Sunteți pe pagina 1din 16

© iStockphoto/M. Boncina

© iStockphoto/M. Boncina Europa liberei circulat ii: , Spat , iul Schengen Afaceri Interne 1
© iStockphoto/M. Boncina Europa liberei circulat ii: , Spat , iul Schengen Afaceri Interne 1
© iStockphoto/M. Boncina Europa liberei circulat ii: , Spat , iul Schengen Afaceri Interne 1

Europa liberei circulat ii:

,

Spat , iul

Schengen

Afaceri Interne

Spaţiul Schengen: situaţia la 19 decembrie 2011

State membre ale UE care fac parte din spaţiul Schengen State membre ale UE care nu fac parte din spaţiul Schengen State terţe care fac parte din spaţiul Schengen

AT

BE

BG

CH

CY

CZ

DE

DK

EE

EL

ES

FI

FR

HU

IE

IS

IT

LI

LT

LU

LV

MT

NL

NO

PL

PT

RO

SE

SI

SK

UK

IS FI NO AÇORES (PT) EE SE MADEIRA (PT) LV CANARIAS (ES) DK IE LT
IS
FI
NO
AÇORES (PT)
EE
SE
MADEIRA (PT)
LV
CANARIAS (ES)
DK
IE
LT
UK
NL
PL
BE
DE
LU
CZ
SK
FR
LI
AT
CH
HU
SI
RO
IT
PT
BG
ES
EL
CY
MT

Austria

Belgia

Bulgaria

Elveţia

Cipru

Republica Cehă

Germania

Danemarca

Estonia

Grecia

Spania

Finlanda

Franţa

Ungaria

Irlanda

Islanda

Italia

Liechtenstein

Lituania Luxemburg Letonia Malta ţările de Jos Norvegia Polonia Portugalia România Suedia Slovenia Slovacia Regatul Unit

Luxemburg Letonia Malta ţările de Jos Norvegia Polonia Portugalia România Suedia Slovenia Slovacia Regatul Unit

© iStockphoto/C.G. Colombo

În 1985 a început desfiinţarea controalelor la frontierele interne în întreaga Uniune Europeană. Datorită Acordului Schengen, peste 400 de milioane de europeni pot călători fără pașaport. Iniţial format din cinci ţări, spaţiul Schengen cuprinde în prezent 26 de ţări. În fiecare an efectuăm peste 1,25 miliarde de călătorii în scop turistic și putem să ne vizităm prietenii și rudele în întreaga Europă, fără a ne confrunta cu obstacole birocratice la frontierele interne. În ceea ce privește economia noastră, libera circulaţie este fundamentală pentru succesul pieţei unice a UE și un factor important pentru creșterea europeană.

Crearea spaţiului Schengen este una dintre cele mai tangibile, populare și de succes realizări ale UE – o realizare pe care ar trebui să o preţuim, să o protejăm și, dacă este posibil, să o îmbunătăţim.

Comisia Europeană lucrează în vederea consolidării normelor Schengen în scopul întăririi acestei cooperări. Pentru ca spaţiul Schengen să funcţioneze, statele membre ale UE trebuie să dea dovadă de încredere reciprocă. Îmi asum angajamentul ferm de a proteja această încrederea reciprocă și de a utiliza toate instrumentele disponibile pentru a asigura libera circulaţie pe care o preţuim cu toţii.

Călătorie plăcută!

pe care o preţuim cu toţii. Călătorie plăcută! Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne

Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne Urmaţi-mă pe Twitter: @MalmstromEU

toţii. Călătorie plăcută! Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne Urmaţi-mă pe Twitter: @MalmstromEU 3

© iStockphoto/S. Vasic

Spaţiul Schengen garantează libera circulaţie în interiorul unui teritoriu compus din 26 de ţări în care trăiesc peste 400 de milioane de cetăţeni.

Un spaţiu fără frontiere interne

În prezent, spaţiul Schengen este format din 26 de ţări europene (din care 22 sunt state membre ale UE): Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franţa, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, ţările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Finlanda și Suedia, precum și Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveţia.

