Sunteți pe pagina 1din 4

MINISTERUL EDUCAIEI si TINERETULUI al REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT din MOLDOVA FACULTATEA STIINTE ECONOMICE Catedra Marketing si logistica

PROIECT
Facilitatea sociala - lenea sociala

a studentei anului I MK 101 Cebotari Irina a verificat:Lector universitar Dumbraveanu Nicoleta

Chisinau 2011

Societatea are o serie de caracteristici noi, extrem de diferite de cele ale oamenilor ce o compun. Personalitatea constient dispare, sentimentele si ideile tuturor fiind ndreptate n aceeasi directie, formndu-se astfel un suflet colectiv, societatea reactionnd ca o singur fiint ce se supune legii unittii mentale ale multimilor. Imaginati-v sau aduceti-v aminte de toate adunrile care se fac sau s-au fcut n Piata Marii Adunri Nationale la diferite evenimente: plcute sau mai putin. n aceast ipostaz, prerea proprie nu mai are valoarea de altdat, ci dimpotriv e redus la maxim. La putere e prerea colectiv.Devii imun la stimulii externi si nu te mai intereseaz nimic si uite aici se face simtita lenea sociala .E nevoie ddeci de o comunicare persuasiv legat strns de factorii rezultanti: schimbarea mult asteptat. Viat mai bun. Mers ascendent al lucrurilor, nu descendent. Pe de alt parte, lenea e o stare de oboseal psihic care mpiedic orice individ s ndeplineasc anumite activitti. n principiu, aceast stare nu e de ru cteodat, este o stare de conservare, este o modalitate prin care organismul se protejeaz n momentele de "slbiciune" mpotriva stresului, psihic sau fizic. Problema lenii apare atunci cnd devine repetitiv, atunci cnd devine cronic.Lenea sociala n ziua de azi are tangente vizibile si cu procesul de dezvoltare al societtii, evolutia tehnologiei la care asistm zi de zi. Un exemplu mai nesemnifictiv asa, ar fi c multi copii se joac azi pe internet, ceea ce nainte era inevitabil o movil de nisip.Azi sunt indispensabile discutiile ore ntregi la mobil, discutiile virtuale pe diferite chat-uri si site-uri sociale. Pe atunci lumea iesea la hor, la seztoare etc. Dac e s m refer si la careva solutii, prima ar fi existenta unei echitti. Atunci cnd subiectii societtii noastre sunt informati gresit, pur si simplu nu are cum s existe echilibru. Tindem mai mult ctre o comparatie social. Se ntrezreste astfel "efectul indiferentei": de ce eu trebuie s depun un efort considerabil pe cnd cellat leneveste n continuare. Si acest efect opereaz n toate dileme sociale. O alt ipotez de a nlatura lenea social e cea de a reduce existenta constrngerilor sociale, a anonimatului. Si solutiile pentru problemele cele din urm ar fi: nu v lsati dominati de lumea virtual, interactionati cu cea real.Succesul nseamn s faci lucrurile care trebuie fcute chiar atunci cnd nu ai chef s le faci. Implicati-v, nu asteptati cineva s-o fac n locul vostru, manifestati interes pentru ce credeti c are important. Efectul Ringelmann Max Ringelmann, un profesor francez de inginerie agricol a realizat la sfritul veacului trecut un numr de experimente pentru a stabili eficiena unor grupuri de mrimi diferite n realizarea sarcinilor din agricultur. Ringelmann a pus un grup de muncitori agricoli s trag de funie i a msurat cu dinamometre fora dezvoltat de fiecare individ. El a constatat c indivizii trag mai tare de funie cnd li se cere s fac asta singu ri si c fora exercitat de o persoan descrete pe msur ce grupul crete ca numr de membri. "Efectul Ringelmann" sau "lenea social" (social loafing), cum l-au numit mai trziu psiologii sociali se refer, aadar, la reducerea efortului individual ca urmare a creterii numerice a grupului. Cercettorii contemporani au reluat aceast concluzie i au sugerat c efectul Ringelmann are dou expicaii posibile: 1. Lipsa de coordonare - n condiia de grup, subiecii se pot ncurca unii pe alii trgnd de aceeai funie. Ei nu pot, din cauza celorlali, s trag la fel de tare ca atunci cnd realizez singuri sarcina.

2. Pierderea motivaiei - evident, explicaia aceasta implic mecanisme psihologice. Potrivit ei, subiecii sunt mai puin motivai s trag ct de tare pot de funie n situaia de grup pur i simplu, ei nu ncearc s trag mai tare. Din cauze care rmn a fi elucidate, grupul determin o diminuare a motivaiei.ncepnd cu acest experiment, tocmai aceast scdere a motivaiei (executnd o sarcin de grup, subiectul nu este interesat s depun tot att efort ca atunci cnd o realizeaz singur) a fost numit "lene social". Lenea social ar fi, deci, o reducere a efortului individual atunci cnd se lucreaz n grup i eforturile fiecruia se confund cu eforturile celorlali, n comparaie cu situaia cnd individul lucreaz singur. Persuasiunea 1. 2. 3. 4. 1. a) b) c) d) e) f) implica o foram de comunicare in urma careia se obtine o schimbare atitudinala; eficienta persuasiunii tine de urmatorii factori: Emitator Mesaj Canal Auditor Emitatorul increderea vs. neincrederea in sine; nivelul intellectual; experienta de viata; statutul professional, dar mai ales prestigiul; tipul temperamental si caracterial; charisma;

2.Mesajul a) coerenta; b) adecvarea la situatie; c) ponderea diferitelor elemente informationale (mai ales a celor emotionale); 3. Auditoriul a) trasaturi de personalitate: -imaginea de sine - gradul de sugestibilitate; -stabilitatea psihologica; - nivelul intellectual; La nivelul comunicatorului, teoriile psiho-sociale se refera la: A. B. C. A. Credibilitatea sursei; Intentia; Farmecul personal; Credibilitatea sursei

-schimbarea atitudinii va fi conditionata de anumiti factori, insa asa cum sunt perceputi de auditoriu; B Intentia - s-a demonstrate ca: forta de persuasiune a unui mesaj creste daca auditoriul afla ca respectivul mesaj il dezavanajeaza pe cel care-l trensmite; C. Farmecul personal

- atractia fizica exercitata de communicator are un efect apreciabil asupra fortei de persuasiune; Mesajul a)inducerea fricii - cercetatorii au demonstrate ca frica se poate constitui ca un important factor motivational in adoptarea unei conduite; b) implicarea auditoriului- orice forma de antrenare a auditoriului in formularea unei concluzii sporeste eficienta mesajului; c) efectul de intaietate- exista o anumita selectivitate fata de informatie , in functie de locul ocupat de aceasta in cadrul unui mesaj; - in cele mai multe cazuri, efectul de intaietate determina o influenta mai mare a informatiei prezentata la inceputul unui mesaj, si mai ales daca este reluata si la sfarsitul acestuia; - la nivelul auditoriului s-a demonstrate ca mesajul persuasiv isi atinge greu tinta cand e vorba de: 1. Persoane dominatoare; 2. Persoane cu un accentuat spirit de competitie; 3. Cu o imagine de sine hipertrofiata (exacerbata); - mesajul isi atinge usor tinta cand e vorba de persoane: 1. Submisive; 2. Vulnerabile afectiv; 3. slaba incredere in ele insele;