Sunteți pe pagina 1din 3

Secvente semnificative din Morometii Desi aflata sub zodiac timpului rabdator cu oamenii, familia taranului mijlocas Ilie

ie Moromete este amenintata de o serie de datorii: fonciireasi rata la banca. Profund framantat de gandul daca e bines au nu sa- I dea drumul lui Achim sa plece la Bucuresti cu oile, in speranta unei redresari pecuniare, Moromete ii solicita lui Nila functia de sfatuitor. De fapt, e o pseudosolicitare , caci tatal monologheaza, Nila avand rol de oglinda retrovizoare a gandurilor acestuia: Nila, tu ce zici, ma, sa mearga ala cu oile la Bucuresti?...Eu i- as da drumul, dar vezi sit u daca n- am aicea bruma aia de lapte de la oi, ceam manca? Pofta oarba de inavutire a celor trei fii mai mari il consterneaza pe tata si, spre a le da o lectie, ii lasa chiar sa plece la munte cu porumb , spre a- l vinde , chipurile mai avantajos, desi isi da seama ca abundenta de cereale din acel an ar putea provoca scaderea preturilor: Moromete socoti ca n- ar strica sa le dea chiar satisfactia sa faca ei insisi comert la munte. Cand acestia se intorc dezamagiti, fara niciun castig, el nu se putu stapani si strecura cateva aluzii batjocoritoare la adresa priceperii fiilor saide a face comert. Pedagogia lui Moromete functioneaza fara cusur: prin aceasta lectie , tatal vrea sa- si faca progeniturile sa inteleaga ca drumul pe care vroiau sa apuce nu e bun. Taierea salcamului - este p[oate cea mai graitoare scena a romanului, in sensul ca reprezinta o secventa anticipative a destinului personajului. Iesit pe stanoaga de la drum, la sfarsitul unei zile de munca la camp, Moromete priveste, fumand in tacere, pe cei care trec pe drum. Din curtea vecina isi face aparitia Tudor Balosu, care il intreaba de salcamul ala. In loc sa- I raspunda face prezumtii meteorologice: Sa tii minte ca la noapte o sa ploua. Taierea salcamului crespunde unui ritual de sacrificare . M. Preda atribuie salcamului un antropomorfism legat de destinul personajului, un symbol al declinului social si moral al acestuia. Ritualul trebuie savarsit inainte de rasaritul soarelui si se desfasoara pe fundalul bocetelor unei vaduve , in cimitirul din apropiere. Salcamul are valoare premonitory. El e simbolul unitatii familiei, al trainiciei Morometilor. In lumea vegetala, el este ceea ce Moromete este pentru familia sa , un pater familias. Imaginea prabusirii salcamului este redata apocalyptic: Din inaltimea sa, salcamul se clatina,se impotrivi, bababanindu- se cateva clipe, ca sic and n- ar fi vrut sa paraseasca cerul, apoi deodata porni spre pamant, starnind linistea diminetii ca o vijelie; se prabusi si imbratisa gradina cu un zgomot asurzitor. Odata prabusit, salcamul modifica dimensiunile peisajului: Salcamul taiat strajuia insa prin inaltimea si coroana lui stufoasa toata partea aceea a satului; acum totul se facuse mic. Gradina, caii, Moromete insusi aratau bicisnici. Cromatica acestei secvente sugereaza crima , sangele: Se luminase de tot si printre sirul de salcii se vedeau cum sclipesc cateva raze rosii de soare. O dovada graitoare ca salcamul este un totem pt Morometi este felul cum Parasciv si Achim il contempla : Paraschiv si Achim se uitau peste trupul salcamului intr- un anumit fel, parca ar fi fost vorba de un animal bolnav care fusese ucis, Aceasta drama din lumea vegetala , amplificata de imaginea ciorilor care croncanesc a pustiu, anticipeaza drama morala de mai atrziu a lui Moromete: salcamul; este dublul vegetal al lui Moromete. Destinul unui este anticipat de destinul celuilalt ( E. Simion) Poiana lui Iocan Locul unde se strangeau taranii duminica , pentru a face politica era poiana lui Iocan, un fel de amfiteatru symbolic, cu acelasi ritual ca la vechii greci.La acest banchet spiritual, taranii