Participarea la spaţiul fără controale la frontierele interne înseamnă că aceste ţări:

nu mai efectuează verificări la frontierele lor interne (și anume, frontierele dintre două state care fac parte din spaţiul Schengen);

și-au intensificat controalele, care trebuie să îndeplinească criterii clar definite, la frontierele lor externe (și anume, frontierele dintre un stat care face parte din spaţiul Schengen și un stat care nu face parte din spaţiul Schengen).

În consecinţă, atât cetăţenii UE, cât și resortisanţii ţărilor terţe pot circula liber în interiorul spaţiului Schengen.

La frontierele interne …

… din o persoană nu poate face obiectul verificărilor la frontieră.

obstacolele din calea unui trafic rutier fluid, cum ar fi limitele de viteză inutile.

… din se pot efectua verificări de către poliţie, dar numai pe

baza informaţiilor deţinute de aceasta cu privire la eventuale ameninţări la adresa siguranţei publice și pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere.

… din se pot efectua controale de securitate în porturi și

aeroporturi, dar numai pentru a verifica identitatea unei persoane.

… din o persoană care consideră că a făcut obiectul unei

verificări ilegale poate depune o plângere la Comisia Europeană:

din statele membre ale UE au obligaţia de a elimina toate

ec.europa.eu/eu_law/your_rights/your_rights_forms_ro.htm din statele membre ale UE au obligaţia de a elimina toate 5
ec.europa.eu/eu_law/your_rights/your_rights_forms_ro.htm din statele membre ale UE au obligaţia de a elimina toate 5

© iStockphoto/ooyoo

Regatul Unit și Irlanda nu fac parte din spaţiul Schengen, dar participă la anumite aspecte ale cooperării Schengen, cum ar fi cooperarea poliţienească și judiciară și Sistemul de Informaţii Schengen. Aceasta înseamnă că un zbor între Paris și Berlin este considerat un zbor intern (care nu face obiectul verificărilor la frontieră), în timp ce un zbor între Paris și Londra sau Dublin presupune efectuarea de verificări la frontieră.

Cum poate adera o ţară la spaţiul Schengen?

Pentru a adera la spaţiul Schengen, ţările trebuie să îndeplinească o serie de condiţii prealabile, ca de exemplu, să fie capabile:

de a-și asuma responsabilitatea controlării frontierelor externe ale spaţiului Schengen în numele celorlalte state care fac parte din acesta și a eliberării vizelor uniforme de scurtă ședere (vize Schengen);

de a coopera eficient cu alte state care fac parte din spaţiul Schengen pentru a menţine un nivel ridicat de securitate, după eliminarea controalelor la frontierele interne;

de a aplica ansamblul de norme Schengen, cum ar fi normele privind controalele la frontierele terestre, maritime și aeriene, eliberarea vizelor, cooperarea poliţienească și protecţia datelor cu caracter personal;

de a se conecta la Sistemul de Informaţii Schengen și de a-l utiliza.

ţările candidate fac obiectul unei evaluări menite să asigure că acestea aplică în mod corect normele Schengen.

Spaţiul Schengen a fost instituit prin Acordul Schengen din 1985 care prevedea eliminarea treptată a verificărilor la frontierele comune. Acordul a fost completat prin Convenţia din 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen care stabilea eliminarea finală a controalelor la frontierele interne, precum și o serie de măsuri adiacente necesare. Convenţia a consolidat verificările la frontierele externe, a definit procedurile de eliberare a vizelor uniforme, a instituit Sistemul de Informaţii Schengen, a intensificat cooperarea poliţienească la frontierele interne și a îmbunătăţit măsurile de combatere a traficului de droguri.

© J. Weirich – Arhiva Luxemburger Wort
© J. Weirich – Arhiva Luxemburger Wort

Un spaţiu sigur

Pentru garantarea siguranţei în interiorul spaţiului Schengen fără frontiere, statele care fac parte din acesta au intensificat cooperarea poliţienească, în special prin intermediul urmării transfrontaliere și al supravegherii transfrontaliere, precum și al Sistemului de Informaţii Schengen.

