Sunteți pe pagina 1din 44

UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” Programul „A doua șansă”

MIHAI STAMATESCU

ISTORIE

Modulul 3 Atitudini și valori culturale în istorie Ghidul elevului

Centrul Step by Step, 2006

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării pentru a fi folosite în perioada de aplicare experimentală a programului educaţional revizuit „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior Dorina Kudor, autoare „Limba și literatura română” Gina Anton, autoare „Limba și literatura rromani” Carmen Costina, autoare „Limba engleză” Iudit Sera, autoare „Limba engleză” Nicolae Pellegrini, autor „Matematică” Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică” Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe” Ioana Mihacea, autoare „Știinţe” Mihai Stamatescu, autor „Istorie” dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie” Elena Bălan, autoare „Cultură civică” dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică” Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”

Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Istorie din cadrul programului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de Ministerul Educaţiei și Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005, și este distribuit gratuit cursanţilor înscriși în acest program educaţional.

Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conform sugestiilor de îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală. În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe adresa secondchance@wyginternational.ro

Coordonator editorial: Laura Codreanu Design copertă, layout: Elemér Könczey Design și DTP: András Tánczos Ilustraţii: Levente Szekeres Corectură: Mirabela Mitrică

Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior. Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a le folosi în această ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi la secondchance@wyginternational.ro.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României STAMATESCU, MIHAI Istorie : modulul 3 : ghidul elevului / Mihai Stamatescu. – București : Step by Step, 2006 ISBN (10) 973-1706-08-9 ; ISBN (13) 978-973-1706-08-5

371.3:94(100)

Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”, componenta „A doua șansă”. Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și Cercetării Data publicării: august 2006

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Cuprins . Ghidul tãu pentru Istorie Introducere . . . . . . . .

Cuprins

. Ghidul tãu pentru Istorie

Introducere

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

4

5

Capitolul I. O lume dispãrutã printre noi

 

24

1. Mãreþia Babilonului

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

10

2. Urmele Egiptului antic

 

12

3. Spiritul culturii greco-romane

 

14

4. Oamenii antichitãþii

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

16

5. Valorile creºtine

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

18

6. Islamul

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

20

Autoevaluare

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

22

Capitolul II. Urmele oamenilor:

 

construcþiile, tablourile, cãrþile…

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

24

1. Misterele Evului Mediu

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

26

2. Luminile Renaºterii

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

28

3. Jocurile barocului

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

30

4. Liniºtea clasicã

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

32

5. Zborul arhitecturii contemporane

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

34

6. Revolta din cultura tinerilor

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

36

Autoevaluare

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

38

Index de nume proprii, concepte ºi termeni istorici

 

40

Cuvânt de rãmas bun!

44

ATITUDINI ȘI VALORI CULTURALE ÎN ISTORIE

ATITUDINI ȘI VALORI CULTURALE ÎN ISTORIE Introducere Bine ai venit între paginile acestei cãrþi! Aceastã carte

Introducere

Bine ai venit între paginile acestei cãrþi! Aceastã carte de ISTORIE are un subtitlu care poate sã nu-þi spunã nimic:

Atitudini ºi valori culturale în istorie. Sunt cuvinte pe care le foloseºti rar ºi la care nu te gândeºti în fiecare zi. Par complicate ºi departe de preocupãrile tale. Aºadar, ce înseamnã Atitudini ºi valori culturale în istorie? E mai simplu decât crezi, numai cã lucrurile simple nu pot fi exprimate întotdeauna în cuvinte din vocabularul obiºnuit.

În fiecare zi îþi propui sã faci ceva: sã mergi la serviciu sau la ºcoalã, sã stai acasã cu familia ºi sã lucrezi în gospodãrie, sã ieºi cu prietenii, sã te plimbi, sã citeºti, sã vezi un film sau sã asculþi muzicã, sã faci sport. Tot ceea ce-þi propui sã faci este rezultatul unor atitudini, adicã al unei dispoziþii pentru a face un anumit lucru. Alegi ceea ce urmeazã sã faci în funcþie de interesele tale, de obligaþiile pe care le ai, de ceea ce îþi place sã faci, în funcþie de credinþa sau de opþiunea ta. Valorile tocmai asta sunt: acele lucruri la care un om se raporteazã atunci când alege cum sã-ºi trãiascã viaþa.

Conºtient sau nu, fiecare om are un sistem de valori la care se raporteazã. Mulþi oameni spun: „sã fim sãnãtoºi ºi dup-aceea le rezolvãm pe toate”. Asta înseamnã cã sãnãtatea este cea mai importantã valoare pe care ei o au de apãrat. Alþii pun pe primul plan familia sau religia, banii, averea sau prietenia etc. Fiecare om are o ierarhie, un clasament al valorilor proprii pe care le apreciazã, pe care le respectã ºi pe care le cautã la alþii. Ne facem prieteni, în general, dacã avem aceleaºi preocupãri, ascultãm aceeaºi muzicã, ne place sã ne petrecem timpul liber fãcând sport cu alþii ca noi. Ne cãsãtorim cãutând în caracterul unui om valori care sunt asemãnãtoare sau compatibile cu ale noastre. Nu prea ne plac oamenii care sunt altfel decât noi ºi atunci ne tolerãm reciproc!

Din cele mai îndepãrtate timpuri, oamenii s-au comportat unii faþã de alþii în funcþie valorile proprii ºi de ale celorlalþi. În fiecare epocã au existat valori dominante, promovate prin educaþie, scrieri, prin religie sau prin construcþii, monumente, tablouri, muzicã, teatru, film. Acesta este, de fapt, subiectul acestui modul: ce s-a schimbat de-a lungul timpului în mintea oamenilor, ce au apreciat ei în anumite perioade, ce le-a plãcut sã facã, sã vadã, sã asculte? De asemenea, ce rol au jucat religiile în istoria umanitãþii, cum au reuºit sã impunã o moralã, un sistem de valori, ce au fãcut pentru a le apãra?

Tot ceea ce vei întâlni în cele 12 lecþii ale acestei cãrþi sunt lucruri petrecute în viaþa oamenilor obiºnuiþi sau mai celebri prin faptele ºi realizãrile lor. Ei nu trebuie judecaþi pentru opþiunile lor culturale! Trebuie doar sã-i cunoaºtem pentru a putea sã-i înþelegem. Este un exerciþiu folositor în viaþa de toate zilele. Ca a putea comunica ºi colabora cu „celãlalt”, oricine ar fi el, trebuie sã-l cunoºti ºi sã încerci sã-l înþelegi. Vei avea cu siguranþã succes în viaþã!

Fii, deci, pregãtit sã intri în dialog cu oamenii din trecut pentru a-i înþelege pe cei din jurul tãu!

Succes!

ATITUDINI ȘI VALORI CULTURALE ÎN ISTORIE

ATITUDINI ȘI VALORI CULTURALE ÎN ISTORIE Ghidul tău pentru Istorie Volumul pe care-l ai în mâini

Ghidul tău pentru Istorie

Volumul pe care-l ai în mâini este o carte de istorie, chiar dacã este mai puþin obiºnuitã. Ea se referã foarte puþin la regi ºi domnitori, la rãzboaie ºi imperii. Ea te invitã sã „intri” în mintea oamenilor de altãdatã. Pentru asta vei avea la dispoziþie:

• Instrucþiuni de folosire a Ghidului elevului intitulat Atitudini ºi valori culturale în istorie. Sunt rândurile pe care tocmai le citeºti!

• Douãsprezece lecþii împãrþite în mod egal în douã capitole.

• Douã pagini de evaluare / autoevaluare la sfârºitul fiecãrui capitol.

• Index de nume proprii, concepte ºi termeni istorici la finalul Ghidului.

proprii, concepte ºi termeni istorici la finalul Ghidului. Cum folosești cartea? Aceastã carte o poþi folosi

Cum folosești cartea?

Aceastã carte o poþi folosi singur, în colaborare cu alþi colegi sau cu ajutorul profesorului. Pentru a o folosi în mod autonom e bine sã ºtii urmãtoarele lucruri:

• Fiecare capitol se deschide cu câte douã pagini de introducere, care îþi anunþã titlurile lecþiilor ºi te introduc, prin imagini ºi scurte comentarii, în atmosfera capitolului. E bine sã le analizezi cu atenþie pentru cã ele te ajutã sã înþelegi ceea ce urmeazã în cuprinsul lecþiilor. Chipurile oamenilor din imagini vorbesc întotdeauna despre ceea ce ei gândesc ºi cred despre lumea în care trãiesc.

• Fiecare lecþie se desfãºoarã pe douã pagini. În cuprinsul fiecãrei lecþii vei gãsi urmãtoarea structurã didacticã:

Unde poþi descoperi istoria? Este o întrebare al cãrei rãspuns îl vei descoperi parcurgând scurtele texte ale lecþiei. Sunt prezentate spaþii istorice, locuri, muzee, oraºe în care au trãit oamenii despre care afli cum au gândit ºi au acþionat de-a lungul timpului. Ce au construit, pictat, scris, compus? de ce? din ce materiale? ce au gândit? Cu siguranþã istoria se gãseºte peste tot, în localitatea în care trãieºti sau prin locurile prin care cãlãtoreºti. Important este sã ºtim sã vedem oamenii care, din spatele construcþiilor, obiectelor, monumentelor, tablourilor, muzicii sau filmului, ne privesc ºi ne cheamã sã-i descoperim. Întotdeauna cei care creeazã asemenea lucruri au ceva de spus ºi ne transmit ceva. Chiar ºi noi facem acelaºi lucru atunci când, în mod banal poate, ne construim o casã, ne alegem culorile pentru a o zugrãvi, când ne alegem culoarea perdelelor sau a gresiei. Tot timpul spunem ceva! Exprimãm un punct de vedere! – Intrã în dialog cu trecutul este o invitaþie de a participa la reconstituirea modului în care oamenii ºi-au construit viaþa în trecut. Aceastã parte din lecþie îþi cere sã contribui la cunoaºterea oamenilor:

sã analizezi texte care cuprind gândurile ºi ideile lor, sã compari diverse realizãri artistice, concepþii religioase, soluþii tehnice, obiceiuri ºi tradiþii, sã-þi exprimi poziþia faþã de atitudinile, comportamentul ºi acþiunile lor, toate pornind de la sistemele de valori pe care aceºti oameni le-au avut în vedere atunci când au acþionat. Vei fi solicitat sã

realizezi mai multe liste cu valori dominante în epoci diferite. Pãstrându-le, vei obþine la final o imagine a evoluþiei civilizaþiei ºi a sistemelor de valori. În acelaºi timp, vei putea alege dintre ele pe cele care te satisfac ºi care crezi cã þi se potrivesc cel mai bine. – Acþioneazã în prezent este un îndemn de a acþiona raþional ºi lucid ºi de a nu face lucrurile la întâmplare. Este, de asemenea, un bun prilej de autocunoaºtere ºi de a descoperi în tine lucruri, talente, bucurii, plãceri pe care nu le-ai bãnuit niciodatã cã þi-ar aparþine. Autocunoaºterea este, paradoxal, primul pas spre o mai bunã comunicare ºi înþelegere cu ceilalþi. De multe ori nu ºtii ce vrei, nu ºtii ce poþi, nu ºtii sã alegi ºi atunci intri în conflict cu ceilalþi, pe care îi mai ºi învinovãþeºti de nereuºitele tale. Sigur cã ne uimesc lucrurile senzaþionale fãcute de alþii, dar stã în puterea fiecãruia dintre noi sã facem la fel. Sau mãcar sã încercãm! Singuri sau în echipã cu ceilalþi colegi, prieteni, colaboratori. Nu-þi fie teamã cã vei fi acuzat cã îi copiezi pe alþii: întotdeauna personalitatea ta va lãsa o amprenta originalã atitudinilor, comportamentelor ºi acþiunilor tale. Opþiunile tale vor fi poate diferite de ale celorlalþi, poate chiar în contradicþie cu ale altora. Dacã eºti responsabil ºi ºtii exact ce-þi doreºti, dacã îþi asumi deciziile, mergi pe drumul tãu!

• Cele douã pagini de evaluare / autoevaluare de la sfârºitul fiecãrui capitol sunt prilejuri de reflecþie asupra ceea ce ai parcurs în ºase lecþii. Fiecare exerciþiu este explicat ºi þi se oferã o justificare pentru care meritã sã încerci sã-l realizezi. În competiþie cu tine însuþi sau cu ceilalþi! Nu toate exerciþiile au un rãspuns corect! Unele îþi cer sã exprimi un punct de vedere personal. În domeniul valorilor ºi al atitudinilor nu existã rãspunsuri corecte sau greºite. Existã doar opþiuni personale. De aceea oamenii sunt diferiþi ºi totuºi reuºesc sã trãiascã împreunã. Pentru cã întotdeauna existã un mijloc prin care opþiunile lor pot fi puse în armonie. Altfel valorile oamenilor pot fi foarte diferite. Cere întotdeauna ajutorul profesorului pentru a afla rãspunsurile corecte la exerciþiile care se preteazã la aºa ceva: localizare în spaþiu ºi timp, cronologii, comparaþii ºi analize de text.

Indexul de nume proprii, concepte ºi termeni istorici cuprinde indicaþii despre locul (pagina) din Ghid în care gãseºti referiri la numele sau termenul istoric respectiv. Un asemenea instrument este folositor în situaþia în care doreºti sã revezi o anumitã informaþie ºi nu mai ºtii exact unde se gãseºte. Pornind de la un nume propriu sau de la un termen, poþi cu uºurinþã sã redescoperi informaþii pierdute sau rãtãcite. Indexul te ajutã la evaluare / autoevaluare sau atunci când îþi pregãteºti lucrarea de final de modul. El este folositor, de asemenea, atunci când ai de fãcut comparaþii, analize sau sinteze, portofolii sau proiecte. Nu ezita sã-l foloseºti!

Imaginile din Ghid însoþesc fiecare lecþie ºi încearcã, uneori, sã explice ºi sã ilustreze mai mult decât o pot face cuvintele. Poþi scrie o carte despre Turnul Eiffel, dar nici o descriere nu te va ajuta sã-l „vezi”. Priveºte imaginile, analizeazã-le, pune-le în contextul creat de text ºi vei obþine mai multe lãmuriri despre epoca respectivã, despre monumentul, tabloul, sculptura, oraºul sau lumea care îþi sunt prezentate.

Ce probleme pot apărea? • Sã nu înþelegi cuvinte, termeni sau concepte utilizate în lecþie!

Ce probleme pot apărea?

• Sã nu înþelegi cuvinte, termeni sau concepte utilizate în lecþie! Soluþii:

– Poþi gãsi orice termen explicat într-un dicþionar.

– Poþi deduce sensul unui termen din contextul în care este folosit. Utilizeazã Indexul pentru a gãsi eventual o altã utilizare într-un alt context.

– Apeleazã la ajutorul profesorului.

• Sã nu poþi rezolva unele cerinþe! Soluþii:

– Citeºte încã o datã enunþul sau întrebarea.

– Citeºte textele unde ai putea descoperi rãspunsul.

– Citeºte încã o datã sursa istoricã pe care o ai de analizat.

– Asigurã-te cã ai înþeles toate cuvintele din textul lecþiei, din întrebare sau din textele pe care le ai de analizat.

– Apeleazã la ajutorul profesorului.

• Când rezolvi o cerinþã sau un exerciþiu împreunã cu alþi colegi formând o echipã,

pot apãrea puncte de vedere diferite despre rãspunsuri, rezolvãri, formulãri sau idei. Soluþii:

– Negociaþi un punct de vedere comun!

