Sunteți pe pagina 1din 23

CONCEPTUL DE CASA PASIVA

CASA PASIVA este o cladire care trebuie sa asigure confortul interior pe toata perioada anului, cu consumuri reduse de energie. energie.
Principalele criterii de calitate pentru casa pasiva, asa cum au fost definite de Institutul Passivhaus din Darmstadt Germania, sunt: sunt: an; Consumul anual pentru incalzire NU trebuie sa depaseasca 15 kWh/m2 an;

CLADIRI CU CONSUM REDUS DE ENERGIE - CASE PASIVE


ADRIANA MILANDRU MADALINA ANASTASIU ISPE
IMPACTUL ACQUIS-ULUI COMUNITAR DE MEDIU ASUPRA TEHNOLOGIILOR SI ECHIPAMENTELOR ACQUIS AGIGEA - 27 AUGUST 2009 Sectiunea 3 Dezvoltarea conceptului de asezare ecologica cu grad ridicat de autonomie energetica

Consumul total de energie primara pentru toti consumatorii din locuinta (incalzire, apa calda, ventilatie, pompe, iluminat, gatit si aparate an; electrocasnice) NU trebuie sa depaseasca 120 kWh/m2 an; Temperatura interioara nu va cobori in timpul iernii sub 200C, iar in timpul verii va fi mentinuta sub 260C; Testul de etanseitate (la 50 Pa) a anvelopei casei, realizat dupa normele EN 13829, 13829, trebuie sa indice un schimb de aer de maxim 0,6 h-1 .

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CONCEPTUL DE CASA PASIVA

CASA PASIVA IN UE
1991 Dr. Wolfgang Feist si Prof. Bo Adamson au aplicat conceptul de Dr. Prof. arhitectura pasiva la constructia unei case in Darmstadt. Aceasta s-a Darmstadt. dovedit foarte eficienta, atat din punct de vedere al consumului energetic, cat si din cel al confortului realizat la interior. interior.

Sursa:

PASSIVHAUS Institut Darmstadt, Germania

Sursa:

PASSIVHAUS Institut Darmstadt, Germania

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CASA PASIVA IN UE
1995 - W. Feist, pornind de la rezultatele obtinute, a definit conceptul de Passivhaus care abordeaza trei aspecte esentiale: esentiale:
limitarea drastica a consumurilor energetice pentru incalzire si climatizare; climatizare; realizarea unor exigente sporite de calitate (confort termic); definirea unei serii de sisteme pasive care sa permita limitarea consumurilor energetice si indeplinirea standardelor de calitate impuse. impuse.

CASA PASIVA IN UE

Sursa: Sursa: PASSIVHAUS Institut Darmstadt, Germania

PASSIVHAUS Institut Darmstadt, Germania

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CASA PASIVA IN UE

CASA PASIVA IN UE

FERESTRE

ACOPERIS

PERETI EXTERIORI IZOLARE ANVELOPA

PLAFON SUBSOL
Sursa:

RECUPERATOR CALDURA AER/AER

INTERIOR

SURSA DE CALDURA

PASSIVHAUS Institut Darmstadt, Germania Sursa: PASSIVHAUS Institut Darmstadt, Germania

VENTILATIE
Institutul de Studii i Proiectri Energetice Institutul de Studii i Proiectri Energetice

GERMANIA

6000 case pasive

CASA PASIVA IN UE
146 m2; zidarie 2006 0,112 W/m2K 0,169 W/m2K 0,089 W/m2K 0,800 W/m2K 0,600 W/m2K 1,000 W/m2K

AUSTRIA

CASA PASIVA IN UE
2986 m2; zidarie 2006 0,12 W/m2K 0,12 W/m2K 0,10 W/m2K 0,91 W/m2K 0,52 W/m2K 1,26 W/m2K

Casa noua, unifamiliala - Leipzig Suprafata totala Tipul constructiei Anul constructiei Valori ale lui k

Consum de caldura anual 11 kWh/m2an - pentru incalzire 80 kWh/m2an - pentru incalzire, apa calda si energie electrica

pereti exteriori podea acoperis cadru ferestre sticla ferestre usa intrare

Bloc nou, 39 apartamente - Viena Suprafata totala Tipul constructiei Anul constructiei Valori ale lui k

Consum de caldura anual 15 kWh/m2an - pentru incalzire 111 kWh/m2an - pentru incalzire, apa calda si energie electrica

pereti exteriori podea acoperis cadru ferestre sticla ferestre usa intrare

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

OLANDA

CASA PASIVA IN UE

Casa noua cu acoperis terasa - Sliedrecht 125,4 m2; Suprafata totala zidarie Tipul constructiei Anul constructiei 2006 0,116 W/m2K - pereti exteriori Valori ale lui k 0,116 W/m2K - podea 0,116 W/m2K - acoperis 0,800 W/m2K - cadru ferestre 0,600 W/m2K - sticla ferestre 0,930 W/m2K - usa intrare Consum de caldura anual 2an - pentru incalzire 15 kWh/m 101 kWh/m2an - pentru incalzire, apa calda si energie electrica

