (24.5)
 100  sistemul de z\brele vor influen]a asupra
3100 naturii eforturilor (compresiune sau
ϕ= λ ≥ 75 (24.6)
λ2 `ntindere) [i asupra m\rimii lor.
Conturul grinzilor cu z\brele poate fi:
sub form\ de segment de cerc,

395
Grinzi cu z\brele poligonal, triunghiular [i dreptunghiular
I. Tipuri (fig. 24.6).
Segment de cerc Triunghiulare Fermele `n segment de cerc prezint\
c
avantajul c\ eforturile din panourile t\lpii
c c c i
c
c superioare au valori apropiate (talpa
i
i i superioar\ are conturul apropriat de
forma curbei de presiune), iar `n z\brele
Talpa superioar\ poligonal\
eforturile sunt relativ mici.
c c c Forma grinzilor cu z\brele
i
i c c i i c triunghiulare [i dreptunghiulare este
i dezavantajoas\, din cauza varia]iei mari
Dreptunghiulare a eforturilor din bare (talpa superioar\
se abate mult de la curba de presiune).
Diagonale ascendente Diagonale descendente
Spre exemplu: la grinzile triunghiulare,
eforturile `n t\lpi se mic[oreaz\ mult de
la margine spre mijloc, iar cele
Trapezoidal\ cu dreptunghiulare – invers. Eforturile `n
Lenticulare z\brele la grinzile triunghiulare vor
diagonale duble
c cre[te spre mijloc, iar cele
c i dreptunghiulare – invers (fig.24.6).
i Grinzile poligonale se situeaz\, din
II. Scheme statice [i diagrame de eforturi punct de vedere al st\rii de eforturi din
bare, `ntre grinzile triunghiulare [i cele
Segment de cerc
c dreptunghiulare. Panourile cele mai
i solicitate, la grinzile poligonale, sunt
cele de la mijlocul deschiderii.
i
Al\turi de forma conturului grinzilor
Dreptunghiulare cu z\brele, [i sistemul z\brelelor
c
influen]eaz\ asupra naturii eforturilor.
c i
La grinzile triunghiulare, barele
i descendente sunt comprimate, iar cele
Triunghiulare ascendente - `ntinse; la diagonalele
c grinzilor dreptunghiulare [i poligonale
i c i
natura eforturilor este invers\ fa]\ de a
i celor triunghiulare.
c - efort de compresiune
Folosirea barelor descendente este
i - efort de `ntindere
avantajoas\ `n cazul formelor
Fig.24.6 Grinzi cu z\brele din lemn.
dreptunghiulare, pentru c\ barele, lungi,
Tipuri. Scheme statice.
Diagrame de eforturi

396
sunt `ntinse (diagonale), iar cele scurte cap cu ajutorul ecliselor; rosturile de
(montan]i) – comprimate (fig.24.6). `mbinare se pozeaz\ la o distan]\ fa]\
de nod de 1/4...1/5 din lungimea
Barele ascendente se recomand\ a fi
panoului pentru a nu fi influen]at\ de
folosite la grinzile triunghiulare, unde
flambaj.
barele lungi, `nclinate, sunt `ntinse.
~n cadrul t\lpii inferioare, `mbinarea
Pentru alegerea tipului de grind\ cu
se realizeaz\ la noduri, cu eclise [i
z\brele, trebuie analizate:
buloane.
• cerin]ele de exploatare [i `ntre]inere;
• un calcul tehnico – economic Panele care transmit sarcinile la
comparativ; grinzi se vor amplasa `n noduri.
• ponderea elementelor auxiliare (pane, Dac\, din necesit\]i func]ionale,
asterial\) – poate ajunge p^n\ la 70 %; trebuie prev\zut tavan suspendat,
• posibilitatea de execu]ie (prefabricarea acesta se prinde de nodurile t\lpii
sau mijloace simple, pe [antier); inferioare.
• forma t\lpii superioare, care ~n zonele expuse umidit\]ii,
infuen]eaz\ asupra consumului de lemn elementele de lemn ale nodurilor de
(cele mai u[oare sunt grinzile `n reazem trebuie antiseptizate.
segment de cerc; cele triunghiulare sunt Traveea, la grinzile cu z\brele din
de dou\ ori mai grele); lemn, se alege astfel `ncât panele s\
• materialul de `nvelitoare; pl\cile rezulte cu dimensiuni ra]ionale.
ceramice [i de azbociment, spre
exemplu, necesit\ grinzi cu talpa Calculul grinzilor cu z\brele.
superioar\ rectilinie – grinzi ~nc\rc\rile din greutatea `nvelitorii,
triunghiulare. z\pad\ [i v^nt vor ac]iona asupra
grinzilor, fiind transmise prin pane `n
Alc\tuire constructiv\. Grinzile cu nodurile t\lpii superioare.
z\brele din lemn se `mpart `n panouri, a
c\ror lungime se ia astfel, `nc^t Greutatea proprie a grinzii se
coeficientul de sub]irime (al t\pii repartizeaz\, pentru calcul, la toate
superioare) s\ fie `n limite acceptabile. nodurile.
~n\l]imea grinzilor este influen]at\ de: Determinarea eforturilor `n bare se
• natura `nvelitorii care impune panta face `n urm\toarele ipoteze:
minim\; • barele sunt `nlocuite prin axele lor
• rigiditatea general\ la `ncovoiere a (axe ce trec prin centrul de greutate al
grinzii. sec]iunii);
La talpa superioar\ comprimat\, • barele sunt considerate articulate `n
elementele de lemn se `mbin\ cap la extremit\]i;

397
Grind\ cu z\brele mixt\ (lemn, metal)
Schema grinzii
3
2

1 4

l=12 m
Nod 1 C\prior
{ipc\ Nod 3 Piese metalice
Izola]ie termic\
~nvelitoare
Pan\ Eclise metalice

Talpa superioar\ din lemn Diagonale


`ntinse Nod 4
din metal
Cosoroab\
Centur\ din beton armat
talpa superioar\ din lemn
Nod 2 Diagonal\ `ntins\ [i
tirant din metal
Diagonal\
comprimat\
din lemn 2P
2P
2P 2P
2P 7
2P Calculul grinzii cu z\brele
3
8 P P
P 1 5 9 10 P
4
2 6 11

2P
x
4P 4P
Epura Cremona 4P P 4P
Tx
P Mx
1
2P 4P Poligonul
9 82 7 for]elor
2P
4 5 3
6 Tx
10
2P 4P
P
~nchiderea epurei constituie un control al calculului

Fig. 24.7 Grind\ cu z\brele mixt\, lemn-metal. Mx


Alc\tuire constructiv\. Calculul eforturilor `n bare.

398
• `nc\rc\rile ac]ioneaz\ ca for]e • tehnologia de execu]ie – simpl\
concentrate `n dreptul nodurilor. (cu mijloace simple, pe [antier), av^nd
Pentru diferite scheme de `nc\rcare, un num\r mic de tipuri de noduri;
cu ajutorul metodei Cremona, din statica • posibilitatea regl\rii eforturilor `n
grafic\, se determin\ eforturile `n bare. bare, cu ajutorul piuli]elor `n noduri sau
Aceast\ metod\ asigur\ suficient\ la man[oanele tiran]ilor.
precizie, este rapid\ [i d\ posibilitatea Grinzile triunghiulare mixte folosesc
unui control sistematic. lemnul rotund la talpa superioar\ [i
Pentru dimensionare, este necesar diagonale, iar pentru diagonalele `ntinse
s\ se `nsumeze aceste eforturi `n [i talpa inferioar\ - bare din o]el beton.
func]ie de grup\rile, cele mai ~mbinarea elementelor din lemn
defavorabile posibil, de `nc\rc\ri rotund (talpa superioar\) [i a celor din
simultane. o]el beton (talpa inferioar\, diagonale
Dimensionarea se `ncepe cu `ntinse) se face prin intermediul unor
panourile cele mai solicitate, piese metalice, care repartizeaz\ pe o
continu^ndu-se cu restul barelor; suprafa]\ mai mare eforturile de strivire.
acestea vor fi corectate dup\ ~mbinarea t\lpii superioare [i a
definitivarea `mbin\rilor nodurilor, care diagonalei comprimate se realizeaz\
influen]eaz\ mult asupra dimensiunilor prin chertare [i piese metalice, iar cea a
barelor. t\lpii inferioare (`ntinse), cu diagonala
La barele comprimate, lungimea de comprimat\ [i cu cea `ntins\ se
flambaj se consider\ distan]a `ntre efectueaz\ cu ajutorul unui bol] [i al
centrele de greutate ale nodurilor. unor piese metalice speciale.
Grinda triunghiular\ mixt\ are talpa Eforturile `n talpa inferioar\ [i
superioar\ format\ din bile de lemn, iar diagonalele `ntinse pot fi reglate la
cea inferioar\ - din bara de o]el beton montaj [i `n timpul exploat\rii, cu
(fig.24.7). ajutorul unor man[oane.
Grinzile triunghiulare mixte prezint\ o Stabilitatea `n lungul acoperi[ului
serie de avantaje, care le-au conferit este asigurat\ de contrav^ntuirile din
atributul de aplicabilitate mare: planul t\lpii superioare [i din planul
diagonalei comprimate.
• folosirea adecvat\ a propriet\]ilor
~n cazul `n care se prevede izola]ie
mecanice ale materialelor; talpa
termic\, aceasta se fixeaz\ la partea
superioar\ comprimat\ se execut\ din
inferioar\ a c\priorilor, peste care se
bile de lemn cu conicitate natural\,
pozeaz\ [ipcile – suport al `nvelitorii.
av^nd [i sec]iunea variabil\ func]ie de
efort, iar talpa inferioar\ `ntins\ - din Calculul eforturilor se poate efectua
metal; prin metoda separ\rii nodurilor, iar
• siguran]\ m\rit\ `n exploatare;

