Sunteți pe pagina 1din 74

2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 1

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti


Catedra Maini, Materiale i Acionri Electrice

V. Maina Asincron
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 2
V. 1. Noiuni Introductive
1885 Motorul Ferraris
1886 Motorul Tesla
1889 Dolivo-Dobrovolski
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 3
V. 1. Noiuni Introductive
Domeniul de utilizare:
Ca motor se folosete in industrie pentru acionarea pompelor,
compresoarelor, morilor, macaralelor, podurilor rulante.
Asociat cu un invertor se folosete in traciunea electrica: tramvai, troleu,
transport feroviar.
Ca generator se folosete in microhidrocentarele si in centralele eoline.
Motoarele trifazate uzuale au puterile nominale cuprinse intre 0,125-
1000 kW insa se construiesc si motoare cu puteri de ordinul MW.
Majoritatea au tensiunea nominala sub 500 V, insa exista motoare
asincrone trifazate de inalta tensiune care se alimenteaz la 3kV, 6kV si
10 kV.
Avantajele mainilor asincrone: costurie de fabricatie reduse, simplitate
constructiva, sigurana in exploatare, performante tehnice ridicate
(cuplu de pornire mare si randament ridicat), stabilitate in functionare,
exploatare, manevrare si intretinere simple.
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 4
STATOR
carcas
miez magnetic tole
nfurre de Cu
scuturi port-lagr
ROTOR
arborele
miez magnetic tole
nfurre de Cu bobinat sau n colivie
inele de colectare
ventilator
V. 2. Elemente constructive i mrimi nominale
l
i
bare
inele
Masina cu rotorul in scurtcircuit
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 5
V. 2. Elemente constructive i mrimi nominale
Masina cu rotorul bobinat
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 6
V. 2. Elemente constructive i mrimi nominale
V. Maina Asincron
Mrimile nominale:
Puterea nominal P
n
[kW] (Puterea mecanic furnizat la ax)
Tensiunea nominal de linie a statorului U
n
[V]
Curentul nominal de linie al statorului I
n
[A]
Conexiunea nfurrilor indusului (Y sau A)
Factorul de putere nominal cos(
n
)
Frecvena nominal f
n
[Hz]
Turaia nominal n
n
[rot/min]
La maina cu rotorul bobinat:
T.E.M. de linie a rotorului U
20
[V]
Curentul nominal de linie a rotorului I
2n
[A]
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 7
V. 2. Elemente constructive i mrimi nominale
V. Maina Asincron
Semne convenionale:
maina cu rotorul bobinat
la care este conectat pe rotor
o rezisten exterioar.
maina cu
rotorul n colivie
maina cu
rotorul bobinat
M
3~
M
3~
M
3~
R
r
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 8
V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric
o
U
V
W
i
u
i
w
i
v
2t
3
2t
3
K
M
L
i
l
i
m
i
k
Viteza cmpului magnetic
statoric n raport cu statorul:
p
f
p
1 1
1
2
= = O
Viteza rotorului:
1
60
2
O < = O n
Frecvena tensiunii de alimentare:
1
f
Turaia rotorului:
n
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 9
V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric
K
M
L
p
f
1
1
2t
= O
2 1
O = O O
Viteza cmpului magnetic
statoric n raport cu statorul:
Viteza cmpului magnetic
statoric n raport cu rotorul:
Deplasarea cmpului magnetic statoric fa de rotor
Cu se va nota alunecarea rotorului fa
de cmpul magnetic nvrtitor statoric:
s
1
1
1
2
O
O O
=
O
O
= s
1 2
O = O s
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 10
V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric
Cmpului magnetic statoric, variabil n raport cu rotorul,
induce tensiuni electromotoare n nfurrile rotorului
K
M
L
e
l
e
m
e
k
1 1 2 2
2 2
sf
p
s
p
f = O = O =
Frecvena tensiunilor
induse n rotor:
Pulsaia tensiunilor
induse n rotor:
1 2 2
s p = O =
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 11
V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric
Tensiunile induse n nfurarea nchis a rotorului,
determin apariia unor cureni rotorici cu frecvena:
( ) O O =
1 2
2
p
f
K
M
L
i
l
i
m
i
k
Curenii rotorici produc un
cmp magnetic nvrtitor:
Viteza cmpului magnetic nvrtitor rotoric fa de rotor:
2
2 2
2
O = =
p
f
p
( ) O O =
1
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 12
V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric
Viteza cmpului magnetic nvrtitor
rotoric fa de stator:
o
U
V
W
i
u
i
w
i
v
K
M
L
i
l
i
m
i
k
Viteza cmpului magnetic
nvrtitor rotoric fa de rotor:
( ) O O
1
( )
1 1
O = O + O O
Cmpului rotoric se nvrte
cu viteza de sincronism:
p
f
1
1
2t
= O
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 13
V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric
o
U
V
W
i
u
i
w
i
v
K
M
L
i
l
i
m
i
k
Cele dou cmpuri magnetice se nvrt cu aceeai vitez, cu viteza de sincronism:
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 14
V. 3. Funcionarea mainii asincrone ca motor electric
Cele dou cmpuri magnetice vor interaciona la nivelul ntrefierului i vor determina
apariia unui cuplul electromagnetic care va solicita n sensuri opuse cele dou armturi.
Relaii echivalente pentru alunecare:
1
1
O
O O
= s
1
1
n
n n
s

=
1
2
O
O
= s
1
2

= s
1
2
f
f
s =
Turaia rotorului:
1
) 1 ( n s n =
Frecvena mrimilor din rotor:
1 2
sf f =
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 15
V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent
V. 4.1. Fluxul cmpului magnetic nvrtitor si inductivitile nfurrilor
( )
1 1 1
1 1
0
1
11
sin 2