– Încearcã sã-þi impui punctul de vedere folosind argumente logice, raþionale!

– Acceptã cã un coleg poate avea un rãspuns mai bun ca al tãu sau o soluþie mai potrivitã pentru problema respectivã!

– Nu uita cã în domeniu valorilor ºi al atitudinilor nu existã rãspunsuri corecte ºi rãspunsuri greºite!

– Nu vã certaþi, e doar un exerciþiu!

– Nu-þi pierde rãbdarea ºi calmul!

– Fii politicos!

– Nu reclama profesorului neînþelegerile voastre! Rezolvaþi-vã singuri problemele!

• Nu înþelegi mesajul lecþiei sau cerinþa formulatã într-un exerciþiu! Soluþie:

– Cere ajutorul profesorului!

• Nu poþi rezolva cu nici un chip un exerciþiu, nu înþelegi nimic ºi nu vrei sã ceri ajutorul nimãnui! Soluþie:

– Treci peste problema respectivã! Nimeni nu ºtie sã rezolve toate problemele de pe lumea asta!

Cu siguranþã mai existã ºi alte probleme care vor apãrea. Ai încredere în tine: le vei rezolva pe toate cu calm ºi îndemânare!

în tine: le vei rezolva pe toate cu calm ºi îndemânare! Un sfat! Nu trebuie sã

Un sfat!

Nu trebuie sã te temi de ISTORIE! Dacã þi-e fricã de ISTORIE, înseamnã cã þi-e fricã de oameni. Pentru cã oamenii sunt aceia care fac ºi scriu istoria. Tu poþi face ºi scrie propria istorie! S-ar putea sã ai mai mult succes decât savanþii! Dacã o faci cu onestitate ºi sincer!

O LUME DISPĂRUTĂ PRINTRE NOI

Capitolul I
Capitolul
I
O LUME DISPĂRUTĂ PRINTRE NOI Capitolul I Te ajută să descoperi… • Măreţia Babilonului – 3000

Te ajută să descoperi…

Măreţia Babilonului – 3000 de ani de istorie glorioasă rătăciţi azi printre tancuri și patrule militare

Urmele Egiptului antic – Turul ciclist al Franţei trece în fiecare an la Paris „prin Egipt”

Spiritul culturii greco-romane – Grecia și Italia – două ţări muzeu

Oamenii antichităţii – Anticii nu erau nici mai buni, nici mai răi decât noi

Valorile creștine – Europa s-a născut la Ierusalim

Islamul – Războaiele de azi nu sunt ale islamului

…iar la final vei putea:

• Să te recunoști între ceilalţi, adică să ai o identitate!

• Să alegi frumosul, adică să fii tu însuţi admirat de ceilalţi!

• Să respecţi valorile altora, adică să fii înţelegător!

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 9

O LUME DISPĂRUTĂ PRINTRE NOI

Măreţia Babilonului 1
Măreţia Babilonului
1
O LUME DISPĂRUTĂ PRINTRE NOI Măreţia Babilonului 1 Unde poţi descoperi istoria? Irakul de azi este

Unde poţi descoperi istoria?

Irakul de azi este mai cunoscut din cauza dictaturii lui Saddam Husein, a rãzboiului, a rãpirilor ºi a decapitãrilor de oameni decât pentru ceea ce a însemnat acum 4000 de ani Mesopotamia, adicã „þinutul dintre cele douã fluvii”. Câmpia cuprinsã între Tigru ºi Eufrat este consideratã „leagãnul civilizaþiei”. Aici s-au inventat roata olarului, carul cu roþi, s-au desenat primele hãrþi, aici se aflã începuturile chimiei, algebrei sau ale arhitecturii urbane. Dar, dincolo de toate, aici s-a inventat scrierea din nevoia de a þine socoteala tuturor bogãþiilor ºi de a scrie legi care sã fixeze relaþiile dintre oameni.

Coif de aur (Muzeul Irakului din Bagdad) reprezenta o pieptãnãturã foarte elaboratã, iar materialul vorbeºte
Coif de aur (Muzeul Irakului
din Bagdad) reprezenta o
pieptãnãturã foarte elaboratã,
iar materialul vorbeºte despre
prestigiul social al
deþinãtorului.

Muzeul Irakului din Bagdad adãposteºte o parte importantã a urmelor celor trei civilizaþii care s-au succedat în Mesopotamia: Sumerul, Babilonul ºi Asiria. Altele se aflã rãspândite în Europa, la Muzeul Luvru din Paris sau la Staadlische Museum din Berlin.

Babilonul a fost unul dintre cele mai mari oraºe ale antichitãþii. Faima oraºului a ajuns pânã la noi prin intermediul Vechiului Testament, care povesteºte despre bogãþii materiale nemaivãzute, despre trufia babilonienilor, dar ºi despre imoralitatea banilor în Babilon. Puterea regelui Nabucodonosor era ilustratã de construcþii monumentale: palatul, templele, Turnul Babel, grãdinile suspendate. Ele erau imaginea puterii ºi vorbeau babilonienilor ºi strãinilor despre forþa militarã, bogãþia, înþelepciunea ºi credinþa regelui.

militarã, bogãþia, înþelepciunea ºi credinþa regelui. Intră în dialog cu trecutul În diverse epoci, oamenii au

Intră în dialog cu trecutul

În diverse epoci, oamenii au apreciat valori diferite, fãrã ca valorile individuale sã corespundã cu cele ale societãþii, cu cele oficiale. Descoperã în textul lecþiei, în textele imaginilor ºi în celelalte surse istorice prezentate care erau valorile apreciate în Babilon. Alcãtuieºte o listã, pãstreaz-o ºi compar-o cu listele de valori obþinute pentru alte civilizaþii sau alte epoci!

Ca un palat eºti, despuiat ºi jefuit de tâlhari, Epopeea lui Ghilgameº este un poem
Ca un palat
eºti, despuiat ºi jefuit de tâlhari,
Epopeea lui Ghilgameº
este un poem care
Ca o cursã eºti, ascunsã miºeleºte vederii,
cuprinde, în aproximativ
3600 de versuri,
Ca smoala aprinsã
eºti, care arde cumplit
numeroase întâmplãri, descrieri
ºi reflecþii
pe cel ce o atinge,
morale. Iatã mai jos douã fragmente, unul care
se referã la zeiþa Iºtar (zeiþa frumuseþii ºi a
Ca un burduf
duce,
spart eºti, ce udã pe cel care-l
dragostei), iar celãlalt la relaþia dintre
personajele principale.
Ca o bucatã de var eºti, ce macinã zidurile,
Ca o amuletã eºti, ce nu e în stare sã-l apere
„Ca o ruinã eºti, ce nu dã adãpost
pe vreme rea,
omului
pe om,
drumeþului.”
Ca o sandalã eºti, ce roade piciorul
Ca o uºã dosnicã eºti, ce nu
sã intre vântul ºi furtuna,
poate împiedica
prietenul meu, „ªase zile ºi ºase nopþi l-am plâns pe Iar a ºaptea zi l-am
prietenul meu,
„ªase zile ºi ºase nopþi l-am plâns pe
Iar a ºaptea zi l-am îngropat.
ajuns,
Groazã cumplitã m-a cuprins vãzându-i sfârºitul care l-a
O teamã de moarte m-a cuprins,
de aceea am alergat pe câmpie,
Cãci moartea lui Enkidu, prietenul meu, mã
Cum mai pot sã tac, cum pot sã nu strig?
Prietenul meu drag s-a fãcut pãmânt!”
apasã greu.
Poarta zeiþei Iºtar este restauratã azi la Berlin ºi este una dintre cele 100 de
Poarta zeiþei Iºtar este restauratã azi
la Berlin ºi este una dintre cele 100 de
porþi de acces în Babilon. Era o
poartã de ceremonie, prin care se
ajungea la ansamblul arhitectonic cel
mai important din oraº: Turnul Babel,
care avea o înãlþime de 90 de metri;
grãdinile suspendate, create în mai
multe terase suprapuse pânã la
aproximativ 100 de metri, unde apa
ajungea printr-un ingenios sistem de
irigaþii, iar rãcoarea era menþinutã
printr-un sistem de ventilaþie a
aerului; palatul regelui care avea o
circumferinþã de peste un kilometru.
Stela lui Hammurabi (aflatã
la Luvru) îl înfãþiºeazã
pe
regele Babilonului primind
legile de la zeul Soarelui,
ceea ce le conferea
autoritate divinã. Codul de
legi a lui Hammurabi
înseamnã primele legi scrise
ale oamenilor. Ele
reglementau dreptul de
proprietate, schimburile
comerciale, obligaþiile ºi
responsabilitatea medicilor,
arhitecþilor ºi ale altor
profesii.
Acţionează în prezent

Fiecare persoanã are un sistem de valori la care se raporteazã atunci când ia decizii, când alege, când acþioneazã. Spre exemplu, citeºte lista de valori care urmeazã ºi aºeazã-le în ordinea care crezi cã te reprezintã pe tine! Gândeºte-te ce este mai important pentru tine? Ce pui întotdeauna, indiferent de situaþie, pe primele cinci locuri? 1. cariera profesionalã; 2. prietenia; 3. banii; 4. familia; 5. sãnãtatea; 6. viaþa; 7. etnia; 8. libertatea; 9. religia; 10. puterea; 11. democraþia; 12. legea. Adaugã la aceastã listã alte valori care crezi cã îþi aparþin.

Ordinea pe care ai obþinut-o înseamnã sistemul tãu de valori, în funcþie de care îþi organizezi ºi îþi conduci viaþa. Colegii tãi au, probabil, alte prioritãþi. Nu e nimic rãu în asta! De aceea oamenii sunt diferiþi!

O LUME DISPĂRUTĂ PRINTRE NOI

2
2

Urmele Egiptului antic

O LUME DISPĂRUTĂ PRINTRE NOI 2 Urmele Egiptului antic Unde poţi descoperi istoria? Regii mesopotamieni, dupã

Unde poţi descoperi istoria?

Regii mesopotamieni, dupã ce au cucerit Egiptul, au dus acasã simboluri ale victoriei: obeliscuri, coloane, statui. La Roma, în Piazza del Popolo, se aflã un obelisc egiptean înalt de 24 de metri. Este un trofeu de rãzboi, adus în Imperiul roman de cãtre împãratul Octavian Augustus, ca simbol al cuceririi Egiptului. În Piazza San Pietro se aflã un alt obelisc adus de împãratul Caligula. Are 26 de metri ºi cântãreºte 331 de tone.

Obelisc. Cel mai înalt obelisc cunoscut avea peste 50 de metri ºi cântãrea 1170 de
Obelisc. Cel mai înalt obelisc
cunoscut avea peste 50 de metri
ºi cântãrea 1170 de tone. El a
rãmas neterminat în cariera de
piatrã de la Assuan.

În anul 1798, Napoleon Bonaparte, aflat în Orient pentru a cuceri Egiptul, s-a adresat

astfel soldaþilor sãi: „Vom muri aici sau ne vom întoarce mai mari ca anticii!”. Apoi, în drum spre Cairo, dã armatei sale urmãtorul ordin de luptã: „Soldaþi, gândiþi-vã cã din vârful acestor piramide patruzeci de secole vã privesc!”. Întors la Paris, Napoleon aduce cu sine simboluri ale victoriei, care împodobesc azi Place de la Concorde sau Muzeul Luvru. De-a lungul timpului, alte obeliscuri au fost transportate la Constantinopol, la Londra sau la New York.

O croazierã pe Nil este cel mai indicat mod de a

cunoaºte Egiptul, pentru cã aceastã þarã „este un dar al Nilului”. Pe malurile sale se înºiruie temple, statui tãiate în stâncã, obeliscuri, morminte regale, piramide. Sunt urmele monumentale ale unei civilizaþii ale cãrei trãsãturi principale erau stabilitatea ºi ordinea. Stabilitatea era datã de puterea absolutã a faraonului, care era o încarnare a divinitãþii, dar ºi de revãrsarea regulatã, anualã, a Nilului, care fertiliza solul ºi asigura prosperitatea agricolã. Ordinea egipteanã însemna o ierarhie socialã precisã, ilustratã de legile severe, de justiþia asprã, de respectarea tradiþiei ºi de respingerea a tot ceea ce era strãin Egiptului.

Datorãm o parte din ceea ce ºtim astãzi despre viaþa egiptenilor mormintelor faraonilor. Palatele erau construite din cãrãmidã arsã la soare ºi nu s-a pãstrat nici unul, în schimb piramidele, precum ºi mormintele din Valea Regilor ºi Valea Reginelor sunt din piatrã sau sãpate direct în stâncã. Ele vorbesc despre „lumea de dincolo” cu seninãtate, demnitate, distincþie ºi mândrie.

Sfinxul de la Giseh. Reprezintã un cap de faraon pe corpul unui leu, ceea ce
Sfinxul de la Giseh. Reprezintã
un cap de faraon pe corpul
unui leu, ceea ce simbolizeazã
forþa fizicã, înþelepciunea ºi
puterea regalã.
Piramida lui Keops era mormântul faraonului pregãtit sã-ºi continue viaþa în „lumea de dincolo”.
Piramida lui Keops era
mormântul faraonului pregãtit
sã-ºi continue viaþa în „lumea
de dincolo”.
Intră în dialog cu trecutul 1. De ce cuceritorii Egiptului au dus în þãrile lor

Intră în dialog cu trecutul

1. De ce cuceritorii Egiptului au dus în þãrile lor de origine monumente ºi obiecte cu valoare simbolicã ale culturii ºi civilizaþiei egiptene?

2. Care crezi cã este semnificaþia cuvintelor lui Napoleon adresate soldaþilor în Egipt? Alege trei variante dintre cele indicate ºi argumenteazã alegerea fãcutã:

• teama de înfrângere;

• frica de moarte;

• dorinþa de victorie;

• orgoliul de a fi la înãlþimea faraonilor;

• admiraþia faþã de un trecut glorios;

• respectul pentru istorie.

3. Învãþãturile lui Ptah-hotep dateazã de acum 4500 de ani. Citeºte-le ºi fã un inventar al sfaturilor de comportare adresate oamenilor:

piatra de moarã. Dacã eºti o cãpetenie care dã porunci unui numãr mare de „Nu
piatra
de moarã. Dacã eºti o cãpetenie
care dã porunci unui numãr mare de
„Nu fi îngâmfat
de ºtiinþa ta, ci
toate
oameni cautã sã sãvârºeºti
sfãtuieºte-te cu cel neºtiutor la fel ca
binefacerile, astfel ca poruncile tale
ºi cu cel învãþat, cãci hotarele
ºtiinþei
sã nu aducã rãu nimãnui. Mãreaþã e
nu pot fi atinse ºi nu se
aflã un
dreptatea, statornicã
ºi minunatã!”
învãþat care s-o stãpâneascã
cu
desãvârºire. O
vorbã înþeleaptã o
poþi
afla ºi la sclava care macinã învârtind

4. Citeºte Cântecul harpistului (scris acum 4500 de ani) ºi adaugã la lista anterioarã alte atitudini faþã de viaþã ºi faþã de moarte!