399
controlul se poate realiza prin epura cazul `n a[ez\rii simple [i la 25 cm - `n
Cremona (fig 24.7). cazul a[ez\rii duble (fig. 24.8).
Schema grinzii este o `nsumare de Datorit\ gradului de etan[eitate, la
triunghiuri, care sunt sisteme `nvelitoarele de ]igle a[ezate dublu se
nedeformabile (pentru a putea varia va mic[ora panta acoperi[ului.
unghiurile, trebuie modificate lungimile Pozarea ]iglelor – solzi pe acoperi[
laturilor). Calculul de rezisten]\ a se face astfel, `nc^t s\ rezulte o ]esere;
barelor se face `n func]ie de alc\tuirea la a[ezarea simpl\, rosturile normale pe
sec]iunii (lemn sau metal) [i de creast\ sunt acoperite prin decalare de
solicitare. la un r^nd la altul, iar la a[ezarea dubl\
se decaleaz\ cele 2 straturi `n cadrul
24.3. ~NVELITORI PENTRU
aceluia[i r^nd.
ACOPERI{URI CU SUPRAFE}E
Prinderea suplimentar\ a ]iglelor –
PLANE ~NCLINATE
solzi cu s^rm\ zincat\ se realizeaz\
~nvelitorile ceramice atunci c^nd exist\ pericolul smulgerii lor
Aceste `nvelitori utilizeaz\, `n de c\tre v^nt.
general, la cl\diri civile [i Olanele de coam\ se fabric\ prin
agrozootehnice cu acoperi[urile presare [i se utilizeaz\ pentru
alc\tuite din suprafete plane `nclinate, `nchiderea muchiilor acoperi[ului.
cu panta accentuat\. (fig. 24.8) Aceste piese ceramice semitronconice
La aceste acoperi[uri, spa]iul mare care se suprapun, se fixeaz\ de ]iglele –
de aer `ntre plan[eul superior [i solzi cu mortar.
`nvelitoare are o func]iune higrotermic\ Doliile se etan[eaz\ cu tabla zincat\
important\ `n stabilirea bilan]ului termic care se pozeaz\ pe asteriala de
al cl\dirii [i `n comportarea `nvelitorii sc^nduri.
sub ac]iunea factorilor climatici. }iglele profilate au form\
Materialele ceramice folosite la dreptunghiular\. Sunt prev\zute cu
`nvelitori sunt: ]iglele – solzi, ]iglele jgheaburi laterale, cu ajutorul c\rora se
profilate trase, olanele de coam\. `mbin\ cu ]iglele vecine, prin simpl\
}iglele – solzi se fabric\ prin tragere petrecere a marginilor (fig.24.8).
`n filiere, av^nd o form\ plan\, cu unul Datorit\ sec]iunii cutate (modulul de
sau dou\ ciocuri de prindere. rezisten]\ m\rit ), cre[te suprafa]a util\
Acest tip de ]igle se pot a[eza pe a ]iglei, m\rind, prin urmare, distan]a
acoperi[ simplu sau dublu, `n func]ie de dintre [ipci la 32 cm [i mic[or^nd, `n
gradul de importan]\ a cl\dirii [i de final, greutatea `nvelitorii (comparativ cu
gradul de impermeabilitate la precipita]ii. cea din ]iglele – solzi).
}iglele vor rezema, prin intermediul ~n plus fa]\ de rezisten]a sporit\,
ciocurilor, pe [ipci, pozate la 15 cm - `n aceste ]igle profilate asigur\ o scurgere

400
~nvelitori ceramice

I. ~nvelitori din ]igle


Eleva]ie Sec]iune la coam\

Olane de
coam\

{ipc\

}igle profilate `n
a[ezare simpl\

Olane de coam\
}igle profilate trase
}igle
e

Astereal\

Carton asfaltat

{ipc\

{ipc\ `n lungul pantei


Pazie din tabl\

Jgheab din tabl\


C\prior

II. ~nvelitori din olane


Sec]iune fronton
Detaliu strea[in\
Olane
C\prior

Cosoroab\

Eleva]ie

Fig. 24.8 ~nvelitori ceramice. ~nvelitori din ]igle (I.). ~nvelitori din olane (II.)

401
~nvelitori din pl\ci de azbociment foarte bun\ a apelor meteorice, prin
Pl\ci plane jgheaburi formate de profile.
Suportul `nvelitorii Olanele ceramice sunt piese
semitronconice, care se fabric\ pe cale
umed\, prin presare `n tipare (fig.24.8).
Acest tip de `nvelitori grele se
Pl\ci curente folose[te `n zone cu v^nturi puternice.
Eleva]ie `nvelitoare [i de coam\
Panta `nvelitorii cu olane este cea mai
redus\, privit\ comparativ cu panta
`nvelitorilor ceramice `n general.
Suprapunerea olanelor din r^ndul
superior (capace) peste cele din r^ndul
inferior (jgheaburi) se realizeaz\ pe un
strat de mortar (fig.24.8).
Racordare la coam\ ~mbinarea olanelor se face astfel ca
partea `ngust\ a olanelor – “capace” s\
se suprapun\ p\r]ii late, a[ezate spre
coam\, a olanelor - “jgheaburi”.
~nvelitori din azbociment
~n compozi]ia azbocimentului intr\
Pl\ci ondulate 80% ciment [i 20% azbest.
Eleva]ie Sec]iune Azbestul, produs mineral , se g\se[te `n
stare natural\ `n rocile z\c\mintelor din
minele de azbest, sub form\ de fibre.
Masa de minereu con]ine 5% azbest
(fig.24.9).
~n produsele de azbociment, fibra de
azbest are rolul urm\tor: de a prelua
eforturile de `ntindere ce apar datorit\
sarcinilor exterioare, de a ob]ine o
Pozare pl\ci Prinderea pl\cilor elasticitate mai mare (fibrele de azbest
se comport\ ca o re]ea elastic\ ce
armeaz\ pasta de ciment).
Foile de azbociment se fabric\ din
straturi sub]iri, ob]inute prin filtrarea
masei lichide (de azbest-ciment-ap\)
prin cilindrii filtran]i, prev\zu]i, la
Fig. 24.9 ~nvelitori din pl\ci de suprafa]\ cu o plas\ de s^rm\. Foile de
azbociment, plane [i ondulate

402
azbociment crude au proprietatea de a dreptunghiular\, cu rezisten]\ la rupere
se mula `n diferite forme datorit\ din `ncovoiere influen]at\ de modulul de
plasticit\]ii foii; a[adar, pot fi fabricate rezisten]\ a pl\cilor de azbociment
foi ondulate. ondulat se va monta pe reazeme la
Pl\cile rezultate din ma[ina de format interax mai mare comparativ cu pl\cile
foi vor fi supuse, `nainte de `nt\rire, la o plane. (fig.24.9)
presare, `n vederea m\ririi rezisten]elor Fixarea pl\cilor variaz\ dup\ natura
mecanice. Datorit\ pres\rii (se elimin\ panelor (de metal, lemn, beton) [i dup\
par]ial apa), pl\cile de azbociment condi]iile de exploatare ale cl\dirilor (cu
cap\t\ o rezisten]\ la rupere din trepida]ii, tas\ri inegale ale reazemelor,
`ncovoiere mai mare, densitatea pl\cilor dilat\ri [i contrac]ii).
cre[te, iar grosimea se reduce. Fixarea pl\cilor ondulate de reazeme
Azbocimentul se bucur\ de o larg\ se realizeaz\ cu ajutorul unor accesorii
utilizare la acoperi[uri, ca `nvelitori, metalice zincate de montaj, ca: tije
datorit\ unor avantaje: filetate, ata[e articulate sau [uruburi
• greutate proprie redus\; pentru lemn (fig.24.9).
• punere `n oper\ - simpl\, vitez\ de Etan[area `mbin\rilor la pl\cile
execu]ie – m\rit\; ondulate din azbociment se face cu
• determin\ realizarea unor pante rondele metalice cu guler [i c\p\cel din
reduse ce conduc la economii de polietilen\ stabilizat\ cu negru de fum
materiale pentru scurgerea apelor de (rondelele au rolul [i de repartizare a
ploaie (jgheaburi, burlane), la utilizarea efortului).
unui minim de suprafa]\ acoperit\ ~n cazul construc]iilor deschise
pentru maximum de suprafa]\ util\; ([oproane, peroane, hangare), piesele
• pre]ul sc\zut, buna comportare `n timp metalice de fixare a pl\cilor de
(aceasta determin\ ob]inerea de `nvelitoare vor fi verificate la smulgere.
importante economii de `ntre]inere); Pozarea pl\cilor de azbociment pe
• incombustibilitatea – fapt datorat acoperi[ se realizeaz\ prin suprapuneri
compone]ilor minerali; `n ambele sensuri. Petrecerile
• posibilitatea de remediere a transversale (paralel cu panele) au
eventualelor deficien]e, gradul ridicat de valorile minime func]ie de pant\ `n
demontabilitate a lucr\rii. zonele cu v^nturi puternice, pentru a
Av^ndu-se `n vedere faptul c\ pl\cile evita pericolul infiltra]iei apei, se
de azbociment sunt pu]in elastice [i folosesc cordoanele de chit. Petrecerile
fragile, nu este recomandat\ folosirea laterale (`n lungul pantei) se situeaz\ `n
lor la `nvelitori expuse la [ocuri, vibra]ii partea opus\ v^ntului dominant.
accentuate, circula]ie. Al\turi de pl\cile curente de
Pl\cile de azbociment cu ondule mari azbociment ondulate, `n alc\tuirea
au grosime redus\, forma `n plan acoperi[urilor se folosesc piese speciale