2
2
p t I
p
k w m
b
e
w
=
Fundamentala cmpului nvrtitor produs de nfurarea statorului in raport cu statorul :
o
axa spaial stator
axa spaial rotor
U
V
W
i
u
i
w
i
v
o
1
o
2
u
K
M
L
2t
3p
2t
3p
i
l
i
m
i
k
armtur mobil
armtur fix
carcas
ax
O
0 2 2 1
+ O + = + = t p p p
Fundamentala cmpului nvrtitor
produs de nfurarea statorului in raport
cu rotorul :
( )
0 2 2 1
1 1
0
1
12
sin 2

2
2
= p t I
p
k w m
b
e
w
O = p
1 2

2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 16
V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent
V. 4.1. Fluxul cmpului magnetic nvrtitor si inductivitile nfurrilor
( )
2 2 2
2 2
0
2
22
sin 2

2
2
p t I
p
k w m
b
e
w
=
Fundamentala cmpului nvrtitor produs de nfurarea rotorului in raport cu rotorul :
o
axa spaial stator
axa spaial rotor
U
V
W
i
u
i
w
i
v
o
1
o
2
u
K
M
L
2t
3p
2t
3p
i
l
i
m
i
k
armtur mobil
armtur fix
carcas
ax
O
Fundamentala cmpului nvrtitor
produs de nfurarea rotorului in raport
cu statorul :
( )
0 1 1 2
2 2
0
2
21
sin 2

2
2
+ = p t I
p
k w m
b
e
w
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 17
V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent
V. 4.1. Fluxul cmpului magnetic nvrtitor si inductivitile nfurrilor
Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe stator corespunztor fundamentalei cmpului
produs de curenii din stator:
) sin(
1 11 11
t
m
u = u
( )
2

2
2
1
2
1 1
0
2
1
11 i
e
w
m
l I
p
k w m
|
.
|

\
|
= u
Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe rotor corespunztor fundamentalei cmpului
produs de curenii din stator:
) sin(
0 2 12 12
u = u t
m
( )( )
2

2
2
1
2 2 1 1
0
2
1
12 i
e
w w
m
l I
p
k w k w m
|
.
|

\
|
= u
Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe rotor corespunztor fundamentalei cmpului
produs de curenii din rotor:
) sin(
2 22 22
t
m
u = u
( )
2

2
2
2
2
2 2
0
2
2
22 i
e
w
m
l I
p
k w m
|
.
|

\
|
= u
Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe stator corespunztor fundamentalei cmpului
produs de curenii din rotor:
) sin(
0 2 21 21
+ u = u t
m
( )( )
2

2
2
2
2 2 1 1
0
2
2
21 i
e
w w
m
l I
p
k w k w m
|
.
|

\
|
= u
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 18
Fluxul magnetic al unei faze oarecare de pe rotor sau stator cuprinde fluxul dat de
fundamentala cmpului nvrtitor care nlnuie toate fazele nfurrilor din stator si rotor si
si fluxul de dispersie care nlnuie numai spirele fazei respective.
V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent
V. 4.1. Fluxul cmpului magnetic nvrtitor si inductivitile nfurrilor
Fluxul unei nfurri de pe stator:
Fluxul unei nfurri de pe rotor:
11 1 1
u + u = u
22 2 2
u + u = u
Inductivitatea nfurrii de faza a
statorului in raport cu fluxul total produs
de toate nfurrile de faza din stator:
Inductivitatea nfurrii de faza a
rotorului in raport cu fluxul total produs
de toate nfurrile de faza din rotor:
11 1 1
L + = L L
1
L Inductivitatea de dispersie
( )


2
2

2
1 1
2
1
0 11 i
e
w
l
p
k w m
|
.
|

\
|
= L
Inductivitatea ciclica
proprie a statorului
22 2 2
L + = L L
2
L Inductivitatea de dispersie
( )


2
2

2
2 2
2
2
0 22 i
e
w
l
p
k w m
|
.
|

\
|
= L
Inductivitatea ciclica
proprie a rotorului
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 19
V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent
V. 4.1. Fluxul cmpului magnetic nvrtitor si inductivitile nfurrilor
( )


2
2

2
1 1
2
1
0 11 i
e
w
l
p
k w m
|
.
|

\
|
= L
( )


2
2

2
2 2
2
2
0 22 i
e
w
l
p
k w m
|
.
|

\
|
= L
Inductivitatea ciclica proprie a rotorului
Inductivitatea ciclica proprie a statorului
Inductivitatea ciclica mutuala a
statorului fata de rotor:
( )( )


2
2

2 2 1 1
2
2
0 21 i
e
w w
l
p
k w k w m
|
.
|

\
|
= L
Inductivitatea ciclica mutuala a
rotorului fata de statotor:
( )( )


2
2

2 2 1 1
2
1
0 12 i
e
w w
l
p
k w k w m
|
.
|

\
|
= L
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 20
V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent
V. 4.2. Ecuaiile tensiunilor si curenilor
Ipoteze de lucru:
Maina este trifazat i are o construcie simetric;
nfurarea rotoric este trifazat i are acelai numr de poli ca i statorul;
Circuitele statorului reprezint inductorul;
Circuitele rotorului n scurtcircuit reprezint indusul;
Datorit simetriilor relaiile se vor scrie pentru o faz;
Curenii i tensiunile rotorice avnd pulsaie diferit se va utiliza reprezentarea
n complex nesimiplificat.
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 21
Dac u
u
este fluxul pe pol al cmpului magnetic nvrtitor rezultant de la nivelul
ntrefierului, t.e.m. indus n nfurarea unei faze de pe stator va avea valoarea efectiv:
u 1 1 1 1 1
1
1
44 , 4
2

u = u =
w w
k w f k w E
1 w
k
1
w Numrul de spire stator
Factorul de nfurare al statorului
Valoarea efectiv a t.e.m. induse n nfurarea unei faze de pe rotor:
u 2 2 2 2 2
2
2
44 , 4
2

u = u =
w w s
k w f k w E
2 w
k
2
w Numrul de spire rotor
Factorul de nfurare al rotorului
Valoarea efectiv a t.e.m. induse n nfurarea unei faze de pe rotor la pornire:
La pornire:
1
0
1
1
1
1
=