Bucurã-te de ziua de azi ºi petrece! Nu-þi întuneca viaþa cu gânduri! „…Sporeºte-þi cât poþi
Bucurã-te de ziua de azi ºi petrece!
Nu-þi întuneca viaþa cu
gânduri!
„…Sporeºte-þi cât poþi plãcerile
vieþii
Cãci nimeni nu-ºi poate lua cu sine
avutul din
trãieºti, orânduieºte-þi
lumea aceasta,
ºi, cât
viaþa
dupã pofta inimii.
Cãci te va ajunge ziua
ªi, din câþi au plecat dincolo, nimeni
nu s-a mai
întors!”
plângerii,
Dar plângerile tale, zeul morþii nu le
va auzi;
Iar bocetele celor rãmaºi în viaþã
Nu pot dãrui viaþã celui din
mormânt.
în viaþã Nu pot dãrui viaþã celui din mormânt. Acţionează în prezent Alcãtuieºte un text de

Acţionează în prezent

Alcãtuieºte un text de 12-15 rânduri în care sã exprimi un punct de vedere despre statutul femeii în lumea egipteanã. Comparã aceastã poziþie cu cea a femeii din Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului din 1948.

O LUME DISPĂRUTĂ PRINTRE NOI

3
3

Spiritul culturii greco-romane

Unde poţi descoperi istoria?
Unde poţi descoperi istoria?

Se spune despre Roma cã este un oraº-muzeu. Despre Atena, la fel. Cele douã oraºe sunt capitalele culturale ale antichitãþii europene. Grecia ºi Italia sunt douã muzee în aer liber. Spiritul culturii greco-romane a alimentat spiritul Europei mai bine de o mie de ani. Redescoperit ºi reînviat la sfârºitul evului mediu de cãtre învãþaþii Renaºterii, spiritul estetic, ºtiinþific ºi politic greco-roman este azi mai viu ca oricând.

Totul a început acum 2500 de ani, când grecii au descoperit virtuþile omului ca fiinþã raþionalã. Hipocrate a început prin a cerceta corpul uman pentru a putea sã vindece bolile. Herodot a descris rãzboaiele vremii, cu împãraþii ºi regii care le-au condus, dar a observat ºi oamenii simplii care au cãzut, de regulã, victime. Popoare, neamuri, triburi sunt descrise cu curiozitatea pe care þi-o stârneºte strãinul care vorbeºte o limbã neînþeleasã. Platon a conceput o lume idealã, în care cele mai importante lucruri erau politica, educaþia, estetica ºi relaþiile dintre oameni. Iatã cã un medic, un istoric ºi un filosof se ocupã de „om”, încercând sã-l înþeleagã ºi sã-l susþinã pentru a fi mai fericit.

Consecinþele au apãrut imediat în practica politicã:

democraþia, ca sistem politic, care înseamnã puterea poporului; ideea de cetãþean – om liber ºi egal cu toþi ceilalþi în faþa legilor; educaþia ca mijloc de formare a cetãþeanului responsabil. În artã, statuile grecilor reprezentau modele de bãrbaþi sau femei ºi nu un omagiu public adus unei persoane. Un corp frumos era considerat mai important decât un conducãtor politic care avea o funcþie trecãtoare. Grecii au observat diferenþa ºi diversitatea, au recunoscut valoarea omului ºi, odatã cu asta, au început sã recunoascã ºi valoarea artei. Sigur cã monumentele lor (statui, temple, teatre) erau ºi o expresie a hegemoniei politice ºi culturale, dar asta înseamnã conºtiinþa propriei valori.

Armatele romane au cucerit Grecia, iar lumea romanã nu s-au sfiit sã copieze modelul cultural grecesc. De la locuinþe, sãrbãtori ºi distracþii, pânã la statui, temple ºi zei, romanii au importat un stil de viaþã ºi o culturã, fãrã ca latinitatea sã-ºi piardã forþa spiritualã. Unii împãraþi romani au preferat însã modestia ºi respectul pentru tradiþiile romane (aºa cum a fãcut-o Octavian Augustus), alþii, excesul, extravaganþa ºi risipa (ca împãratul Nero). Toþi împãraþii au considerat arta ca o imagine a puterii lor ºi un mijloc de propagandã imperialã. Statuile, pieþele publice, monumentele triumfale erau dedicate împãraþilor romani ºi victoriilor acestora. La fel ca ºi suveranii babilonieni ºi egipteni, împãraþii intrau în competiþie cu zeii, nu cu muritorii.

Statuia ecvestrã a împãratului Marc Aureliu exprima puterea militarã romanã întruchipatã de împãrat.
Statuia ecvestrã a împãratului
Marc Aureliu exprima puterea
militarã romanã întruchipatã de
împãrat.
Intră în dialog cu trecutul
Intră în dialog cu trecutul

1. În clipa în care grecii au descoperit ºi s-au îngrijit de existenþa omului, s-a schimbat politica, arta, educaþia, modul de viaþã. Crezi cã azi, dupã modelul atenian de acum 2500 de ani, respectul acordat omului, bunãstarea, educaþia, promovarea pe meritul personal, libertatea pot sã schimbe lumea în care trãim? Gândeºte-te ce poþi face pentru a fi mai respectat, mai bogat, mai liber?

2. Jocurile olimpice au fost inventate de greci acum 2700 de ani. Ele erau o expresie a rivalitãþii dintre polis-uri, dar ºi un mod de a pune în valoare spiritul uman. Întrecerile erau sportive, dar ºi de poezie, iar premiul era o cununã de lauri ºi, mai ales, mândria ºi onoarea de a fi câºtigat o întrecere care avea loc o datã la patru ani. Alcãtuieºte un text de 10-12 rânduri despre ce înseamnã azi „spiritul olimpic”.

3. Romanii au copiat modelul cultural grecesc. Care crezi cã este azi modelul cultural dominant în lume? Gândeºte-te la limbã, produse comerciale, muzicã, mod de viaþã! Fã o listã de cuvinte ºi obiceiuri preluate în zilele noastre, de noi, de la alte popoare! În acest context, ce crezi cã se poate întâmpla cu civilizaþia ºi cultura românã: se modificã? va dispãrea? Argumenteazã rãspunsul!

Cariatidele erau statui feminine care înlocuiau coloanele de susþine a acoperiºului unui templu.
Cariatidele erau statui feminine care înlocuiau coloanele de susþine a
acoperiºului unui templu.
coloanele de susþine a acoperiºului unui templu. Acţionează în prezent 1. Cunoºti o construcþie

Acţionează în prezent

1. Cunoºti o construcþie realizatã în România ca o imagine a puterii conducãtorului ºi ca mijloc de propagandã?

2. De la latini am moºtenit expresii pe care le folosim ºi azi pentru a descrie anumite situaþii. Citeºte expresiile urmãtoare ºi relateazã colegilor întâmplãri care pot fi caracterizate prin folosirea acestor expresii latineºti!

Festina lente! (în traducere: „Grãbeºte-te încet!”)

Panem et circenses! (în traducere „Pâine ºi circ!”)

Veni, vidi, vici! (în traducere „Am venit, am vãzut, am învins!”)

Vox populi, vox Dei! (în traducere „Vocea poporului, vocea lui Dumnezeu!”)

O LUME DISPĂRUTĂ PRINTRE NOI

4
4

Oamenii antichităţii

O LUME DISPĂRUTĂ PRINTRE NOI 4 Oamenii antichităţii Unde poţi descoperi istoria? Oamenii antichitãþii, adicã

Unde poţi descoperi istoria?

Oamenii antichitãþii, adicã spiritul oameni- lor care au trãit acum 2000 de ani, poate fi

recunoscut în ceea ce suntem noi astãzi. Iatã

o listã de cuvinte care exprimã calitãþi uma-

ne apreciate în antichitatea greco-romanã:

luciditate, raþiune, spirit practic, cetãþenie, libertate, egalitate, merit personal, ordine, moderaþie, frumuseþe, forþã fizicã, armonie, respect pentru tradiþie, integritate moralã. Sã nu crezi însã cã lumea aceea era perfectã. Iatã ºi o listã de moravuri de care oamenii râdeau în piese de teatru sau în reprezenta- þii desfãºurate cu ocazia sãrbãtorilor: oame- nii erau necinstiþi, certãreþi, lacomi, obsce- ni, naivi, leneºi, beþivi, iar instituþiile erau corupte ºi pline de abuzuri, iar justiþia strâmbã.

Grecii au creat un sistem politic – democra- þia, o culturã – umanismul, o religie – cu zei care au toate calitãþile ºi viciile oamenilor, o societate de oameni egali ºi liberi. Ideile gre- cilor despre stat, politicã, cetãþean, bunãcu- viinþã, frumos au fost rãspândite, de-a lun- gul ºi de-a latul lumii cunoscute atunci, de cãtre Alexandru Macedon. Alexandru a pur- tat rãzboaie, a cucerit teritorii întinse, a înte- meiat oraºe (unora le-a dat numele sãu – Alexandria), dar convins de superioritatea culturii greceºti, a protejat-o, a rãspândit-o ºi a îmbogãþit-o. Peste câteva secole, romanii au cucerit tot spaþiul din jurul Mãrii Medi- terane ºi viaþa lor s-a schimbat. Roma a devenit greacã, la fel cum astãzi Japonia a devenit occidentalã.

greacã, la fel cum astãzi Japonia a devenit occidentalã. Intră în dialog cu trecutul 1. Unii

Intră în dialog cu trecutul

1. Unii filosofi greci considerau cã existã patru adevãruri fundamentale care trebuie sã-i conducã pe oameni în viaþã: 1. Cã divinitatea nu trebuie sã îþi inspire teamã; 2. Cã nu trebuie sã-þi fie fricã de moarte; 3. Cã este uºor sã-þi procuri binele; 4. Cã este uºor sã suporþi durerea. Adaugã „douã adevãruri” care þie þi se par foarte importante în viaþã!

2. Filosoful roman Seneca

a scris urmãtoarele:

„Suntem toþii þel. sã membrii nãscut acest ºi Ea unui mare trup; natura ne-a fraþi,
„Suntem
toþii
þel. sã membrii nãscut acest ºi Ea
unui
mare
trup;
natura
ne-a
fraþi,
dându-ne
tuturor
acelaºi
ºi ne-a
inspirat
iubirea
reciprocã
ne-a
fãcut
sociabili.
De
aceea
trebuie
respingem
violenþa,
cruzimea,
cu egoismul
corupþia”.
Poþi
descoperi
în
text
enunþate
drepturi
ale
omului?

3. În versurile urmãtoare, poetul latin Ovidiu, exilat la Tomis (Constanþa de azi), descrie sentimentele sale faþã de femeie.

de azi), descrie sentimentele sale faþã de femeie. „Aceasta m i - e a v e

„Aceasta mi-e averea: sã preamãresc femeia, Sã-i fac iubitei mele renumele etern. Veºminte, pietre scumpe ºi aur s-or distruge – Dar faima ei, în versuri, va strãluci mereu!

n v e r s u r i , v a s t r ã l

4.

Dupã bãtãlia de la Maraton, grecii au trimis un sol sã anunþe victoria la Atena. Acesta a alergat pe o distanþã de peste 40 de kilometri, a ajuns în cetate, a rostit simplu: „Am învins!” ºi a murit din cauza epuizãrii. Alege dintre termenii urmãtori doi dintre cei care definesc cel mai bine „alergãtorul de la Maraton”: devotament, patriotism, onoare, disciplinã militarã, eroism.

5. Citeºte textele urmãtoare ºi identificã alte calitãþi umane, moravuri ºi obiceiuri în antichitatea greco-romanã!

„Politeþea îndatorire impusã de educaþie. binecrescut se o ºi poartã Numai se în egalii sãi
„Politeþea
îndatorire
impusã
de
educaþie.
binecrescut
se
o ºi poartã Numai se în
egalii
sãi
linguºi
ºi
fãrã
aroganþã;
respectul
altul
sã trebuie om om
manifeste
li în a naturaleþea sã om încãlca a-i partenerã o de
unui
suflet
liberal;
datoratã
unui
superior
fie
întotdeauna
însoþitã
de
acea
simplitate
familiarã
proprie
mândriei
civice
resimte
un
liber.
«barbarilor»
se
potriveºte
stea
înmãrmuriþi
prezenþa
regilor
oamenii
ce deferenþa când superstiþioºi
tremure
faþa ºi cu
„Baia nu era un simplu prilej de
curãþenie, ci o plãcere complexã, cum
este, la noi, agrementul plajei la mare. De
aceea, gânditorii ºi creºtinii (mai târziu)
respingeau baia; ei nu se lãsau pradã
slãbiciunii de a se spãla; fãceau baie doar
o datã sau de douã ori pe lunã; barba
murdarã a unui filosof era o dovadã de
austeritate de care el se mândrea. Toate
casele de bogãtaºi aveau mai multe
încãperi special amenajate pentru baie, cu
o instalaþie de încãlzire sub podea; în
fiecare oraº se afla cel puþin o baie
publicã ºi un apeduct care alimenta
oraºul ºi fântânile.”
zeilor
ca
un
sclav
în
faþa
unui
stãpânitor.”
(…)
„Ce
însemna
libertin
în
moravuri
Philippe Arie`s, Georges Duby, Istoria
vieþii private
în
comportament?
Un
era
considerat
libertin
trei
opreliºti:
fãcea
dragoste
înainte
fi de
cãderea
nopþii;
fãcea
dragoste
fãrã
întuneca
odaia;
fãcea
dragoste
cu
o
pe
care
o fãrã Un faþã toatã.” cu era
dezgolise
(…)
care o fãrã Un faþã toatã.” cu era dezgolise (…) Acţionează în prezent 1. Câte din

Acţionează în prezent

1. Câte din cuvintele din prima listã, din primul paragraf al lecþiei fac parte din filosofia ta de viaþã?

2. Din antichitate ºi pânã acum vreo douã-trei secole, supravieþuirea unui om ºi prestigiul sãu în faþa celorlalþi a depins de forþa ºi de superioritatea fizicã. Alege, din listele de valori umane pe care le-ai întâlnit în aceste prime lecþii, cinci din cele care crezi cã îþi conferã prestigiu în faþa celorlalþi! Comparã opþiunile tale cu cele ale colegilor! De ce crezi cã sunt diferite?

O LUME DISPĂRUTĂ PRINTRE NOI

5
5

Valorile creștine

Unde poţi descoperi istoria?
Unde poţi descoperi istoria?

Tot ceea ce se întâmplã azi în familie de Paºti sau de Crãciun, la botez, la nuntã sau la înmormântare reprezintã tradiþii creºtine. Fie cã oamenii sunt ortodocºi, greco-catolici, catolici sau protestanþi, semnificaþia obiceiurilor este asemãnãtoare. Toþi creºtinii vopsesc ouã roºii de Paºti, fapt ce aminteºte de sângele vãrsat de Iisus pentru mântuirea oamenilor. Cu toþii ne facem cruce – simbol universal al creºtinului. Toþi creºtinii recunosc ziua de 25 decembrie ca zi a naºterii lui Iisus. Fiecare comunitate are o bisericã în jurul cãreia se adunã duminica ºi la sãrbãtori. Când se mutã în casã nouã, oamenii cheamã un preot pentru sfinþirea locului. Duminica a fost ziua de odihnã a lui Dumnezeu ºi a devenit ziua de odihnã a creºtinilor, ziua noastrã liberã. ªi exemplele pot continua!