403
de azbociment – pentru racord\ri de incombustibile, inoxidabile,
calcane, pazii, str\pungeri pentru imputrescibile, u[oare, impermeabile,
co[uri, luminatoare. nedeformabile, negelive (fig.24.9).
Pl\cile din azbociment ondulate cu Pl\cile plane se monteaz\ pe [ipci
termoizola]ie, sub form\ de pl\ci sau pe asteriala din lemn. ~n cazul
autoportante din vat\ mineral\, se mont\rii pe asterial\, se mai prevede [i
folosesc la cl\diri industriale `nc\lzite un strat de carton asfaltat.
(acestea necesit\ acoperi[uri Pl\cile plane se pot monta pe
termoizolate). acoperi[, simplu sau dublu.
Pl\cile termoizolate autoportante sunt Acoperi[urile din pl\ci de azbociment
realizate din vat\ mineral\. a[ezate `ntr-un strat se execut\ cu
Realizarea rezisten]ei necesare pl\cile rombice [i, mai rar, cu pl\ci
transmisiei termice se asigur\ prin dreptunghiulare. ~nvelitorile duble sunt
alegerea unei grosimi de pl\ci caracterizate de faptul c\, `n orice punct
corespunz\toare `n urma unui calcul al acoperi[ului, se g\sesc cel pu]in
higrotermic. Pl\cile autoportante din dou\ pl\ci suprapuse. Pl\cile `n
vat\ mineral\ pot fi rezemate sau montare dubl\ se a[eaz\ `n r^nduri
suspendate pe pane. orizontale, cu rosturi alternante, av^nd o
Transmiterea sarcinilor, provenite din foarte bun\ etan[eitate la intemperii.
`nc\rcarea acoperi[ului, la pl\cile Petrecerea minim\ a pl\cilor de
rezemate pe pane se realizeaz\ prin azbociment este prezentat\ `n func]ie
intermediul clemelor de montaj. de pant\, zona geografic\, condi]iile
Spa]iul `ntre pl\cile ondulate de climatice [i modul de fixare.
azbociment [i pl\cile termoizolatoare ~nvelitorile din tabl\
autoportante se ventileaz\ prin circula]ia
liber\ a aerului. Pentru a ob]ine acest Acestea se execut\ din foi de: tabl\
lucru, ondulele de la coam\ [i [trea[in\ neagr\, (o]el – carbon obi[nuit, laminat
sunt l\sate s\ comunice liber cu de cald), tabl\ zicat\ , tabl\ de plumb
atmosfera (fig.24.9). Ventilarea acestui (la monumentele istorice).
spa]iu are ca scop evitarea condensului Avantajele `nvelitorii din tabl\ sunt
pe intradosul pl\cilor ondulate de urm\toarele:
azbociment [i a acumul\rii de umiditate • durabilitatea;
`n pl\cile termoizolatoare. • etan[eitatea;
Pl\cile plane presate, din azbociment • execu]ia – u[oar\;
de la `nceputul acestui secol, poart\ [i • greutatea – redus\.
denumirea de pl\ci “Eternit” - dup\ ~nvelitorile pot fi clasificate dup\
numele firmei produc\toare. forma foii de tabl\:
Aceste pl\ci plane au acelea[i • `nvelitorii din tabl\ dreapt\
propriet\]i ca [i cele ondulate: (fig.24.11);

404
• `nvelitorii din tabl\ cutat\ sau I. ~nvelitori din tabl\ cutat\
ondulat\ (fig.24.10). Forme de tabl\ pentru m\rirea
~nvelitorile din tabl\ dreapt\ se rigidit\]ii
monteaz\ pe asterial\. ~ntre `nvelitoare
[i suport se prevede un strat de carton
asfaltat, cu dublu rol: de a evita
condensul pe suprafa]a interioar\ a
tablei [i de a atenua zgomotul din timpul
ploilor (fig. 24.11).
Aceste `nvelitori se realizeaz\, de
obicei, din tabl\ zincat\ (care nu
necesit\ m\suri de protec]ie contra
coroziunii),ca de exemplu, tabla neagr\, Acoperi[ izolat termic cu `nvelitoare
care se grunduie[te cu miniu de plumb, din tabl\ cutat\
iar ulterior se vopse[te pe ambele p\r]i.
Protec]ia hidroizola]iei din pietri[ m\rg\ritar
~mbinarea prin fal]uri a foilor de tabl\ Hidroizola]ie din foi bitumate
are avantajul c\ permite deplasarea, Strat de difuzie
{apc\ suport din mortar
datorit\ varia]iilor de temperatur\, [i Termoizola]ie
asigur\ evitarea perfor\rii tablei. • •
Barier\ contra vaporilor
• •
Fal]urile orizontale (culcate spre •
strea[in\), care permit scurgerea apei, • •

se execut\ paralel cu creasta. Fal]urile


verticale paralele cu linia de cea mai Panouri cutate din tabl\ zincat\
mare pant\ sunt continue. Fixarea tablei cutate pe pane metalice
Fixarea tablei de asterial\ se
{or] de coam\ din tabl\ zincat\
realizeaz\ cu ajutorul copcilor, care se
introduc `ntre fal]urile verticale dup\
fixarea de asterial\ [i se `ndoaie 1 1
1
`mpreun\ cu fal]ul.
Agraf\(1)
La dolii [i strea[in\, se recomand\
folosirea fal]urilor duble.
~nvelitoarea din pl\ci de tabl\ cutat\
sau ondulat\ se impune ca solu]ie Fixarea pe pan\ de lemn
avantajoas\ din punct de vedere
tehnico-economic, datorit\ faptului c\
realizeaz\ (fig. 24.10):
• acoperi[ u[or;
• acoperi[uri cu pante sub 20 %;
Fig. 24.10 ~nvelitori din tabl\ cutat\
• versan]i foarte lungi. sau ondulat\.

405
II. ~nvelitori din tabl\ dreapt\ datorit\ sensibilit\]ii la medii agresive
Schem\ de alc\tuire
chimice.Tabla ondulat\ sau cutat\
pentru `nvelitori se fabric\ din foi de
tabl\ zincat\ plan\.
La executarea `nvelitorilor din tabl\
ondulat\ sau cutat\, pentru fixarea lor
pe pane [i asamblarea panourilor de
tabl\, vor fi folosite procedee de
asamblare ce permit, `n general
execu]ia lucr\rii de pe o singur\
Fal] orizontal parte,economisind schela interioar\.
A1(A2) Asterial\ Dintre aceste procedee, amintim
Carton bitumat [uruburile autofiletante.
Foaie de tabl\
Fal] vertical - A3 ~nvelitorile de tabl\ cutat\ sau
ondulat\ pot fi proiectate: neizolate
Sisteme de `mbinare termic sau termoizolate.
Fal] orizontal simplu - A1 La cl\dirile industriale, se folosesc
`nvelitorile din panourile de tabl\ cutat\
zincat\ termoizolat\ (fig.24.10).
~n afar\ de aceste straturi (suport [i
termoizola]ie), panourile mai presupun:
protec]ia anticoroziv\ la suprafa]a
superioar\ a panourilor, bariera contra
Fal] orizontal dublu - A2 vaporilor, [apa-suport a hidroizola]iei,
stratul de difuzie (caton bitumat
perforat), hidroizola]ia bitumat\ [i stratul
de protec]ie a acesteia (fig. 24.10).
Grosimea necesar\ a termoizola]iei
se stabile[te pe baza unui calcul
Fal] vertical - A3
termotehnic.
~nvelitorile bitumate
Aceste `nvelitori sunt des utilizate,
datorit\ urm\toarelor calit\]i: grad de
etan[eitate – ridicat, poate `mbr\ca
orice form\ de acoperi[, pre]ul de cost –
Fig. 24.11 ~nvelitori din tabl\ dreapt\. relativ redus comparativ cu alte
Schem\ de alc\tuire. Sisteme `nvelitori, iar alc\tuirea din straturi
de `mbinare