=
n
n
n
n n
s
0 = n
1 1 2
f sf f = =
u 2 2 1 2 2
1
2
44 , 4
2

u = u =
w w
k w f k w E
2 2
sE E
s
=
V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent
V. 4.2. Ecuaiile tensiunilor si curenilor
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 22
Fluxurile de dispersie ale celor dou nfurri:
1 1 1
i L = u
2 2 2
i L = u
2
L
1
L
Inductivitile de dispersie
ale celor dou nfurri
Fluxurile de dispersie induc n nfurrile crora le aparin, t.e.m. suplimentare
avnd frecvena curenilor respectivi i defazaje cu t/2 n urma acestora. Valorile
efective ale tensiunilor induse sunt:
1 1 1 1 1 1
I X I L E
o
= =
2 2 2 2 1 2 2 2 2
I sX I L s I L E
o
= = =
Reactanele de dispersie i se definesc la frecvena din stator
1 o
X
2 o
X
V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent
V. 4.2. Ecuaiile tensiunilor si curenilor
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 23
R
1
e
o1 i
1
e
1
u
1
R
2
e
o2o
i
2
e
2s
Schemele electrice echivalente:

=
=
s 2 s 2 2 2
1 1 1 1 1
0 e e i R
e e i R u
o
o
Ecuaiile n instantaneu:
Ecuaiile n complex nesimplificat:

+ =
+ =
t js t js t js
t j t j t j t j
e s e jsX e R
e e jX e R e
1

2
1

2 2
1

2 2
1

1
1

1 1
1

1 1
1

1
E I I 0
E I I U

+ =
+ =
2 2 2 2
2
1 1 1 1 1 1
E I I 0
E I I U
jX
s
R
jX R
Ecuaia circuitului rotoric corespunde unui circuit imobil n care se induce o t.e.m E
2
definit la pulsaia e
1
, parcurs de curentul I
2
de pulsaie e
1
avnd X
o2
definit la e
1
si
rezistena R
2
/s dependent de viteza de rotaie.
V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent
V. 4.2. Ecuaiile tensiunilor si curenilor
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 24
V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent
V. 4.2. Ecuaiile tensiunilor si curenilor
Fluxul total al nfurrii unei faze de pe stator corespunztor cmpului magnetic
nvrtitor rezultant de la nivelul ntrefierului se poate exprima:
( )
2 21 1 11 u
1 1
2
I I
k w
w
L L + = u
Fluxul total al nfurrii unei faze de pe rotor corespunztor cmpului magnetic
nvrtitor rezultant de la nivelul ntrefierului se poate exprima:
( )
1 12 2 22 u
2 2
2
I I
k w
w
L L + = u
Fluxul corespunztor cmpului magnetic nvrtitor rezultant de la nivelul ntrefierului,
(

+ = u
2
2 2 1
1
1 1 1 0
u

4
2
4
2
2

I
p
k w m
I
p
k w m
l
w w
i
e
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 25
V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent
V. 4.2. Ecuaiile tensiunilor si curenilor
Fluxul corespunztor cmpului magnetic nvrtitor rezultant de la nivelul ntrefierului,
(

+ = u
2
2 2 2
1
1 1 1 0
u

4
2
4
2
2

I
p
k w m
I
p
k w m
l
w w
i
e
Solenaia de magnetizare rezultanta:
2
2 2 2
1
1 1 1
1
1 1 1
1

4
2
4
2
4
2
I
p
k w m
I
p
k w m
I
p
k w m
w w w
+ = =
Solenaia produsa de stator
Solenaia produsa de rotor
Curentul de magnetizare:
2
1 1 1
2 2 2
1 1
I
k w m
k w m
I I
w
w
+ =
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 26
Relaia de tensiuni stabilete legtura ntre fazele iniiale fiind
valabil la orice turaie i permite scrierea relaiilor dintre cureni.
U1 U2
V1
V2
W1
W2
K1 K2
L2
M1
M2
L1
1
1 1
2 2
2
E E
w
w
k w
k w
=
e
k
1
2
E
E =
( )
2 2 2 10 1 1 1
I I I
w w
k w k w =
1 1
2 2
w
w
i
k w
k w
k = ( )
2 10 1
I I I
i
k =
Cmpul magnetic nvrtitor din ntrefierul mainii este creat de aciunea simultan a
curenilor din stator i rotor. Pentru a produce acest cmp este necesar existena unui
curent care s acopere i pierderile din miezul magnetic.
Se consider curentul I
10
, o component a curentului din stator care produce tensiunea
magnetomotoare de magnetizare. Solenaia produs de curentul (I
1
-I
10
) va fi compensat
la nivelul ntrefierului de solenaia curenilor din rotor. Aceast relaia de compensare se
menine la orice turaie.
Pentru o poziie particular a rotorului n care axele fazelor
statorice i rotorice sunt antiparalele (s=1) se poate scrie:
Relaia tensiunilor: Relaia solenaiilor:
Raportul curenilor:
V. 4. Teoria mainii asincrone polifazate ideale in regimul permanent
V. 4.2. Ecuaiile tensiunilor si curenilor
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 27
V. 4. Ecuaiile de funcionare ale mainii asincrone
V. 4.3. Raportarea mrimilor rotorului i diagrama de fazori
e
w
w
k
k w
k w
= -
2 2
1 1
e
e
e
e
e
k
k
k X j
k
k
s
R
2
2
2
2
2
2
2
E
I I
0 + =
1 2
2
E E E = =
'
e
k
2
2 2 e
k X X
o o
= '
2
2 2 e
k R R = '
e
k
2
2
I
I =
'
Notaii:
'
2
'
2
'
2
'
2
'
2
E I I 0 + = jX
s
R
Ecuaia de tensiuni din rotor n mrimi raportate:
1
'
2
'
2
'
2
'
2
E I I 0 + + = jX
s
R

