Sunteți pe pagina 1din 48

Test 1 Subiectul I Izvoarele interne de DIP 1.1.

Caracterizati izvoarele specifice de DIP Izvoarele specifice conin, n marea majoritate, norme conflictuale sau materiale, destinate reglementrii raporturilor juridice de drept internaional privat. Cel mai important izvor specific al acestei ramuri de drept, care conine norme conflictuale n diferite sisteme de drept, l constituie legile cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaional privat14. 1.2. Analizati particularitatile izvoarelor nespecifice ale dreptului internaional privat Izvoarele nespecifice sunt actele normative care intereseaz, n primul rnd, alte ramuri de drept, dar care conin i norme (conflictuale sau materiale) de drept internaional privat. n dreptul internaional privat al Republicii Moldova predomin izvoarele nespecifice, avnd n vedere c deocamdat nu exist o lege de drept internaional privat, care ar cuprinde o reglementare de ansamblu a raporturilor de drept privat cu element de extraneiate. n continuare vom face referire la cele mai importante acte normative care se ncadreaz n categoria izvoarelor nespecifice ale dreptului internaional privat, distingndu-le (n mod relativ) dup cum conin norme conflictuale sau materiale de drept internaional privat. Principalele izvoare nespecifice care cuprind norme conflictuale sunt: Codul civil - Cartea a Cincea (Drept International Privat15) - adoptat prin legea nr.1107-XV din 6.06.200216. Codul familiei - Titlul VI (Reglementarea relaiilor familiale cu elemente de extraneitate) - adoptat prin legea nr.1316-XIV din 26.10.200017. Cel mai important izvor nespecific care conine norme materiale de drept internaional privat este Codul de procedur civil - Titlul IV (Procedura n procesele cu element de extraneitate) - adoptat prin legea nr.225-XV din 30.05.200318. Din categoria izvoarelor nespecifice de drept internaional privat care cuprind norme conflictuale sau materiale, ntr-un numr mai redus dect cele principale, menionm urmtoarele: Constituia Republicii Moldova adoptat la 29.07.199419. Legea nr.100-XV din 26.04.2001 privind actele de stare civil20. Legea nr.275-XIII din 10.11.1994 cu privire la statutul juridic al cetenilor strini i apatrizilor21. Legea nr.1286-XV din 25.07.2002 cu privire la statutul refugiailor22. Legea nr.269-XIII cu privire la ieirea i intrarea n Republica Moldova23 Legea ceteniei nr.1024-XIV din 2.06.200024. Legea vnzrii de mrfuri nr.134-XIII din 3.06.199425. Legea nr.998-XII din 1.04.1992 privind investiiile strine. 1.3. Argumentati cazurile neaplicarii izvoarelor interne n practic pot aprea situaii, cnd un tratat sau o convenie internaional la care particip Republica Moldova s cuprind o reglementare diferit de cea prevzut n legea

intern, adic un conflict ntre legea intern i tratatul sau convenia internaional. Un atare conflict va fi soluionat, n lipsa unor dispoziii exprese, potrivit principiilor privind conflictul ntre legile interne, inndu-se cont, totodat, de interesele colaborrii internaionale. Aceast soluie se ntemeiaz nu pe superioritatea tratatului internaioanl asupra legii interne, ci pe principiul strictei respectri de ctre Republica Moldova a acordurilor internaionale ncheiate. Potrivit art.8 alin.(1) din Constituie Republica Moldova se oblig s respecte Carta ONU i tratatele la care este parte, s-i bazeze relaiile cu alte state pe principiile i normele unanim recunoscute de dreptul internaional". n conformitate cu art.27 din Convenia de la Viena din 1969 cu privire la dreptul tratatelor29, statele nu pot invoca legislaia intern spre a justifica neexecutarea unui tratat. In aceast ordine de idei, prezint importan precizarea c practica statelor este diferit n ceea ce privete soluionarea conflictului ntre tratat i legea intern. Astfel, n sistemul englez se acord prioritate legilor i precedentelor judiciare interne, indiferent de succesiunea n timp a tratatelor i legilor interne, n sistemul german i austriac, tratatele sunt asimilate cu legile interne, acordndu-se prioritate celui mai recent, pe cnd n sistemul francez i olandez se acord prioritate tratatului30. n dreptul Republicii Moldova, n caz de concurs n aplicare ntre izvoarele interne i cele internaionale, se va acorda prioritate tratatelor internaionale. Aceast idee rezult n mod explicit din prevederile art.1586 din Codul civil, potrivit crora dispoziiile Crii a Cincea sunt aplicabile n cazul n care tratatele internaionale nu reglementeaz altfel31. Subiectul II Conflictul mobil de legi 2.1. Definiti conflictul mobil de legi Conflictul mobil de legi reprezint situaia n care un raport juridic este supus n mod succesiv la dou sisteme de drept diferite, ca urmare a schimbri punctului de legtur al normei conflictuale. 2.2. Analizati conflictul mobil de legi in comparaia cu conflictul de legi n timp si spaiu. Asemnrile. Conflictul mobil de legi se aseamn cu conflictul de legi ' timp i spaiu, avnd n vedere c ambele presupun coexistena, n spaiu, dou sisteme de drept, precum i incidena succesiv, n timp, a acestora privi la acelai raport juridic. Deosebirea esenial const n urmtoarele: . . - conflictul de legi n timp i spaiu nu implic o schimbare a punctului _ legtur i deci a legii aplicabile, ci numai se cer a fi recunoscute ntr-o , drepturile dobndite n strintate;. - conflictul mobil de legi presupune o deplasare a elementului de extranei a , care constituie punctul de legtur al normei conflictuale aplicabile, ' implic o schimbare a nsi legii aplicabile raportului juridic respectiv. 2.3. Argumentati modalitatile de solutionare a conflictelor mobile de legi/ Problema principal ridicat de conflictul mobil de legi const n modul de determinare a domeniului de aplicare a legilor aflate n conflict. n legtur cu aceast problem n doctrin au fost formulate cteva teorii, dintre care vom analiza pe cele mai reprezentative. Potrivi unei opinii193, se consider c domeniul de aplicare a celor dou legi este determinat n conformitate cu regulile conflictului de legi n timp, avndu-se n vedere c conflictul mobil de legi constituie un conflict de legi n timp, cu deosebirile artate mai sus, care nu ar fi de natur s determine soluii diferite. Astfel, asemnrile dintre aceste dou conflicte privitor la finalitatea lor, justific aplicarea regulilor dreptului tranzitoriu intern (conflictul de legi n timp i spaiu) i conflictului mobil de legi. n acest caz, urmeaz s fie aplicat legea statului