„Urmărirea transfrontalieră” permite ofiţerilor de poliţie dintr-un stat care face parte din spaţiul Schengen ca, atunci când surprind delincvenţii în momentul comiterii unei infracţiuni grave, să îi urmărească peste graniţă și să îi reţină pe teritoriul altui stat care face parte din spaţiul Schengen.

Ca un corolar al urmăririi transfrontaliere, „supravegherea transfrontalieră” permite ofiţerilor de poliţie să ţină în continuare sub supraveghere, dincolo de frontierele interne ale spaţiului Schengen, persoanele suspectate de participare la o infracţiune gravă.

Normele Schengen permit încă autorităţilor naţionale să reintroducă în mod excepţional și cu titlu temporar controalele la frontierele interne în cazul unei ameninţări grave la adresa securităţii. De la începutul anului 2012 se poartă discuţii privind o reformă a sistemului pentru a se preveni orice deficienţe în gestionarea frontierelor externe ale UE și pentru a se decide în mod colectiv la nivelul UE când trebuie reintroduse controalele la frontierele interne.

Ce este Sistemul de Informaţii Schengen (SIS și SIS II)?

Sistemul de Informaţii Schengen (SIS) este un element central al cooperării Schengen. Acesta este un sistem de informaţii care permite autorităţilor naţionale de control la frontieră, autorităţilor vamale și autorităţilor de poliţie responsabile de verificările efectuate în interiorul spaţiului Schengen să transmită alerte cu privire la persoane date în urmărire sau dispărute sau cu privire la vehicule și documente furate. Prin urmare, SIS compensează eliminarea controalelor la frontierele interne și permite libera circulaţie a persoanelor în interiorul spaţiului Schengen.

În prezent se lucrează la Sistemul de Informaţii Schengen de a doua generaţie (SIS II), în vederea înlocuirii SIS. SIS II va beneficia de cele mai recente soluţii informatice, care oferă funcţionalităţi noi și îmbunătăţite, inclusiv posibilitatea de a stoca fotografii și elemente biometrice de identificare, cum ar fi amprentele digitale.

© iStockphoto/R. Razvan

Spaţiul Schengen este înconjurat de 42 673 km de frontiere maritime și 7 721 km de frontiere terestre.

Un spaţiu cu o frontieră externă comună

Resortisanţii din anumite ţări terţe au nevoie de viză pentru a trece frontierele externe ale spaţiului Schengen și pentru a intra într-un stat care face parte din spaţiul

La frontierele externe…

… resortisanţii UE și membrii de familie ai

acestora fac obiectul unor controale minime în scopul verificării identităţii lor pe baza documentelor de călătorie.

… resortisanţii ţărilor terţe trebuie să

prezinte un document de călătorie valabil și o viză valabilă, dacă este necesar, precum și documente care să justifice scopul șederii și mijloacele de subzistenţă pe durata acesteia.

Schengen. Printre normele Schengen se numără proceduri comune și condiţii de eliberare a unei vize Schengen, care este valabilă pe întregul teritoriu al spaţiului Schengen. Această viză permite o ședere de trei luni în cursul unei perioade de șase luni pe teritoriul statelor care fac parte din spaţiul Schengen.

Normele Schengen includ, de asemenea, un regim de mic trafic de frontieră, care facilitează trecerea frontierei externe a UE de către resortisanţii ţărilor terţe cu reședinţa în zona de frontieră. Statele membre ale UE pot încheia cu ţările terţe învecinate acorduri menite să permită persoanelor cu reședinţa în zona de frontieră care trebuie să treacă frecvent frontiera externă să facă acest lucru fără să fie supuși în mod regulat unor verificări la frontieră sau fără a avea nevoie de o viză Schengen.

Ce înseamnă acest lucru pentru călători?

Europenii efectuează anual peste 1,25 miliarde de călătorii în scop turistic în interiorul spaţiului Schengen.

Ce se întâmplă în cazul în care sunt resortisant al unui stat membru al UE?