+ =
+ =
2 2 2 2
2
1 1 1 1 1 1
E I I 0
E I I U
jX
s
R
jX R
( )
2 2 2 10 1 1 1
I I I
w w
k w k w =
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 28
10
I
V. 4. Ecuaiile de funcionare ale mainii asincrone
V. 4.3. Raportarea mrimilor rotorului i diagrama de fazori

=
+ + =
+ =
10 2 1
1 2 2 2
2
1 1 1 1 1 1
I I' I
E I' ' I'
'
0
E I I U
jX
s
R
jX R
( )
2 2 2 10 1 1 1
I I I
w w
k w k w =
1 1
1
w
k w
-
1
E
a 10
I
1
I
1
U
1 1
I R
1 1
I
o
jX
'
2
'
2
I
s
R
'
2
'
2
I jX
'
2
I
1
I
1

( )
2
2
2 2
1 1
2 2
10 1
' I
I
I I I I = = = =
e
i
w
w
k
k
k w
k w
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 29
V. 4. Ecuaiile de funcionare ale mainii asincrone
V. 4.4. Schemele echivalente ale mainii asincrone
U
f1
Z
o1
Z
m
I
f2
I
f1
I
10
Z
o2s
U
f1
R
1
X
o1
R
Fe
X

I
f2
I
1
I
10a
R
2
/s
X
o2
-E
1
I
f1
I
10
1 1 1
jX R Z + =
2
2
2s
'
'
' jX
s
R
Z + =

jX R
X jR
Z
Fe
Fe
+
=
m
Schemele echivalente in T
Schemele echivalent in I
U
f1
c
1
Z
m
I
f1
I
10
c
1
Z
o1
+c
1
2
Z
o2s
I
f2
c
1
m
1
1
1 c
Z
Z
+ =
La majoritatea mainilor
{ } { }
1 1 1 1
c c c Im c Re = >>
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 30
V. 5. Diagrama energetic a motorului asincron
S S
N
N
n
1
M
ext
M
M
n
1
O =
ext ext
M P
Puterea necesar pentru a rotii armtura exterioar:
Puterea la nivelul ntrefierului care acioneaz asupra
rotorului:
1
O = M P
em
Puterea mecanic transmis de rotor:
em
P s s M M P ) 1 ( ) 1 ( '
1 2
= O = O =
Pierderile Joule din nfurarea rotoric:
em em em em f J
sP P s P P P I R P = = = = ) 1 ( ' 3
2
2
2 2 2
Puterea electromagnetic
Puterea electromagnetic la nivelul ntrefierului
se poate obine absorbind o puterea electric:
em Fe J
P P P P + + =
1 1
- Pierderile Joule din nfurarea statoric
2
1 1 1
3
f J
I R P =
Fe
P - Pierderile n miezul statoric
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 31
V. 5. Diagrama energetic a motorului asincron
P
2
=MO
P
1
P
J1
P
J2
P
f,v
P
Fe
P
em
=MO
1
P
2
=M
ax
O
P
s
Puterea absorbit:
) cos( 3
1 1 1 1
I U P =
Pierderile Joule din nfurarea statoric:
Pierderile n miezul statoric:
2
2 2 2
3
f J
I R P =
Pierderile Joule din nfurarea rotoric:
2
1 1 1
3
f J
I R P =
Fe
P
Pierderile de frecare si ventilaie:
Pierderile suplimentare:
v f
P
,
s
P
Randamentul:
s v f J Fe J
P P P P P P
P
P
P
+ + + + +
= =
, 2 1 2
2
1
2

Pierderile din miezul rotoric 0,


pentru c f
2
<5Hz.
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 32
V. 6. Regimuri limita de funcionare
V. 6. 1 Funcionarea in gol
GOL: O = M P
2
0 = M
0
s
= P 0
2 J
= P
STATOR

N
T
R
E
F
I
E
R
ROTOR
10
P
10 J
P
Fe1
P
mv
P
1 e
O = M P
0 e 2
O = ' M P
10
' P
2
10 f 1 10 10
3 ' I R P P =
( )
10 10 10 10
cos 3 I U P =
2
10 f
1 10 J
3 I R P =
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 33
Schema echivalent la gol:
u
1
E
10 f
I
a 10
I
1
I
1 f
U
10 f 1
I R
10 f 1
I
o
jX
0
o
10

10
'

u =
+ =
2
E
E I I U
w1 1
1
1 10 f 1 10 f 1 1 f
k w
j
jX R
o
% 60
10
= i
U
f1
R
1
X
o1
R
Fe
X

I
1
I
10a
-E
1
I
f10
I
10
V. 6. Regimuri limita de funcionare
V. 6. 1 Funcionarea in gol
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 34
U
f1
R
1
X
o1
R
Fe
X

I
1
I
10a
-E
1
I
f10
I
10
u
1
E
10 f
I
a 10
I
1
I
1 f
U
10 f 1
I R
10 f 1
I
o
jX
0
o
10

10
'
) sin( ) ' sin( :
) cos( ) ' cos( :
10 1 f 10 f 1 10 1 2
10 1 f 10 f 1 10 1 1