competent asupra efectelor viitoare ale unei situaii ce a luat natere sub autoritatea legii unui alt stat. Aadar, condiiile de validitate ale situaiei juridice i efectele produse pn la schimbarea punctului de legtur rmn supuse legii anterioare, iar efectele viitoare sunt supuse legii noi, devenit aplicabil prin schimbarea punctului de legtur194. Cu privire la conflictul mobil de legi, regulile dreptului tranzitoriu intern presupun urmtoarele adaptri: - n general, legea nou nu poate retroactiva; - uneori, se aplic legea mai favorabil prilor195. Aceast soluie potrivit creia domeniul de aplicare a celor dou legi este determinat potrivit conflictului de legi n timp este caracteristic i pentru dreptul englez196, unde n materia raporturilor de familie se consider aplicabil legea nou, ajungndu-se chiar la schimbarea naturii cstoriei. Astfel, n dreptul englez se apreciaz c pentru validitatea cstoriei se are n vedere legea din momentul ncheierii ei, dei s-a schimbat ulterior punctul de legtur, n timp ce pentru a decide dac instana englez este competent pentru a judeca o cauz matrimonial, se are n vedere legea n vigoare la data introducerii aciunii. ntr-o alt opinie197 se afirm c problema avut n vedere urmeaz s fie soluionat n exclusivitate prin dreptul internaional privat, abandonnd soluiile dreptului tranzitoriu. Potrivit acestei opinii se impune tendina de a supune raportul juridic legii anterioare i nu legii ulterioare care ar rezulta din schimbarea punctului de legtur, punndu-se accentul pe necesitatea meninerii stabilitii instituiilor i situaiilor juridice existente la un moment dat Dintr-un alt punct de vedere199 sunt propuse criterii fixe n dependen de formarea sau efectele raportului juridic. Astfel, pentru formarea raportului juridic, punctul de legtur al normei conflictuale este localizat la data constituirii dreptului, cum ar fi dobndirea bunurilor mobile, care este supus legii locului siturii acestora la data dobndirii. n ceea ce privete efectele raportului juridic, acestea se disting, n primul rnd, prin epuizarea dintr-o dat (uno icto), cum ar fi plata preului, legea aplicabil fiind determinat dup punctul de legtur de la data naterii raportului juridic i n al doilea rnd, prin caracterul permanent, cum ar fi raporturile dintre prini i copii, legea aplicabil determinndu-se dup punctul de legtur din momentul realizrii efectelor juridice. ntr-o alt formulare200 se menioneaz c soluia pentru determinarea domeniului legilor aflate n conflict nu poate fi formulat, aceasta depinznd de la caz la caz, preconizndu-se pronunarea unor soluii n urma interpretrii fiecrei norme conflictuale n funcie de caracterele sale. Potrivit Conveniei de la Haga (1958) privind legea aplicabil transferului proprietii n caz de vnzare cu caracter internaional de obiecte mobile corporale, prin dispoziia art.3 se face urmtoarea distincie: n raporturile dintre pri, cumprtorul dobndete proprietatea lucrului n conformitate cu dreptul rii n care se afl lucrul n momentul vnzrii; - n raporturile fa de teri, transferul proprietii asupra obiectelor mobiliare corporale este supus legii rii n care sunt situate lucrurile la momentul cnd s-a fcut reclamaia.
-

Avnd n vedere varietile soluiilor privitor la determinarea domeniului de aplicare a legilor aflate n conflict, considerm201 c aceast determinare se face potrivit normei confliuctuale a rii cu care raportul juridic are legtur, n urma schimbrii punctului de legtur. n acest caz determinarea poate fi expres ori implicit, iar aplicarea acestei norme conflictuale, totodat, nu exclude luarea n considerare a normei conflictuale a rii cu care raportul juridic avea legtur anterior schimbrii punctului de legtur, aceasta putndu-se face n limitele prevzute de norma conflictual ulterioar schimbrii punctului de legtur. Astfel, soluia poate fi diferit de la o materie la alta, cum ar fi vorba de statutul personal sau

statutul real mobiliar. Soluia implicit a normei conflictuale urmeaz s fie dedus i din alte aspecte privind conflictul mobil de legi respectiv, cum ar fi principiul neretro-activitii legilor, dar care nu se poate aplica n mod automat i n toate cazurile. Aadar, conflictul mobil de legi trebuie s reprezinte o situaie normal, adic s nu se fi creat n mod fraudulos, ceea ce nseamn c soluiile sunt diferite n cele dou situaii. Subiectul III Competenta in dreptul international privat 3.1. Definiti conflictul international de jurisdictii n ceea ce privete litigiile privind un raport juridic cu element de extraneitate, prima problem const n a cunoate care instan este competent n soliuionarea acestora instana din R.Moldova sau instana altei ri. Astfel, nainte de a cunoate care lege va fi aplicabil raportului juridic, instana urmeaz s se pronune cu privire la propria competen. Aceast situaie, n care instana a dou sau a mai multor ri par a fi chemate la soluionarea unui litigiu, poart denumirea de conflict internaional de jurisdicii sau conflict de competene judectoreti. 3.2. Explicati deosebirea intre competenta in DIP si competenta in drept intern n ceea ce privete competena jurisdicional, este necesar distincia ntre competena n dreptul internaional privat i competena n dreptul intern. Competenta n dreptul internaional privat este competena ce se refer la determinarea instanelor unei ri, n raport cu instanele altei ri care sunt chemate s soluioneze litigiul aprut. De exemplu, n situaia cnd un litigiu este de competena instanelor din R.Moldova, aceasta nseamn c s-a determinat competena jurisdicional n dreptul internaional privat. Potrivit art.459 a/in.(1) din Codul de procedur civil, instanele judectoreti din R.Moldova au competena de a soluiona litigiile n care o parte este din R.Moldova, iar cealalt este strin sau dac ambele pri sunt strine. Instanele judectoreti din R.Moldova sunt competente s soluioneze litigii de drept internaional privat ncazul cnd prtul (persoan fizic sau juridic) are domiciliul i respectiv sediul n R.Moldova, n sensul alin.(3) al aceluiai articol. n conformitate cu art.459 alin.(4), competena de a soluiona litigiile de drept internaional privat se verific din oficiu de ctre instana sesizat, iar n situaia cnd se stabilete c nu este competent nici instana sesizat i nici o alt instan din R.Moldova, cererea va fi respins. Competena de drept intern este competena ce se refer la determinarea unei instane judectoreti aparinnd unei ri care are competena de a soluiona litigiul respectiv, fiind vorba de competena material i cea teritorial din procesul civil intern. Aceast competen se determin ulterior stabilirii competenei n dreptul internaional privat i este denumit competen intern sau special, pentru a o deosebi de competena n dreptul internaional privat. Referitor la sistemul de drept al R.Moldova, aceast competen este reglementat n capitolul IV (art.32-45) din Codul de procedur civil. n acest sens, art.459 alin.(2) din Codul de procedur civil prevede c competena instanelor judectoreti din R.Moldova n judecarea pricinilor civile cu element de extraneitate se determin conform dispoziiilor capitolului IV, dac nu se prevede altfel n capitolul XLI privind competena n procesele cu element de extraneitate. Cu alte cuvinte, dup ce s-a stabilit c instanele judectoreti din R.Moldova sunt competente s judece litigiul, se pune problema de a determina crei anume instane (competena material i teritorial) i va fi atribuit competena soluionrii litigiului. 3.3. Argumentati importanta determinarii competentei jurisdictionale in dip/