406
~nvelitori bitumate
succesive ajut\ la corectarea
Dispunerea foilor de carton bitumat neajunsurilor execu]iei manuale
Paralel cu coama
(fig.24.12).
Ca dezavantaje, se poate specifica
rezisten]a redus\ la ac]iuni mecanice [i
la incendii.
Materialele folosite la acest tip de
`nvelitori sunt pe baz\ de bitum.
Cartoanele bitumate se fabric\ prin
impregnare cu bitum, la cald, a unor
Paralel cu direc]ia de scurgere a apelor
cartoane – materiale celulozice cu
adaos din de[euri textile. Aceste foi
bitumate pot fi cu sau f\r\ acoperire cu
bitum [i pres\rate cu agregate minerale
fine.
Cartonul bitumat se ambaleaz\ `n
suluri, dintr-o singur\ foaie sau din dou\
(C300 simplu impregnat; CA300 impregnat
Etan[eitate la coam\ cu strat de acoperire; 300 g/m2 masa
suportului).
P^nzele bitumate se ob]in prin
impregnare cu bitum a unor ]es\turi cu
Racordarea `nvelitorii la dolie
fire organice sau `mp^slitur\ cusut\ din
fibre cu polisteri. Aceste materiale se
produc `n mai multe tipuri, ce se
deosebesc dup\ rezisten]a la trac]iune
[i modul de acoperire cu bitum.
Asigurarea stabilit\]ii la v^nt
~mp^slitura din fibr\ de sticl\ bitumat\
~mbinare cu se utilizeaz\ `n locul cartonului bitumat,
F^[ie de acoperire petrecere
deoarece are un suport imputrescibil.
{ipc\ suport
Suspensia de bitum filerizat cu var
Termina]ia `nvelitorii la strea[in\ hidratat se prepar\ din bitum cu punctul
de `nmuiere cobor^t, dispersat `n ap\ cu
ajutorul pastei de var.
Chitul de bitum filerizat cu var hidratat
[i de celuloz\ se prepar\ din suspensie
C\prior
Asterial\ de bitum filerizat, la care se adaug\
Fig.24.12 ~nvelitori din carton bitumat. fibre de celuloz\.
Dispunerea foilor. Detalii.

407
Stratul – suport al `nvelitorilor siguran]\ mai mare la execu]ie, pentru
bitumate la acoperi[uri poate fi: c\ se lucreaz\ cu materiale la
asteriala din sc^nduri, placa din beton temperatur\ normal\ [i nu necesit\
armat – la acoperi[urile `n pant\ utilaje speciale.
neizolate termic; betonul de pant\; Dezavantajele sunt urm\toarele:
[apa-suport din mortar de ciment necesitatea unor m\suri speciale de
nearmat\ sau armat\, `n func]ie de depozitare a solu]iilor `n solven]i
rezisten]a stratului termoizolator; cu organici (benzin\); durata mare de
condi]ia ca acesta s\ suporte execu]ie, av^nd `n vedere faptul c\
temperatura bitumului fierbinte f\r\ a se dup\ fiecare strat aplicat trebuie s\ se
degrada. a[tepte evaporarea solventului.
Execu]ia `nvelitorilor bitumate se La acoperi[urile cu `nclinare redus\
poate realiza dup\ dou\ metode – “la se utilizeaz\ procedeul “la cald” , iar la
cald” [i “la rece”. pantele mai mari se folosesc procedeele
Prin aplicare “la cald”, se `n]eleg “la cald” [i “la rece”.
lucr\rile de hidroizola]ii ce se execut\ La acoperi[urile cu `nclinare redus\,
prin topirea bitumului [i folosirea lui foile bitumate se pot aplica
fierbinte la aplicarea direct\ sau atunci perpendicular pe direc]ia pantei, iar la
c^nd se lipesc cu el cartoane sau p^nze `nclin\ri mai mari aceste foi se aplic\
bitumate. Aceast\ metod\ “la cald” este paralel cu direc]ia pantei [i cu
utilizat\ mai des datorit\ avantajelor pe petrecerile `n sensul direc]iei v^nturilor
care le prezint\; durat\ de execu]ie – dominante.
scurt\, sudarea perfect\ a straturilor Dup\ uscarea stratului de amorsaj,
care se aplic\ succesiv, iar remedierele se trece la lipirea foilor bitumate. Pentru
se execut\ u[or [i `n timp scurt. Metoda `nl\turarea suprapunerilor, petrecerile
“la cald’ are [i o serie de dezavantaje, straturilor `nvelitorii bitumate se vor
[i anume: necesit\ m\suri de protec]ia intercala cu acelea ale straturilor lipite.
muncii la transportul [i aplicarea ~n cazul acoperi[urilor cu pante mari,
bitumului fierbinte, utilaje [i combustibil sunt necesare m\suri pentru prevenirea
pentru topirea bitumului. alunec\rii `nvelitorii:
Aplicarea metodei “la rece” la lucr\ri • se va folosi un mastic bituminos cu
de `nvelitori bitumate `nseamn\ punctul de `nmuiere mai ridicat;
`ntinderea cu peria a solu]iilor sau a • c^nd stratul – suport este din asterial\,
suspensiilor de bitum la temperatura foile bitumate se vor fixa cu [ipci de
mediului ambiant. lemn, b\tute `n cuie deasupra `nvelitorii;
Stratul se consider\ finit `n momentul peste [ipci se fixeaz\ cu mastic [i
c^nd solventul din solu]ie sau apa din band\ de carton bitumat;
emulsie s-au eliminat complet. • foile bitumate trebuie s\ aib\ lungimi
Avantajele metodei constau `ntr-o corespunz\toare, ajung^nd de la jgheab

408
la coam\, unde se va dep\[i prin Accesorii ale `nvelitorii
suprapunere. Jgheaburi
Num\rul straturilor de hidroizola]ii se Forme
stabile[te `n func]ie de importan]a
cl\dirii [i panta de scurgere.
Accesorii ale `nvelitorii
C^rlige de prindere
Jgheaburile sunt canale deschise,
confec]ionate din tabl\ zincat\,
amplasate la strea[ina acoperi[ului cu
rolul de a colecta apele provenite din
precipita]ii [i de a le dirija, prin burlane, Jgheaburi
la canalizare (fig.24.13). de strea[in\
Cel mai frecvent folosite sunt
jgeaburile cu sec]iunea semicircular\,
care sunt cele mai avantajoase pentru
scurgerea apelor.
Sec]iunea jgheabului se determin\ `n `n spatele aticului
func]ie de suprafa]a acoperi[ului pe
de dolie
care `l deserve[te.
~n cazul jgheaburilor dreptunghiulare
folosite `n general din considerente
arhitectonice,suprafa]a corespunz\toare
Burlane
de acoperi[ se va majora cu 10 %.
Jgheaburile sunt prinse de strea[in\
prin intermediul unor c^rlige, alc\tuite
din o]el zincat.
Fixarea c^rligelor se face `n asterial\
Cot
sau c\priori, la acoperi[urile de lemn; la Br\]ar\
cele din beton, fixarea se realizeaz\ prin de
intermediul diblurilor. prindere
Jgheaburile sunt realizate cu pant\
longitudinal\ [i cu rosturi de dilata]ie. Aria deservit\
Burlanele sunt tuburi verticale [i
`nclinate, amplasarte la dolie sau la o
distan]\ de maximum 20 m,
confec]ionate din tabl\ zincat\ A
(exterioare) sau din tuburi de font\
(interioare), care conduc apele din Fig.24.13 Accesorii ale `nvelitorii.
Jgheaburi. Burlane