U I X E d
U I R E d
= +
= +
1
d
2
d
( ) ( )
2
10 f 1 10 1 f
2
10 f 1 10 1 f 1
) sin( ) cos( I X U I R U E + =
Schema echivalent la gol:
V. 6. Regimuri limita de funcionare
V. 6. 1 Funcionarea in gol
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 35
10 f 1
10
10
3
'
) ' cos(
I E
P
=
) ' cos(
10 10 f
1
Fe
I
E
R =
) ' sin(
10 10 f
1

I
E
X =
) sin( ) ' sin( :
) cos( ) ' cos( :
10 1 f 10 f 1 10 1 2
10 1 f 10 f 1 10 1 1


U I X E d
U I R E d
= +
= +
( ) ( )
2
10 f 1 10 1 f
2
10 f 1 10 1 f 1
) sin( ) cos( I X U I R U E + =
Schema echivalent la gol:
V. 6. Regimuri limita de funcionare
V. 6. 1 Funcionarea in gol
U
f1
R
1
X
o1
R
Fe
X

I
1
I
10a
-E
1
I
f10
I
10
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 36
V. 6. 2 Regimul de scurtcircuit
V. 6. Regimuri limita de funcionare
SCURTCIRCUIT:
O = M P
2
0 = O
0
s
= P 0
mv
= P
STATOR

N
T
R
E
F
I
E
R
ROTOR
1
P
1 J
P
2 J
P
1 Fe
P
1 e e
O = M P
0 = n
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 37
U
f1
R
1
X
o1
R
Fe
X

I
f2
I
10
I
10a
R
2
/s X
o2
-E
1
I
f1
I
10
Schema general:
U
f1
R
1
X
o1
I
f2
R
2
X
o2
I
f1
Schema echivalent la scurtcircuit:
U
sc
R
sc
X
sc
I
1n
U
sca
U
scr
0 = n 1 = s
V. 6. 2 Regimul de scurtcircuit
V. 6. Regimuri limita de funcionare
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 38
Schema echivalent la scurtcircuit:
U
sc
R
sc
X
sc
I
1n
U
sca
U
scr
0 = n 1 = s
2
n 1 f
scn
sc
3I
P
R =
2
sc
2
f1n
fscn
sc
R
I
U
X
|
|
.
|

\
|
=
1 sc 2
' R R R =
2
'
sc
2 1
X
X X = =
o o
U
f1
R
1
X
o1
I
f2
R
2
X
o2
I
f1
V. 6. 2 Regimul de scurtcircuit
V. 6. Regimuri limita de funcionare
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 39
( )
2
2
1
1

2
2
1 1
1
2
'
'
'
X c X
s
R
c R
U
I
+ +
|
.
|

\
|
+
=
V. 7. Cuplul electromagnetic al mainii asincrone i regimurile de funcionare
Puterea electromagnetic transmis rotorului mainii asincrone :
1
2
2 2
2
3
O = = = M
s
I R
s
P
P
j
em
1
2
2 2
1
2
2 2
' ' 3 3
O
=
O
=
s
I R
s
I R
M
2s
2
1
1 1
1
1
2
' c c
U
c
' I
Z Z +
=
Cuplul electromagnetic:
U
f1
c
1
Z
m
I
f1
I
10
c
1
Z
o1
+c
1
2
Z
o2s
I
f2
c
1
( )
( )
2
2
1
1

2
2
1 1
2
1
2
1
'
'
'
3
X c X
s
R
c R
s
R
U
s M
+ +
|
.
|

\
|
+
O
=
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 40
Cuplul electromagnetic:
M
s
M
m
s
m
-s
m
-M
m
1
M
p
Motor Generator Frn
0
0
) (
=
c
c
s
s M
( )
(

+ +
O
=
2
2
1
1

2
1 1 1
1
2
1
' 2
1
3
X c X R R c
U
M
m
( )
2
2
1
1

2
1
2 1
'
'
X c X R
R c
s
m
+ +
=
Valoarea maxim a cuplului electromagnetic:
M
m
nu depinde de valoarea lui R
2
;
M
m
este proporional cu U
1
2
;
s
m
(alunecarea critic) este proporional cu R
2
.
Observaii:
( )
( )
2
2
1
1

2
2
1 1
2
1
2
1
'
'
'
3
X c X
s
R
c R
s
R
U
s M
+ +
|
.
|

\
|
+
O
=
V. 7. Cuplul electromagnetic al mainii asincrone i regimurile de funcionare
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 41
s
s
s
s
M
M
m
m
m
+
=
2
M
s
M
m
s
m
-s
m
-M
m
1
M
p
Motor Generator Frn
0
Regimurile de funcionare:
se(0,1) regim de motor;
s<0 regim de generator;
s>1 regim de frn.
Maina funcioneaz stabil n regim de
motor dac se(0,s
m
).
Caracteristica M=f(s) poate fi
aproximat analitic cu relaia lul KLOSS:
V. 7. Cuplul electromagnetic al mainii asincrone i regimurile de funcionare
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 42
V. 8. Caracteristica mecanic a mainii asincrone
Se obine din caracteristica M=f(s)
considernd relaia:
( ) s n n = 1
1
M
n
n
1
M
m
-M
m
0
n
m
M
p
Motor Generator
Frn
( ) M f n = Definiie:
Regimurile de funcionare:
Cadranul I regim de motor;
Cadranul II regim de generator;
Cadranul IV regim de frn.
Maina funcioneaz stabil n regim de motor
pe poriunea cuprins ntre n
1
i M
m
.
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 43
V. 8. Caracteristica mecanic a mainii asincrone
Stabilitatea funcionarii in regim de motor
Ecuaia micri rotorului:
C
n
A
M
n
1
B
M
e
2
3
1
n
A
A
r
M M
t
J =
O
d
d
r
M M
t
n
J =
d
d
60
2
In regim de stabilitate: ) ( ) ( n M n M
r
= 0
d
d
=
t
n
si
Fie An o mica abatere a turaiei fata de punctul de
stabilitate caracterizat de turaia n.
Dezvoltarea in serie Taylor a funciilor M(n) si M
r
(n) si
reinerea primilor doi termeni rezulta:
( ) ( )
! 1
n
n
M
n M n n M
A
c
c
+ = A +
( ) ( )
! 1
r
r r
n
n
M
n M n n M
A
c
c
+ = A +
Ecuaia micri rotorului devine:
( )
n
n
M
n
M
t
n
J A
|
.
|