n ceea ce privete importana determinrii instanei competente n soluionarea litigiilor de drept internaional privat, ar fi de remarcat urmtoarele aspecte: Determinarea instanei competente atrage dup sine aplicarea unui anumit sistem de soluionare a conflictelor de legi, deoarece instana aplic normele conflictuale ale rii creia ea aparine i nu normele conflictuale ale altei ri. Aceasta nseamn, n mod indirect, determinarea legii materiale competente a crmui raportul juridic, avndu-se n vedere c aceast legea depinde de norma conflictual a judectorului. Astfel, soluia litigiului este n funcie de instana crei ri va fi competent a judeca. Soluia litigiului poate fi diferit n raport cu instana competent, chiar i n situaia cnd normele conflictuale n prezen sunt identice, deci i soluia litigiului se deosebete. Astfel, de exemplu, normele conflictuale a dou ri fac trimitere ntr-o anumit materie (statut personal) la legile forului, care prin ipotez difer ntre ele (n R.Moldova sau Frana statutul personal este crmuit de legea naional, iar n Norvegia sau Danemarca de legea domiciliului persoanei fizice). Prin urmare, normele conflictuale identice nu duc n toate cazurile la soluii identice. n unele cazuri, prile litigiului pot renuna expres sau tacit la aplicarea dreptului strin competent, solicitnd aplicarea legii forului. ns, acest lucru se poate ntmpla numai n cazul n care norma conflictual respectiv nu are caracter imperativ. De exemplu, litigiul aprut n faa instanelor din R.Moldova are ca obiect nevaliditatea actului juridic ncheiat n strintate, deoarece nu s-a ncheiat potrivit regulii locus regit actum. S presupunem c, potrivit legii R.Moldova, actul juridic este valabil. innd seama de caracterul facultativ al regulii menionate, prile solicit aplicarea legii R.Moldova, ceea ce instana desigur va face. Referitor la aceast situaie, este necesar s se in seama de caracterul normelor conflictuale privind forma actului juridic. Dac aceste norme au un caracter facultativ (alternativ), cum ar fi, de exemplu, cel prevzut de art.1609 alin.(1) din Codul civil, instana va aplica legea R.Moldova. ns, dac aceast norm va avea un caracter imperativ, adic n situaia cnd prile nu pot alege o alt lege aplicabil, acestea nu vor putea solicita aplicarea legii forului. Un exemplu elocvent n acest sens este art.1622 alin.(2) din Codul civil, care prevede c succesiunea asupra bunurilor imobile este guvernat de legea statului pe al crui teritoriu se afl aceste bunuri. n cazul n care nu se poate stabili coninutul legii strine, instana aplic, potrivit sistemului nostru conflictual, legea proprie, adic legea R.Moldova. n acest sens este art.1578 alin.(4) din Codul civil. Instana competent aplic, de regul, legile de procedur proprii. Prin urmare, determinarea jurisdiciei competente nseamn i determinarea normelor de procedur aplicabile, care pot fi diferite de la o ar la alta, influennd soluia litigiului. Determinarea competenei jurisdictionaie se face ntotdeauna naintea soluionrii conflictului de legi.

Test 2

Subiectul I Retrimiterea in DIP 1.1. Definiti procedeul juridic al retrimiterii Procedeul retrimiterii este o operaiune logico-luridic care are loc exclusiv n mintea judectorului sau arbitrului competent n soluionarea unui raport juridic cu element de extraneitate i nu trebuie confundat cu declararea de competen,acesta neimplicnd deplasarea material a cauzei de la instana investit cu soluionarea ei. 1.2. Stabiliti conditiile si formele retrimiterii. n cazul cnd legea forului se declar necompetent a crmui raportul juridic i atribuie competena unei alte legi, se consider c aceasta trimite la acea lege. n situaia n care aceast din urm lege nu accept competena care i se atribuie i declar cu privire la acel raport juridic competena altei legi (cea a forului sau a unui stat ter), se poate afirma c aceasta retrimite la acea lege. Aceasta este prima condiie a retrimiterii, condiie necesar, dar nu i suficient. Pentru a exista retrimitere, trebuie s fie ntrunit i o a doua condiie, care ine de sensul trimiterii. Astfel, trimiterea de ctre norma conflictual a forului la o lege strin se poate face n dou sensuri: a) numai la normele materiale ale sistemului de drept strin, fr a se ine seama de normele conflictuale, care eventual ar putea dispune retrimiterea; n aceast situaie vor fi aplicate noirmele materiale ale sistemului de drept strin i nu va exista retrimitere; b) la ntregul sistem de drept strin, inclusiv la normele conflictuale; n aceast situaie poate exista retrimitere. Prin urmare, retrimiterea exist n funcie de felul cum se consider sensul trimiterii, pe care legea forului o face la legea strin, adic o trimitere la ntregul sistem de drept strin poate provoca retrimitere, pe cnd o trimitere la dreptul material strin exclude retrimitirea. Cu alte cuvinte, sensul trimiterii l stabilete tex fori, aceasta fiind o problem de calificare. Astfel, pentru a exista retrimitere, este necesar ntrunirea a dou condiii cumulative: Existena unui conflict negativ ntre normele conflictuale din sistemele de drept n prezen cu privire la un raport juridic, n sensul c fiecare dintre acestea i declin competena n favoarea celeilalte133. Admiterea retrimitereii de ctre norma conflictual a forului cu trimitere la ntregul sistem de drept strin. Prin fundamentarea teoretic a soluiei din spea Forgo s-a stabilit c pot exista dou forme de retrimitere: Retrimiterea de aradul I - retrimiterea simpl (sau trimiterea napoi), care exist atunci cnd norma conflictual strin retrimite la dreptul forului. n cazul cnd retrimiterea se accept, instana sesizat n soluionarea litigiului aplic propria sa lege material (cum a fost retrimiterea din spea Forgo). Retrimiterea de gradul II - retrimitere complex (sau trimitere mai departe), care apare n situaia cnd norma conflictual strin trimite la dreptul unui stat ter, iar nu la legea forului. Astfel, de exemplu, dac un cetean danez (a crui lege personal este legea domiciliului) ar avea domiciliul n Anglia, unde ar deceda i s-ar ridica n faa instanelor din Germania un litigiu privitor la succesiune, n acest caz legea german va trimite la legea naional a defunctului (legea danez), iar legea danez retrimite la legea domiciliului (legea englez), retrimitere care este acceptat. ntr-o atare situaie, succesiunea va fi crmuit de dreptul succesoral englez, ca lege a domiciliului persoanei decedate. 1.3. Argumentati neadmiterea retrimiterii in DIP (art. 1583) Dreptul R.Moldova nu admite retrimiterea, avnd n vedere c art.1583 din Codul civil stabilete c orice trimitere la legea strin n conformitate cu dispoziiile Crii a V-a trebuie privit ca trimitere la dreptul material i nu la dreptul conflictual al statului respectiv. Argumentele aduse n sprijinul neadmiterii retrimiterii sunt urmtoarele: Norma conflictual aplicabil soluionrii unui conflict de legi aparine sistemului de drept a forului i prin admiterea retrimiterii se ignoreaz principiul consacrat deja n materia dreptului internaional privat, potrivit cruia se aplic norma conflictual a forului i nu norma conflictual strin. Argumentul cercului vicios. Dac trimiterea dispus de norma conflictual a forului se refer la ntregul sistem de drept strin, retrimiterea trebuie fcut, de asemenea, la ntrgul sistem de drept al forului, inclusiv la normele sale conflictuale. ntr-o atare situaie, normele conflictuale ale forului ar dispune o nou retrimitere la legea strin, privit din nou ca un sistem integral de norme juridice, iar normele conflictuale ale acestuia din nou ar dispune o trimitere la sistemul de drept al forului, aflndu-se astfel ntr-un cerc vicios, ntr-un sofism fr echivoc, un dute-vino fr nici un punct de oprire. Admiterea retrimiterii instituie nesiguran i incertitudine n soluionarea conflictelor de legi. Din acest motiv unele convenii internaionale nu admit retrimiterea. De exemplu, Convenia de la Roma din 1980 privind legea aplicabil obligaiilor contractuale, prin dispoziia art.15 stabilete c aplicarea legii oricrei ri indicate n convenie, nseamn aplicarea legii n vigoare n ara respectiv cu excepia regulilor de drept