409
precipita]ii la re]eaua de canalizare aplic\ pe o barier\ de vapori (folie din
(fig.24.13). material plastic), care se va mula [i fixa
Racordarea `ntre burlan (`n general, pe plan[eul existent, pentru realizarea
are sec]iunea circular\) [i jgheab se unei etan[eit\]i corespunz\toare.
realizeaz\ cu o pies\ special\, Bariera de vapori se aplic\ pe partea
independent\ de burlan, pentru a nu cald\ a termoizola]iei.
`mpiedica deplas\rile din varia]iile de Izola]ia termic\ suplimentar\ se
temperatur\. realizeaz\ cu saltele din vat\ mineral\,
Burlanele se fixeaz\ pe pere]i prin care vor umple complet `ntreaga
intermediul br\]\rilor inelare, alc\tuite suprafa]\ `nclinat\ a acoper[ului.
din o]el lat [i o tij\ ascu]it\ ce se La strea[in\ se va prevedea o gur\
introduce `n pere]i. de ventila]ie, pentru eliminarea vaporilor
Sec]iunea burlanului, care trebuie s\ de ap\.
evacueze apa de pe o anumit\ Func]ie de rezisten]ele termice
suprafa]\ de acoperi[, este func]ie de necesare se pot utiliza [i izola]ii termice,
aria de acoperi[ deservit\ (`n proiec]ie la partea superioar\ a plan[eului de
orizontal\). rezisten]\ orizontal, din material
Se recomand\ ca evacuarea apei din granular (granulit, zgur\) sau vat\
burlan s\ se fac\ la re]eaua de mineral\ protejat\ cu o [ap\ armat\.
canalizare; `n cazul `n care aceasta Izola]ia suplimentar\ se poate
lipse[te, evacuarea se face liber\ `n amplasa [i la partea inferioar\ a
rigole. Cl\dirile cu acoperi[ `n pant\ plan[eului, prin utilizarea unui tavan fals
trebuie prev\zute cu jgheaburi [i din pl\ci de ipsos carton fixat prin
burlane, pentru a evita deranjarea intermediul unei re]ele metalice de
circula]iei pe l^ng\ cl\diri, ca [i plan[eul de rezisten]\ existent.
deteriorarea fa]adelor. ~n cazul `n care nu exist\ o barier\ de
Reabilitarea termic\ a acoperi[urilor cu vapori eficient\ sau dac\ rezisten]a
pod termic\ a izola]iei suplimentare este mai
~mbun\t\]irea comport\rii termice a mare decât o rezisten]\ termic\ total\,
plan[eului de la acoperi[urile cu pod se noul tavan fals va fi prev\zut cu o
poate realiza prin pozarea unei izola]ii barier\ de vapori pozat\ pe partea
termice suplimentare la partea cald\ a izola]iei.
superioar\ sau inferioar\ a podului. M\surile de izolare suplimentar\ a
Amplasarea la partea superioar\ are acoperi[urilor cu pod vor conduce la o
avantajul unei execu]ii economice [i nu mic[orare a curen]ilor de aer [i a
afecteaz\ spa]iul, care poate fi utilizat c\ldurii pe suprafe]ele interioare, ceea
cu func]iune de locuit. Izola]ia termic\ ce `nseamn\ c\ temperatura aerului
suplimentar\ la partea superioar\ se poate fi redus\ f\r\ a crea disconfort.

410
M\surile de izolare termic\ Acoperi[uri tip teras\
suplimentar\, pozate la suprafa]a
Acoperi[ cald neventilat
interioar\ `nclinat\ a acoperi[ului, are
avantajul `nzestr\rii cl\dirii cu o cu scurgerea apei `n exteriorul cl\dirii
caracteristic\ favorabil\ a absorb]iei
zgomotului.
~n schimb, aceste m\suri necesit\ o cu scurgerea apei prin interiorul cl\dirii
aten]ie deosebit\ la aspectele
referitoare la protec]ia contra umezelii.

24.4. ACOPERI{URI TIP TERAS|


Acoperi[ cald ventilat
Acoperi[urile cu pante reduse –
terase – `[i g\sesc, `n arhitectura
contemporan\, largi domenii de
aplicare, at^t la cl\diri de locuit, social-
culturale, c^t [i la cele industriale Acoperi[ cald ventilat cu deflectoare
(fig.24.14).

Adoptarea acoperi[urilor-teras\, cu
`nclinarea mai mic\ de 60 sau 10,5 %,
este determinat\ de rezolvarea tehnic\, Acoperi[ rece cu strat de aer ventilat
de economicitatea [i aspectul
arhitectonic al cl\dirii (fig.24.14).

Acoperi[urile-teras\ pot fi: circulabile


sau necirculabile (fig.24.15).
Acoperi[ rece cu strat de aer ventilat
~n func]ie de ac]iunea fluxului de pe `n\l]imea structurii de rezisten]\
c\ldur\, acoperi[urile-teras\ sunt
denumite acoperi[uri calde, deoarece
`nvelitoarea este supus\ direct fluxului
de c\ldur\, [i acoperi[uri reci, ce sunt
izolate prin aerul cuprins `n pod.

Acoperi[urile, `n general, peste Ap\ din precipita]ii


`nc\perile `nc\lzite, se pot grupa `n: Vapori
Aer ventilat
• acoperi[uri care nu cuprind straturi Fig. 24.14 Tipuri de acoperi[uri.
de aer ventilat (acoperi[uri-teras\ Scurgerea apei din precipita]ii.
Evacuarea vaporilor de ap\.

411
compacte [i aerate de straturile de Clasificarea acoperi[urilor
difuzie a vaporilor) (fig.24.14); tip teras\
• acoperi[urile care cuprind un strat de Acoperi[ teras\ circulabil\
aer ventilat (acoperi[uri-teras\ cu Copertin\ realizat\ prin
canale sau acoperi[uri cu pod tehnic ori scoaterea unei c\r\mizi
dn consol\
pod folosibil fig.24.14).
Acoperi[urile teras\ trebuie astfel Ancoraj
alc\tuite `nc^t s\ asigure evitarea Plas\ de rabi] pe o re]ea de
deform\rii, fisur\rii plan[eului [i o]el beton
elementelor verticale portante, sub • Dale prefabricate din beton
ac]iunea diferen]elor mari de tempratur\ Strat suport dale
Hidroizola]ie
(necesara limitarea acestora la 300C) ••
Strat de difuzie
Se vor evita deforma]iile mari `n •
• •
Termoizola]ie
Barier\ de vapori
elementele secundare ce sus]in • Strat de difuzie
`nvelitoarea, mic[or^nd astfel

etan[eitatea la aer [i ap\. Beton de pant\

Asigurând acoperi[ul tip teras\


contra fisur\rii, se va m\ri etan[eitatea Plac\ din beton armat
la ap\ `n timpul exploat\rii cl\dirii.
Concep]ia acoperi[ului teras\ `n Acoperi[ teras\ necirculabil\
ansamblu [i `n detalii (`n zonele de
evacuare, dolii) trebuie s\ asigure Copertin\ de tabl\ Hidroizola]ie protejat\
etan[eitatea la ap\ din precipita]ii. Agraf\ cu folie de aluminiu
~n vederea asigur\rii condi]ilor de
{ap\ suport
confort termic interior [i pentru evitarea •
Beton de
riscului de condens se va adopta o • •
racordare
Protec]ie
hidroizola]ie
rezisten]\ termic\ efectiv\ a straturilor •

componente acoperi[ului – teras\ mai • •


••
Hidroizola]ie
Strat de difuzie
mare ca rezisten]a termic\ necesar\ din Termoizola]ie
Barier\ de vapori
••
condi]ia unor pierderi minime de c\ldur\ • Strat de difuzie
`n vederea economisirii energiei `n
perioada exploat\rii.
Se va asigura umiditatea normal\ de Plan[eu `n pant\ ce asigur\
scurgerea apei pe acoperi[
exploatare prin evitarea condensului
superficial [i `n interiorul acoperi[ului Fig. 24.15 Acoperi[uri teras\
teras\. circulabile [i necirculabile.
Solicit\rile asupra acoperi[urilor- Elemente ce delimiteaz\
teras\ pot fi din exteriorul sau interiorul marginile acoperi[urilor
cl\dirii, [i anume:

412
• apa din precipita]ii; exterior, pentru a nu condensa
• ac]iunea razelor solare; (fig.24.14).
• vari]iile de temperatur\; Ventilarea natural\ (deasupra
• ac]iunea v^ntului [i a z\pezii; izola]iei termice) a acoperi[urilor duble
• ac]iunea incendiilor; este determinat\ de v^nt [i de
• circula]ia ocazional\ (`n timpul diferen]ele de temperatur\.
repara]iilor) sau permanent\ a Comportarea favorabil\ din punct de
oamenilor; vedere higrotermic se reflect\ `n
• din interior, ac]ioneaz\ umiditatea eliminarea pericolului de condens [i
ridicat\ a aerului. mic[orarea supra`nc\lzirii `n timpul verii.
Ac]iunea fluxului de c\ldur\ [i ~n timpul iernii, sta]ionarea z\pezii pe
ventilarea va clasifica acoperi[urile `n: acoperi[urile cu `nvelitori discontinue
• acoperi[uri reci, la care `ntre straturile acoper\ rosturile, mic[or^nd ac]iunea
de izola]ie termic\ [i izola]ie hidrofug\ de ventilare natural\ [i m\rind izolarea
exist\ un spa]iu care poate fi utilizat sau termic\.
activ ventilat; Aceste acoperi[uri pot fi Cre[terea temperaturii conduce la
realizate [i cu `nvelitoare discontinu\ topirea z\pezii [i la reactivarea ventil\rii
permeabil\ la aer. naturale.
La acoperi[urile duble, ventilate, apar
• acoperi[uri calde, la care izola]ia
pierderi suplimentare de c\ldur\ datorit\
hidrofug\ face corp comun cu straturile
permeabilit\]ii la aer a materialelor
inferioare ce `ndeplinsc func]iunea de
termoizolatoare.
izolare termic\, pant\. Acoperi[urile
Rezisten]a la transfer termic a
calde pot fi ventilate printr-o re]ea de
acoperi[ului ventilat se compune din
canale de aerare ce sunt `n leg\tur\ cu
rezisten]a termic\ a stratului de aer
atmosfera exterioar\.
neventilat la care se adaug\ raportul
Comportarea higrotermic\ a influen]at de: c\ldura masic\ [i
acoperi[urilor duble densitatea aerului umed, viteza aerului,
`n\l]imea [i lungimea spa]iului de
Acoperi[urile teras\, cu dou\
ventilare.
membrane [i cu interspa]iu de aer
Presiunea v^ntului [i convec]ia
ventilat, au calitatea de a fi durabile [i
termic\ vor influen]a circula]ia aerului `n
sigure `n exploateare `n conditiile
spa]iul de ventilare. Viteza curentului de
oric\rui fel de clim\ [i la umidit\]i
aer (acoperi[uri orizontale) este direct
relative foarte mari (80...90%). Vaporii
propor]ional\ cu aria orificiilor de intrare,
de ap\ ce difuzeaz\ din `nc\pere prin
viteza v^ntului [i invers propor]ional\ cu
plan[eu [i stratul de termoizola]ie `n
`n\l]imea stratului de ventilare.
interspa]iul de aer vor fi evacua]i `n
Condensarea vaporilor de ap\ `n
stratul de aer ventilat sau pe suprafa]a