NORVEGIA

CASA PASIVA IN UE

Casa noua, unifamiliala, cu 2 apartamente Srumsand Suprafata totala 340 m2; lemn Tipul constructiei 2007 Anul constructiei 0,109 W/m2K - pereti exteriori Valori ale lui k 0,082 W/m2K - podea 0,102 W/m2K - acoperis 0,765 W/m2K - cadru ferestre 0,550 W/m2K - sticla ferestre 0,750 W/m2K - usa intrare Consum de caldura anual 14 kWh/m2an - pentru incalzire 85 kWh/m2an - pentru incalzire, apa calda si energie electrica

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CASA PASIVA IN UE
SUEDIA
Casa noua, multifamiliala, cu 20 apartamente Bildal Gteborg 2635 m2; Suprafata totala lemn Tipul constructiei 2007 Anul constructiei 0,008 W/m2K - pereti exteriori Valori ale lui k 0,009 W/m2K - podea 0,007 W/m2K - acoperis 0,700 W/m2K - cadru ferestre Consum de caldura anual 12,4 kWh/m2an - pentru incalzire Etapa I 2006-2007

SONNENPLATZ AUSTRIA
Primul sat cu case pasive din Europa 5 case pasive

Etapa II 2008-2010

15 case pasive

Sursa:

http://www.probewohnen.at/

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

SONNENPLATZ AUSTRIA

SONNENPLATZ AUSTRIA

Etapa I 2006-2007 2006-

5 case pasive

Casa de locuit 1 apartament cu 3 dormitoare P+1 Suprafata totala Anul constructiei Consum de caldura anual Cost informativ 165,49 m2 (P=86,20 m2 + E=79,29 m2); 2007 13 kWh/m2an - pentru incalzire 1500 EURO/m2 (incl. echipament tehnic si TVA)

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

SONNENPLATZ AUSTRIA

SONNENPLATZ AUSTRIA

Casa de locuit 1 apartament cu 3 dormitoare P+1 Suprafata totala Anul constructiei Consum de caldura anual Cost informativ 145,0 m2 (P=70,45 m2 + E=74,55 m2); 2007 15 kWh/m2an - pentru incalzire 1500 EURO/m2 (incl. echipament tehnic si TVA)

Casa de locuit cu 2 apartamente si cate 2 dormitoare P+1 Suprafata totala Anul constructiei Consum de caldura anual 169,88 m2 (P=84,94 m2 + E=84,94 m2); 2007 11,9 kWh/m2an - pentru incalzire

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

SONNENPLATZ AUSTRIA

SONNENPLATZ AUSTRIA

Casa de locuit cu 2 apartamente si cate 1 dormitor P+1 Suprafata totala Anul constructiei Consum de caldura anual 165,15 m2 (P=84,85 m2 + E=80,30 m2); 2007 14 kWh/m2an - pentru incalzire

Casa de locuit cu 2 apartamente cu 1 dormitor si cu 2 dormitoare P+1 Suprafata totala Anul constructiei Consum de caldura anual 189,73 m2 (P=94,91 m2 + E=94,82 m2); 2007 13,8 kWh/m2an - pentru incalzire

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CASA PASIVA CASA ZERO ENERGIE NETA CASA ZERO CARBON


30.000 case pasive certificate

CASA PASIVA CASA ZERO ENERGIE NETA CASA ZERO CARBON


30.000 case pasive certificate

Sursa:

PASSIVHAUS Institut Darmstat, Germania

Sursa:

PASSIVHAUS Institut Darmstat, Germania

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CARACTERISTICI CASA PASIVA


Forma compacta si izolare buna Toate elementele de constructie opace ale anvelopei trebuie sa fie bine termoizolate, coeficientul global de transfer termic k< 0,15 W/mK; W/mK; Orientare sudica si elemente de umbrire Utilizarea pasiva a energiei solare este un factor important in proiectarea casei pasive Ferestre eficiente energetic Ferestrele (tamplarie+geam) trabuie sa aiba k 0,80 W/mK si coeficientii de absorbtie a radiatiei solare 50%. Etanseitatea la aer a anvelopei Schimbul de aer prin neetanseitati trebuie sa fie mai mic de 0,6 ori volumul casei pe ora. ora.

CARACTERISTICI CASA PASIVA


Preincalzirea pasiva a aerului proaspat Aerul proaspat poate fi aspirat prin canale subterane care schimba caldura cu solul si preincalzesc aerul proaspat la o temperatura de peste 5 C, chiar si in zilele reci de iarna. iarna. Recuperarea eficienta a caldurii aerului evacuat cu un schimbator de caldura aer-aer aerCea mai mare parte a caldurii sensibile din aerul evacuat este transferata aerului proaspat admis in cladire (rata de recuperare peste 80%); 80% Prepararea apei calde de consum prin folosire de surse regenerabile de energie Apa calda de consum este preparata cu ajutorul panourilor solare sau pompelor de caldura Aparatura electrocasnica si de gatit eficienta energetic Frigidere, congelatoare, masini de gatit, lampi de iluminat, masini de spalat rufe si vase cu consum redus de energie. energie.