internaional privat Totodat, chiar i argumentele utilizate pentru admiterea retrimiterii pot fi invocate mpotriva ei: n situaia cnd o lege strin nu este aplicabil ntr-o materie n care ea nsi se declar necompetent, atunci nici legea forului nu trebuie aplicat ntr-o materie n care ea nsi se declar necompetent, pe motiv c aa a dispus retrimiterea. Astfel, ceea ce este valabil pentru legea strin trebuie s fie valabil i pentru legea forului, iar admiterea retrimiterii ar nsemna c legea forului cedeaz n faa celei strine. Este inadmisibil c instana trebuie s judece ca i cum s-ar judeca n ara unde se cere executarea hotrrii, avndu-se n vedere c acest lucru nu este posibil n toate cazurile. De exemplu, n unele cazuri nu se cunoate dinainte care este aceast ar, iar n unele situaii pot exista mai multe ri n care se poate executa hotrrea. Astfel, a ine seama de locul executrii unei hotrri n determinarea competenei legislative ar nsemna adoptarea unei soluii nelogice, deoarece acest loc este ntmpltor i nesigur. Totodat, se arat c a lega competena legislativ de competena judectoreasc, ar nsemna adoptarea unui procedeu invers celui normal144. Teoria instanei sesizate (foreign court theory) nu soluioneaz aceast problem n favoarea retrimiterii, deoarece ea numai schimb datele acesteia, adic punctul de plecare este legea strin n loc de legea forului. Prin trimiterea dispus de norma conflictual a forului s-a neles aplicarea legii strine, fapt irealizabil n cazul acceptrii retrimiterii. Aa cum s-a menionat, retrimiterea duce la coordonarea sistemelor de drept n unele cazuri, dar n altele are ca rezultat schimbarea reciproc a soluiilor. De exemplu, n materia succesiunii mobiliare a unui cetean francez domiciliat i decedat n Belgia, dac am presupune c cele dou sisteme de drept nltur retrimiterea sau o accept, rezultatele s-ar prezenta n felul urmtor: 1) n situaia cnd sistemele de drept francez i belgian nltur retrimiterea, judectorul francez aplic legea material belgian, deoarece succesiunea mobiliar este supus legii domiciliului defunctului, iar judectorul belgian va aplica legea material francez, deoarece succesiunea mobiliar este supus legii naionale a defunctului; 2) n situaia cnd sistemele de drept francez i belgian accept retrimiterea, judectorul francez, innd seama de norma conflictual belgian, va aplica legea material francez, iar judectorul belgian, innd seama de norma conflictual francez, va aplica legea material belgian. Astfel, dup cum se observ, rezultatul admiterii retrimiterii duce la soluii reciproc inverse dect n cazul cnd nu se admite retrimiterea. n ceea ce privete retrimiterea de gradul II, n cazul cnd legea statului ter se declar necompetent, trimind la legea unui alt stat, iar acesta procedeaz n acelai mod, s-ar putea face nconjurul lumii fr a putea determina legea competent. n unele cazuri, legea statului ter poate trimite la legea statului indicat iniial n norma conflictual a forului. ntr-o atare situaie legea aplicabil nu poate fi determinat. Subiectul II Legea aplicabila faptelor juridice licite 2.1. Caracterizati faptele juridice licite. Din categoria faptelor juridice licite cunoscute dreptului R.Moldova, menionm urmtoarele: a) gestiunea de afaceri; b) mbogirea fr just cauz. Raporturile de obligaii iau natere pe temeiul acestor fapte juridice, adic ele sunt izvoare de obligaii. Faptele juridice licite sunt supuse legii locului unde acestea intervin. ntr-un sens larg, legea locului delictului (tex loci delicti commissi) presupune c faptele juridice, att cele licite ct i cele ilicite, sunt supuse legii locului unde se produc. 2.2. Determinati legea aplicabila faptelor juridice licite in DIP al RM (art.1624) Din punctul de vedere al dreptului internaional privat, gestiunea de afaceri este reglementat de art.1614 alin.(1) din Codul civil, care stabilete c gestiunea de afaceri este supus legii locului unde gerantul ndeplinete actele de gestiune. Astfel, conform acestei reglementri gestiunea de afaceri este crmuit de legea locului unde persoana care ndeplinete actele curente de gestiune exercit aceast activitate (tex loci). n practic pot aprea dificulti n determinarea acestui loc n situaia cnd faptele care formeaz obiectul gestiunii intervin n mai multe ri sau n cazul n care faptele sunt svrite ntr-o a, iar rezultatul gestiunii se produce n alt ar. n aceste situaii, soluia potrivit este aplicarea legii locului unde se localizezaz interesele gerate, adic legea locului gestiunii, deoarece sunt mai caraecteristice obligaiile geratului, dect cele ale gerantului.Avnd n vedere aspectele menionate, considerm c n cazul cnd actele de gestiune se exercit n R.Moldova, cum ar fi plata de ctre gerant a unui impozit al geratului din strintate, se va aplica legea R.Moldova (n acest caz, locul efecturii gestiunii coincide cu localizarea gerantului), iar dac gerantul din R.Moldova pltete, n Italia, impozitul datorat de un gerat din Spania, se va aplica legea italian (care nu coincide cu localizarea nici uneia dintre pri). 2.3. Formulati domeniul de aplicare al legii locului gestiunii. n ceea ce privete domeniul de aplicare, legea locului gestiunii reglementeaz, n principal, urmtoarele aspecte: - condiiile de existen ale gestiunii de afaceri, adic ale faptului generator de obligaii;