Mãnãstirea Putna
Mãnãstirea Putna

În fiecare zi, fãrã sã ne dãm seama, facem gesturi cu semnificaþie creºtinã: dãm de pomanã, ne închinãm, îl pomenim pe Dumnezeu în diverse formule („Doamne- ajutã!”, „Doamne fereºte!” etc.), þinem posturile orânduite de biserica creºtinã, ne primenim hainele de sãrbãtori, mergem la bisericã sau în pelerinaj la mãnãstiri sau locuri sfinte, participãm la sãrbãtori sau ceremonii religioase. Religia creºtinã este prezentã, aºadar, în tot ceea ce facem, în felul în care gândim, în modul în care ne organizãm viaþa.

De-a lungul timpului, biserica creºtinã a susþinut ºi a influenþat chiar existenþa statelor creºtine: Imperiul Bizantin a fost timp de o mie de ani un imperiu creºtin ortodox, în Þãrile Române, mitropolitul era al doilea om în stat dupã domnitor, regele Angliei este ºeful Bisericii anglicane, Papa de la Roma a avut ºi are un cuvânt greu de spus în deciziile politice.

Creºtinii sunt separaþi astãzi în mai multe culte. În anul 1054, neînþelegerile teologice dintre Patriarhul de la Constantinopol ºi Papa de la Roma au dus la Marea Schismã, adicã separarea Bisericii ortodoxe de Biserica catolicã sau romano-catolicã. Dupã câteva secole, în anul 1517, în Germania, Martin Luther a propus o reformã a catolicismului ºi astfel au apãrut cultele creºtine protestante:

luteranismul, calvinismul ºi anglicanismul. Acum trei sute de ani a luat fiinþã cultul greco-catolic, prin unirea unei pãrþi a credincioºilor Bisericii ortodoxe cu Biserica catolicã. Chiar dacã existã diferenþe între ortodocºi, greco-catolici, catolici, protestanþi sau alte culte creºtine considerate secte, se poate spune cã creºtinismul este unul dintre fundamentele spirituale ale culturii ºi civilizaþiei europene.

Catedrala catolicã din Oradea
Catedrala catolicã din Oradea
Nuntã într-o bisericã ortodoxã
Nuntã într-o bisericã ortodoxã
Intră în dialog cu trecutul 1. Citeºte „cele zece porunci” ºi identificã principalele valori creºtine.

Intră în dialog cu trecutul

1. Citeºte „cele zece porunci” ºi identificã principalele valori creºtine.

„1. Eu de sunt nu Domnul, Dumnezeul tãu, sã ai 4. 3. alþi va dumnezei
„1.
Eu
de sunt nu
Domnul,
Dumnezeul
tãu,
ai
4. 3. alþi va
dumnezei
afarã
mine.
2.
nu-þi
ºi în faci pe
chip
cioplit.
nu
iei
deºert
numele
Domnului
tãu,
cãci
Domnul
nu
te
lãsa
mama ta. 6. Sã nu ucizi. 7. Sã nu
preacurveºti. 8. Sã nu furi. 9. Sã
nu mãrturiseºti strâmb împotriva
aproapelui tãu. 10. Sã nu pofteºti
casa aproapelui, nevasta
aproapelui, nici vreun alt lucru
care este al aproapelui tãu.”
Biblia, Exodul 20, 1-17
nepedepsit.
Adu-þi
aminte
în de
ziua
de
odihnã
ca
s-o
sfinþeºti.
5. Cinsteºte
pe
tatãl
tãu
2. Observã în textele de mai jos atitudinea creºtinismului faþã de femeie. Crezi cã aceastã
2. Observã în textele de mai jos atitudinea creºtinismului faþã de femeie. Crezi cã aceastã
poziþie a avut consecinþe de-a lungul istoriei asupra poziþiei femeii în societate?
„Femeile sã tacã în întruniri, cãci nu le este
îngãduit sã ia cuvântul; sã
stea supuse cum
„Femeile sã li se
supunã bãrbaþilor
lor
însãºi legea o spune”. (Noul Testament,
precum Domnului, cãci bãrbatul este cap
Epistola întâi cãtre corinteni,
XIV, 34-35)
femeii sale, cum Hristos
este capul
Bisericii, trupul sãu, al cãrui Izbãvitor este.
„Femeia
sã înveþe în tãcere cu toatã
ªi dupã cum Biserica i
se supune lui
supunerea. Femeii nu-i dau voie sã înveþe pe
Hristos, tot astfel femeile trebuie sã li se
alþii, nici sã se ridice mai
supunã bãrbaþilor
lor”. (Noul Testament,
sã stea în tãcere”. (Noul
pe sus de bãrbat, ci
Testament, Epistola
Epistola cãtre efeseni, V, 22-24)
întâi cãtre Timotei,
II, 11-14)
3. În textul urmãtor vei descoperi acþiuni ale creºtinilor susþinute de Bisericã cu ocazia cruciadelor
3. În textul urmãtor vei descoperi acþiuni ale creºtinilor susþinute de Bisericã cu ocazia
cruciadelor pentru eliberarea Ierusalimului. Cum poþi explica comportamentul cruciaþilor
gândindu-te la «cele zece porunci»?
cadavre; cifrã la care trebuie adãugate
„Cruciaþii strãbãteau
strãzile Ierusalimului,
cu spada sau cu pumnalul
în mânã,
orice locuitor pe care-l întâlneau,
omorând
cadavrele care zãceau pe strãzile oraºului.
Apoi, cruciaþii s-au spãlat ºi ºi-au pus
veºminte curate. Au pornit desculþi,
fãrã sã cruþe nici femeile,
ºi gemete, prin
nici copiii.
într-un concert de plânsete
toate locurile oraºului pe care le
strãbãtuse
Spectacolul unui asemenea numãr de
cadavre era insuportabil.
Dar masacratorii
erau ºi mai hidoºi
Hristos, sãrutând urmele tãlpilor lui.”
Guillaume de Tyr
decât victimele lor:
din
tãlpi pânã îºtet erau acoperiþi
de sânge. În
incinta templului erau
peste zece mii de
de sânge. În incinta templului erau peste zece mii de Acţionează în prezent Romanul ºi filmul

Acţionează în prezent

Romanul ºi filmul artistic Codul lui da Vinci propun o nouã viziune asupra vieþii lui Iisus, a Mariei Magdalena ºi a rolului femeilor în viaþa primilor creºtini. Aceste lucruri au fost respinse ºi condamnate în zilele noastre de cãtre Biserica catolicã. Care este opinia ta în legãturã cu apariþia altor puncte de vedere despre viaþa lui Iisus? Crezi cã pot fi acceptate sau sunt o blasfemie? Formuleazã un rãspuns scris de 12-15 rânduri ºi comparã-l cu al altor colegi!

O LUME DISPĂRUTĂ PRINTRE NOI

6
6

Islamul

O LUME DISPĂRUTĂ PRINTRE NOI 6 Islamul Unde poţi descoperi istoria? În Spania, arabii au stãpânit

Unde poţi descoperi istoria?

PRINTRE NOI 6 Islamul Unde poţi descoperi istoria? În Spania, arabii au stãpânit aproape 800 de

În Spania, arabii au stãpânit aproape 800 de ani. Urmele lor se gãsesc peste tot: moschei, palate, grãdini. În Franþa trãiesc azi aproximativ ºapte milioane de musulmani, proveniþi în special din statele islamice, foste colonii franceze din nordul Africii. În Germania sunt cinci milioane de musulmani. Turcia este azi un stat european de religie islamicã. Peste tot în Europa poþi descoperi produse ºi simboluri ale lumii arabo-islamice: îmbrãcãminte specificã lumii orientale, covoare, restaurante tradiþionale, moschei, mirodenii, parfumuri orientale, obiecte decorative, poveºti preluate de arabi din lumea babilonianã, precum O mie ºi una de nopþi. Ele au ajuns în Europa aduse de negustori, încã dinainte de anul o mie.

Învãþãtura islamicã a fost rãspânditã în rândul arabilor din Mecca de cãtre Profetul Mahomed, în secolul al VII-lea. Principiul fundamental al noii religii era supunerea („islam” înseamnã „supunere” în limba arabã) faþã de Alah. Mahomed a transmis musulmanilor („musulman” înseamnã „credincios” în limba arabã) valori umane precum generozitatea, onestitatea, caritatea, cumpãtarea ºi moderaþia.

Coranul, cartea sfântã a religiei islamice, i-a îndemnat pe musulmani sã cerceteze lumea ºi sã cunoascã realitatea lucrurilor prin intermediul raþiunii, spre deosebire de Biblie care a sfãtuit creºtinul astfel: „crede ºi nu cerceta”. Aºa se explicã numãrul mare de savanþi arabi, numãrul mare de cãrþi ºi de biblioteci, precum ºi produsele de calitate deosebitã realizate în lumea arabã în jurul anului o mie.

Expansiunea arabilor în Orient, Africa de Nord ºi Europa s-a realizat prin rãzboaie purtate împotriva „necredincioºilor”. Djihadul (rãzboiul sfânt) pentru rãspândirea islamului a devenit doctrina supremã a statului arab ºi a religiei islamice. Aceastã concepþie este asemãnãtoare cu ideea de cruciadã a creºtinilor împotriva „necredincioºilor” ºi ambele au apãrut în urmã cu o mie de ani, într-o perioadã în care credinþa oamenilor era mult mai puternicã decât raþiunea.

Intră în dialog cu trecutul 1. Citeºte fragmentele urmãtoare ºi noteazã-þi valori ale religiei islamice.

Intră în dialog cu trecutul

1. Citeºte fragmentele urmãtoare ºi noteazã-þi valori ale religiei islamice. Comparã-le cu cele creºtine! Sunt
1. Citeºte fragmentele urmãtoare ºi noteazã-þi valori ale religiei islamice. Comparã-le cu cele
creºtine! Sunt asemãnãtoare sau foarte diferite?
dupã stricãciune pe pãmânt; Dumnezeu
(…)
„Toþi oamenii sunt egali ca dinþii
din
poate
pieptenele þesãtorului.
Nici o deosebire nu
nu-i iubeºte pe cei ce fac stricãciune.
Cel ce se cãieºte ºi face bine, aceluia
este între un alb ºi un negru,
cã îi va merge bine;
cei ce cred ºi se poartã
între un arab
ºi un nearab, decât
mãsura în care ei se
bine, pentru ei nu lãsãm sã se piardã
rãsplata pentru fapte bune.”
tem de Dumnezeu. (…)
Coranul
din
lumea aceasta ºi fã
Nu uita partea ta
bine precum ºi
Dumnezeu þi-a fãcut bine;
ºi nu umbla

2. Djihadul i-a trimis pe musulmani sã lupte împotriva „necredincioºilor. Cruciada este rãzboiul dus de creºtini împotriva „necredincioºilor”. Cine sunt „necredincioºii” pentru cele douã religii?

3. Caracterizeazã printr-un singur cuvânt situaþia prezentatã în textul urmãtor: „În primii cuceririi
3. Caracterizeazã printr-un singur cuvânt situaþia prezentatã în textul urmãtor:
„În primii
cuceririi teritoriilor
ani ai
creºtine de cãtre arabi se remarcã ceva cu
totul neobiºnuit: musulmanii vin ºi se
roagã în incinta
aceleiaºi biserici,
creºtinii, bineînþeles unii
aceasta era situaþia. Deci sã nu ne
închipuim pe cuceritori azvârlind afarã pe
creºtini ºi dând cu barda în dreapta ºi-n
stânga în lucrurile sfinte ºi transformând
peste noapte biserica în moschee.”
Mehmed Ablai, Arabii
împreunã cu
pentru Alah, ceilalþi pentru
Dumnezeu.
ciudat, dar izvoarele atestã cã
Pare

4. Califul a fost conducãtorul statului la arabi în primele secole de existenþã ale statelor arabe. Iatã, mai jos, testamentul unui calif lãsat fiului sãu, din care rezultã sfaturi despre putere, armatã ºi supuºi. Cum apreciezi acest mesaj: este unul actual ºi modern? Sau este învechit ºi greu de acceptat în zilele noastre?

Sau este învechit ºi greu de acceptat în zilele noastre? „Fiul meu, domniile aparþin lui Alah,

„Fiul meu, domniile aparþin lui Alah, care le dã ºi le ia dupã cum crede de cuviinþã. Pentru cã el ne-a lãsat pe tronul Spaniei, ca sã ne conformãm voinþei sacre, trebuie sã ne strãduim sã facem bine oamenilor. Pentru acest scop ni se dã puterea. Aºa cã justiþia ta, totdeauna nepãrtinitoare, ocroteascã deopotrivã pe sãrac ºi pe bogat.

Trataþi pe ostaºi cu bunãtate, iar ei sã fie apãrãtorii, iar nu asupritorii poporului. cãci
Trataþi pe ostaºi cu bunãtate, iar ei sã fie
apãrãtorii,
iar nu asupritorii poporului.
cãci truda lor
ne
Ocrotiþi pe agricultori,
hrãneºte, ºi
pãziþi câmpurile. Fie ca
poporul sã fie fericit la
umbra tronului ºi
sã se bucure de
siguranþa bunurilor sale ºi
de plãcerile vieþii.”

5. Care dintre sfaturile date de Avicenna arabilor în secolul al XI-lea mai este valabil ºi astãzi?

corpului; 4.ameliorarea a ceea ce se inspirã prin nas; 5.adaptarea hainelor; 6. echilibrul „În menþinerea
corpului; 4.ameliorarea a ceea ce se inspirã
prin nas; 5.adaptarea
hainelor; 6. echilibrul
„În
menþinerea
sãnãtãþii
trebuie
avem
grijã
lucruri:
1.alegerea
hranei;
miºcãrilor fizice ºi sufleteºti.”
2.curãþirea
de ºase corpului
de
reziduuri;
3.menþinerea
conformaþiei
corecte
a
Acţionează în prezent

Atentatele teroriste din zilele noastre sunt comise de luptãtori islamici care îºi justificã acþiunile prin djihad. Þi se pare actualã aceastã doctrinã? De ce DA? De ce NU?

O LUME DISPĂRUTĂ PRINTRE NOI

Autoevaluare I
Autoevaluare
I

Primul exerciþiu pe care þi-l propun este unul care te ajutã sã îþi fixezi câteva repere cronologice în evoluþia spiritualitãþii antice.

1. Ordoneazã cronologic urmãtoarele momente în evoluþia spiritualitãþii umane:

A. Coranul;

B. Epopeea lui Ghilgameº;

C. Biblia;

A. Apariþia islamului;

B. Reforma bisericii catolice;

C. Apariþia creºtinismului.

Tema urmãtoare îþi cere sã situezi în spaþiu câteva monumente de arhitecturã ale

antichitãþii.

2. Asociazã elementele corespunzãtoare din cele douã coloane:

1. Turnul Babel;

A. Atena;

2. Coloseum;

B. Egipt;

3. Piramida lui Keops;

C. Babilon;

4. Partenon;

D. Roma.

Utilizarea corectã a termenilor istorici ºi a numelor proprii te ajutã sã comunici eficient ºi sã te faci înþeles de cãtre ceilalþi.

3. Completeazã spaþiile libere din textul de mai jos cu numele proprii ºi termenii adecvaþi din lista urmãtoare. Poþi adapta forma gramaticalã a termenilor în funcþie de context.

„Þinutul dintre cele douã fluvii” sau

este considerat „leagãnul

civilizaþiei”. Faima Babilonului a ajuns pânã la noi în descrierile din

este situat pe malul Nilului. Piramidele erau morminte ale

Atena a fost primul oraº în care a triumfat

Romanii au copiat

Alexandria este numele unor oraºe întemeiate de cãtre

împãratul

Papa de la Roma este ºeful Bisericii

un imperiu

Regele Angliei era ºeful Bisericii

Imperiul Bizantin a fost

Martin Luther a întemeiat

este cartea sfântã a islamului. Lãcaºul de cult al musulmanilor

este

Termeni istorici ºi nume proprii: luteranism, Coran, moschee, Mesopotamia, Vechiul Testament, faraon, model cultural grecesc, Egipt, Alexandru Macedon, creºtin ortodox, anglican, catolic, democraþie.