413
inferioar\ a `nvelitorii va fi influen]at\ de termoizola]ie, constituind o puternic\
temperatura aerului exterior la p\r\sirea barier\ contra vaporilor, care au
stratului de ventilare [i cea de pe tendin]a de a condensa `n interiorul
suprafa]a superioar\ a `nvelitorii. termoizola]iei.
Ventila]ia se ob]ine prin prevederea, Pentru a `mpiedica p\trunderea
`n acoperi[ a unor orificii pentru vaporilor `n stratul termoizolator, se va
circularea aerului. poza o barier\ contra vaporilor la partea
Orificiile de intrare [i ie[ire a aerului inferioar\ a acestui strat, urm\rindu-se
sunt `n leg\tur\ cu atmosfera ca rezisten]a la permeabilitate a
exterioar\. vaporilor straturilor de sub termoizola]ie
Asigurarea tirajului aerului se s\ fie echivalent\ cu cea a straturilor de
realizeaz\ prin: amplasarea orificiilor de deasupra.
intrare a aerului mai jos dec^t cele de Elementele componente ale
la ie[ire. acoperi[ului-teras\ sunt (fig.24.16):
Aria orificiilor de la intrare trebuie s\ • plan[eul, elementul de rezisten]\;
fie mai mare dec^t cele de la ie[ire. • beton de pant\ (`n cazul plan[eului
Dimensiunile spa]iului de aer ventilat, orizontal);
orificiile de intrare [i evacuare a • stratul de egalizare, `n special la
aerului,vor fi influen]ate de: structurile prefabricate;
• temperatura, umiditatea [i viteza • bariera de vapori;
aerului;
• termoizola]ia;
• forma [i panta acoperi[ului;
• protec]ia termoizola]iei;
• distan]a, diferen]a de nivel [i pozi]ia
fa]\ de v^ntul dominant. • suportul hidroizola]iei;
Acoperi[ul teras\ cu dou\ membrane • hidroizola]ia;
are, a[adar, a[ezat stratul de • protec]ia hidroizola]iei;
termoizola]ie f\r\ barier\ contra • suportul pardoselii (acoperi[uri
vaporilor pe prima membran\ - plan[eul circulabile);
ultimului etaj – iar a doua membran\ - • stratul de uzur\.
plan[eul acoperi[ului – este suportul ~n concordan]\ cu solicit\rile
hidroizola]iei. exterioare [i interioare, c^t [i cu
Acoperi[uri calde tip teras\ cerin]ele de ordin tehnic, acoperi[urile-
teras\ pot avea diferite posibilit\]i de
Aceste acoperi[ri au o alc\tuire rezolvare,prin combina]ii diferite ale
complex\, reazem\ direct pe plan[eul elementelor componente
de rezisten]\ [i se prev\d cu izola]ii enun]ate.Elemente componente.Materiale.
hidrofuge continue. Acoperi[ul-teras\ este alc\tuit din
La acest tip de acoperi[, hidroizola]ia materiale cu caracteristici fizico-
se amplaseaz\ peste stratul de mecanice diferite.

414
Acoperi[ tip teras\. Elemente componente

Atic ce delimiteaz\ terasa


Hidroizola]ie suplimentar\ - Protec]ia Hidroizola]ie - dou\ straturi de
un strat de p^nz\ bitumat\ [i un hidroizola]iei - carton, un strat de p^nz\ bitumat\
strat de bitum pietri[ de culoare [i patru straturi de bitum
deschis\

Agraf\
din o]el Strat de difuzie - `mp^slitur\
de fibr\ de sticl\ bitumat\,
perforat\ blindat\ cu strat de nisip
gr\un]os

Atic prefabricat Suport hidroizola]ie - mortar-


ciment, M100

Etan[are `n rosturi
prefabricate
Termoizola]ie - vat\ mineral\,
polistiren, b.c.a.

Termoizola]ie
eficient\ pentru izolarea Barier\ de vapori - un strat
pun]ii termice de carton bitumat [i dou\ de
bitum

Strat de difuzie - `mp^slitur\


de fibr\ de sticl\ bitumat\,
perforat\ blindat\ cu strat de
nisip gr\un]os

Perete exterior Strat de pant\ - beton u[or


prefabricat Plan[eu prefabricat
din beton armat

Fig. 24.16 Elemente componente ale acoperi[ului teras\. Detaliu de atic


prefabricat.

415
Plan[eul, elementul de rezisten]\ al coeficient de conductivitate termic\ de
acoperi[ului-teras\, care preia calcul mai mic de 0,5 W/mK.
`nc\rc\rile permanente, climatice [i Materialele termoizolante sunt corpuri
utile, este alc\tuit din beton arrnat poroase `n structura c\rora intr\ un
monolit sau prefabricat. schelet solid [i aerul din pori sau
Stratul de egalizare, care niveleaz\ golurile materialului.
suprafa]a plan[eului, se realizeaz\ din Dup\ natura lor, aceste materiale pot
mortar de ciment sau din nisip gr\un]os, fi anorganice – realizate pe baza
bine nivelat. substan]elor minerale [i organice -
Bariera de vapori se execut\ din: provenite din substan]e de natur\
pelicule din vopsele pe baz\ de ulei de organic\.
in, bitum t\iat aplicat `n dou\ straturi, Materialele termoizolatoare se pot
folii din cartoane bitumate [i `mp^slitur\ clasifica [i dup\ structura lor, `n:
de sticl\ bitumat\ lipite `ntre dou\ materiale coerente celulare (b.c.a),
straturi de mastic bituminos sau folii de necoerente granulare (granulit), fibroase
polietilen\ sudate sau lipite cu adeziv. (vat\ mineral\), coerente cu structur\
mixt\ (beton de granulit), materiale din
Stratul de echilibrare a presiunii (strat
polimeri sintetici (polistiren celular).
de difuzie) se realizeaz\ din carton
Betonul celular autoclavizat se
bitumat perforat blindat cu nisip grosier
livreaz\ sub form\ de blocuri [i pl\ci;
sau `mp^slitur\ din fibre de sticl\
are o structur\ poroas\, omogen\
bitumat\ perforat\, pres\rat\ [i lipit\ pe
(fig.24.18).
o fa]\ cu nisip, iar pe cealalt\ cu
material granular (fig.24.17). Densitatea aparent\ `n stare uscat\,
Stratul de difuzie a vaporilor mai la b.c.a, variaz\ `ntre 4000-7500 N/m3,
poate fi alc\tuit din: foi de carton iar coeficientul de conductivitate termic\
bitumat sau de `mpîslitur\ bitumat\, are valorile, pentru diferite tipuri de
lipite cu mastic bituminos `n [traifuri b.c.a, cuprinse `ntre 0,09-0,17 W/mK.
sau puncte; din cartoane de construc]ie Granulitul (sau betonul de granulit)
gofrate (cu fal]uri) sau cartoane este o argil\ expandat\ granulat\,
ondulate cu aerare prin ondule. fabricat\ pe cale umed\ sau uscat\,
`ntr-un cuptor rotativ.
Stratul termoizolant spore[te
rezisten]a termic\ a acoperi[ului-teras\, Granulitul se poate folosi `n vrac sau
pentru a satisface necesit\]ile cerute de sub form\ de pl\ci de beton de granulit.
climatul interior [i economia de energie Vata mineral\ este un material
`n exploatare. compus din fibre sub]iri, v^rtoase,
Se consider\ materiale termoizolante ob]inute din topituri de zguri metalurgice
acele materiale, care prezint\ un acide sau roci naturale.