- efectele gestiunii, adic obligaiile gerantului i geratului; - regimul juridic al obligaiilor nscute din gestiunea de afaceri, adic executarea, transmiterea i stingerea acestora; - prescripia extinctiv a dreptului la aciune; - proba faptelor gestiunii (art.458 alin.(4) din Codul de procedur civil). Referitor la capacitatea prilor, aceasta nu este supus legii gestiunii, ci legii personale a fiecrei pri (a gerantului i a geratului). n cazul n care obiectul gestiunii de afaceri este un act juridic, acesta este reglementat de legea care crmuiete actul juridic respectiv (de exemplu, angajarea de ctre gerant a unui avocat n vederea promovrii unei aciuni prin care geratul a evitat un prejudiciu), adic va fi supus legii contractului, avnd n vedere c gestiunea este un fapt juridic care nu trebuie confundat cu actul juridic efectuat n realizarea gestiunii. Subiectul III Determinarea competentei jurisdictionale in DIP 3.1. Caracterizati modalitati de determinare a competentei jurisdictionale in diferite sisteme de drept n materia competenei n dreptul internaional privat se disting cteva criterii cu privire la determinarea acesteia: n situaia cnd nu exist reglementri speciale privind competena n dreptul internaional privat, aceasta se determin potrivit normelor competenei teritoriale, deoarece numai n aa mod se poate stabili legtura dintre litigiul cu element de extraneitate i instana competent n soluionarea acestuia. Astfel, n acest caz determinarea jurisdiciei competente n dreptul internaional privat se face potrivit normelor de procedur civil intern privind competena teritorial, dar care sunt adaptate condiiilor speciale n care se desfoar raporturile juridice cu element strin183. n alte sisteme de drept, cum ar fi cel al Franei sau al Belgiei, privitor la determinarea competenei n dreptul internaional privat se ia n considerare cetenia prilor la raportul juridic cu element de extraneitate. Astfel, pentru a se declara competente n soluionarea litigiului n fond, instanelor de judecat le este suficient ca una din pri s fie cetean al acestei ri, fr a se ine seama de domiciliul prtului sau de locul ncheierii actului juridic184. n sistemul de drept englez determinarea competenei n dreptul internaional privat se efectueaz potrivit criteriului prezenei de fapt a prtului n raza jurisdiciei naionale. Astfel, instana englez se declar competent n soluionarea unui litigiu cu element de extraneitate n cazul n care reclamantul probeaz citarea prtului n instan, aceasta fcndu-se potrivit legii engleze, care stabilete c persoanele aflate n exteriorul teritoriului jurisdicional englez nu pot fi citate. 3.2. Stabiliti competenta jurisdictionala a instantelor din RM in solutionarea litigiilo de DIP potrivit reglementarilor art 456-462 din CPC Instanele judectoreti din R.Moldova au competena de a judeca procesele civile dintre o parte a R.Moldova i o parte strin sau dintre persoanele strine n condiiile prevzute de art.459 din Codul de procedur civil. n legislaia R.Moldova competena de drept internaional privat a instanelor judectoreti este reglementat n cuprinsul capitolului XLI din Codul de procedur civil. n conformitate cu dispoziiile art.460 alin.(1), instanele judectoreti din R.Moldova sunt competente s judece litigii cu element de extraneitate dac: a) organul de administrare sau filiala, agenia, sucursala, reprezentana persoanei juridice strine are sediul n R.Moldova; b) prtul are bunuri pe teritoriul R.Moldova; c) reclamantul n procesul cu privire la ncasarea pensiei de ntreinere i constatarea paternitii are domiciliul n R.Moldova; prejudiciul cauzat prin vtmarea integritii corporale sau prin alt vtmare a sntii ori prin deces a avut loc pe teritoriul R.Moldova, sau dac reclamantul are domiciliul n R.Moldova; e) fapta sau o alt circumstan ce servete drept temei pentru intentarea aciunii n reparaie a daunei cauzate unui bun s-a produs pe teritoriul R.Moldova; f) aciunea decurge dintr-un contract a crui executare (deplin sau parial) trebuie s aib loc ori a avut loc n R.Moldova; g) aciunea ce rezult din mbogirea fr just cauz a avut loc n R.Moldova; h) reclamantul n procesul de desfacere a cstoriei are domiciliul n R.Moldova sau dac unul dintre soi este cetean al R.Moldova; i) reclamantul n procesul privind aprarea onoarei, demnitii i reputaiei profesionale are domiciliul n R.Moldova; j) n procesul privind protecia n strintate a proprietii intelectuale a unei persoane cu domiciliul n

R.Moldova, persoana este cetean al R.Moldova sau apatrid, iar prin convenia prilor nu s-a stabilit o alt competen; k) n procesul dintre persoane strine, acestea au convenit astfel, iar raporturile juridice vizeaz drepturi de care ele pot dispune n legtur cu bunuri sau interese ale persoanelor din R.Moldova; I) prin lege sunt prevzute i alte cazuri. Dac o instan judectoreasc strin se declar necompetent n soluionarea cererii naintate de un cetean al R.Moldova, acesta o poate depune ia o instan judectoreasc competent din R.Moldova, aa cum prevede art.460 alin.(2) din Codul de procedur civil. COMPETENA JURISDICTIONAL EXCLUSIV A INSTANELOR DIN R.MOLDOVA n ceea ce privete situaiile la care vom face referire, numai instanele R.Moldova au competena de a le judeca. Astfel, potrivit art.461 alin.(1) din Codul de procedur civil, instanele R.Moldova sunt exclusiv competente s judece procesele cu element de extraneitate n care: a) aciunea se refer la dreptul asupra unor bunuri imobile aflate pe teritoriul R.Moldova; b) bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul asigurat se afl n R.Moldova; c) preteniile decurg dintr-un contract de transport, iar cruii ori punctele de plecare sau sosire se afl n R.Moldova; d) procesul se refer la abordajul unor nave sau aeronave, precum i la asistena ori salvarea unor persoane sau a unor bunuri n largul mrii, dac nava sau aeronava este sub pavilionul R.Moldova, ori dac locul de destinaie sau primul port sau aeroport unde nava sau aeronava a ajuns se afl pe teritoriul R.Moldova; e) nava sau aeronava a fost sechestrat n R.Moldova; f) procesul are ca scop declararea insolvabilitii sau orice alt procedur judiciar privind ncetarea plilor n cazul unei societi comerciale strine cu sediul n R.Moldova; g) la data depunerii cererii de desfacere, anulare sau declarare a nulitii cstoriei, precum i n alte litigii dintre soi, cu excepia celor cu privire la imobile din strintate, ambii soi avnd domiciliul n R.Moldova, iar unul dintre ei este cetean al R.Moldova sau apatrid; h) ultimul domiciliu al celui decedat sau bunurile lui se afl pe teritoriul R.Moldova. Potrivit alin.(2) al aceluiai articol, instanele judectoreti din R.Moldova examineaz litigiile de drept internaional privat n procedur special n urmtoarele cazuri: a) solicitantul constatrii unui fapt care are valoare juridic are domiciliul n R.Moldova sau fapta a avut loc pe teritoriul ei; b)persoana n a crei privin se solicit ncuviinarea adopiei, declararea capacitii depline de exerciiu, declararea incapacitii totale sau pariale, ncuviinarea spitalizrii forate i tratamantul forat, efecturii examenului psihiatric, spitalizrii n staionarul de psihiatrie sau prelungirii termenului de spitalizare fr liberul consimmnt, este cetean al R.Moldova sau are domiciliul n R.Moldova; c) persoana n a crei privin se solicit declararea dispariiei sau decesului este cetean al R.Moldova sau a avut pe teritoriul ei ultimul domiciliu cunoscut i de soluionarea acestei probleme depinde apariia de drepturi i obligaii pentru persoanele fizice sau juridice cu domiciliul i, respectiv, sediul n R.Moldova; d) s-a depus o cerere de declarare a nulitii unui titlu de valoare la purttor pierdut sau a unui titlu de valoare la ordin eliberat de o persoan fizic sau unei persoane fizice cu domiciliul n R.Moldova ori eliberat de o persoan juridic sau unei persoane juridice cu sediul n R.Moldova, ori o cerere de restabilire n dreptul asupra lor; e) s-a depus o cerere cu privire la declararea fr stpn a unui bun mobil care se afl pe teritoriul R.Moldova sau o cerere cu privire la declararea dreptului de proprietate municipal asupra unui bun imobil fr stpn amplasat pe teritoriul R.Moldova; f) cererea de constatare a inexactitii nscrierii n registrul de stare civil ndeplinite de organul R.Moldova privind un cetean al R.Moldova sau un apatrid; g)cererea urmrete constatarea unui act notarial sau a unui act emis de un alt organ al R.Moldova ori se refer la refuzul de a ndeplini un act. Totodat, alin.(3) al art.461 prevede c competena instanelor judectoreti ale R.Moldova stabilit n prezentul articol, precum i n art.460 nu se exclude prin faptul c acelai proces sau un proces conex a fost pornit n faa unei instane judectoreti strine. Litigiul pe care instana judectoreasc din R.Moldova l-a reinut spre judecare cu respectarea normelor de competen trebuie s fie examinat de aceast instan de fond, chiar dac ulterior, n legtur cu schimbarea ceteniei, domiciliului, sediului prilor sau cu alte circumstane, acesta a devenit de competena unei instane judectoreti strine. n acest caz, este vorba de nestrmutarea locului de examinare a litigiului, n sensul art.463 din Codul de procedur civil. PROROGAREA DE COMPETEN VOLUNTAR Prorogarea de competen constituie o extindere a competenei unei instane judectoreti - n temeiul legii, al unei hotrri judectoreti pronunate de o instan superioar sau al conveniei prilor - de a soluiona cereri care, n mod obinuit, nu intr n competena sa. Prorogarea are un caracter internaional n situaia cnd o instan judectoreasc din ara forului i extinde