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

COMPARATIE CASA STANDARD/CASA PASIVA

COMPARATIE CASA STANDARD/CASA PASIVA

Tara

Germania Italia Franta Spania Marea Britanie

Costul specific de constructie Casa Casa Pasiva standard (Euro/m2) (Euro/m2) 1400 1494 1200 1284 940 1034 720 740 881 930

Crestere (%) 6,71 7,00 10,00 2,84 5,54

Tara

Necesar de caldura pentru incalzire Casa Casa Pasiva standard


(kWh/m2 an) (kWh/m2 an)

Necesar de caldura pentru racire Casa Casa Pasiva standard


(kWh/m2 an) (kWh/m2 an)

Germania Italia Franta Spania Marea Britanie

90 83 69,6 59 59

15 10,5 17,4 8,7 15

0 4,63 N/A 23,1 0

0 3 5 7,9 0

Sursa: Proiect Passive-on (www.passive-on.org) Passive(www.passive-

Sursa: Proiect Passive-on (www.passive-on.org) Passive(www.passive-

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

LEGISLATIE UE
DIRECTIVA 2002/91/CE privind performana energetic a cldirilor 2002/91/CE performan DIRECTIVA 93/76/CEE de limitare a emisiilor de bioxid de carbon prin 93/76/CEE mbunt mbuntirea eficienei energetice (SAVE) eficien DIRECTIVA 92/42/CEE privind cerinele de randament pentru cazanele noi de 92/42/CEE cerin ap cald cu combustie lichid sau gazoas DIRECTIVA 89/106/CEE privind armonizarea documentelor legislative 89/106/CEE administrative ale statelor membre referitoare la materialele de construcii construc
i

LEGISLATIE UE
COM (2007) 1FinalO POLITICA ENERGETICA PENTRU EUROPA 1Final imbunatatirea rapida a randamentului energetic al cladirilor din UE si luarea unor initiative astfel incat casele cu consum energetic extrem de redus sa devina standardul cladirilor noi COM (2006) 545Final-PLANUL DE ACTIUNE PENTRU EFICIENTA ENERGETICA 2006) 545FinalMasuri prin care UE ar putea face progrese vizibile in directia indeplinirii principalului obiectiv reducerea consumului global de energie primara cu 20% 20% pana in 2020 (100 miliarde EUR economie si diminuarea cu 780 milioane de tone de CO2 in fiecare an). CO2 an). Sunt necesare investitii suplimentare in tehnologii noi si schimbari de atitudine si comportament in randul tuturor cetatenilor; cetatenilor; Anul 2009 Noua varianta a Directivei 2002/91/CE va introduce: 2002/91/CE introduce: tinta 2015-2020 cresterea numarului de case zero energie neta 2015certificate indicator de performanta pentru cladiri exprimat in kWh/m2 an introducere de instrumente financiare pentru imbunatatirea performantelor energetice ale cladirilor si cresterea numarului de case zero energie neta

DIRECTIVA 93/68/CEE de modificare a Directivelor 87/404/CEE (recipiente 93/68/CEE 87/404/CEE simple sub presiune), 89/106/CEE (produse pentru construcii), 90/396/CEE 89/106/CEE construc 90/396/CEE (arztoare de combustibili gazoi), 92/42/CEE (boilere noi pentru ap cald gazo 92/42/CEE 73/23/CEE alimentate cu combustibili lichizi sau gazoi), 73/23/CEE (echipament electric gazo proiectat pentru a fi utilizat n anumite limite de tensiune)

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

LEGISLATIE UE
Raportul PE - 8 ianuarie 2008 (2007/2106(INI)) privind COM(2006)545 2007/2106(INI)) privind COM(2006) construirea de cldiri noi la cele mai nalte standarde de eficien energetic posibile i adaptarea cldirilor existente la standarde moderne, avand in vedere durata mare de viata a cladirilor existente; existente;

LEGISLATIE UE
Raportul PE - 8 ianuarie 2008 (2007/2106(INI)) privind COM(2006)545 2007/2106(INI)) privind COM(2006)

propune continuarea actiunii de stabilire a unor standarde minime de performan pentru cldirile noi i pentru cele renovate, precum i pentru elementele de construcie, cum ar fi ferestrele sau foliile de ferestre; ferestre; propune includerea unei cerine cu caracter obligatoriu pentru ca toate cldirile noi care necesit sisteme de nclzire i/sau rcire s respecte standardele pentru cldirile pasive sau pentru cele nerezideniale ncepnd cu 2011, precum i obligaia de a utiliza soluii de nclzire i 2011, rcire pasive ncepnd cu 2008; 2008; propune introducerea treptat a reelelor de nclzire i rcire urban n toate cldirile, pentru a reduce utilizarea combustibililor fosili n nclzire i rcire, prin folosirea pierderilor aprute n transformarea energiei; energiei;

revizuirea Directivei 2002/91/CE pentru a i l d ncepnd cu 2009, i i Di ti i 2002/91/CE t include, d 2009, n sfera de aplicare a articolului 6 (referitoare la cladiri noi cu suprafata totala utile > 1000m2), toate cldirile care necesit nclzire sau rcire, 1000m indiferent de mrimea lor; lor;

revizuirea performanelor echipamentelor de producere a caldurii, faptul c cel mai eficient sistem este sistemul de cogenerare i stabirea cerinelor minime de performan pentru acestea; acestea;

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

LEGISLATIE UE
Raportul PE - 8 ianuarie 2008 (2007/2106(INI)) privind COM(2006)545 2007/2106(INI)) privind COM(2006) propune examinarea msurilor de impozitare i a altor msuri de promovare a eficienei energetice, soluii arhitecturale pentru nclzirea i rcirea pasive, cum ar fi structurile de construcie cu proprieti termice; termice; promovarea sistemelor de racire pentru constructii urbane care sa provina din SRE ca o alternativ eficient de a satisface cererea tot mai mare de rcire pentru confort; confort; crearea unei baze de date transparent, accesibil cetenilor UE, care s cuprind msuri naionale, regionale i locale de promovare a eficienei energetice n cldiri, n special msuri de finanare, n vederea informrii i sensibilizrii publicului i pentru a realiza schimburi de cele mai bune practici n UE. UE. GUT Austria - Coordonator Parteneri:

PASSPASS-NET
STABILIREA RETELEI DE COLABORARE INTRE PROMOTORII DE CASE PASIVE

IG Passivhaus Austria IVL Suedia CPD Cehia iEPD Slovacia AECB Marea Britanie

PHK Germania Passiefhuis-Platform Belgia PassiefhuisISPE Romania MRA - EIC Maribor Slovenia Arhitektonski Fakultet Zagreb Croatia

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

PASSPASS-NET

PASSPASS-NET
Scopul PASS-NET: promovarea si diseminarea conceptului casa pasiva si a PASStehnologiilor de constructie a caselor cu consumuri scazute de energie. Tintele PASS-NET: tarile membre UE, dar mai ales noile state care au aderat PASSin 2004 si 2007. Actiuni PASS-NET: PASSCampanii de constientizare pentru marele public; Informari si instruiri pentru specialisti in domeniu (arhitecti, proiectanti, constructori si dezvoltatori de proiecte) ) Dialoguri permanente cu autoritatile publice locale si regionale.

Rezultate PASS-NET: PASS Cresterea increderii in adoptarea conceptului casa pasiva si implementarea
tehnologiilor de constructie care conduc la consumuri scazute de energie Oferirea de informatii privind posibilitati de proiectare, construire si finantare pentru realizarea de constructii respectand standardele casei pasive Initierea dezvoltarii de proiecte pilot in noile tari membre UE.

www.passwww.pass-net.net

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


PROGRAM INOVARE 2008
Coordonator: Institutul de Studii si Proiectari Energetice - ISPE Parteneri: Universitatea POLITEHNICA Bucuresti UPB Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Institutul de Cercetari Electrotehnice Bucuresti Academia Oamenilor de Stiinta din Romania Antrepriza Generala de Constructii-Montaj Baia Mare AGECOM SA Constructii-

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


SECTIUNEA S1

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


SECTIUNEA S1

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


SECTIUNEA S1

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


SECTIUNEA S2

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


SECTIUNEA S2

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

10

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


SECTIUNEA S2

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

11

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

12

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

13

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

14

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


GRADUL DE NOUTATE
Elementele primordiale care trebuie avute la alegerea amplasamentului si solutiei arhitecturale pentru o casa pasiva sunt orientarea fatadei principale in raport cu cladirii. soarele si compactitatea cladirii. Fatada principala a cladirii se va orienta spre sud si nu va fi umbrita, astfel incat energia solara sa contribuie intr-o masura importanta la intrbilantul termic al cladirii in timpul iernii. O solutie compacta, la care raportul intre iernii. suprafata exterioara si volumul cladirii este minima, conduce la reducerea pierderilor de caldura si totodata reduce costurile anvelopei cladirii. cladirii.

Reducerea la maximum a pierderilor de caldura se realizeaza atat prin reducerea p p pierderilor termice prin conductie, cat si prin etansarea cladirii, in paralel cu realizarea unui sistem eficient de ventilatie. Imbunatatirea izolarii termice nu reduce numai pierderile de caldura, dar conduce si la asigurarea unei temperaturi mai ridicate a suprafetei interioare a peretilor; peretilor; in timpul iernii valoarea temperaturii suprafetei interioare a peretilor exteriori este apropiata de valoarea temperaturii aerului interior, ceea ce ridica confortul termic si reduce riscul producerii de condens pe pereti. pereti.

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


GRADUL DE NOUTATE
Pentru realizarea unui astfel de sistem de izolare, la casa pasiva, grosimea stratului de izolatie termica ajunge la 30 cm, fata de 8-10 cm la o casa obisnuita. Este obisnuita. importanta nu numai grosimea izolatiei termice ci si structura acesteia si eliminarea puntilor termice; in acest scop anvelopa cladirii este izolata continuu, fara discontinuitati si va inconjura intreaga cladire, inclusiv fundatia si plafonul. plafonul.

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


GRADUL DE NOUTATE
In ceea ce si spatiul argon),care W/(m2 W/(m2K). infrarosie. infrarosie. priveste ferestrele, este necesar sa se utilizeze cel putin cu triplu vitraj dintre straturile de geam umplute cu un gaz inert (de obicei asigura coeficienti globali de schimb de caldura mai mici de 0,85 Geamurile vor fi acoperite cu o pelicula Low-E care reflecta radiatia Low-

Anvelopa casei pasive este conceputa sa raspunda, in mod novativ,unui complex de probleme: probleme: - d utilitate optimizarea termoizolarii si reducerea i fil de ili i i i l ii i d infiltratiilor d aer, optimizarea iil de i i luminarii naturale; - de expresivitate tip de fatada ventilata din panouri de lemn prelucrat sau metalice; metalice; acoperis ventilat din foi de tabla; tamplarie finisata cu lemn la exterior; tabla; exterior; geamuri performante cu indice de umbrire, copertine din sticla securizata; securizata; - tehnice componente necesare umbririi (aparate de umbrire, obloane) si componente necesare protejarii acceselor (copertine) .