\
|
c
c

c
c
=
A
r
d
d
60
2
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 44
V. 8. Caracteristica mecanic a mainii asincrone
Stabilitatea funcionarii in regim de motor
Ecuaia micri rotorului:
Motorul funcioneaz stabil atunci cnd abaterea An
tinde sa se diminueze:
Acest lucru se ntmpla pentru:
( )
n
n
M
n
M
t
n
J A
|
.
|

\
|
c
c

c
c
=
A
r
d
d
60
2
0 An
0
r
<
|
.
|

\
|
c
c

c
c
n
M
n
M
Condiia de stabilitate pentru caracteristica M=M(s):
0
r
>
|
.
|

\
|
c
c

c
c
s
M
s
M
M
s
M
m
s
m
1
M
p
0
A
A
B
B
C
n
A
M
n
1
B
M
e
2
3
1
n
A
A
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 45
V. 9. Pornirea motorului asincron
Pornirea motorului asincron se face considernd:
condiiile impuse de reeaua electric de alimentare;
condiiile impuse de mecanismul de acionat.
Cuplul electromagnetic la pornire trebuie sa fie suficient de mare pentru a se
realiza pornirea in gol sau in sarcina in funcie de condiiile de funcionare ale
mainii.
Curentul de pornire al motorului s nu depeasc valoarea limit admisibil
determinat de reeaua de alimentare, pentru a evita cderile mari de tensiune
din reea, care provoac deranjamente altor consumatori.
Durata procesului de pornire trebuie sa fie cat mai scurta pentru a nu se
produce nclziri nsemnate ale nfurrii statorului.
Problemele pornirii motoarelor asincrone se rezolv n funcie de tipul
constructiv al acestora (cu colivie sau cu rotor bobinat).
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 46
V. 9. Pornirea motorului asincron
V. 9.1 Pornirea motorului asincron cu rotorul bobinat
Relaia lui Kloss:
s
s
s
s
M
M
m
m
m
+
=
2
2
1
2
1
1
2
m
m m
m
m
m
p
s
s M
s
s
M
M
+
=
+
=
| | 2 , 0 05 , 0 e
m
s
m m
p
s M M 2 ~
Cuplul de pornire:
1 = s
uzual:
( ) '
'
2 1 1 1
2 1
x c x R
R c
s
m
+ +
=
2
~ R s
m
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 47
Prin introducerea unei rezistene n serie cu nfurarea rotoric se modific valoarea
alunecrii critice, s
m
, i implicit a cuplului de pornire.
M
M
m
s
m 0
R
p3
>R
p2
>R
p1
>0
s
m1
s
R
p
=0
R
p
=R
p1
R
p
=R
p2
s
m2
s
m3
=1
R
p
=R
p3
Schema electric a pornirii reostatice:
M
R
p1
>R
p2
>R
p1>
0 n
R
p
=0
R
p
=R
p1
R
p
=R
p2
M
m
0
n
1
R
p
=R
p3
Iniial Rp se pune pe valoare maxim i pe msur ce turaia
motorului crete se scade treptat valoarea acesteia;
Introducerea reostatului de pornire asigur valori reduse ale
curentului de pornire i creterea cuplului de pornire
V. 9. Pornirea motorului asincron
V. 9.1 Pornirea motorului asincron cu rotorul bobinat
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 48
V. 9.2. Pornirea motorului asincron cu rotorul n colivie
Motoarele asincrone cu colivie cu puteri pn n 10 kW se pornesc direct prin
conectare la reea.
Curentul de pornire: I
p
= (58)I
n
;
Cuplul de pornire este suficient n comparaie cu cel nominal.
K1
L1
L2
L3
M3
~
V W U
a. Pornirea directa
Variaia curenilor la pornirea direct n
sarcina a unui motor de 2,2 kW
Variaia cuplului la pornirea direct n
sarcina a unui motor de 2,2 kW
V. 9. Pornirea motorului asincron
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 49
V. 9.2. Pornirea motorului asincron cu rotorul n colivie
V. 9. Pornirea motorului asincron
a. Pornirea directa
Traiectoria punctului de funcionare al mainii n timpul procesului de pornire in
cazul unui motor de motor de 5,5 kW cu 4 poli
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 50
La puteri mai mari cuplul de pornire este redus iar ocurile de curent devin
suprtoare pentru reea.
Pentru mrirea cuplului de pornire se iau msuri constructive speciale pentru a mri
rezistena rotoric la pornire. Acestea constau n construcia coliviei rotorice cu bare
nalte sau utilizarea unei duble colivii.
o
e
J
J
m
o
e
l
s
C
l
C
p
o
e
l
s
C
l
C
p
colivie cu bare nalte (Ip = (47)In) colivie dubl Ip = (45)In
V. 9.2. Pornirea motorului asincron cu rotorul n colivie
V. 9. Pornirea motorului asincron
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 51
Pentru limitarea curentului absorbit la pornire se mai folosesc urmtoarele metode:
b. Pornirea Y/A:
U1 V1 W1
U2 V2 W2
K2_Y
K3_A
K1
L1
L2
L3
M
M
m
s
m 0
s 1
A
Y
Schema electric a pornirii Y/A:
2
1
~U M
m
2
1
~U M
M
M
m
0
n
A
Y
V. 9.2. Pornirea motorului asincron cu rotorul n colivie
V. 9. Pornirea motorului asincron
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 52
c. Pornirea prin creterea treptata a tensiunii de alimentare:
( )
n n
U U 7 , 0 5 , 0
c1. Pornirea autotransformatorul: c2. Pornirea cu variatorul de tensiune alternativa trifazat:
V. 9.2. Pornirea motorului asincron cu rotorul n colivie
V. 9. Pornirea motorului asincron
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 53
c. Pornirea prin creterea treptata a tensiunii de alimentare:
c3. Pornirea cu ajutorul unei impedane
V. 9.2. Pornirea motorului asincron cu rotorul n colivie
V. 9. Pornirea motorului asincron
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 54
V. 10. Reglarea vitezei motorului asincron
( ) ( ) s
p
f
s n n = = 1
60
1
1
1
Turaia se poate modifica prin:
a. Modificarea numrului de perechi de poli,
b. Modificarea alunecrii.
c. Modificarea frecvenei,
V.10 1. Modificarea numrului de perechi de poli
Se poate face numai la maina cu rotorul n colivie prin combinarea diferit a bobinelor
nfurrii unei faze.
Metod economic, ins dezavantajoas pentru c reglajul se face n trepte.
Pe pia se gsesc in mod curent motoare cu 2 sau 3 turaii de sincronism.
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 55
V. 10. Reglarea vitezei motorului asincron
V.10 1. Modificarea numrului de perechi de poli
p
f
n
1
1
60
=
N
N
S
S
N
S
motor
n
M
n
1
A
M
r
n
1
generator
D
B
C
p=1 p=2
La cupluri nominale egale raportul puterilor nominale este egal cu
cel al turaiilor de sincronism;
Se ncearc sa se menin in limite admisibile solicitrile
magnetice ale miezului, respectiv inducia magnetica in ntrefier si
solicitrile electrice ale nfurrii pentru ambele conexiuni.
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 56
V. 10. Reglarea vitezei motorului asincron
V.10 1. Modificarea numrului de perechi de poli
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
0.00 20.00 40.00 60.00 80.00
Electromagnetic Torque [Nm]
R
o
t
o
r