competena n detrimentul alteia din strintate, sau viceversa. Astfel, prorogarea de competen poate fi legal, judiciar i convenional. n sistemul de drept al R.Moldova prorogarea de competen este reglementat de art.462 din Codul de procedur civil, care stabilete n alin.(1) c, ntr-un litigiu civil cu element de extraneitate, prile anterior pornirii procesului, pot schimba competena litigiului i pot investi o anumit instan cu competen jurisdictional (prorogare convenional). n continuare, alin.(2) al aceluiai articol prevede c competena jurisdictional n litigiile de drept internaional privat stabilit de art.33 (competena curilor de apel), art.34 (competena Curii Supreme de Justiie), art.36 (comepetena Curii de Apel Economice), art.40 (competena excepional) nu poate fi schimbat la nelegerea prilor185. Prorogarea de competen nu este posibil n cazul competenei exclusive a unei instane din R.Moldova sau a unei instane strine. 3.3. Argumentati principiul imunitatii de jurisdictii in procesele de DIP prin prizma prevederilor art 457 CPC Imunitatea de jurisdicie este un principiu potrivit cruia un stat strin nu poate fi chemat, mpotriva voinei sale, ntr-un proces civil, n calitate de prt186.Fundamentul acestui principiu se justific pe ideea de independen, suveranitate i egalitate a statelor, de unde i adagiul par in prem non habet imperium, non habet jurisdictionem, adic egalul asupra egalului nu are autoritate. Tot, astfel, i reprezentanii statului strin, n perioada aflrii lor n funcie, se bucur de imunitate de jurisdicie. Sub acest aspect, situaia este aceeai la funcionarii internaionali, reprezentanii comerciali ai statelor, efii de stat i trimiii speciali aflai n vizit de curtoazie sau alte misiuni187. n dreptul R.Moldova imunitatea de jurisdicie este reglementat de art.457 din Codul de procedur civil, care prevede c introducerea n instana judectoreasc din R.Moldova a unei aciuni ctre un alt stat, antrenarea acestuia n proces n calitate de prt, punerea sub sechestru a bunurilor acestuia situate pe teritoriul R.Moldova, luarea altor msuri de asigurare a aciunii mpotriva bunurilor respective, precum i punerea sub sechestru n procedura de executare a hotrrii judectoreti se pot face cu consimmntul organelor competente ale statului respectiv, dac legea naional sau tratatul internaional la care R.Moldova este parte nu prevede altfel. Tot n acest sens, n cadul litigiilor civile, organizaiile internaionale, reprezentanii diplomatici ai altor state acreditai n R.Moldova, precum i alte persoane menionate n tratatele internaionale sau n legile R.Moldova, sunt supuse jurisdiciei instanelor judectoreti din R.Moldova n limitele stabilite de normele dreptului internaional sau de tratatele internaionale la care R.Moldova este parte188.