Toate deciziile ºi acþiunile oamenilor au drept criteriu de referinþã un sistem de valori, adicã o ierarhie a valorilor personale sau ale instituþiilor pe care le reprezintã, în funcþie de care se desfãºoarã comportamentul uman. ªi tu ai asemenea opþiuni chiar dacã uneori nu îþi dai seama de asta. În cursul acestui prim capitol ai alcãtuit deja mai multe liste de valori reprezentând opþiunile dominante ale oamenilor din diverse epoci istorice. Exerciþiile urmãtoare îþi cer sã-þi exprimi punctul de vedere în raport cu arta, obiceiurile ºi religiile de la sfârºitul antichitãþii ºi începutul evului mediu.

4. Religia creºtinã ºi cea islamicã au o mulþime de valori comune. În lista urmãtoare existã o valoare foarte importantã în zilele noastre, pe care nici o religie nu o acceptã între valorile sale fundamentale. Care crezi cã este aceasta? Argumenteazã rãspunsul în 5 rânduri! (egalitatea, cumpãtarea, libertatea, caritatea (pomana), generozitatea)

5. Biblia ºi Coranul se adreseazã credincioºilor creºtini, respectiv musulmani cu urmãtoarele îndemnuri: „Crede ºi nu cerceta!” – Biblia, „Cerceteazã ºi cunoaºte lumea!” – Coranul. Numeºte câte o urmare a acestor îndemnuri pentru fiecare dintre cele douã civilizaþii – creºtinã ºi islamicã – în primii o mie de ani ai existenþei lor.

6. Identificã în textul urmãtor abateri de la morala creºtinã.

„Comunitãþile þãrãneºti organizau ospeþe cu petreceri în biserici. În cimitire se joacã tot felul de jocuri… În timpul slujbei religioase, lumea se plimbã prin bisericã, flirteazã, face glume, discutã afaceri… Prostituatele se pãunesc prin faþa bisericii, cãutându-ºi clienþii aici… În zilele de sãrbãtoare se vând imagini obscene. În schimb, la vecernie biserica este goalã.” Ovidiu Drimba, Istoria culturii ºi civilizaþiei

În toate epocile, oamenii au recurs la diverse forme de a-ºi produce plãcere: jocuri, vânãtoare, spectacole, divertisment etc. Toate exprimã o concepþie despre viaþã, o mentalitate care se raporteazã la un sistem de valori. Cerinþa urmãtoare îþi solicitã sã recunoºti epoca ºi civilizaþia despre care este vorba în text.

7. Recunoaºte epoca ºi civilizaþia despre care povesteºte textul de mai jos:

„Ritualul bãii începea cu masajul pielii ºi o baie de abur uscat. Urma cufundarea într-un bazin cu apã fierbinte, trecerea spre holul principal pentru rãcorire ºi conversaþie, iar la sfârºit o afundare în bazinul rece, într-o camerã deschisã sub cerul liber. Holul central încãlzit putea adãposti 1600 de oameni în acelaºi timp. Nici o societate anterioarã nu a pus la dispoziþie pentru plãcerea publicului asemenea instalaþii interioare.” Albert E. Elsen, Temele artei

URMELE OAMENILOR: CONSTRUCŢIILE, TABLOURILE, CĂRŢILE…

II
II

Capitolul

CONSTRUCŢIILE, TABLOURILE, CĂRŢILE… II Capitolul Te ajută să descoperi • Misterele Evului Mediu –

Te ajută să descoperi

Misterele Evului Mediu – Evul Mediu înseamnă mai mult decât cavaleri, haiduci și vrăjitoare

Luminile Renașterii – Oamenii Renașterii au redescoperit OMUL

Jocurile Barocului – Ce nebunie de forme și culori!

Liniștea clasică – De câte ori pe zi ai nevoie de liniște?

Zborul arhitecturii contemporane – Omul a visat să zboare chiar și atunci când a construit pe pământ

Revolta din cultura tinerilor – Nimic nu le poate sta tinerilor împotrivă

iar la final vei putea:

• Să descoperi urmele oamenilor, adică să „vezi” istoria

• Să zbori, adică să construiești singur

• Să accepţi tinereţea altora, adică să te simţi tânăr

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 25
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 25
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 25
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 25
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 25
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR 25

URMELE OAMENILOR: CONSTRUCŢIILE, TABLOURILE, CĂRŢILE…

Misterele Evului Mediu 1
Misterele Evului Mediu
1
TABLOURILE, CĂRŢILE… Misterele Evului Mediu 1 Unde poţi descoperi istoria? Evul Mediu ne apare astãzi ca

Unde poţi descoperi istoria?

Misterele Evului Mediu 1 Unde poţi descoperi istoria? Evul Mediu ne apare astãzi ca o lume
Misterele Evului Mediu 1 Unde poţi descoperi istoria? Evul Mediu ne apare astãzi ca o lume
Misterele Evului Mediu 1 Unde poţi descoperi istoria? Evul Mediu ne apare astãzi ca o lume

Evul Mediu ne apare astãzi ca o lume înde- pãrtatã, întunecatã ºi plinã de mistere. Cãr- þile sau filmele despre aceastã perioadã ne aratã oameni obiºnuiþi, temãtori ºi supuºi în faþa nobilului bogat sau feþei bisericesti. Cavalerii – ca pe niºte luptãtori, plini de arme, gata oricând sã-ºi demonstreze forþa fizicã sau sã ucidã pentru a impresiona o prinþesã. Totul se petrece în case murdare ºi întunecoase, în castele reci, de piatrã, în mãnãstiri ºi catedrale în care ºoapta e cel mai puternic zgomot, în pãduri nesfârºite în care soarele nu pãtrunde niciodatã. Umbre, ceaþã ºi spaimã, zãngãnit de fiare. Într-o ast- fel de lume preþul vieþii unui om este infim pentru cã toate vin de la Dumnezeu. Foame- tea, ciuma, rãzboaiele, invaziile, cutremure- le ºi inundaþiile sunt pedepse divine abãtu- te asupra omenirii pãcãtoase. Astãzi, ochiul celui care viziteazã ca turist o mãnãstire sau o catedralã medievalã este uimit în primul rând de calitatea cons- trucþiei: zidurile groase de piatrã, înãlþimea, vitraliile, decoraþiile, sculpturile ºi picturile impresioneazã ºi trezesc admiraþie. Ele ne vorbesc despre bogãþia ºi puterea bisericii, despre credinþã, despre mândria orãºenilor, dar ºi despre priceperea arhitecþilor ºi meº- teºugarilor care le-au realizat. Pelerinul, credincios ºi umil, descoperã însã altceva. La intrare îl întâmpinã imagi- nea sculptatã sau pictatã a Judecãþii de

Apoi, cu Iisus Hristos care ridicã mâna dreaptã ºi le aratã celor aleºi drumul spre Ceruri, în timp ce cu stânga îi aruncã pe pãcãtoºi în Infern. Cei patru cavaleri ai Apo- calipsei (cucerirea, rãzboiul, foametea ºi moartea), precum ºi balaurul cu ºapte cape- te transmit creºtinului teama de sfârºitul lumii. Interiorul catedralelor este plin de solemnitate: înãlþimea de peste 30 de metri, coloanele uriaºe, bolta în formã de semicerc (specificã stilului arhitecturii romanice) sau în formã de ogivã (specificã stilului gotic), decoraþiile abundente creeazã o lume care simbolizeazã Cerul, armonia ºi înþelepciu- nea divinã, dar ºi ordinea lumeascã în care Biserica deþine puterea. Dincolo de elementele simbolice, cate- drala satisfãcea nevoia de spectacol a oame- nilor, era scena unor festivitãþi populare, locul unde se încheiau tranzacþii comerciale sau chiar loc de joacã pentru copii. Clopote- le catedralei reglau activitatea zilnicã, aºa cum evenimentele din viaþa lui Hristos, a Mariei ºi a sfinþilor stabileau calendarul sãr- bãtorilor ºi al târgurilor. Mãnãstirile ºi catedralele construite în secolele XI-XIII, în stil romanic ºi în stil gotic, sunt rãspândite pe tot teritoriul Euro- pei Occidentale. Catedralele sunt printre puþinele urme sigure lãsate de o lume des- pre care ne imaginãm mai multe lucruri decât ºtim.

Intră în dialog cu trecutul 1. Un scriitor din secolul al XIII-lea vorbeºte despre „ninsoarea

Intră în dialog cu trecutul

1. Un scriitor din secolul al XIII-lea vorbeºte despre „ninsoarea de catedrale din jurul Parisului”. La ce crezi cã se referã aceastã expresie?

2. Cuvântul „catedralã” vine din latinescul cathedra, care însemna „scaun”, folosit cu sensul de scaun (sediu) episcopal, adicã cea mai importantã autoritate a locului. În acest context, explicã ce îi conferã „catedra” profesorului!

3. Natura, creaþie a lui Dumnezeu, are, în lumea medievalã, un sens simbolic. Citeºte textul ºi identificã semnificaþii creºtine atribuite unor elemente naturale!

semnificaþii creºtine atribuite unor elemente naturale! „Un trandafir roºu nu ne emoþioneazã prin frumuseþea

„Un trandafir roºu nu ne emoþioneazã prin

frumuseþea lui – ceea ce ar fi un sentiment

printre

pãgân!, ci pentru cã aminteºte

martirilor în roºul petalelor este

spinii tulpinii, de corul

iar

mijlocul ereticilor;

Un porumbel

sângele celor martirizaþi…

ereticilor; Un porumbel sângele celor martirizaþi… evocã Biserica, ochii lui blânzi – privirea
evocã Biserica, ochii lui blânzi – privirea înþeleaptã a Bisericii spre viitor, albul penelor –
evocã Biserica, ochii lui blânzi – privirea
înþeleaptã a Bisericii spre viitor, albul
penelor – gândurile pure ale divinitãþii,
roºul labelor – sângele martirilor…”
Ovidiu Drîmba,
Istoria culturii ºi civilizaþiei

4. Citeºte textul ºi rãspunde la urmãtoarele întrebãri:

a. De ce erau considerate periculoase cãrþile în mãnãstire?

b. Existã cineva care poate stabili ce este adevãrat / mincinos, bine / rãu, potrivit / nepotrivit într-o carte? Dar în viaþa oamenilor?

c. Putem privi cãrþile ca pe ceva misterios, ocult, rezervat doar iniþiaþilor?

d. De ce biserica creºtinã medievalã a avut o astfel de atitudine faþã de lectura
d. De ce biserica creºtinã medievalã a avut o astfel de atitudine faþã de lectura cãrþilor?
trebuie sã ducã la bun sfârºit
o operã
„Numai bibliotecarul ºtie dacã este
îngãduitã sau nu citirea unei cãrþi, ce fel
precisã ºi nu sã urmãreascã orice
nebuneascã curiozitate care-i pãleºte,
fie
de taine, de adevãruri
sau de minciuni
închide în el volumul cu pricina. Nu
toate
adevãrurile sunt pentru toate urechile, nu
din puþinãtatea minþii, fie din trufie, fie
din gânduri venite de la necuratul.”
Umberto Eco, Numele trandafirului
toate minciunile pot fi
recunoscute ca
atare de un
suflet credincios (…) cãlugãrii
5. Citeºte textul ºi identificã semnificaþia pe care oamenii o dãdeau numerelor în evul mediu!
5. Citeºte textul ºi identificã semnificaþia pe care oamenii o dãdeau numerelor în evul mediu!
ºi apa;
lumii reale – focul, aerul, pãmântul
„Toma
d’Aquino considera
7, ca sumã a primelor douã, desemna
cã frumosul se
întemeiazã pe proporþionalitate,
omul, a cãrui naturã
dublã se alcãtuia din
claritate
ºi armonie. Calculul ºi simbolismul
spirit ºi materie; produsul
3x4 desemna
cei 12
matematic juca un rol important în
gândirea vremii. Numãrul 3 se bucura de
grupuri precum cei 12 apostoli,
profeþi minori etc.”
mare trecere din cauza
William Fleming, Arte ºi idei
asocierii lui cu
Sfânta Treime; 4 semnificã elementele
asocierii lui cu Sfânta Treime; 4 semnificã elementele Acţionează în prezent Fã o listã cu toate

Acţionează în prezent

Fã o listã cu toate valorile umane apreciate de omul medieval aºa cum le-ai descoperit în lecþie ºi în „dialogul tãu cu trecutul”!

URMELE OAMENILOR: CONSTRUCŢIILE, TABLOURILE, CĂRŢILE…

2
2

Luminile Renașterii

TABLOURILE, CĂRŢILE… 2 Luminile Renașterii Unde poţi descoperi istoria? Piaþa San Marco din Veneþia

Unde poţi descoperi istoria?

2 Luminile Renașterii Unde poţi descoperi istoria? Piaþa San Marco din Veneþia este una dintre cele

Piaþa San Marco din Veneþia este una dintre cele mai frumoase pieþe din lume. Palatul Dogilor – sediul guvernului veneþian – este o construcþie luminoasã, strãlucitoare, ins- piratã de arta Orientului cu care veneþienii aveau strânse legãturi comerciale. Bazilica San Marco (Sfântul Marcu era patronul spi- ritual al oraºului) oglindeºte relaþia dintre Veneþia ºi Constantinopol. Întreaga Veneþie, cu palatele, bisericile ºi pieþele sale, este o expresie a noului gust pentru frumos de la jumãtatea mileniului al II-lea. Florenþa este un oraº ai cãrui arhitecþi au fost interesaþi de armonie, echilibru ºi fru- museþea formelor. Cele mai frumoase ziduri din istoria arhitecturii erau destinate a fi faþade de palate. Ele trebuiau sã reprezinte demnitatea, puterea ºi gustul proprietarului, dar, în acelaºi timp, sã ofere plãcerea de a fi privite de cãtre trecãtori. A citi povestea unei picturi înseamnã sã reconstitui intenþiile autorului ºi sã exprimi propriile tale simþãminte. Cina cea de tainã este una dintre capodoperele lui Leonardo da Vinci, în care Hristos apare ca un om între oa- meni ºi care, prin umilinþã ºi demnitate, acor- dã mântuirea. „Adevãr zic vouã, unul dintre

voi mã va vinde!”, acesta este mesajul trans- mis de cãtre Iisus care explicã agitaþia, miºca- rea, fiorul care-i strãbate pe cei 12 apostoli. Pieta` este o lucrare în care Michelangelo

a sculptat un bloc de marmurã dând la ivea- lã, dincolo de miºcarea, forþa scheletului ºi

a muºchilor întinºi sub piele, spirit ºi senti-

mente. El a dovedit cã pictura ºi sculptura se fac cu mintea, nu cu mâinile. Despre Michelangelo se spune cã a fost un „drama- turg al corpului uman”. Cele patru exemple de mai sus (alese din câteva sute posibile) vorbesc despre spiritul Renaºterii, care a însemnat umanism, rea- lism ºi individualism. Umanism pentru cã omul a redevenit subiect ºi destinatar, în acelaºi timp, al artei, literaturii, poeziei, stu- diilor de politicã ºi al filosofiei. Umanismul

a încercat sã înlocuiascã autoritatea Bibliei

ºi a Bisericii cu cea a scriitorilor antici, adi- cã cu autoritatea spiritualã a unor oameni. Realismul a însemnat dorinþa de a cunoaºte natura prin experienþã, dar ºi un mod raþio-

nal de a explica formele de guvernare politi- cã. Individualismul a fost acea stare de spi- rit care i-a fãcut pe artiºti sã creeze ºi pe aristocraþi sã comande lucrãri.