S
p
e
e
d

[
r
p
m
]
actual paper winding 4-poles
well known winding [1] 4-poles
actual paper winding 6-poles
well known winding [1] 6-poles
Exemplu motor cu doua turatii in raportul 1:2
p=2 p=3 in n rot/m 1500
1
=
in n rot/m 1000
1
=
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 57
V. 10. Reglarea vitezei motorului asincron
V.10 1. Modificarea numrului de perechi de poli
0
50
100
150
200
250
300
350
400
0 10 20 30 40 50
T[Nm]
n[rpm]
Experimental W=53 w=35
FEM W=53 w=35
FEM W=51 w=37
FEM W=59 w=28
0
300
600
900
1200
1500
0 30 60 90 120
T[Nm]
n[rpm]
Experimental W=53 w=35
FEM W=53 w=35
FEM W=51 w=37
FEM W=59 w=28
Exemplu motor cu doua turatii in raportul 1:4
in n rot/m 1500
1
= in n rot/m 375
1
=
p=2
p=8
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 58
a. modificarea tensiunii de alimentare;
Reglajul turaiei prin scderea
tensiunii de alimentare
Reglajul este eficient la cupluri de sarcina
ridicate, insa se face in limite restrnse;
Reducerea tensiunii de alimentare
diminueaz capacitatea de supraincarcare;
Se folosete destul de rar.
V. 10. Reglarea vitezei motorului asincron
V.10 2. Modificarea alunecarii
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 59
b. modificarea rezistenei rotorice (numai la maina cu rotorul bobinat);
Reglajul turaiei prin modificarea
rezistenei din circuitul rotorului
M
n
M
s
0
n
1
R
p

c
r
e
s
t
e
V. 10. Reglarea vitezei motorului asincron
V.10 2. Modificarea alunecarii
Reglajul se face in limite largi pentru cupluri
de sarcina ridicate si in limite restrnse pentru
cupluri de sarcina mici;
Este un reglaj ineficient din punct de vedere
energetic deoarece se face prin creterea
pierderilor Joule in rotor;
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 60
c. modificarea puterii din circuitul rotoric (numai la maina cu rotorul bobinat).
V. 10. Reglarea vitezei motorului asincron
V.10 2. Modificarea alunecarii
Consta in recuperarea puterii din rotor prin conectarea unui redresor la bornele
infasurarii secundare.
Tensiunea continua obinuta este folosita pentru alimentarea unui motor de curent
continuu cuplat mecanic cu motorul asincron (cascada KRAMER);
Tensiunea continua este transformata in tensiune alternativa cu un invertor care
este cuplat la retea (cascada SCHERBIUS);
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 61
V. 10. Reglarea vitezei motorului asincron
V.10 3. Modificarea frecventei tensiunii de alimentare.
1
1 1
1 1 E
2
2
2
u =
u
=
f
U
t
1 1 1 E1
I R U U =
.
E1n
1
E1
1
const
f
U
f
U
f f
n
n
= =
<
. const M
m
~
1
1
1
~
f
s
m
( ) '
'
2 1 1 1
2 1
x c x R
R c
s
m
+ +
=
Pentru a avea acelai cuplu maxim la diferite
frecvente trebuie meninut fluxul statorului constant
U
f1
R
1
X
o1
R
Fe
X