Test 3 Subiectul I Ordinea publica in DIP 1.1. Caracterizati ordinea publica de DIP ordinea public n dreptul internaional privat constituie o totalitate de principii fundamentale ale sistemului de drept al forului, aplicabile raporturilor juridice cu element de extraneitate, care refuz aplicarea legilor strine, chiar dac acestea au competena potrivit normelor conflictuale ale forului. 1.2. Comparati exceptia de ordine publica in DIP si normele de aplicare imediata. Ordinea public de drept internaional privat si normele de aplicare imediat. Asemnrile ntre aceste instituii constau n aceea c ambele se justific prin ocrotirea unui principiu fundamental al legii forului i, totodat, au acelai efect, i anume aplicarea legii forului, n locul celei strine. Deosebirea esenial dintre acestea const n mecanismul logic al aplicrii, i anume: - norma de aplicare imediat nltur de la nceput norma conflictual competent, i deci, n cazul ei, nu se pune problema aplicrii unei legi strine, norma de aplicare imediat coninnd soluia juridic n chiar cuprinsul ei; - ordinea public de drept internaional privat apare numai dup ce norma conflictual a forului a fost aplicat, pentru a nltura efectele legii strine normal competente care contravin principiilor fundamentale ale dreptului forului. 1.3. Argumentati efectele invocarii ordinii publice in DIP prin prisma reglementarilor stabilite in art.1518 CC si art.164 /4 CF Potrivit art.1581 din Codul civil norma de drept strin aplicacabil n conformitate cu art.1576 alin.(1), nu se va aplica n cazul n care consecinele aplicrii ei ar contraveni ordinii publice a R.Moldova; n cazul nlturrii legii strine, se va aplica legea respectiv a R.Moldova. Tot n acest sens, este i art.164 alin.(4) din Codul familiei. Din aceste dispoziii legale rezult c n dreptul internaional privat al R.Moldova ordinea public are dou efecte: Efectul negativ, care const n nlturarea de la aplicare a legii strine n cazul n care consecinele ei ar contraveni ordinii publice a R.Moldova. Efectul pozitiv, care const n faptul c n cazul nlturrii legii strine se aplic legea R.Moldova, adic n numele ordinii publice se nltur legea strin (efect negativ) i n locul ei se aplic legea forului (efect pozitiv). Acest lucru nu neag efectul negativ al invocrii ordinii publice, dar totodat consider c acest efect negativ este urmat ntotdeauna de efectul pozitiv, avndu-se n vedere c soluia litigiului este dat de legea forului155. In practica judiciar privitor la efectele invocrii ordinii publice, problema care poate aprea const n ce msur legea forului se substituie legii strine, ntrebarea care se impune ntr-o atare situaie este dac aceast nlocuire se refer numai la aspectul n care contravine ordinii publice sau se refer la ntregul ansamblu al dispoziiilor legale strine? Altfel spus, nlocuirea legii forului este limitat sau nu ? De exemplu, dac un anumit mod de prob pentru stabilirea filiaiei prevzut de legea strin este contrar ordinii publice a forului, dar efectele stabilirii filiaiei prevzut de aceeai lege nu sunt contrare ordinii publice, n ce msur se nltur legea strin: numai pentru modul de prob sau i pentru efectele stabilirii filiaiei, astfel nct s se realizeze o soluie unitar. Avnd n vedere c nsi invocarea ordinii publice are un caracter de excepie, trebuie s rezulte c i nlocuirea legii forului celei strine ar trebui s fie limitat, adic numai pentru acele dispoziii ale legii strine care contravin ordinii publice, aplicndu-se ns restul dispoziiilor legale strine care intereseaz cauza i nu sunt contrare ordinii publice. Astfel, determinarea msurii substituirii legii forului celei strine se face n fieacare caz de ctre instana de judecat. n acest sens, rolul instanelor judectoreti are o importan determinant, deoarece acestea hotrsc nu numai dac aplicarea legii strine este contrar sau nu ordinii publice a forului, ci i care sunt efectele invocrii ordinii publice. Subiectul II Legea aplicabila faptelor juridice ilicite 2.1. Caracterizati faptele juridice ilicite. Aspectele principale privind faptele juridice ilicite sunt reglementate de art.1615 din Codul civil. Potrivit alin.(1), actul ilicit este calificat drept act cauzator de prejudiciu conform legii statului unde s-a produs. Astfel, remarcm c reglementrile de drept internaional privat n aceast materie, nu se bucur de o unitate terminologic. De exemplu, art.1615 este ntitulat Actul juridic", ns se refer la faptul juridic, fiind vorba, desigur, de legea aplicabil faptelor juridice ilicite, adic delictelor civile. Legea care reglementeaz delictul civil prezint unele caracteristici specifice, n funcie de condiiile concrete n care acesta se produce. 2.2. Stabiliti legea aplicabila faptelor juridice ilicite in DIP art.1615 CC Potrivit art.1615 alin.(1) din Codul civil, rspunderea civil delictual este supus legii locului unde s-a produs faptul

cauzator de prejudiciul. Totodat, alin.(3) al aceluiai articol stabilete c, n cazul n care toate sau o parte din consecinele cauzatoare de prejudicii se produc pe teritoriul unui alt stat dect cel n care a avut loc delictul, reparaiei corelative se aplic legea acestuia stat. Astfel, prin coroborarea dispoziiilor alin.(1) i alin.(2) rezult, c n cazul n care fapta ilicit i prejudiciul se localizeaz pe teritoriul aceluiai stat -delictul civil este supus legii statului respectiv ca lege a locului svririi delictuale (/ex loci delicti commissi). n aceast situaie elementul de extraneitate al raportului juridic de drept internaional privat privind delictul civil, trebuie s fie altul dect locul svririi delictului sau locul producerii prejudiciului, ca de exemplu, cetenia, domiciliul sau reedina strin a fptuitorului sau a victimei. Aplicarea legii locului producerii delictului se justific pe urmtoarele considerente: - aceast lege reprezint o aplicare a principiului teritorialitii (suveranitii), constnd n interesul statului de a reglementa prin norme proprii regimul delictelor svrite pe teritoriul su; - aceast lege reprezint i o aplicare a principiului generalitii, n sensul c toate faptele ilicite produse pe teritoriul unui stat vor fi supuse unui regim juridic unic; - aplicarea acestei legi presupune o simplificare a soluiei bazat pe localizarea obiectiv a raportului juridic; - aplicarea legii locului delictului civil corespunde noiunii de fapt juridic n sens restrns, obligaia de dezdunare lund natere direct din lege, prin svrirea delictului civil; - fapta este calificat ca fiind delict dup legea locului unde a fost svrit, iar autorul su nu poate fi tras la rspundere dup alt lege; - incidena legii locului svririi delictului asigur concordana cu reglementarea unor aspecte juridice conexe, precum regimul probelor, n sensul c probele sunt legate, de regul, de locul producerii delictului (art.458 alin.(4) din Codul de procedur civil) i competena jurisdicional n materie, care aparine instanelor din R.Moldova dac aici este locul unde faptul juridic a intervenit (art.460 alin.(1) lit.e) din Codul de procedur civil). 2.3. Argumentati legea aplicabila unor forme speciale de raspundere delictuala- raspunderea pentru prejudicii cauzate personalitatii (art.1616 CC), raspunderea pentru produse viciate (art. 1617 CC), raspundere pentru concurenta neloiala (art.1618 CC ). Rspunderea pentru prejudicii cauzate personalitii Avnd n vedere particularitile pe care le prezint rspunderea pentru prejudicii cauzate personalitii pe planul dreptului internaional privat, aceast form de rspundere delictual are o reglementare distinct. Specificul acesteia se manifest prin obiectul i mijlocele realizrii faptei. Astfel, obiectul rspunderii pentru prejudicii cauzate personalitii l constituie prejudiciul adus drepturilor personale nepatrimoniale, i anume cele privind persoana victimei, iar fapta ilicit se realizezaz prin intermediul mijloacelor publice de informare. Potrivit art.1616 din Codul civil, preteniile cu privire la despgubiri pentru prejudicii cauzate personalitii prin mijloacele de informare n mas sunt guvernate, la alegerea persoanei prejudiciate, de: a) legea naional a persoanei prejudiciate; b) legea statului pe al crui teritoriu persoana prejudiciat i are domiciliul sau reedina; c) legea statului pe al crui teritoriu s-au produs consecinele cauzatoare de prejudicii; d) legea statului pe al crui teritoriu autorul prejudiciului i are domiciliul sau reedina. Din analiza acestui articol, rezult urmtoarele: - Persoana prejudiciat are posibilitatea de alegere a legii aplicabile. - Opiunea de alegere a legii aplicabile de ctre persoana lezat este limitat la cele patru legi menionate n text. Precizm, c la trei din aceste legi (lit.a), b) i d) din textul articolului), punctele de legtur care trimit la ele sunt elemente personale de localizare a persoanei prejudiciate (cetenia, domiciliul sau reedina) sau a autorului prejudiciului (domiciliul sau reedina). Cea de-a patra lege asupra creia se poate exercita opiunea este legea locului producerii prejudiciului (tex loci laesionis). Observm, c dintre legile n opiune lipsete legea locului svririi delictului (tex loci delicti commissi), avndu-se n vedere c aceasta prezint mai puin importan n cazul denigrrii prin mijloacele de informare n mas, iar n unele cazuri nici nu exist ca lege a unui stat (de exemplu, n cazul cnd delictul se svrete ntr-un teritoriu fr suveranitate sau n marea liber). Rspunderea pentru produse viciate Rspunderea pentru produse defectuoase reprezint o modalitate specific de protecie a consumatorului, prin mijloace de drept internaional privat. Astfel, potrivit art.1617 alin.(1) din Codul civil, preteniile cu privire la despgubiri pentru prejudiciile cauzate de produse viciate sunt guvernate, la alegerea consumatorului prejudiciat, de: a) legea statului pe al crui teritoriu i are domiciliul sau reedina persoana prejudiciat;