Orientarea ferestrelor se va face in principal catre sud, acceptabil catre est si extrem de rar catre vest sau nord. Se acorda o atentie deosebita la realizarea nord. eta se tat c ad etanseitatii cladirii, zidurilor, suprafetelor vitrate, usilor, etc. Buna etanseitate , du o , sup a ete o t ate, us o , etc. u a eta se tate a cladirii asigura atat reducerea pierderilor de caldura in timpul verii cat si o reducere a riscului de degradare a cladirii. Pentru casele pasive schimbul de aer cladirii. nu trebuie sa depasasca n50<0,6 h-1 in conditiile unei diferente de presiune 50< interiorinterior-exterior de 50 Pa. Pa.

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

15

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


GRADUL DE NOUTATE
Alimentarea cu aer proaspat este asigurata prin ventilare mecanica controlata (VMC) in flux dublu. Alimentarea si evacuarea mecanica permite optimizarea ventilatiei in functie de necesitati, independent de conditiile climatice exterioare. Ventilatia va insufla aerul proaspat in zona de locuit (living, birou, dormitoare) si va aspira din zona bucatariei si bailor aerul uzat incarcat cu noxe si umiditate. Pentru a reduce pierderile de caldura prin ventilare, casa pasiva va fi in mod obligatoriu echipata cu un recuperator de caldura (sistem dublu flux). Rata de recuperare a schimbatorului de caldura trebuie sa fie 80%. Pentru a se respecta obiectivele eficientei energetice este obligatoriu ca energia necesara ventilarii sa fie < 0,4 energetice, 04 Wh/m3 de aer circulat. Instalaiile termice utilizate n casa pasiv sunt folosite pentru realizarea ventilrii i a nclzirii spaiilor din cas. Pentru reducerea investiiei i a consumurilor de energie pentru a rezolva cele dou utiliti se va folosi o instalaie de nclzire cu aer cald, pe baz de energii din resurse regenerabile.

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


GRADUL DE NOUTATE
Tratarea aerului vehiculat n casa pasiv se va face n dou alternative
Sistem unitar de nclzire, ventilare i preparare ap cald menajer Se utilizeaz un singur echipament de tip pomp de cldur aer-ap, cu recuperare de aercldur din aerul evacuat. In consecin, influena variaiei temperaturii aerului exterior nu mai afecteaz performanele n exploatare ale pompei de cldur. Acest echipament are n componen urmtoarele: recuperator de cldur n plci aer introdus / aer evacuat (eficien minim 75%) boiler pentru preparare ap cald menajer (200 l) racorduri pentru preluarea energiei termice rezultat din aportul panourilor solare (se vor folosi panouri solare de nalt eficien, de ti tuburi termice) ( f l i i l d lt fi i d tip t b i t i ) schimbtor de cldur pe partea de ap ce va permite nclzirea suplimentar a aerului de ventilare la ieirea din recuperator tablou de comand i automatizare Sistemul va permite refularea de aer cu o temperatur maxim de 30-35 C, debitul de 30-35C, aer prevzut fiind de 200-250 m3/h. Vehicularea aerului se va face prin conducte de oel 200iar difuzia aerului n ncperi se va face prin guri speciale pentru ventilare mecanic controlat.

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


GRADUL DE NOUTATE
Tratarea aerului vehiculat n casa pasiv se va face n dou alternative
Sistem unitar de nclzire, ventilare i preparare ap cald menajer Trecerea aerului din ncperile de locuit spre bi i buctrie se va face prin guri de transfer cu reglaj. Pentru reglarea debitului de aer la gurile de introducere, se vor utiliza regulatoare de debit. Puterea maxim necesar pentru funcionarea ntregului echipament (compresor pomp de cldur, pomp de circulaie, ventilatoare intoducere/evacuare aer) nu depete 2,5 kW. Aceast valoare poate fi asigurat n totalitate de sistemul autonom de alimentare fotovoltaic prevzut pentru echiparea sistemului cldire durabil inteligent, zero energie. Funcionarea echipamentului va fi complet automatizat ceea ce va permite urmtoarele: monitorizare i control confort termic interior (temperatur i umiditate) monitorizare, gestionare i optimizare consum de energie pentru nclzire cu aer cald, ventilare i preparare ap cald menajer Se subliniaz caracterul inovator al acestei alternative, n prezent majoritatea instalaiilor interioare pentru casele pasive din Europa nefiind prevzute cu un astfel de sistem integrat de nclzire, ventilare i producere de ap cald menajer. Aerul este tratat ntr-un recuperator de cldur cu plci, conform figurilor de mai jos. ntrRecuperatorul va folosi aer tratat parial ntr-un sistem de tip PU CANADIAN. ntr-

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


GRADUL DE NOUTATE
Tratarea aerului vehiculat n casa pasiv se va face n dou alternative
Inclzire cu aer cald, prin recuperare de cldur i utilizarea potenialului geotermic In acest caz sistemul de instalaii interioare pentru nclzire (aer cald), ventilare i preparare ap cald menajer cuprinde urmtoarele: recuperator de cldur n plci aer introdus / aer evacuat (eficien minim 75%) pu canadian (schimbtor de cldur geotermic aer/sol), caracteristici: diametru conduct 160 mm; lungime conduct 40 m; adncime minim 1,5 m; vitez circulaie aer 2,3 m/s nclzire suplimentar aer (rezisten electric 2,4 kW) boiler bivalent 200 l (panouri solare/electric) panouri solare 2 m2, tip tuburi termice i l 2 ti t b i t i Pentru asigurarea condiiilor de confort termic la interior se va utiliza sistemul de reglare al recuperatorului prin intermediul by-pass-ului i un termostat ce va aciona by-passasupra rezistenei electrice. Vehicularea aerului se va face prin conducte de oel iar difuzia aerului n ncperi se va face prin guri speciale pentru ventilare mecanic controlat. Trecerea aerului din ncperile de locuit spre bi i buctrie se va face prin guri de transfer cu reglaj. Pentru reglarea debitului de aer la gurile de introducere, se vor utiliza regulatoare de debit.