416
Evacuarea vaporilor de ap\ din acoperi[urile tip teras\
Pozi]ionarea stratului de difuzie
Sub bariera de vapori Deasupra stratului de termoizola]ie

Realizarea canalelor
Eliminarea vaporilor prin deflectoare
Eliminarea vaporilor

Deflectoare

Eliminarea vaporilor la acoperi[urile cu una [i dou\ pante

Strat de difuzie Eliminarea vaporilor de ap\ Tub de aerisire


Din foaie de carton bitumat perforat dublu
prin deflectoare

Protec]ie hidroizola]ie
Hidroizola]ie

1 1 Strat de difuzie

Barier\ de vapori

Sec]iune 1-1
Foaie de carton perforat\ Plac\ din beton armat Termoizola]ie

Mastic bituminos pentru


Nisip sau pietri[ Fig. 24.17 Eliminarea vaporilor de ap\
m\runt
lipirea prin puncte din acoperi[urile tip teras\

417
Vata mineral\ poate fi livrat\ sub
Strat de termoizola]ie
forma urm\toarelor sortimente: saltele,
p^sl\, pl\ci, cochilii, f^[ii de [nur. Canale de ventila]ie din pozarea
Valorile densit\]ii aparente sunt pentru pl\cilor termoizolatoare
vata mineral\ folosit\ la izola]ii termice
`n construc]ii [i instala]ii, de 600...1000
Pl\ci termoizolatoare
N/m3. Conductivitatea termic\ a vatei Canale de ventila]ie (polistiren,bca)
minerale este 0,035 W/mK.
Polistirenul celular este un material
plastic celular ob]inut prin expandarea
granulelor de polistiren cu ajutorul unui
gaz. Acest material termoizolant se
fabric\ sub form\ de blocuri [i pl\ci.
Polistirenul celular se depoziteaz\,
prin stivuire, `n depozite uscate, ferit de
contactul direct cu apa [i sursele de Canalele de ventila]ie se ob]in prin distan]area
c\ldur\ sau fl\c\ri. primului r^nd de pl\ci termoizolatoare, se dispun pe
dou\ direc]ii perpendiculare, comunic^nd `ntre ele la
Densitatea aparent\ a acestui intersec]ie
material variaz\ `ntre 150...290 N/cm3,
iar conductivitatea termic\ are valoarea
0,035 W/mK. Termoizola]ia [i straturile adiacente
Protec]ia stratului de termoizola]ie
contra umidit\]ii provenite din betonul Carton bitumat
Barier\ de vapori
de pant\ se realizeaz\ din carton
bitumat cu marginile lipite sau bitum 7
aplicat prin vopsire. 7
Betonul de pant\, `nc\rcare moart\ 7

suplimentar\, este recomandabil s\ se


execute din beton u[or, din zgur\ sau Carton bitumat
granulit, pentru a contribui [i la izolarea Plac\ suport
Pl\ci termoizolante
termic\ a acoperi[ului. din beton
(polistiren)
armat amorsat
Suportul hidroizola]iei se realizeaz\ cu bitum t\iat
dintr-un strat de mortar de ciment de Strat de Bariera de vapori dintr-un
2...3 cm grosime; aceast\ [ap\ se va difuzie din strat de carton bitumat
carton `ntre dou\ straturi
arma c^nd betonul de pant\ lipse[te bitumat de mastic bituminos
sau este amplasat sub termoizola]ie. perforat
Armarea realizeaz\ o protec]ie rigid\
a termoizola]iei contra ac]iunilor Fig.24.18 Acoperi[uri teras\. Stratul
mecanice. de termoizola]ie

418
Hidroizola]ia se execut\ din: carton din materii organice, sunt expuse
bitumat, p^nz\ bitumat\, `mp^slitur\ de putrezirii.
fibre de sticl\ bitumat\ (suport Pentru evitarea deterior\rii
imputrescibil), lipite cu bitum. hidroizola]iei, prin `mb\tr^nire, ea se
Hidroizola]ia se protejeaz\ la exterior, protejeaz\ cu un strat monogranular de
la terasele necirculabile, contra pietri[ sau agregate u[oare (granulit sau
radia]iilor solare, cu un strat de nisip zgur\ expandat\), lipit de hidroizola]ie.
gr\un]os, pietri[ m\rg\ritar, [ap\ de ~n scopul protej\rii acestui strat contra
mortar asfaltic sau din celochit. radia]iilor solare, mai pot fi folosite
~n cazul pantelor sub 30, se poate vopsele de culoare deschis\ pe baz\ de
folosi un strat dublu de protec]ie a polimeri.
hidroizola]iei, care se ob]ine dintr-un Hidroizola]ia fiind, `n general,
strat de mastic bituminos, pentru fixarea amplasat\ deasupra stratului
pietri[ului, peste care se a[eaz\ alt strat termoizolator, ac]ioneaz\ ca o barier\
de lipire din mastic bituminos, pe care puternic\ `mpotriva vaporilor [i a apei,
se fixeaz\, de asemenea, un strat de produc^nd `n timpul iernii, condesarea
pietri[. ~n cazul pantelor sub 30, stratul vaporilor `n cadrul termoizola]iei.
de protec]ie poate fi realizat [i dintr-un Reducerea impermeabilit\]ii
strat de pietri[ liber. hidroizola]iei la vapori poate fi realizat\,
La terasele circulabile, suportul `n cadrul acoperi[urilor cu pante mari,
pardoselii poate fi realizat `n func]ie de prin folosirea p^nzelor bitumate [i a
intensitatea circula]iei, dintr-un strat de suspensiei de bitum filerizat; acest strat
nisip de r^u sau, `n cazul unei circula]ii (hidroizola]ia “la rece”) este impermeabil
foarte intense, dintr-o [ap\ de mortar la ap\ [i permeabil la vapori.
armat\ (fig.24.15). Varia]iile mari de temperatur\, `ntre
Stratul de uzur\ se alc\tuie[te din noapte [i zi sau anotimpurile iarn\ [i
pl\ci de beton, sau din pl\ci de mortar var\, ac]ioneaz\ asupra stratului de
mozaicat ori mozaic turnat la fa]a hidroizola]ie [i a suportului ei,
locului, pe un strat suport. provoc^nd fisurarea lor.
Alc\tuire constructiv\ [i tehnologie de Pentru a reduce eforturile din
execu]ie hidroizola]ie, cauzate de dilata]ia
termic\ a [apei-suport, [i pentru a
Hidroizola]ia are rolul de a `mpiedica
`mpiedica formarea b\[icilor `n
p\trunderea apei din precipita]ii `n hidroizola]ie, se va introduce sub acest
acoperi[ul-teras\. Fiind situat\ la partea strat un carton perforat.
superioar\ a acoperi[ului, `n contact cu Termoizola]ia este alc\tuit\ din
radia]iile solare, se va degrada prin materiale cu rezisten]\ termic\ mare.
`mb\tr^nirea [i rigidizarea bitumului, iar Are rolul de a mic[ora pierderile de
cartoanele [i p^nzele bitumate, alc\tuite c\ldur\ [i de a proteja construc]ia

419
contra fisurilor [i a cr\p\turilor, cauzate se lipe[te bariera contra vaporilor,
de efectele temperaturii. numai `n dreptul perfora]iilor.
~n cazul acoperi[urilor cu o singur\ Canalele de aerare se pot executa [i
membran\, c^nd hidroizola]ia se aplic\ `n stratul de termoizola]ie, la partea
direct pe termoizola]ie, aceasta din superioar\ sau inferioar\.
urm\ trebuie s\ fie alc\tuit\ din ~n func]ie de umiditatea relativ\
materiale rezistente la temperatur\ [i la interioar\, poate fi realizat un singur
deformare sub influen]a umezirii r^nd de aerare, sau dou\ deasupra [i
repetate. sub stratul de termoizola]ie.
Acumularea de umezeal\, din bilan]ul Stratele [i canalele de aerare sunt
anual de umiditate [i din `nc\peri cu legate cu atmosfera exterioar\ pe
umiditate relativ\ mai mare de 60%, conturul acoperi[ului [i suplimentar,
poate provoca o deteriorare timpurie a c^nd suprafa]a acoperi[ului e mare, cu
stratului de termoizola]ie. deflectoare (fig.24.17).
Reducerea umezelii `n acest strat se ~n cazul umidit\]ilor relative foarte
poate realiza prin cre[terea rezisten]ei mari, stratul de termoizola]ie se
la permeabilitatea fa]\ de vapori a protejeaz\ contra umidit\]ii prin crearea
straturilor de sub termoizola]ie, astfel acoperi[ului cu dou\ membrane cu strat
`nc^t s\ fie egal\ cu cea din straturile de de aer ventilat.
deasupra. Acest lucru se ob]ine prin Stratul de difuzie a vaporilor e
aplicarea unei bariere de vapori foarte constituit din strate continue de aer care
puternice, din multiple straturi de au rolul de egalizare a presiunii
cartoane bitumate `ntre straturi de vaporilor (fig.24.17).
mastic de bitum sau, mai economic, din Indiferent de modul de alc\tuire,
folii de polimeri. acest strat trebuie s\ fie pus `n leg\tur\
Strat de difuzie. Tot cu scopul cu aerul exterior, pentru a permite
mic[or\rii cantit\]ii de umezeal\ din eliminarea vaporilor spre atmosfera
termoizola]ie, se folose[te intercalarea exterioar\.
unor straturi sub]iri sau canale de Acest strat are diverse amplas\ri, ca:
aerare. Acestea permit mic[orarea `ntre termoizola]ie [i hidroizola]ie sau
presiunii vaporilor [i eliminarea lor `n `ntre plan[eu [i bariera contra vaporilor.
atmosfera exterioar\. Bariera contra vaporilor este stratul
Realizarea straturilor de aerare, `n care se a[eaz\ de obicei `ntre plan[eu
cazul acoperi[urilor cu o singur\ [i termoizola]ie.
membran\ (acoperi[uri calde), se face Acest strat sub]ire are o mare
prin folosirea cartoanelor ondulate sau rezisten]\ la difuzia vaporilor, care, prin
perforate (pres\rate pe fa]a interioar\ condesare, ar produce `n stratul
cu nisip gr\un]os), care se aplic\ uscat termoizolator o umezire progresiv\.
pe plan[eul de beton armat, peste care