vin cu solemnitatea cu care enoriasii merg la biserica. Ei vin imbracati in straie se sarbatoare si recurg inainte la ritualul purificarii: Cel mai sigur semn ca erau gatiti de sarbatoare erau fetele lor rase proaspat.. Protagonistii erau Moromete si Cocosilacare sunt intampinati cu urale la aparitia lor pe scena. Daca la aparitia lui Moromete se manifestau cu explozii de exclamatii, Cocosila era intampinat regresiv, mimand alarma: Dati- va la o parte! Pazea ca vine Cocosila Scena discutiei din poiana lui Iocan releva talentul de comediant al lui Moromete. Adunati in jurul lui Moromete, taranii se distreaza la inceput , facand haz de felul cum Dumitru lui Nae il ia peste picior pe Victor Balosu, dar mai ales cum Moromete citeste ziarul: Incepu apoi sa citeasca , cateodata, cu un glas schimbat si necunoscut,, parca ar fi tinut el un discurs celorlalti. S- ar crede ca taranii adunati in poiana fac politica, comentand consemnarile din ziar in privinta dezbaterilor parlamentare. In fond, pe ei nu- I intereseaza continutul cuvantarilor rostite in parlament si nici alocutiunea regeluicu ocazia congresului agricol. Ei isi bat joc de textile politice, citite de Moromete cu tot felul de inflexiuni in voce, iar discutiile lor sunt puerile . Citid ziarul, Moromete evidentiaza ironic cate o fraza , se mira exagerat , facand asociatii intre cele citite si fapte banale de viata. Spiritele se incing, disputele politice atingand cote paroxistice. In ceea ce priveste simtul umorului la Moromete, se poate spuneca acesta este un lider al genului. Circumscris lumii satului- care e o imensa scena de teatru, Moromete este deopotriva actor si spectator. Scena de pe piatra de hotar a satului Ducandu- se la negusorul Scamosu sa imprumute bani pentru a plati fonciirea, Moromete afla ca cei trei fii mai mari, Paraschiv, Nila si Achim s- au inteles sa fuga de Acasa. Vestea il marcheaza profound pe tatal fiilor risipitori. Acesta nu numai ca ramanre mult timp fara glas, darn u mai e in stare sa- si interiorizeze sentimentele si durerea care I se citeste pe chip: Ramase tacut, cu fruntea in pamant, teapan si sumbru. Fata I se innegrise si in cele cateva minute parca si slabise, parca I se ascutise si se subtiase. Momentul culminant al crizei lui Moromete se desfasoara la piatra de hotar a satului. Ca urmare a clipelor de iluminare, aparute in timpul monologului interior, eroul intelege abia acum ca se uneltise impotriva lui, iar el nu- si dadea seama. Timpul pe care il crezuse rabdator si lumea pe care si- o inchipuise prietena, ascunsesera , de fapt, o capcana: lumea traind in orbire si nepasare , ii salbaticise copiii si ii asmutise impotriva lui. Drama lui Moromete nu e una de ordin economic, ci moral El are sentimental acut al culpabilitatii, judecand greselile sale si ale fiilor sai cu luciditate: Am facut tot ce trebuia, relua Moromete cu o sforate , le- am dat tot ce era, la toti, fiecaruia ce a vrutCe mai trebuia sa fac si n- am facut? Ce mai era de facut si m- am dat la o parte si n- am avut grija?......N- au decat sa se scufunde! INTAI LUMEA sip e urma si ei cu ea!. Durerea lui Moromete vine dintr- un acut simt al paternitatii lezate. Ii intuneca sufletul gandul ca si- a pierdut fiii si, totodata, linistea care- l determinase sa priveasca viata ca pe un spectacol. Iesit de sub zodiac timpului rabdator, in ciuda aparentei sale nepasari fata de pierderea fiilor si a unei parti din lot, eroul se interiorizeaza: Nu mai fu vazut stand ceasuri intregi pe prispa sau la drum pe stanoaga Nu mai fu auzit povestind Prin fuga baietilor la Bucuresti, moromete are de infruntat doua miscari seismice: una in plan moral- divortul de cei trei fii, si alta in plan social- sub presiunea fiscalitatii statului, a fost nevoit sa vandal o parte din pamant lui T. Balosu. Scena fonciirei Pe tot parcursul conflictului cu agebtul de urmarire Jupuitul, Moromete foloseste tactica retardatiei. In momentul in care presiunea fiscalitatii statului se face simtita asupra

gospodariei luyi Moromete, prima reactie a eroului , aflat in poiana lui Iocan, este regretful ca trebuie sa paraseasca starea de desfatare molcoma la care a ajuns cu truda (S. Damian). Ajuns Acasa, desi banuia de ce venise dupa el Ilinca si- l strigase, Morormete nu se impacienteaza , ci se comporta ca si cum cei doi oameni care- l astep[tau pe prispa casein u ar fi existat: Moromete trecu pe langa prispa fara sa se uite la cei doi care il asteptau si se opri in dreptul tindei..se intoarse apoi spre gradina cu spatele la agent si la insotitorul acestuia si striga iarasi , ca sic and cei doi de pe prispa n- ar fi existat . Moromete joaca in fata celor doi spactatori o comedie monologata, pregatindu- se pentru confruntarea cu acestia. De observat ca pe toata durata monologului sau, eroul sta cu spatele la cei doi, ca sic and ar mai fi zabovit catva timp , spre a- si repeat rolul. E un fel de uvertura pentru ce va urma. Jupuitu nu face altceva decat sa se conformeze pedagogiei sefilor, in timp ce Moromete adopta tergiversarea. Comicul secventei rezida in comportarea precipitate a agentului de urmarire , in contrast cu calmul si impasibilitatea lui Moromete. Ca sic and nu s- ar afla in fata unei situatii critice, Moromete nu se grabeste s- o rewzolve , ci are aerul ca nu- I da importanta. Spre deosebire de agentul de urmarire ,care intentioneaza sa- si incheie expeditiv misiunea, Moromete isi continua jocul indiferentei.Dialogul dintre agentul de urmarire si Moromete ( dialog bazat pe limbaj alb la acesta din urma) capata dimensiuni paroxistice in momentul cand Jupuitul , dup ace taie chitanta si i- o intinde gospodarului cu un aer grabit , vazand ca acesta , pus in fata unui fapt implinit , nu se grabeste sa plateasca. Chiar si atunci cand cei doi functionari intra in casa, pentru a pune sechestru lucrurilor, omul nu- si paraseste imobilismul sau . Nici cand Jupuitu da ordin insotitorului sau sa ia caruta din ograda, Moromete nu scapa ocazia sa- l ironizeze pe agent , vazand prostia acestui nou Danila Prepeleac: Crezi ca ai s- o poti duce ? intreba Moromete cu interes.In momentul cand vede ca Jupuitu persevereaza cu obstinatie in intentiile sale, eroul nostru lasa impresia ca cedeaza presiunii: Parerea mea e ca e mai bines a lasi caii in pace De ce nu vrei sa intelegi ca nam? Ia aici o mie de lei si mai incolo asa, mai discutam noi.