Intră în dialog cu trecutul 1. Foarte multe dintre operele artistice ale Renaºterii (palate, biserici,

Intră în dialog cu trecutul

1. Foarte multe dintre operele artistice ale Renaºterii (palate, biserici, sculpturi tablouri ºi picturi) au
1. Foarte multe dintre operele artistice ale Renaºterii (palate, biserici, sculpturi tablouri ºi
picturi) au fost realizate cu contribuþia financiarã a unor „mecena”, adicã a unor donatori
privaþi. Citeºte textul ºi descoperã motivele acestei generozitãþi!
cucernicia ºi dorinþa de mântuire
„Dacã examinãm motivele ce-i împingeau
pe protectorii artelor în Renaºtere sã le
spiritualã au fost alte motive generozitãþii
acestor mecena; intra în joc ºi cunoaºterea
faptului cã faima contemporanã
ºi
susþinã financiar,
vom gãsi pretutindeni
dovezile unei atitudini aparte
a omului
renascentist faþã de sine însuºi, de semenii
sãi ºi de locul sãu în
univers. Pe lângã
aceastã atitudine, care vorbeºte despre
postumã a donatorului depindeau de
monumentele înãlþate de el ºi de alegerea
artiºtilor aleºi sã le decoreze.”
William Fleming, Arte ºi idei
respectul de sine ºi
faþã de celãlalt,
2. Citeºte textul ºi identificã valoarea cea mai importantã a umanismului la Florenþa! „Poporul florentin
2. Citeºte textul ºi identificã valoarea cea mai importantã a umanismului la Florenþa!
„Poporul florentin
nu
poate concepe viaþa
fãrã libertate. Acolo unde onorurile
republicii sunt accesibile tuturor
cetãþenilor într-o competiþie liberã,
oamenii prind curaj ºi se ridicã pe un plan
superior.”
Francesco Guicciardini, Istoria Florenþei

3. În textul de mai jos se aflã exprimatã concepþia renascentistã despre educaþie. Care este viziunea autorului despre acest subiect?

Care este viziunea autorului despre acest subiect? oamenii din popor sã recunoaºtem cã societatea fabricã
oamenii din popor sã recunoaºtem cã societatea fabricã criminali pentru plãcerea de a-i spânzura.” Thomas
oamenii din popor sã
recunoaºtem cã societatea fabricã criminali
pentru plãcerea de a-i spânzura.”
Thomas Morus, Utopia
pentru crime a cãror

Dacã îngãduiþi ca

fie neinstruiþi ºi corupþi din copilãrie ºi

dacã-i pedepsiþi

germeni i-au supt cu laptele mamei lor, sã

l a p t e l e m a m e i l o r ,

4. Alcãtuieºte o listã de valori ale Renaºterii ºi compar-o cu cea a omului medieval!

ale Renaºterii ºi compar-o cu cea a omului medieval! Acţionează în prezent Citeºte textul de mai

Acţionează în prezent

Citeºte textul de mai jos care se referã la Michelangelo, analizeazã alte informaþii despre acesta ºi adu argumente pro ºi contra alegerii acestuia pentru a-þi construi, decora ºi împodobi un palat.

De ce l-aº alege pe Michelangelo? De ce l-aº respinge pe Michelangelo? Pro! Contra!
De
ce
l-aº
alege
pe
Michelangelo?
De
ce
l-aº
respinge
pe
Michelangelo?
Pro!
Contra!
De ce l-aº respinge pe Michelangelo? Pro! Contra! strãmoºi o n u m ã r ã

strãmoºi o

numãrã printre

„Candidatul

familie aristocraticã ºi nu crede în democraþie sau în libertatea politicã universalã. A proslãvit în sculpturã pe asasinul unui ºef de stat. Aºeazã loialitatea faþã de oraºul natal înaintea

loialitãþii faþã de þarã. A contribuit cu

proiecte pentru un sistem de apãrare a

oraºului sãu, dar a dezertat din oraº în

timpul rãzboiului. Tiranii au beneficiat de

pe urma serviciilor sale. În timp ce lucreazã este morocãnos ºi, într-o împrejurare, se crede
pe urma serviciilor sale. În timp ce
lucreazã este morocãnos ºi, într-o
împrejurare, se crede cã ºi-ar fi ameninþat
patronul cã-l omoarã aruncându-l
de pe
schele. Se spune ºi cã a fost homosexual.
Multe din proiectele pe care le-a început
au rãmas neterminate ani de zile. Nu
sã fie
crede cã marea artã este sau trebuie
înþeleasã de contribuabili.”
Albert E. Elsen, Temele artei

URMELE OAMENILOR: CONSTRUCŢIILE, TABLOURILE, CĂRŢILE…

3
3

Jocurile barocului

TABLOURILE, CĂRŢILE… 3 Jocurile barocului Unde poţi descoperi istoria? Baroc este un cuvânt care,

Unde poţi descoperi istoria?

3 Jocurile barocului Unde poţi descoperi istoria? Baroc este un cuvânt care, la origine, dese- mna

Baroc este un cuvânt care, la origine, dese- mna o perlã imperfectã, asimetricã. La sfâr- ºitul Renaºterii, barocul desemneazã un stil artistic în care se construiesc clãdiri, se sculpteazã ºi se picteazã. În faþa catedralei Sfântul Petru din Roma, realizatã în stil renascentist, se întinde Piaþa Sfântul Petru, mãrginitã de douã ºiruri cur- be de coloane, care semnificã îmbrãþiºarea celor care se aflã în piaþã de cãtre Dumnezeu ºi de cãtre Biserica catolicã. Este unul dintre cele mai cunoscute exemple de arhitecturã barocã în care se folosesc liniile curbe, în care proporþiile sunt monumentale, iar pozi- þiile neaºteptate. Acesta era mesajul trans- mis de Biserica catolicã: sunteþi în braþele lui Dumnezeu atotputernic, lãsaþi-vã în grija lui, credeþi în minunile cereºti. Se poate constata cu uºurinþã un program anti-uma- nist ºi anti-Renaºtere, iraþional ºi mistic. Dar ce anume a determinat Biserica cato- licã sã impunã în artã un astfel de program? La începutul secolului al XVI-lea Reforma,

iniþiatã de cãtre Martin Luther ºi Jean Calvin,

a contestat autoritatea preoþilor ºi a Bisericii,

a demascat corupþia ºi imoralitatea acestora

ºi a acuzat cheltuielile uriaºe ale Bisericii catolice. A propus apoi o relaþie directã între credincios ºi Dumnezeu, o bisericã simplã, sobrã ºi puþin costisitoare. Aºa au apãrut cul- tele protestante (luteran, calvin, anglican), care au avut atât de mulþi adepþi încât Bise- rica catolicã a reacþionat printr-o Contrare- formã. Barocul a fost unul dintre mijloacele artistice prin care Biserica catolicã a încercat sã-ºi recâºtige poziþiile pierdute în faþa cre- dincioºilor. Arta barocã trebuia sã exprime puterea absolutã, grandoarea, mãreþia ºi intensitatea credinþei catolice. Europa s-a trezit astfel din visul renas- centist, care însemna echilibru ºi armonie, într-o lume plinã de conflicte ºi contradicþii.

Pe de o parte credinþa în Dumnezeu ºi arta barocã, pe de alta, rãzboaiele religioase, mis- ticismul, schingiuirile ºi chinurile la care protestanþii au fost supuºi de Inchiziþie.

Intră în dialog cu trecutul 1. Citeºte textul ºi alege cinci cuvinte prin care poþi

Intră în dialog cu trecutul

1. Citeºte textul ºi alege cinci cuvinte prin care poþi caracteriza arta barocã!

cinci cuvinte prin care poþi caracteriza arta barocã! „Barocul este o artã a miºcãrii, cu o

„Barocul este o artã a miºcãrii,

cu o

arhitecturã a faþadelor ondulate ºi a coloanelor rãsucite, cu o picturã cu jocuri

de lumini ºi umbre, cu o dezlãnþuire de culori. Este, de asemenea, o artã a

u i r e d e culori. Este, de asemenea, o artã a spectacolului ºi a
spectacolului ºi a ostentaþiei, ce refuzã echilibrul ºi raþiunea ºi propovãduieºte pateticul, excesivul ºi
spectacolului ºi a ostentaþiei, ce refuzã
echilibrul ºi raþiunea ºi propovãduieºte
pateticul, excesivul ºi iraþionalul.”
J. Carpentier, F. Lebrun, Istoria Europei

2. Cele douã imagini sunt douã schiþe ale proiectului faþadei Palatului Luvru. Care crezi cã exprimã concepþia barocã despre artã?

Care crezi cã exprimã concepþia barocã despre artã? 3. Descoperã în textul urmãtor modul în care
3. Descoperã în textul urmãtor modul în care sufletul credinciosului trebuie sã se purifice în
3. Descoperã în textul urmãtor modul în care sufletul credinciosului trebuie sã se purifice în
viziunea lui Ignaþiu de Loyola.
celor damnaþi îºi pãstreazã
în iad
putreziciunea mormântului. Gustul
„Absolvirea de pãcat se face prin fiecare
simþ. Prin vãz, novicele
înseamnã cã cei osândiþi
vor mânca
zãreºte cu ochii
fiecare din carnea braþului sãu, iar
vinul
minþii groaznicele cuvinte
înscrise pe
poarta Infernului
– „Mereu, niciodatã” – ºi
va fi venin de ºerpi ºi otravã cumplitã.
vede flãcãrile
gheenei izbucnind în jurul
Prin atingere, damnaþii vor fi învãluiþi în
sãu. Prin sunet,
în vine ºi
el
aude gemetele
milioanelor de damnaþi, urletele
demonilor, trosnetul flãcãrilor în care ard
victimele. Mirosul îi aminteºte cã trupurile
flãcãri ce fac sã fiarbã sângele
mãduva în oase, dar nu ucid.”
fac sã fiarbã sângele mãduva în oase, dar nu ucid.” Acţionează în prezent 1. În viaþa

Acţionează în prezent

1. În viaþa oamenilor obiºnuiþi, misticismul s-a manifestat prin adorarea relicvelor (moaºtelor) religioase, care erau considerate un mod de contopire cu Dumnezeu. În lipsa acestora, în intimitate, oamenii încep sã poarte cruci, sã aibã în casã un crucifix sau imagini ale divinitãþii (icoane). Ele amintesc permanent oamenilor de Dumnezeu ºi de dragostea divinã. Obiceiul s-a transmis în viaþa cotidianã. Amintirea cuiva drag, pierdut s-au îndepãrtat a început sã fie pãstratã prin scrisori, obiecte, fire de pãr, panglici, batiste etc. Observã la tine acasã însemne ale adoraþiei lui Dumnezeu sau ale unor oameni dragi! Explicã semnificaþia fiecãruia ºi cum se asociazã însemnele respective cu persoana pe care o invocã?

2. Descoperã în oraºe precum Timiºoara, Iaºi, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Braºov, Oradea, Târgu Mureº sau altele construcþii realizate în stil baroc.

URMELE OAMENILOR: CONSTRUCŢIILE, TABLOURILE, CĂRŢILE…

4
4

Liniștea clasică

TABLOURILE, CĂRŢILE… 4 Liniștea clasică Unde poţi descoperi istoria? Poarta Branderburg din Berlin

Unde poţi descoperi istoria?

Poarta Branderburg din Berlin este o imagine a puterii imperiale inspiratã din limbajul simetric ºi
Poarta Branderburg din Berlin este o imagine a puterii
imperiale inspiratã din limbajul simetric ºi raþional al
arhitecturii clasice. La Sankt Petersburg poþi vedea un
complex de edificii cunoscute sub numele de Ermitaj,
care în limba francezã înseamnã loc de pace ºi
meditaþie. La Washington, clãdirea Capitoliului este
perfect simetricã, simbolizând ordinea, echilibrul ºi
raþiunea. La 50 de kilometri de Madrid se aflã Palatul
Escorial, sobru ºi sumbru, exprimând idealul clasic:

nobleþe fãrã aroganþã ºi mãreþie fãrã ostentaþie.

Cãlãtorul din secolele XVII-XVIII nu constatã doar abandonarea ornamentelor excesive ale barocului, ci ºi revenirea la armonie ºi echilibru. Aceste lucruri se întâmplã ºi în viaþa de toate zilele: misticismul ºi agresivitatea sunt înlocuite de raþiune, stãpânire de sine ºi calm; exagerãrile ºi excesele sunt înlocuite de mãsurã, control în gesturi, emoþii ºi comportament. Decenþa ºi cumpãtarea, ordinea ºi legalitatea devin un ideal de viaþã. Acestea sunt valorile educaþiei clasice.

Apare ceea ce se numeºte ºi astãzi „bunul gust”. De la gustul propriu-zis, al mâncãrurilor ºi bãuturilor, pânã la gustul pentru frumos exprimat în construcþii, tablouri sau amenajarea grãdinilor ºi muzicã. Manualele de politeþe ºi bune maniere, numite ºi „manuale de curtoazie”, vorbesc despre un om împlinit ca despre o persoanã care petrece cu plãcere alãturi de ceilalþi, se îmbracã în pas cu moda, are preocupãri intelectuale ºi face sport. Acestea sunt semnele prestigiului ºi ale puterii personale. Filosofia numitã iluminism afirmã chiar, în secolul al XVIII-lea, cã nu existã decât o singurã datorie a omului: aceea de a fi fericit.

decât o singurã datorie a omului: aceea de a fi fericit. Intră în dialog cu trecutul
decât o singurã datorie a omului: aceea de a fi fericit. Intră în dialog cu trecutul

Intră în dialog cu trecutul

1. Analizeazã textul de mai jos, reciteºte cu atenþie prezentarea anterioarã ºi alcãtuieºte o listã cu noþiunile ºi termenii care crezi cã exprimã idealul clasic. Care crezi cã sunt sursele de inspiraþie ale clasicismului? În ce perioade ale istoriei umanitãþii ai mai întâlnit valori asemãnãtoare?

umanitãþii ai mai întâlnit valori asemãnãtoare? cu un conþinut în care orice general, evitate
cu un conþinut în care orice general, evitate complicaþiile inutile, excesele contrastele puternice, detaliile
cu un conþinut
în care orice
general, evitate complicaþiile inutile,
excesele contrastele puternice, detaliile
multiple. Totul pare sã se supunã legilor
stricte ale raþiunii.”
G. Oprescu, Manual de istoria artei.
Clasicismul
operã clasicã sunt, în

„Clasicismul este acea tendinþã cãtre simplitate, claritate, logicã ºi echilibru în

tratarea unor teme artistice

general omenesc, adicã

reprezentant al umanitãþii se poatã

recunoaºte. Într-o

u m a n i t ã þ i i sã s e p o a

2. Citeºte textele ºi observã educaþia clasicã în:

a. Atitudinea ochilor. „Exerseazã” cu colegii „privirile” descrise de cãtre Erasm!

b. Atitudinea corpului. Descoperã în clasã, la serviciu, pe stradã sau în familie „atitudini nepotrivite” ale corpului!