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

16

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


GRADUL DE NOUTATE
Tratarea aerului vehiculat n casa pasiv se va face n dou alternative
Inclzire cu aer cald, prin recuperare de cldur i utilizarea potenialului geotermic Pe baza caracteristicilor funcionale i tehnice prezentate mai sus, implementarea sistemelor de instalaii interioare n cadrul conceptului de sistem cldire durabil inteligent, zero energie va conduce la urmtoarele obiective: consumul anual de energie pentru nclzire va fi sub 15 kWh/m2an consumul total de energie primar pentru toi consumatorii din locuin nclzire, ap cald menajer, ventilare, pompe, iluminat, gtit i aparate casnice) va fi sub 120 kWh/m2an temperatura interioar nu va cobor sub 20 C n timpul iernii, iar in timpul verii va 20C fi meninut sub 26 C fr a recurge la un sistem de rcire (climatizare) i t b 26C f l i t d i ( li ti ) Aceast variant de sistem de instalaii interioare se regsete la ora actual la foarte multe din soluiile propuse pentru casele pasive, caracterul inovator constnd n particularizarea sistemului pentru condiiile climatice specifice rii noastre. Alte solutii inovative sistem automat de acionare elemente de umbrire n funcie de gradul de nsorire pentru optimizarea raportului luminii naturale / aporturilor solare sistem recuperare ape pluviale i refolosire n scopuri menajere sistem BMS (Building Management System) de comand i control pentru iluminat, (Building nclzire, ventilare, producere ap cald menajer, sistem fotovoltaic, aparate electrocasnice, etc.) n vederea optimizrii consumului i produciei de energie electric al eco-sistemului cldire zero carbon. ecoInstitutul de Studii i Proiectri Energetice

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


GRADUL DE NOUTATE
Tratarea aerului vehiculat n casa pasiv se va face n dou alternative
Inclzire cu aer cald, prin recuperare de cldur i utilizarea potenialului geotermic

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


GRADUL DE NOUTATE
Energie solara -Sistem de fotovoltaic
Alternativa I Instalatie montata pe acoperis 3kW (panouri fotovoltaice structura multicristalina) Instalatie sera - 0,97 kW (panouri fotovoltaice semitrasparente tip ASIASITHRV) Rezulta deci un total de 3,97 kW putere instalata. Avand in vedere datele statistice multianuale pentru zona Bucuresti se poate conta pe o putere de 3 9 kW h/kW instalat De aici rezulta un 3,9 instalat. disponibil mediu de energie zilnic de cca. 14,43 kW h/zi. Alternativa II Instalatia fotovoltaica montata pe acoperis se poate realiza si cu panouri fotovoltaice monocristaline avand un randament de 18,5%. In acest caz puterea maxima ce poate fi instalata va fi de 3,5 kW. Rezulta un disponibil mediu de energie zilnic de 17,43 kW h/zi.

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


NIVELUL DE COMPETITIVITATE
Casa pasiva reprezinta una dintre cele mai complexe aplicatii ale conceptului de cladire durabila. durabila. Utilizarea energiei din resurse regenerabile sau utilizarea materialelor de constructie ecologice, modularea structurala sau flexibilitatea spatiului interior care face posibila refunctionalizarea cladirii de-a lungul ciclului de viata al acesteia, optimizarea potentialului deoferit de amplasament sau reducerea amprentei la sol a cladirii sunt preocupari in proiectarea integrata a caselor pasive care conduc spre o noua calitate a spatiului arhitectural: arhitectural: optimizarea confortului in conditii de eficienta economica pe perioada de utilizare a cladirii. cladirii. Din acest punct de vedere calitatea casei pasive este un concept dinamic si niciun alt concept de cladire durabila nu a influentat atat de mult dinamica dezvoltarii sectorului cladiri in ultimele decade. decade. Pe baza caracteristicilor funcionale i tehnice, implementarea sistemelor de instalaii interioare n cadrul conceptului de cas pasiv va conduce la urmtoarele obiective tinta: tinta: an; consumul anual de energie pentru nclzire va fi sub 15 kWh/m2an; consumul total de energie primar pentru toi consumatorii din locuin (nclzire, ap cald menajer, ventilare, pompe, iluminat, gtit i aparate casnice) va fi sub 120 kWh/m2an temperatura interioara nu va cobor sub 20 C n timpul iernii, iar in timpul verii va 20C fi meninut sub 26 C fr a recurge la un sistem de rcire (climatizare). 26C (climatizare).