Francesca este o studentă italiană care dorește să viziteze Suedia împreună cu prietenii săi. Și-a cumpărat deja biletul InterRail, dar nu știe ce documente de călătorie îi sunt necesare sau dacă trebuie să îndeplinească formalităţi legale speciale. În calitate de cetăţeană a UE, Francesca are

dreptul de a intra în toate statele membre ale UE pe baza prezentării unui pașaport valabil sau a unei cărţi de identitate valabile, pe care însă nu va trebui să îl (o) prezinte atunci când călătorește în interiorul spaţiului Schengen. Cu toate acestea, ea trebuie să deţină un pașaport valabil sau o carte de identitate valabilă, deoarece autorităţile îi pot solicita să facă dovada identităţii sale.

© iStockphoto/L. Turay
© iStockphoto/L. Turay

de cetăţene ale UE, Danuta și Eva au dreptul de a călători oriunde în UE și în spaţiul Schengen. Dreptul lor nu depinde de situaţia în care se află, și anume dacă efectuează o călătorie din motive profesionale sau personale. Danuta trebuie doar să se asigure că atât ea, cât și Eva au asupra lor propriul pașaport sau propria carte de identitate.

© iStockphoto/DNY59
© iStockphoto/DNY59

Angel este spaniol. În fiecare lună călătorește cu avionul în Bulgaria pentru a-și vizita prietena. Cu toate că este membră a UE, Bulgaria nu face parte încă din spaţiul Schengen – acesta este, de asemenea, cazul

altor patru state membre ale UE (Irlanda, Cipru, România și Regatul Unit). Aceasta înseamnă că, la sosirea în Bulgaria și la plecarea din această ţară, va trebui să prezinte

pașaportul și să facă obiectul controalelor minime la frontieră care se efectuează în mod obișnuit în cazul cetăţenilor UE.

Știaţi că…

… informaţii practice cu privire la călătoriile efectuate în Europa sunt disponibile în cadrul portalului Europa ta: ec.europa.eu/youreurope

Centrul de contact „Europe Direct” răspunde la întrebări prin telefon (00 800 6 7 8 9 10 11) și prin e-mail: europa.eu/europedirect

© iStockphoto/Y. Arcurs
© iStockphoto/Y. Arcurs

Peter este austriac. Vrea să meargă în Norvegia, dar se întreabă dacă în această ţară se aplică aceleași norme în materie de vize și pașapoarte ca în cazul statelor membre ale UE. Cu toate că nu face

parte din UE, Norvegia este membră a Spaţiului Economic European și a spaţiului Schengen. Prin urmare, Peter va trebui să deţină doar un pașaport valabil sau o carte de identitate valabilă pentru a putea face dovada identităţii sale, dacă i se solicită acest lucru.

Danuta este poloneză și lucrează la Bruxelles. Luna viitoare trebuie să participe la o reuniune de afaceri care va avea loc la Varșovia, orașul său natal, unde locuiesc părinţii săi. Vrea să o ia și pe fetiţa ei, Eva, pentru a petrece câtva timp împreună cu părinţii săi. În calitatesau o carte de identitate valabilă pentru a putea face dovada identităţii sale, dacă i se

În 2010, peste 11 milioane de vize Schengen au fost eliberate pentru resortisanţi ai ţărilor terţe care au călătorit în spaţiul Schengen.

Ce se întâmplă în cazul în care sunt resortisant al unei ţări terţe?

10

Martine este o studentă canadiană care a câștigat o bursă de două luni la Universitatea Sorbona de la Paris pentru a efectua activităţi de cercetare legate de lucrarea sa de absolvire. Înainte de a se întoarce în Canada, ar dori să călătorească timp de treicazul în care sunt resortisant al unei ţări terţe? 10 săptămâni pentru a vizita Grecia, Spania

săptămâni pentru a vizita Grecia, Spania și Italia. În calitate de cetăţeană a unei ţări terţe, Martine poate să intre și să călătorească până la trei luni pe teritoriul statelor care aplică pe deplin dispoziţiile Schengen (cum ar fi Grecia, Spania și Italia), atât timp cât îndeplinește anumite condiţii de intrare. În primul rând are nevoie de un pașaport valabil. De asemenea, trebuie să poată dovedi scopul călătoriei sale, faptul că dispune de mijloacele de subzistenţă necesare unei șederi de trei luni în Europa și faptul că și-a cumpărat deja biletul de întoarcere (sau că are suficienţi bani pentru a cumpăra un astfel de bilet). În calitate de cetăţeană canadiană, Martine este exonerată de obligaţia de a deţine o viză de scurtă ședere.