c. Atitudinea oamenilor care alcãtuiesc un cuplu, sunt soþ ºi soþie. Scrie o scrisoare unei persoane pe care o iubeºti!

aparþin unui imbecil; coborârea pleoapelor închiderea ochilor pe jumãtate este un indiciu de „Pentru
aparþin
unui
imbecil;
coborârea
pleoapelor
închiderea
ochilor
pe
jumãtate
este
un
indiciu
de
„Pentru
firea
unui
ºi copil
frivolitate,
iar
þinându-i
nemiºcaþi
se
dezvãluie
mai
degrabã
pe
este
indiciul
ºi unei
gândiri
leneºe;
figurã,
de privirea
se acestuia bunã
trebuie
e sã
(…)
important
e din are vãdeascã
un
fie
blândã,
plinã
de
respect
spirit
calm
ºi
plin
de
respectuoasã
cinstitã.
necruþãtori
sunt
afecþiune.
Cãci
întâmplãtor
semn
ºi cã Ochii violenþã; sã pierduþi de
ochii
imobili
faptul
înþelepþii
vechime
sunt
semn
neruºinare;
ochii
spus
sufletul
îºi
sediul
în au
nesiguri
sunt
semn
de
privire.”
nebunie;
nu
uite
chiorâº,
a viclenie,
Erasm,
e Civilitatea nu
copilului
cãci
aceasta
înseamnã
unuia care plãnuieºte cine
privirea
ºtie ce rãutate; sã nu
fie deschiºi
peste mãsurã
de mult,
cãci aceºtia
„Preaiubitul meu suflet, am fost nespus de bucuroasã gãsind acest legãmântul pe „Ceea ce contribuie
„Preaiubitul
meu suflet,
am fost
nespus
de bucuroasã
gãsind
acest
legãmântul pe
„Ceea ce contribuie în cea mai
mare mãsurã ca o persoanã sã se
bucure de consideraþie datoritã
modestiei sale ºi sã treacã drept o
persoanã înþeleaptã ºi la locul ei
este faptul cã toate pãrþile
corpului acesteia îºi pãstreazã
poziþia pe care le-a hãrãzit-o
natura sau uzanþa. Omul trebuie
sã ºtie sã-ºi calculeze cu
exactitate toate miºcãrile ºi sã-ºi
punã bine la punct atitudinea
tuturor pãrþilor corpului.”
Jean-Baptiste de La Salle, Reguli
de bunã purtare ºi de civilitate
creºtinã
prilej de a reînnoi
te iubi
care l-am fãcut de a
întreaga mea viaþã ºi de a nu
îndrãgi pe nimeni în lume în
Te
afarã de tine.
rog, scumpul
meu prieten, sã-þi readuci aminte
de mine, cãci ori de câte
ori
te vei
afla cã
gândi la mine, vei
gândirea mea e
dacã trupurile
spiritele noastre
împreunã.”
în tine,
aºa încât
ne sunt
despãrþite,
sunt mereu
Ph. Arie`s
vieþii
ºi G. Duby,
Istoria private

Acţionează în prezent

ºi G. Duby, Istoria private Acţionează în prezent Reciteºte pasajul care se referã la semnele prestigiului

Reciteºte pasajul care se referã la semnele prestigiului ºi ale puterii personale în urmã cu 300 de ani. Ce crezi cã înseamnã azi putere ºi prestigiu exprimate în faþa celorlalþi? Alege din lista urmãtoare atitudini, gesturi ºi comportamente pe care crezi cã fãcându-le îi vei impresiona pe cei din jurul tãu. Completeazã lista cu opþiuni personale. • vorbesc tare ºi sunt autoritar, dur; • sunt calm; • dau muzica tare în maºinã ºi acasã; • port numeroase bijuterii; • mã îmbrac în pas cu moda; • fac sport; • îmi exprim indignarea ºi nemulþumirea în public; • merg în cluburi ºi discoteci; • încerc sã-i înþeleg pe ceilalþi; • îi respect pe cei din jurul meu; • citesc; • merg la ºcoalã;

URMELE OAMENILOR: CONSTRUCŢIILE, TABLOURILE, CĂRŢILE…

5
5

Zborul arhitecturii contemporane

TABLOURILE, CĂRŢILE… 5 Zborul arhitecturii contemporane Unde poţi descoperi istoria? „În tren sau în orice loc

Unde poţi descoperi istoria?

arhitecturii contemporane Unde poţi descoperi istoria? „În tren sau în orice loc public, oamenii bine crescuþi

„În tren sau în orice loc public, oamenii bine crescuþi nu intrã niciodatã în vorbã cu necunoscuþii.” Acesta era un sfat cuprins într-un cod de bune maniere de la sfârºitul secolului al XIX-lea. Primul tren de pasageri a plecat dintr-o garã în 1825 schimbând lumea: vitezã de transport, numãr mare de cãlãtori ºi de mãr- furi, eficienþã economicã, dar ºi reguli noi de convieþuire într-un spaþiu public. În spatele acestei invenþii se afla tehnologia modernã adusã de revoluþia industrialã. O garã însemna un spaþiu public mare cât o piaþã, în care trebuiau sã fie protejaþi atât

oamenii, cât ºi trenurile. O copertinã uriaºã, realizatã din grinzi de fier, care alcãtuiau o dantelãrie plãcutã ochiului era aºezatã peste peroane, linii ºi sãli de aºteptare. Apoi trenurile treceau peste poduri ºi viaducte realizate din acelaºi material uimitor. La sfârºitul secolului al XIX-lea, un croi- tor din Paris a urcat în Turnul Eiffel (o struc- turã de fier înaltã de aproximativ 300 de metri creatã de cãtre Gustave Eiffel) cu gân- dul de a sãri cu ajutorul unei umbrele uria- ºe. Experimentul a fost tragic, iar paraºuta a fost inventatã câþiva ani mai târziu.

Cam în aceeaºi perioadã au avut loc pri- mele accidente în utilizarea lifturilor, care erau din ce în ce mai necesare în clãdiri care depãºeau o sutã de metri înãlþime. Falimen- te, trãdãri în dragoste, dezamãgiri, neputin- þã, toate necazurile sunt curmate prin spec- tacole macabre: oamenii se aruncã în gol de pe aceste clãdiri uriaºe. Aceste poveºti au ceva în comun: fierul, fierul-beton, oþelul ºi sticla. Sunt materiale- le pe care s-a întemeiat noua arhitecturã a secolului XX. Primii „zgârie nori” au fost construiþi în primii ani ai secolului XX ºi ei au reprezen- tat un nou stil în arhitecturã: stilul internaþio- nal. Ei au fost realizaþi pe principiul „nu con- teazã cum aratã, importantã este eficienþa funcþionalã.” Cu alte cuvinte, niºte uriaºe cutii de beton, oþel ºi sticlã, ridicate pe verti- calã doar pentru a face economie de spaþiu în oraºele deja supraaglomerate, în care se gãsesc zeci de sedii de firme ºi birouri. „Zgâ- rie norii” au însemnat o nouã imagine a Ame- ricii: prosperitate, revoluþie industrialã, bogã-

þie, autoritate mondialã. De altfel, atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 au urmãrit distrugerea a douã dintre aceste simboluri americane, construcþii de 400 de metri înãlþi- me: „Turnurile gemene” World Trade Center. Pe acelaºi principiu economic – costuri mici, eficienþã maximã – s-a realizat, în anii ‘50, un „oraº grãdinã vertical” la Marsilia, în Franþa. Era o construcþie care adãpostea locuinþe (337 de apartamente, cu aproxima- tiv 1000 de locuitori), galerii de magazine, restaurante, piscinã pe acoperiº, grãdiniþã, salã de gimnasticã, parcare subteranã. Clãdirile de birouri sau de locuinþe de tip „zgârie nori” aveau câteva trãsãturi comune:

uniformitatea, lipsa de personalitate, mono- tonia vizualã. De aceea, în ultimele decenii ale secolului XX, arhitecþii ºi-au regândit proiectele. Clãdirile (sedii de firme, muzee, aerogãri, centre culturale etc.) au devenit jocuri de volume ºi forme, diverse ºi variate, mai plãcute ochiului ºi mai relaxante. În ace- laºi timp, locuinþele individuale au început sã exprime personalitatea proprietarului.

au început sã exprime personalitatea proprietarului. Intră în dialog cu trecutul 1. În perioada regimului

Intră în dialog cu trecutul

1. În perioada regimului comunist în România s-au construit numeroase blocuri de locuinþe. Alcãtuieºte o listã cu avantaje/dezavantaje de a deþine o locuinþã la bloc! Ai în vedere mai multe aspecte: economice, de confort, suprafaþã locuitã, relaþii cu vecinii, securitate, comportament, posibilitãþi de amenajare, mobilier etc.

2. Citeºte textul urmãtor ºi identificã modul în care este organizat, de regulã, spaþiul exterior al unei case particulare! Cunoºti în mediul rural alte modele de organizare a spaþiului exterior al unei locuinþe private? Descrie-le!

funcþie demonstrativã: el este destinat „Nu toate spaþiile aceiaºi destinaþie. care aparþin clãdirii au Cel
funcþie demonstrativã: el este destinat
„Nu toate spaþiile
aceiaºi destinaþie.
care aparþin clãdirii au
Cel din spatele
casei
reprezentãrii, iar familia se preocupã în
mod deosebit de propria ei imagine.
straturi cu
este un spaþiu
strict privat: aici, în
serile
Peluze tunse cu mare grijã,
varã, familia
poate lua masa în aer
flori, statuete sau vase preþioase:
în faþa
de
liber. Tot aici se pun rufele la uscat ºi tot
aici, în grãdina de zarzavat, creºte ceapa
ºi salata. Cel din faþã are, dimpotrivã, o
casei se desfãºoarã întreaga gamã de
gusturi a proprietarilor.”
Acţionează în prezent
de gusturi a proprietarilor.” Acţionează în prezent 1. Descrie în 12-15 rânduri cum ai vrea sã

1. Descrie în 12-15 rânduri cum ai vrea sã arate locuinþa ta ºi spaþiul de la locul de muncã!

2. Ce crezi cã i-ar trebui ºcolii în care înveþi ca sã aibã mai multã personalitate? Alcãtuieºte o echipã împreunã cu mai mulþi colegi ºi propuneþi un proiect de reamenajare a spaþiului ºcolii!

URMELE OAMENILOR: CONSTRUCŢIILE, TABLOURILE, CĂRŢILE…

6
6

Revolta din cultura tinerilor

TABLOURILE, CĂRŢILE… 6 Revolta din cultura tinerilor Unde poţi descoperi istoria? Odatã cu descoperirea

Unde poţi descoperi istoria?

Odatã cu descoperirea mijloacelor tehnice de amplificare, înregistrare ºi transmitere la mare distanþã a sunetului sau de înregistra- re ºi reproducere a imaginii, „urmele” oa- menilor în culturã s-au înmulþit. Muzica, fil- mul, radioul, televiziunea au devenit bunuri de divertisment ºi culturã de larg consum. Literatura, muzica ºi filmul din a doua jumãtate a secolului al XX-lea au fost marcate de strigãtul de revoltã al tinerilor împotriva rãzboiului, a vieþii uniforme ºi a regulilor impuse de alþii, a tehnologiei care a invadat locuinþele ºi locurile de muncã, împotriva distrugerii naturii ºi a tuturor lucrurilor artifi- ciale din viaþa ºi comportamentul oamenilor. Iatã mai jos exemple care ilustreazã atitudinea generaþiei tinere ºi cultura ultimelor decenii. În 1962, Ken Kesey a publicat romanul Zbor deasupra unui cuib de cuci. Autorul avea 27 de ani, iar romanul era o parabolã despre societatea americanã. Personajul principal este un revoltat, un anarhist, care

are iniþialele RPM (iniþiale care pot fi citite ca revolution per minute – adicã revolu- þie/revoltã pe minut). El este pacient într-un spital ºi o contestã vehement pe sora-ºefã (simbol al unei societãþi plinã de reguli ºi represivã). „Zborul deasupra unui cuib de cuci” este de fapt evadarea din realitate. Romanul a fost unul dintre punctele de reper ale generaþiei anilor ’60, devenind mai târziu piesã de teatru ºi film. Anii ’60 au redescoperit trubadurii evu- lui mediu: acei cântãreþi care transmiteau un mesaj spectatorilor acompaniindu-se cu un instrument. Muzica era doar un pretext pentru a exprima sentimente: revoltã, ne- mulþumire, dar ºi dragoste, înþelegere ºi bucuria de a trãi. Au existat în aceastã peri- oadã douã moduri de exprimare a acestor artiºti: „show”-ul exploziv (vezi spectacole- le formaþiilor Beatles sau Pink Floyd) ºi spectacolul discret al unor artiºti precum Bob Dylan sau Leonard Cohen.

discret al unor artiºti precum Bob Dylan sau Leonard Cohen. Intră în dialog cu trecutul 1.

Intră în dialog cu trecutul

1. Citeºte textele urmãtoare care aparþin unor cântece din anii ’60 ºi identificã versurile care exprimã revolta ºi nemulþumirea autorilor!

versurile care exprimã revolta ºi nemulþumirea autorilor! „Toþi îmi zic cã sunt leneº, cã viaþa mea
versurile care exprimã revolta ºi nemulþumirea autorilor! „Toþi îmi zic cã sunt leneº, cã viaþa mea
„Toþi îmi zic cã sunt leneº, cã viaþa mea în versuri s-a destrãmat, Da, da,
„Toþi îmi zic cã sunt leneº, cã viaþa mea în versuri
s-a destrãmat,
Da, da, ºi îmi dau tot felul de sfaturi, vor sã-mi facã luminã în cap
Da, da, ºi eu le spun cã mã simt grozav
când privesc umbrele rãsfrânte pe
ziduri, pe uºã,
Nu-þi pierde vremea, omule, nu vezi cã eºti pe tuºã?”
John Lennon, Privind cum se învârte roata

„Veniþi, mame ºi taþi din întregul þinut, ªi nu criticaþi ce n-aþi priceput; Cãci fiii ºi fiicele nu vã dau ascultare

ªi drumul cel vechi se-nvecheºte mai tare… Vã rog, nu mai staþi în cel nou Dacã a fi de-ajutor n-aþi putut, Cãci vremile sunt în schimbare.”

Bob Dylan,

Vremile sunt în schimbare

putut, Cãci vremile sunt în schimbare.” Bob Dylan, Vremile sunt în schimbare 36 ISTORIE • GHIDUL

2. Fragmentul de jurnal care urmeazã aparþine unui mare actor: Klaus Kinski. Citeºte-l cu atenþie ºi descoperã motivele de revoltã ale autorului.