I
f2
I
1
I
10a
R
2
/s
X
o2
-E
I
f1
I
10
-U
E1
-U
E2
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 62
V. 10. Reglarea vitezei motorului asincron
V.10 3. Modificarea frecventei tensiunii de alimentare.
La frecvente mai mari dect frecventa nominal raportul
nu mai poate fi meninut constant, deoarece tensiunea la
borne nu poate fi crescut peste valoarea nominal. Astfel
creterea turaiei peste valoarea nominala este nsoita de
scderea cuplului maxim si a capacitii de suprancrcare.
.
E1n E1
1
const U U
f f
n
= =
>
2
1
1
1
~
f
M
m
u
1
U
E1
f
1
f
n
U
E1n
s
m
M
m
f
1
f
n
U
en
U
1
U
E1
U
1
U
E1
f
1
f
n
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 63
V. 10. Reglarea vitezei motorului asincron
V.10 3. Modificarea frecventei tensiunii de alimentare.
Familiile de caracteristici
mecanice pentru diferite
frecvente corelate cu:
Modificarea tensiunii de
alimentare;
b) Meninerea constanta a
fluxului statorului;
c) Meninerea constanta a
fluxului din ntrefier;
d) Meninerea constanta a
fluxului din rotor.
1
1
f
U
= const.
U
1
= const
n
M
f
n
(a)
1
f
E
= const.
E= const
n
M
f
n
(c)
1
E2
U
f
= const.
U
E2
= const
n
M
f
n
(d)
1
E1
U
f
= const.
U
E1
= const
M
f
n
(b)
n
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 64
V. 11. Maina asincrona monofazata
) sin( 2
1
t I i =
2

2
) cos( ) sin(
e
1
0
1
I
p
w
B
p t B b
e
s
=
= e
) ( ) sin(
2
) ( ) sin(
2
1 i
1 d
i d
b p t
B
b
a p t
B
b
b b b
s
s
+ =
=
+ =
axa spatiala
stator
o
s o
s
O
O
O
O
s
s
O
s =s
=2-s s
d
i
masina directa
masina inversa
s s =
O
O O
=
1
1
d
s s
i
=
O
O O
= 2
1
1
Caracteristica mecanica a
motorului asincron monofazat
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 65
i
i
i
1
2
3
i 1
i 2
i
3
(b) (a)
1
2
3
3
2
1
i
2
i
2 i
i
1 1
12
12
(c) (d)
Defecte pe linia de alimentare a unui motor trifazat
V. 11. Maina asincrona monofazata
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 66
V. 12. Maina asincrona bifazata
) sin( 2
) sin( 2
1 2 2
1 1 1
=
=
t I i
t I i
) cos( ) sin(
) cos( ) sin(
1 1 2 2
1 1 1
=
=
p t B b
p t B b
s
e
) cos(
) sin(
i s 1 i i
d s 1 d d
i d

+ =
=
+ =
p t B b
p t B b
b b b
) sin( 2
d 1 d 1d
= t I i
) sin( 2
i 1 i 1i
= t I i
) cos(
) sin(
;
) cos(
) sin(
) cos( 2
2
1
; ) cos( 2
2
1
2 1
2
2 1
2
2 1
2
2
2
1 2 1
2
2
2
1
|
|

|
|

| |
p B B
p B
arctg
p B B
p B
arctg
p B B B B B p B B B B B
i d
i d
+ +
+
=
+

=
+ + + = + + =
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 67
V. 12. Maina asincrona bifazata
O O
s
s
O
O
M
M
M
M
M
M
M
M
M
M
M
M
M
e
e md
p
mi
i
d
mi
md
p
d
i
(a)
(b)
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 68
V. 12. Maina asincrona bifazata
ntreruperea unei faze n motor
i
2
3
(a)
1
1
i
3
2
1
3
2
1
i
i
i
(b)
2
i23
2
i
(c)
i
2
1
i
i
(d)
3
i
1
2
1
Conexiune V Motor monofazat
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 69
V. 13. Maina cu alimentare monofazata
)
2
sin( 2
) sin( 2
1 2 2
1 1 1
t
+ =
=
t I i
t I i
)
2

cos( )
2

sin(
) cos( ) sin(
1 2 2
s 1 1 1
+ + =
=
s
p t B b
p t B b
o
) sin(
2
) sin(
2
1
2 1
i
1
2 1
d
s
s
p t
B B
b
p t
B B
b
o
o
+

+
=
p
|
o
i
1
s
i
2
C
retea
axa
spatiala
stator
i d
b b >
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 70
V. 14. Maina monofazata cu spira in scurtcircuit
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 71
V. 15. Funcionarea mainii asincrone in regim de generator si regim de frna
V. 15.1 Funcionarea mainii asincrone in regim de generator
A. Generatorul asincron cuplat la reeaua de mare putere
B. Generatorul asincron pe retea proprie (autonom)
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 72
V. 15. Funcionarea mainii asincrone in regim de generator si regim de frna
V. 15.2 Funcionarea mainii asincrone in regim de frana
P
b
P
m
Q
b
M
m
M
e
Reeaua de alimentare
O
1
O
ax
fs j s
P P +
fv fr j r
P P P + +
F
3~
0
0
<
>
m
b
P
P
1 > s
0 < O
a. Regimul de frna propriuzis
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 73
V. 15. Funcionarea mainii asincrone in regim de generator si regim de frna
V. 15.2 Funcionarea mainii asincrone in regim de frana
a.2. Frnarea contracurent
K1 K3
L
1
L
2
L
3
M
3 ~
U
1
V
1
W
1
R
g
K

L M
O
M
e
O
s
M
s
B
A
C
M
P
M
P
O
s
E
D
1
2
3
2011 - Facultatea de Inginerie Electrica 74
V. 15. Funcionarea mainii asincrone in regim de generator si regim de frna
V. 15.2 Funcionarea mainii asincrone in regim de frana
b. Frnarea dinamica
K1 K2
L
1
L
2
L
3
M
3 ~
U
1
V
1
W
1
+
-
retea
trifazat
retea
de c.c.
n
M
1
2
3

S-ar putea să vă placă și