Punjit este din India. Intenţionează să își petreacă vacanţa vizitând mai multe state care fac parte din spaţiul Schengen: Grecia, Spania, Franţa și Italia. Sejurul său în Europa va dura o lună. Punjit are nevoie de o viză de scurtă ședere pentru a călători înde obligaţia de a deţine o viză de scurtă ședere. Europa, deoarece India este pe lista

Europa, deoarece India este pe lista ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză atunci când trec frontiera externă a spaţiului Schengen. Deoarece nu are o destinaţie principală, Punjit ar trebui să depună o cerere de viză la ambasada sau la consulatul statului membru al UE în care va sta cel mai mult timp sau pe teritoriul căruia intră mai întâi în spaţiul

Schengen. Viza unică respectivă îi va permite să se deplaseze în întregul spaţiu Schengen.

© iStockphoto/R. Kneschke
© iStockphoto/R. Kneschke

Hisham este tunisian. Locuiește în Germania și își petrece vacanţa cu părinţii săi în Tunisia. La întoarcere, ar dori să meargă în Portugalia pentru a-și vizita fratele. Are un permis de ședere valabil eliberat de Germania, care face parte din spaţiul Schengen. Acest

permis de ședere, însoţit de un document de călătorie, îi este suficient, nemaitrebuind să depună o cerere de viză Schengen. În calitate de resortisant al unei ţări terţe, Hisham poate să intre fără viză, pentru o ședere de scurtă durată, pe teritoriul Portugaliei, alt stat care face parte din spaţiul Schengen, prezentând doar pașaportul și permisul de ședere eliberat de Germania. Dacă ar avea un permis de ședere eliberat de Irlanda

sau de Regatul Unit, Hisham nu ar putea să intre pe teritoriul unui stat care face parte din spaţiul Schengen, deoarece aceste două ţări nu participă la spaţiul Schengen. În acest caz, el ar avea nevoie de o viză de scurtă ședere pentru a călători în Portugalia.

Solinas este boliviană. Ar dori să se mute în Spania, deoarece a găsit un loc de muncă la Madrid. Întrucât intenţionează să stea mai mult de trei luni la Madrid, Solinas are nevoie de o viză de lungă ședere sau de un permis de ședere. Este de competenţa statelor care fac parte din spaţiul Schengen să stabilească propriile cerinţe pentru eliberarea vizelor de lungă ședere și a permiselor de ședere.

© iStockphoto/M. Bowden
© iStockphoto/M. Bowden

Știaţi că…

… o listă actualizată periodic a ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru a intra în spaţiul Schengen poate fi consultată pe site-ul DG Afaceri Interne:

… o cerere de viză Schengen trebuie să fie depusă la consulatul statului membru al UE de destinaţie, care poate oferi, de asemenea, informaţii detaliate cu privire la procedura aplicabilă cererii respective.

… informaţii practice sunt disponibile în cadrul portalului UE privind imigraţia: ec.europa.eu/immigration

Date importante

Acordul Schengen poartă numele unui mic sat din Luxemburg, situat într-un punct de frontieră cu Franţa și Germania. Deși la început a funcţionat ca o iniţiativă interguvernamentală, în prezent cooperarea Schengen este încorporată în legislaţia și în normele UE.