„La 16 ani sunt încorporat. Când citesc ordinul, izbucnesc în plâns. vreau sã omor pe
„La
16
ani
sunt
încorporat.
Când
citesc
ordinul,
izbucnesc
în
plâns.
vreau
omor
pe
ªi
nici
nu
vreau
fiu
omorât.
Octombrie
1944
(…).
Iarna
lui
1946-47
este
cea
mai
asprã
de
câteva
decenii
încoace.
Termometrul
scade
pânã
sub
minus
28
de
grade.
N-am
palton.
Acasã
nu
mai
dormi.
Ne
acoperim
pânã
cu
cele
mai
zdrenþe
pe
care
gãsi,
cu
hârtie
ziar
ºi
cu
cartoane,
ne
înfãºurãm
de
pânzã
mâinile,
picioarele
ºi
Dar
vântul
ºuierã
necontenit
camerã,
zãpada
pe
pat ºi
ºi
pe
feþele
(…)
Am
aflat
între
existã
ºcoli
actorie.
folosesc
pentru
a-mi
procura
cãrþi
ºi
fete.
Mai
cãrþi.
Trebuie
citesc,
citesc!
Trebuie
cunosc
totul,
ºtiu
totul!
Am
nevoie
de
texte!
Trebuie
învãþ
rolul,
învãþ,
învãþ!
(…)
Repetiþiile
a cu prin noastre. cu ºi de mici Totul nimeni. Dupã lui Strigoii capul. fâºii de jumãtate seamã timp sã mã pot atât de ele
la
de
Ibsen
sunt
de
frumoase
încât
întristez
atunci
încep
spectacolele.
repetiþia
generalã
a
scenei
de
nebunie
Oswald,
Maria
multã
vreme
în
braþe
teamã
nu
înnebunesc
de-a
binelea.
merge
bine
la premierã. cade
la
le sã scena sã când de atât þine sã Nu putem
Spectatorii
þipã
de
puternic
finalã
cu
Maria,
iar
eu
vãd
cum
þâºnesc
lacrimile
oamenilor
din
primele
rânduri.
(…)

Acţionează în prezent

ce am consumat jumãtatea asta de încep sã întreb pretutindeni ºi din vinde Aºa cine
ce
am
consumat
jumãtatea
asta
de
încep
întreb
pretutindeni
ºi din vinde Aºa
cine
Pericolul
cu
droguri
constã
aceea
niciodatã
seama
când
te
opreºti.
În
fiece
clipã
târziu.
Reuºesc
scap
la
timp.
(…)
«Am
venit
istorisesc
mai
poveste
din
istoria
omenirii:
lui
Iisus
Hristos.
þigan
care
ºi-a
lãsat
mai
curând
viaþa
decât
putrezeascã
printre
oameni.
Cel
mai
netemãtor,
dintre
toþi
oamenii,
este
aºa
toþi
am
vrea
fim.
Tu
cu
mine!»
spectacolul.
Sar
de
schela
înaltã
de
metri
direct
în
mijlocul
spectatorilor.
duc
de
la
unul
la
altul
vorbesc
Testament.
Stau
faþa
fiecãruia.
aºez
alãturi
de
ei,
îmbrãþiºez.
ºi poate de Acest mai
înseamnã
cele
ºi pe sã ºi nimic!” în dai pe de milion care un cea le frumoase
mai
pe
care-mi
este
le
trãiesc
oameni.
(…)
Primesc
contract
o
sutã
de
spectacole,
cinci
Îl continente, pentru printre ceasuri spectacol Mã Noul Mã patru începe noi modern ceilalþi masacratã aventurier, Viaþa aventuroasã – prea trebuie în cocainã. gram Dupã
în
valoare
un
mãrci.
iau
ºi
îl
rup.
Nu
intereseazã.
Nu
pentru
sunt
bogat.
Nu
posedãm
Klaus
îi de mult astfel nu-þi sã Acest Kinski, dat
Eu,
idol
fi serv cum
astfel nu-þi sã Acest Kinski, dat Eu, idol fi serv cum 1. Ascultã muzica formaþiei „Paraziþii”.
astfel nu-þi sã Acest Kinski, dat Eu, idol fi serv cum 1. Ascultã muzica formaþiei „Paraziþii”.

1. Ascultã muzica formaþiei „Paraziþii”. Ce mesaj transmit aceºti tineri? Este ºi punctul tãu de vedere?

2. Alcãtuieºte o listã cu valorile tale personale ºi compar-o cu celelalte liste alcãtuite pânã acum!

URMELE OAMENILOR: CONSTRUCŢIILE, TABLOURILE, CĂRŢILE…

II
II

Autoevaluare

Orientarea în timpul istoric este o competenþã care te ajutã sã ordonezi evenimente, procese istorice, realizãri artistice. Tema de mai jos îþi cere sã exersezi cunoºtinþele ºi orientarea în timp.

1. Ordoneazã cronologic urmãtoarele stiluri artistice:

a. barocul;

b. stilul renascentist;

c. stilul internaþional;

d. clasicismul;

e. stilul gotic;

f. stilul romanic.

Orientarea în spaþiu este ºi ea importantã în condiþiile în care lumea globalã în care trãim ne poate duce oricând dintr-un loc în altul. Asocierea unui loc anume cu niºte construcþii celebre te poate ajuta sã înþelegi mai bine locul în care vei merge sau în care te afli.

2. Citeºte lista oraºelor ºi situeazã în spaþiu urmãtoarele monumente de arhitecturã (existã mai multe construcþii care se aflã în acelaºi oraº):

 

• Catedrala Sfântul Petru

• Capela Sixtinã

• Veneþia

• Roma

• Paris

• Berlin

• Sankt Petersburg

• Madrid

• Versailles

• Basilica San Marco

• Luvru

• Palatul Ermitaj

• Turnul Eiffel

• Poarta Branderburg

• Palatul Escorial

Reperele culturale minime sunt importante atunci când vizitezi un oraº, când vezi o construcþie, un monument, un tablou sau când tu însuþi încerci sã realizezi ceva în acest domeniu. Iatã un mai jos un exerciþiu care îþi fixeazã niºte repere ale unor stiluri artistice.

3. Lista urmãtoare îþi prezintã caracteristici ale unor stiluri artistice. Plaseazã fiecare element în coloana corespunzãtoare stilului respectiv. (faþade ondulate, monotonie vizualã, armonie ºi echilibru, arc frânt în formã de ogivã, vitralii, uniformitate, ornamente excesive, eficienþã funcþionalã, dezlãnþuire de forme ºi culori, calm, simplitate ºi claritate, turnuri ascuþite)

Stilul

gotic

Stilul

baroc

Stilul

clasic

Stilul

internaþional

4. Alcãtuieºte o prezentare a unei excursii care ar cuprinde vizite la Roma ºi Paris. Enumerã câte trei puncte de interes istoric pentru turiºti. În fiecare zi suntem bombardaþi cu mesaje. În presã, la televiziune, la ºcoalã ni se transmit informaþii care, uneori, sunt incomplete. Cu ajutorul cunoºtinþelor noastre anterioare, a logicii ºi a unui exerciþiu de reflecþie personalã putem însã deduce informaþiile care lipsesc. Iatã mai jos douã astfel de exerciþii care îþi vor oferii satisfacþia de pune în relaþie informaþii dobândite în contexte diferite.

5. Numeºte regele despre care se vorbeºte indirect în textul urmãtor:

„Palatul de la Versailles este, aºadar, nu atât un omagiu adus vanitãþii regelui, cât un simbol al monarhiei absolute ºi cel mai remarcabil exemplu de arhitecturã barocã aristocraticã.”

6. Cãrui secol îi aparþine aceastã atitudine a tinerilor faþã de muncã? „Alergia tinerilor la muncã înseamnã nu atât refuzul de a face efort, cât dificultatea de a se angaja într-un sistem ierarhizat ºi strict funcþional de relaþii. În ochii tinerilor, prima calitate a unei activitãþi era aceea de a fi pe mãsura gustului lor personal, ca ea sã fie bine apreciatã ºi sã fie utilã societãþii.” Relaþia cu cei aparþinând altor culturi este întotdeauna dificilã din cauza lipsei de cunoaºtere reciprocã. Pe de altã parte, cunoaºterea de sine reprezintã un bun exerciþiu de prezentare în faþa celorlalþi. Exerciþiul urmãtor îþi cere sã faci un inventar al valorilor personale, sã-l prezinþi celorlalþi ºi sã te raportezi la valorile altora.

7. Imagineazã-þi cã te afli în Tunisia, o þarã arabã, musulmanã ºi încerci sã-þi faci prieteni prezentându-te. Care sunt cele mai importante cinci lucruri pe care le-ai spune despre tine, venit din România?

8. Exprimã-þi prin DA sau NU acordul sau dezacordul faþã de fiecare din afirmaþiile urmãtoare:

• M-aº cãsãtori cu un arab pentru cã arabii sunt oameni generoºi ºi oneºti.

• Eu sunt creºtin ortodox ºi nu aº dori ca fiica mea sã se cãsãtoreascã cu un protestant.

• Nu aº merge în vizitã la un om care ºi-a vopsit casa în roºu.

• Mi-ar plãcea sã am prieteni care ascultã Beatles.

• Mi-aº construi o casã din beton, oþel ºi sticlã.

• Pentru mine sãnãtatea este mai importantã ca libertatea.

• Dacã þara noastrã ar fi atacatã, aº renunþa la serviciu ºi aº pleca la rãzboi ca voluntar.

• Îmi place sã citesc cãrþi de ºtiinþã care contestã existenþa lui Dumnezeu.

• Nu aº mânca niciodatã mâncare gãtitã de un negru.

• Între un francez ºi un egiptean aº alege pentru a lua în gazdã egipteanul.

ATITUDINI ȘI VALORI CULTURALE ÎN ISTORIE

ATITUDINI ȘI VALORI CULTURALE ÎN ISTORIE Index de nume proprii, concepte și termeni istorici A  

Index de nume proprii, concepte și termeni istorici

A
A
 

Africa 20 Alah 20, 21 Alexandria 16 Alexandru Macedon 16 Anglia 18 anglicanism 18, 30

Apocalipsã 26

Asiria 10

Assuan 13

Atena 14

B
B

Avicena 21

C
C

Babilon 10 Bagdad 10 baroc 30 Beatles Berlin 10, 13, 32

Biblia 20, 28 Biserica anglicanã 18 Biserica catolicã 18, 19, 30 Bob Dylan 36

D
D

Cairo 12 calif 21 Caligula 12 calvinism 18, 30 Capela Sixtinã 29 cariatidã 15 catedralã 26 catolic 18 „cele zece porunci” 18 cetãþean 14 Cina cea de tainã 28 Chartres 27

clasicism 32 Codul lui da Vinci 19 Contrareformã 30 Constantin Brâncoveanu 31 Constantinopol 12, 18, 19, 28 Constanþa 16 Coran 20 Crãciun 18 creºtin 17, 18, 21 cruciadã 20 cruciat 19

E
E

democraþie 14

Djihad 20

Egipt 12

Escorial 32

Erasm 32

Eufrat 10

Ermitaj 32

F
F
G
G

faraon 12 Florenþa 28, 29

Franþa 20, 34

H
H

Germania 18, 20 Gioconda 29 Giseh 13 Ghilgameº 10 gotic 26

grãdinile suspendate 10 Grecia 14 greco-catolic 18 Gustave Eiffel 34

Hammurabi 11

Hipocrate 14

I
I

Herodot 14

Ierusalim 19 Ignaþiu de Loyola 31 Iisus Hristos 18, 19, 26, 28 Imperiul Bizantin 18 Infern 26

Irak 10

islam 20

Iºtar 10

J
J

Italia 14

K
K

Japonia 16 Jean Calvin 30

jocurile olimpice 15 Judecata de Apoi 26

L
L

Keops 12 Ken Kesey 36

Klaus Kinski 37

Leonard Cohen 36 Leonardo da Vinci 28 Londra 12

Ludovic al XIV-lea 31 luteranism 18, 30 Luvru 10, 12, 31

M
M
N
N

Madrid 32 Mahomed 20 Maraton 16 Marc Aureliu 15 Marea Mediteranã 16 Marea Schismã 18 Maria Magdalena 19 Marsilia 34

Martin Luther 18, 30 Mecca 20 Mesopotamia 10 Michelangelo 28, 29 Mogoºoaia 31 moschee 20 musulman 20, 21

O
O

Nabucodonosor 10 Napoleon Bonaparte 12 Nefertiti 13

Nero 14 New York 12, 35 Nil 12

obelisc 12 Octavian Augustus 12, 14 ogivã 27 O mie ºi una de nopþi 20

Orient 12

Orºova 19

ortodox 18

P
P

Ovidiu 16

R
R

Papã 18 Paraziþii 37 Paris 10, 12, 26, 34 Paºti 18 Patriarh 18 pelerin 26 Piaþa San Marco 28, 29 Piazza (Piaþa) San Pietro (Sf. Petru) 12, 30 Piazza del Popolo 12 Pièta

Pink Floyd 36 piramidã 12 Place de la Concorde 12 Platon 14 Poarta Branderburg 32 Podul de la Cenavodã 35 polis 15 politicã 14 protestant 18 Putna 19

S
S

Renaºtere 14, 28, 30 Roma 12, 14, 18, 30

romanic 26 România 15, 35

Saddam Husein 10 Santa Maria del Fiore 29 Sankt Petersburg 32 Seneca 16

Sfânta Sofia 19 Sfânta Treime 27 Spania 20, 21 spirit olimpic 15

T
T
T ,
T
,

Tigru 10 Toma d’Aquino 27 Tomis 16 Trei Ierarhi 31

Turcia 20 Turnul Babel 10 Turnul Eiffel 34

V
V

Þãrile Române 18

Valea Regilor 12 Valea Reginelor 12 Vechiul Testament 10

Veneþia 28

Z
Z

Versailles 31

W
W

Zbor deasupra unui cuib de cuci 36

„zgârie nori” 34

Washington 32

World Trade Center 34

ATITUDINI ȘI VALORI CULTURALE ÎN ISTORIE

ATITUDINI ȘI VALORI CULTURALE ÎN ISTORIE Cuvânt de rămas bun! Aici ne despãrþim! Ai ajuns la

Cuvânt de rămas bun!

Aici ne despãrþim!

Ai ajuns la finalul Modulul 3. Acesta a fost ultimul modul de ISTORIE din acest program. Este o performanþã extraordinarã faptul cã ai reuºit sã ajungi pânã aici. Nu ºtiu dacã te bucuri cã „ai scãpat de ºcoalã” sau dacã vei continua în anii care urmeazã! Eu îþi doresc sã continui ºi sã-þi depãºeºti propriile limite.

Poate te-ai plictisit, poate n-ai înþeles anumite lucruri, poate nu þi s-au pãrut folositoare! Sau poate ai descoperit lucruri noi, interesante, poate ai învãþat sã comunici mai bine, sã înþelegi lumea din jurul tãu ºi pe cei care au trãit cu mult timp înaintea noastrã, poate chiar sã fi mai responsabil ºi mai raþional.

Poate ai învãþat sã alegi în cunoºtinþã de cauzã, sã-þi organizezi altfel viaþa sau sã-þi petreci timpul liber mai plãcut.

Poate þi-am deschis apetitul pentru cãlãtorie.

Poate vei fi mai atent la construcþiile din jurul tãu, la monumente, la pieþele publice.

Poate îþi va plãcea de acum înainte sã citeºti, sã afli lucruri noi, sã cauþi informaþii pe internet sau sã priveºti filme documentare la televizor.

Poate vei dori sã asculþi o altã muzicã ºi sã vezi altfel de filme.

Poate vei începe sã mergi la bisericã.

Poate îþi vei alege altfel prietenii.

Poate nu vei mai avea conflicte cu alþii, vei fi mai înþelegãtor, mai rãbdãtor ºi, de ce nu? mai înþelept.

Poate îþi vei decora altfel casa.

Poate… ne vom întâlni cândva faþã în faþã. Sunt sigur cã mã vei recunoaºte uºor: sunt cel cãruia i-ai rãspuns la salut venind la ºcoalã. Îþi mulþumesc pentru efortul tãu ºi te felicit!

Pe curând!