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

17

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


NIVELUL DE COMPETITIVITATE
Pornind de la cifrele de mai sus, conceptul inovator de cas pasiv adaptat condiiilor climatice din Romnia propus n cadrul proiectului va permite construcia de case al cror consumul total de energie reprezint mai puin de 25% din energie consumat de cldirile noi conform reglementrilor naionale n vigoare. Aceasta subliniaz impactul energetic deosebit al produsului i contribuia sa esenial n conformitate cu Strategia naional n domeniul eficienei energetice (aprobat prin HG 163/2004) n care se arat c sectorul rezidenial este, prin potenialul economic estimat, cel mai important domeniu al interveniei prin msuri de eficien energetic. Motivul esenial al acestei alegeri este legat de necesitatea reducerii valorilor facturilor de energie pentru populaie, acionndu-se asupra reducerii consumului de energie. acionnduIntrIntr-adevr, prin implementarea sistemului de instalaii interioare propus se atinge i o component social, ce presupune ncurajarea unor schimbri de atitudine i comportament social, la nivelul populaiei n vederea diminurii consumului de energie al cldirilor fr afectarea condiiilor de confort interior. Pe de alt parte, trebuie s se in cont i de faptul c din punct de vedere al costurilor de investiie, sistemele de instalaii interioare propuse nu sunt deloc mai scumpe n comparaie cu sistemele clasice utilizate pe scar larg la ora actual n Romnia. In aceste condiii, conceptul de cas pasiv propus n cadrul proiectului va avea i un impact asupra pieei de construcii la nivel naional, facilitndu-se iniiativele legate de realizarea de case cu consum energetic extrem de redus i care s devin pe termen scurt un standard pentru cldirile noi, asa cum se intampla in tarile membre ale UE.
Institutul de Studii i Proiectri Energetice

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA


Legat de diminuarea accentuat a consumului de energie primar pentru exploatarea cldirilor, sistemele de instalaii interioare din cadrul casei pasive vor contribui i la reducerea semnificativ a emisiilor poluante la nivel naional. Se reamintete aici c naional. sectorul energetic, n care este inclus i consumul casnic i teriar, genereaz 80% din 80% emisiile de gaze cu efect de ser din UE, n aceste condiii reducerea impactului asupra mediului al produsului fiind deosebit de important. important. Solutia tehnica pentru realizarea casei pasive in Romania va respecta conceptul de casa pasiva recunoscut de tarile membre UE adaptandu-l la conditiile climatice si geografice adaptanduspecifice. specifice.Detaliile privind izolatia cladirii, ferestrele si ventilarea nu pot fi aceeasi in oricare parte de pe glob s-ar afla amplasamentul. Conditiile specifice fiecarei regiuni, de care trebuie amplasamentul. sa se tina seama in proiectarea casei pasive, in special sunt: sunt: traditiile de t ditiil d construire l t i locale si l i conditiile specifice climatice. climatice. Rezulta motivatia pentru adaptarea cerintelor unei case pasive la conditiile geografice si climatice specifice amplasamentelor din Romania. Romania. Se impune o analiza a solutiilor arhitectural-constructive si elaborarea unui ghid de arhitecturalproiectare si executie a unor tipuri de case pasive adaptate tarii noastre. noastre. Proiectul constituie obiect de studiu si analiza, dar si de promovare pe piata imobiliara a unor cladiri cu performante in standard casa pasiva. In vedere ca in Europa sunt deja pasiva. construite peste 10 000 de case pasive, avand performante energetice cu mult peste valorile cerute de normativele in vigoare. vigoare. Se subliniaza faptul ca realizarea unei Case pasive se face cu tehnologie existenta pe piata si la costuri suplimentare relativ usor de asimilat pe piata imobiliara romaneasca. romaneasca.
Institutul de Studii i Proiectri Energetice

NIVELUL DE COMPETITIVITATE

EFECTE ECONOMICE
Efecte la productor

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

EFECTE ECONOMICE
Efecte la utilizator

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

La baza calculului duratei de recuperare a investitiei stau urmatoarele: Diferenta de investitie pentru o casa pasiva fata de investitia pentru o casa construita la standarde existente este (conform studiilor de specialitate) de cca. 3030-40%, respectiv cca. 1300 lei/mp; Diferenta dintre consumul anual de energie pentru incalzirea in cazul casei construite la standarde existente fata de cel pentru casa pasiva este de 335 kWh/m2 an, respectiv 100500 kWh/an. In aceasta situatie rezulta ca, in cazul in care se vor executa minim 10 case pasive/an, valoarea totala a casei pasive pilot de cca. 4344700 lei sau valoarea solicitata de la buget de 2.000.000 lei pot fi recuperate in cca. 2 ani (5% din investitie dedicat activitatilor de cercetare-dezvoltare). cercetare-dezvoltare)

Prin realizarea modelului de casa pasiva cu destinatia locuinta individuala si monitorizarea parametrilor rezultanti pentru demonstrarea respectarii criteriilor impuse prin definitie in conditiile specifice Romaniei, se va putea crea cadrul tehnic si legislativ necesar pentru dezvoltarea unui noi activitati care sa contribuie la realizarea unor importante economii de energie primara in sectorul rezidential. Totodata, prin extindere, se vor putea realiza in continuare, aplicatii pentru cladiri noi si existente cu alte destinatii decat pentru locuit. Analizele specialitilor arat c piaa construciilor va crete cu un ritm mediu anual de 12%, pan n anul 2011. Piaa construciilor a ajuns n anul 2006 la 10 miliarde de euro, relev o analiz a unei companii de consultan din domeniu. n perspectiva anului 2011, specialitii se ateapt ca sectorul de profil s depeasc 16 miliarde de euro. Pentru a ajunge la standardele minime ale Uniunii Europene n ce privete spaiul locativ, n Romania este nevoie s se construiasc 1.000.000 de locuine, echivalentul 000 a aproximativ 110 milioane metri ptrai. 110 ptrai.