420
Scurgerea apelor meteorice pe acoperi[urile teras\
Acoperi[uri cu dou\ plane
Scurgerea apei prin`nclinate
exrteriorul cl\dirii Scurgerea apei prin interiorul cl\dirii

Acoperi[uri cu patru plane `nclinate

Scurgerea apei prin interiorul cl\dirii


Acoperi[ neizolat termic Acoperi[ izolat termic
Dale mozaicate
Dale mozaicate Strat de nisip
Strat de nisip •
Hidroizola]ie
Hidroizola]ie Strat suport mortar M100

Termoizola]ie
Strat suport mortar M100
Barier\ de vapori
Beton de pant\ Strat suport mortar M100

Placa din beton armat Beton de pant\


Beton de
completare Plan[eu beton armat

Scurgerea apei prin exteriorul cl\dirii


Protec]ia hidroizola]iei
Hidroizola]ie
Strat de difuzie
Pazie de tabl\ ••
• • {ap\ - suport hidroizola]ie

Jgheab din tabl\ zincat\ • Termoizola]ie
• •
• •
C^rlig de jgheab Barier\ de vapori
Strat de difuzie
Evacuarea vaporilor de ap\
din straturile de difuzie Plan[eu cu pant\ din beton armat

Fig. 24.19 Acoperi[uri teras\. Moduri de colectare [i evacuare a apelor din


precipita]ii prin interiorul sau exteriorul cl\dirii

421
Stabilirea ca necesitate a barierei ~n cazul plan[eelor cu pod,
contra vaporilor se face pe baza termoizola]ia (granulit, saltele de vat\
calculului higrotermic. mineral\, pl\ci b.c.a. sau polistiren
Condi]ii de execu]ie. Stratul – suport celular) se va acoperi cu un carton
al plan[eului trebuie s\ aib\ o planeitate simplu, pentru a se evita umezirea – la
suficient\. Acest lucru este necesar podurile necirculabile – [i cu o [ap\ de
pentru ca, ulterior, s\ nu se `ncarce beton slab armat – la podurile
inutil cu straturi de egalizare. ~n cazul circulabile.
denivel\rilor, se execut\ o [ap\ de Termoizola]ia din pl\ci de b.c.a. se
egalizare. a[eaz\ cu rosturi str^nse pe un pat de
Straturile de termoizola]ie, realizate nisip sau mortar, pentru a nu deteriora
din beton u[or turnat, sunt `ntrerupte din bariera de vapori.
loc `n loc de rosturi, umplute ulterior cu Termoizola]ia din pl\ci de polistiren
mastic bitumat. celular se aplic\ pe bariera contra
Termoizola]ia executat\ din materiale vaporilor, prin lipire continu\ cu un strat
`n vrac se face `n straturi de 10 cm, fiind de bitum cald (fig.24.18). Av^nd `n
`ndesate cu maiuri u[oare. vedere rezisten]a mic\ a polistirenului
Pl\cile semirigide de vat\ mineral\ - celular la temperaturi `nalte,
termoizola]ie estetic\ - se a[eaz\ f\r\ hidroizola]ia se aplic\ prin intermediul
rosturi, iar pentru evitarea unei tas\ri unui strat de difuzie a vaporilor, dup\ ce
excesive a termoizola]iei [i a umezirii, pl\cile de polister au fost acoperite,
stratul de protec]ie (mortar de ciment) `naintea mont\rii pe acoperi[, cu o
se a[terne odat\ cu aplicarea pelicul\ din mortar de ciment cu aracet.
termoizola]iei. Alt\ solu]ie ar fi ca placa de polistiren
Pentru evitarea umezirii celular s\ fie acoperit\ prin lipire `n
termoizola]iei, cauzat\ de precipita]iile prealabil cu un strat al hidroizola]iei.
atmosferice, este necesar ca: Deflectoarele, care realizeaz\
• acest strat s\ se aplice `n f^[ii comunicarea stratului de aer ventilat cu
transversale pe l\]imea cl\dirii; exteriorul, se distribuie uniform, pentru a
• suprafa]a f^[iilor s\ fie astfel ventila o suprafa]\ de 10x10 m.
aleas\, `nc^t s\ existe condi]iile de Deflectoarele realizeaz\ leg\tura
acoperire a termoizola]iei cu o straturilor de difuzie cu atmosfera
hidroizola]ie; exterioar\.
• `n timpul execu]iei, suprafa]a Racordarea `nvelitorii.
acestui strat se va acoperi provizoriu cu
cartoane bitumate sau folii de polietilen\. ~nvelitoarea acoperi[urilor-teras\ se
Pe stratul termoizolator rigid sau va racorda:
elastic circula]ia este interzis\. • cu elementele verticale ale
acoperi[ului;

422
• la gurile de scurgere; Rosturi de deforma]ii la acoperi[uri
• la rosturile de deforma]ii. tip teras\
~n cazul racord\rii [i etan[\rii Tipuri de rosturi
hidroizola]iei cu elementele verticale, Necirculabile
Circulabile
trebuie s\ se aib\ `n vedere, `n primul
r^nd fixarea [i protejarea hidroizola]iei
verticale, [i, `n al doilea r^nd, `nchiderea
rostului la marginea izola]iei (fig.24.14;
fig.24.19).
Alipirea unei construc]ii noi de una
Peste hidroizola]ia aticului, care existent\
parcurge suprafa]a vertical\ [i
orizontal\ a acestuia, se prevede o
plint\ [i o copertin\ din beton armat,
care, la terasele necirculabile, se Rost la acoperi[ teras\ necirculabil\
acoper\ cu o pazie de tabl\ zincat\. Capac cu bucl\ din
tabl\ zincat\
Plinta se realizeaz\ din mortar armat cu Agraf\ din tabl\
plas\ de rabi] [i o re]ea de fier beton. La
Hidroizola]ie Scaf\ din mortar
partea superioar\ a parapetului, armat cu rabi]
C^nep\
hidroizola]ia se fixeaz\ prin introducerea bitumat\
`n rostul zid\riei. Plinta de protec]ie a
hidroizola]iei verticale se poate ancora
`n copertin\.
Racordarea hidroizola]iei la gurile de
scurgere (fig.24.19), care reprezint\
Rost la acoperi[ teras\ circulabil\
leg\tura `ntre `nvelitoarea terasei [i
burlanele interioare, se realizeaz\ cu Tabl\ zincat\ cu bucl\ Pl\ci mozaicate
Suport pl\ci
deosebit\ aten]ie, deoarece `n acest
loc al terasei se trece de la curgerea
Nisip
liber\ la curgerea etan[\.
Etan[eitatea perfect\ `n jurul
conductei se ob]ine cu: tabl\ sub]ire de
plumb, p^nz\ impregnat\, bitum sau
mastic bituminos, care fac leg\tura `ntre Hidroizola]ie
C^nep\ bitumat\
conducta interioar\ de scurgere [i
hidroizola]ia curent\ a terasei. Aceste
materiale se muleaz\ `n form\ de p^lnie Fig. 24.20 Rosturi de deforma]ii
[i sunt presate, cu ajutorul unui inel, `n la acoperi[uri terase.
gura de scurgere. Ultimul strat al Racordarea hidroizola]iei.
hidroizola]iei se aplic\ peste flan[a

423
orizontal\. ~n cazul terasei strat se execut\ cu o bucl\ [i se
necirculabile, la nivelul ultimului strat de aplic\ pe un strat de mortar de ciment,
izola]ie hidrofug\ se monteaz\ `n [tu] ob]inut cu scafe rotunjite. Acoperirea
un guler de tabl\ zincat\ cu sec]iunea rostului se realizeaz\ cu piese
de cornier, de care este fixat un gr\tar prefabricate sau cu tabl\ galvanizat\,
de s^rm\ zincat\. Racordarea asigur^nd scurgerea apelor direct pe
hidroizola]iei la rosturile de deforma]ii teras\.
(fig.24.20) trebuie astfel rezolvat\, `nc^t Rostul de deforma]ii, la terasele
s\ permit\ deplasarea relativ\ a celor circulabile, trebuie s\ fie de nivel, iar
dou\ tronsoane de cl\dire, dar totodat\ continuitatea hidroizola]iei se asigur\
s\ nu introduc\ tensiuni `n stratul de prin foi metalice care au, `n dreptul
hidroizola]ie. rostului, prev\zut\ o bucl\. Aceast\
La terasele necirculabile, rostul se bucl\, asigur\ un spor de lungime `n
rezolv\ prin executarea unor reborduri cazul dilat\rii rostului, astfel `nc^t s\ nu
pe care se ridic\ hidroizola]ia. Acest se produc\ solicit\ri `n hidroizola]ie

424