este încorporată în legislaţia și în normele UE. 17 iunie 1984 14 iunie 1985 19 iunie
17 iunie 1984 14 iunie 1985 19 iunie 1990 Pentru a stimula procesul de integrare
17 iunie 1984
14 iunie 1985
19 iunie 1990
Pentru a stimula procesul de
integrare europeană, Belgia,
Germania, Franţa, Luxemburg
și ţările de Jos s-au reunit în
scopul de a defini condiţiile
necesare în vederea asigurării
unei circulaţii cu adevărat
libere a cetăţenilor, ceea ce a
condus la Acordul Schengen.
Acordul Schengen privind
eliminarea treptată a
verificărilor la frontierele lor
Convenţia de punere în
comune a fost semnat de
Belgia, Germania, Franţa,
Luxemburg și ţările de Jos.
aplicare a Acordului Schengen,
semnată de aceleași ţări,
a confirmat condiţiile de
aplicare și garanţiile pentru
transpunerea în practică a
liberei circulaţii. Aceasta
intrat în vigoare în 1995.
a
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
© iStockphoto/Danako

© iStockphoto/Yurok

Informaţii suplimentare…

… referitoare la legislaţia și la normele Schengen pot fi găsite pe site-ul DG Afaceri Interne: ec.europa.eu/home-affairs/doc_centre/borders/borders_schengen_en.htm

26 octombrie / 1 decembrie 1997 26 martie 1995 Eliminarea controalelor la frontieră între Belgia,
26 octombrie /
1 decembrie 1997
26 martie 1995
Eliminarea controalelor
la frontieră între Belgia,
Germania, Spania, Franţa,
Luxemburg, ţările de Jos și
Portugalia.
Primul pas spre extinderea
spaţiului Schengen: Italia și
Austria au început eliminarea
treptată a controalelor lor la
frontieră. Acest proces a fost
finalizat în 1998.
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1 mai 1999 29 mai 2000 Integrarea cooperării Schengen în cadrul juridic al UE, în
1 mai 1999
29 mai 2000
Integrarea cooperării
Schengen în cadrul juridic al
UE, în urma intrării în vigoare
a Tratatului de la Amsterdam.
Consiliul UE a adoptat
decizia privind participarea
Regatului Unit la unele dintre
dispoziţiile Schengen. Regatul
Unit nu face parte din spaţiul
Schengen, dar participă la
anumite aspecte ale normelor
Schengen instituite în timp,
în principal în materie de
cooperare poliţienească și
judiciară. Participarea oficială
a Regatului Unit la domeniile
28 februarie 2002
Consiliul UE a adoptat decizia
privind solicitarea Irlandei de
1 ianuarie 2000
de cooperare aprobate a fost
pusă în practică în 2005.
a participa la unele aspecte
Schengen.
Al doilea pas spre
extinderea spaţiului
Schengen: Grecia a
început eliminarea
treptată a controalelor
sale la frontieră. Acest
proces a fost finalizat în
martie 2000.
25 martie 2001
Eliminarea controalelor la
frontierele cu Danemarca,
Finlanda, Islanda, Norvegia și
Suedia.
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
21 decembrie 2007 12 decembrie 2008 Extindere majoră a spaţiului Schengen, fiind eliminate Eliminarea controalelor
21 decembrie 2007
12 decembrie 2008
Extindere majoră a spaţiului
Schengen, fiind eliminate
Eliminarea controalelor la
frontierele terestre cu Elveţia.
controalele la frontierele
terestre și maritime cu
Republica Cehă, Estonia,
Letonia, Lituania, Ungaria,
Malta, Polonia, Slovenia
și Slovacia. Verificările la
Verificările la frontieră în
aeroporturi în cazul zborurilor
efectuate în interiorul
spaţiului
Schengen au fost
eliminate în 2009.
frontieră în aeroporturi în
cazul zborurilor efectuate în
19 decembrie 2011
interiorul spaţiului Schengen
au fost eliminate în 2008.
Eliminarea controalelor la
frontiera cu Liechtenstein.
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
© iStockphoto/Jaap2

© iStockphoto/Franckreporter

Care sunt următoarele etape?

În 2011, Comisia Europeană a propus consolidarea spaţiului Schengen. Această propunere include un sistem mai puternic la nivelul UE pentru evaluarea aplicării normelor Schengen de către statele membre ale UE și pentru luarea deciziilor privind reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne în cazul unor ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne. În plus, Comisia a lansat dezbateri bianuale cu Parlamentul European și cu Consiliul cu privire la guvernanţa politică a spaţiului Schengen.

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018