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

18

EFECTE ECONOMICE
Efecte la utilizator

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Avand in vedere ca ritmul actual de construire de locuinte este de cca. 32.00032.000-38.000 locuinte/an, prin implementarea modelului de casa pasiva cantitatea de energie economisita anual va fi de 520 GWh/an prin diminuarea necesarului de caldura pentru incalzire de la 150 kWh/m2 an la 15 kWh/m2 an. In aceste conditii costurile aferente energiei termice consumate vor inregistra o diminuare cu cca. 90%, in conditiile in care pretul locuintei va creste numai cu cca. 20% fata de o locuinta construita la standarde actuale. Analiza companiilor imobiliare anticipeaz c, pan n anul 2011, vor fi eliberate un numr de 110000 autorizaii pentru cldiri rezideniale, dublu fa de anul 2006, cand au fost eliberate 51000 de autorizaii. Din studiile de piata realizate pana in prezent, se constata ca pentru a se atinge standardele minime ale UE in ceea ce priveste spatiul locativ, in Romania este nevoie sa se construiasca cca. 820.000 locuinte, echivalentul a aproximativ 90 milioane mp.

Selectarea amplasamentului optim pentru Casa Pasiva, stabilirea tipului constructiv optim de Casa Pasiva, sistemul de producere a energiei termice si electrice sistemul de incalzire); incalzire); Depunerea Cererii de Brevet de Inventie la OSIM nr. A/00485 din 25.06.2009 nr. A/00485 25.06. pentru produsul ECO-SISTEMUL CLADIRE ZERO CARBON (CZC); ECO(CZC); Incheierea Incheierea unui contract cadru de colaborare cu grupul de firme Saint-Gobain cu Saintpuncte de lucru si distributie/furnizare in Romania (Saint-Gobain Glass SRL, (SaintRigips Romania SRL, Saint-Gobain ISOVER Romania SRL); Grupul Saint-Gobain SaintSRL); Saintinteractioneaza cu proiectul si partenerii de proiect prin furnizarea sub forma de grant a vizitelor de lucru ale partenerilor de proiect la PassivHaus Institut Darmstadt pentru instruire, verificare si obtinerea Certificatului de Casa Pasiva. Pasiva. Totodata, Grupul Saint-Gobain se va implica direct construirea cladirii pasive Saintavand la baza experienta de dezvoltator de case pasive in Danemarca. Nu in Danemarca. ultimul rand se va beneficia de preturi preferentiale pentru furnizarea materialelor cu marca Saint-Gobain necesare acestui tip casa cu nivel ridicat de eficienta Saintenergetica (zero carbon). Totodata, Grupul Saint-Gobain si-a exprimat interesul de carbon). Saintsia contribui la dezvoltarea de case pasive in Romania, implicit de a implementa ECOECO-SISTEMUL CLADIRE ZERO CARBON (CZC); (CZC);

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Realizarea documentatiilor necesare pentru obtinerea acordurilor de racoradre la utilitati (alimentare cu apa, alimntare cu energie electrica, gaze naturale, salubritate, canalizare, alimentare cu energie termica, telefonie); Realizarea documentatiilor necesare pentru obtinerea acordurilor si avizelor conform legislatiei in vigoare (securitatea la incendiu, protectia civila); Realizarea calculului de bilant energetic conform programului PHPP 2008 (Passive House Planning Package) elaborat de PassivHaus Institut Darmstadt, Germania care este necesar de realizat pentru recunoasterea la nivel UE si pentru obtinerea Certificatului de Casa Pasiva; aceasta certificare nu a mai fost obtinuta de nici o cladire din Romania, pana in prezent; In curs de realizare se afla documentatiile necesare pentru obtinerea acordurilor si avizelor conform legislatiei in vigoare (protectia mediului, sanatatea populatiei, autorizatia de construire, autorizatia de organizarea executiei) In curs de obtinere a aprobarii calculelor de bilant energetic pe cladire de catre experti ai PassivHaus Institut Darmstadt, Germania.

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

19

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

20

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

21

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

22

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

CASE PASIVE ADECVATE CONDITIILOR CLIMATICE DIN ROMANIA

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

EVENIMENTE PENTRU PROMOVAREA CASEI PASIVE


VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE

6-8 Noiembrie - International Passive House Days 2009 Passive House

Institutul de Studii si Proiectari Energetice ISPE www.ispe.ro B-dul Lacul Tei 1-3, Sector 2, 1020371 Bucureti Romania Tel: + 4021 206 1002 Fax: + 4021 210 1255 E-mail: adriana.milandru@ispe.ro madalina.anastasiu@ispe.ro

International Passive House Days 2008 Passive House

12 Noiembrie REECO Bucuresti - Passive House Passive House 2121-22 Noiembrie Seminar Instruire Passive House Passive House

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

Institutul de Studii i Proiectri Energetice

23