b) legea statului pe al crui teritoriu a fost dobndit produsul, cu condiia ca productorul sau furnizorul s fac dovada faptului c produsul a fost pus pe piaa acelui stat fr acordul su. Din dispoziiile art.1617 alin.(1), sub aspectul legii aplicabile se desprind urmtoarele concluzii: - Consumatorul prejudiciat are posibilitatea de a alege dreptul aplicabil. - Alegerea poate fi fcut asupra uneia dintre cele dou legi menionate, adic legea domiciliului sau reedinei consumatorului sau legea statului de unde a fost dobndit produsul. Totui, legea acestui stat nu se va aplica n cazul n care productorul face dovada c produsul a fost pus n circulaie pe piaa acelui stat fr consimmntul su, adic independent de voina sa. Totodat, art.1617 alin.(2) stabilete c preteniile indicate n alin.(1) pot fi formulate numai dac produsele fac parte din consumul personal sau familial. Astfel, textul menionat instituie o condiie important a rspunderii, care ine de destinaia produselor, n sensul ca acestea s fac parte din consumul personal sau familial al consumatorului. Rspunderea pentru concuren neloial Regimul conflictual al rspunderii pentru concurena neloial este prevzut de art.1618 din Codul civil, care stabilete c preteniile cu privire la despgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-un act de concuren neloial sunt guvernate de: a) legea statului pe al crui teritoriu s-a produs rezultatul cauzator de prejudiciu; b) legea statului pe al crui teritoriu este nregistrat persoana prejudiciat; c) legea care guverneaz fondul contractului ncheiat de pri dac actul de concuren neloial a fost svrit i a adus prejudicii raporturilor dintre ele. Din analiza textului menionat rezult urmtoarele: - Persoana prejudiciat, adic victima concurenei neloiale, are posibilitatea de a alege legea aplicabil. - Opiunea de alegere a legii aplicabile de ctre victim este limitat la cele trei legi - tex loci laesionis, tex personalis, tex contractus. Subiectul III Recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine. 3.1. Definit notiunea de sentinta arbitrala straina. Sentina arbitral reprezint hotrrea prin care organul arbitrai se pronun asupra litigiului cu a crui soluionare a fost investit.sentina arbitral pronunat ntr-un stat i invocat n altul, devine n acesta din urm sentin arbitral strin. 3.2. Explicati procedura de recunoastere si executare a sentintelor arbitrale straine in RM (art.475 CPC--469-472) n RMoldova procedura ncuviinrii executrii silite a sentinelor arbitrale strine se efectueaz n aceleai condiii ca i n cazul hotrrilor judectoreti strine, aa cum prevede art.475 din Codul de procedur civil. Recunoaterea i executarea hotrrilor arbitrale strine (1) Dispoziiile art.469, cu excepia alin.(3), ale art.470, 471, cu excepia alin.(1) lit.a), b), c), d) i f), i ale art.472, se aplic n modul corespunztor i referitor la recunoaterea i executarea hotrrilor arbitrale strine.(2) Partea care solicit recunoaterea sau executarea hotrrii arbitrale strine este obligat s prezinte n judecat hotrrea arbitral n original sau n copie legalizat, precum i convenia arbitral n original sau n copie legalizat n modul respectiv. Dac hotrrea arbitral sau convenia arbitral este expus ntr-o limb strin, partea este obligat s le prezinte n traducere n limba moldoveneasc, legalizat n modul stabilit de lege. Cuprinsul cererii (1) n cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se indic:a) numele sau denumirea creditorului, precum i al reprezentantului dac cererea se depune de acesta, domiciliul (reedina) ori sediul;b) numele sau denumirea debitorului, domiciliul (reedina) ori sediul;c) solicitarea ncuviinrii executrii silite a hotrrii, termenul de la care se cere executarea hotrrii.(2) Pentru soluionarea just i rapid a pricinii, n cerere se indic numerele de telefon, faxul, pota electronic, alte date.(3) La cerere se anexeaz actele stipulate de tratatul internaional la care Republica Moldova este parte. Dac n tratatul internaional nu se indic astfel de acte, la cerere se anexeaz:a) copia de pe hotrrea judectoreasc strin, ncuviinarea executrii creia se cere, legalizat de judecat n modul stabilit;b) actul oficial care confirm rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti strine, conform legii statului n care s-a emis, dac faptul acesta nu rezult din hotrre;c) actul care confirm c partea mpotriva creia s-a emis hotrrea, dei a fost ntiinat legal, nu a participat la proces; d) actul care confirm executarea anterioar a hotrrii pe teritoriul statului respectiv. (4) Actele enumerate la alin.(3) lit.a), b) i d) se nsoesc de traduceri n limba moldoveneasc autorizate i supralegalizate, cu respectarea prevederilor art.466. Supralegalizarea nu se cere n cazul n care prile snt de acord cu depunerea actelor n copii certificate. Articolul 470. Procedura de examinare a cererii (1) Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se examineaz n edin de judecat, cu ntiinarea legal a debitorului despre locul, data i ora examinrii. Neprezentarea din motive nentemeiate a debitorului citat legal nu mpiedic examinarea cererii. (2) Instana judectoreasc poate satisface cererea ntemeiat a debitorului privind amnarea examinrii cererii,

ntiinndu-l. (3) Instana judectoreasc, dup ce ascult explicaiile debitorului i examineaz probele prezentate, pronun o ncheiere de ncuviinare a executrii silite a hotrrii judectoreti strine sau de refuz al autorizrii executrii. (4) n cazul n care hotrrea judectoreasc strin conine soluii asupra mai multor pretenii disociabile, ncuviinarea executrii lor poate fi acordat separat. (5) La examinarea cererii de recunoatere a hotrrii judectoreti strine, instana sesizat poate, dup caz, s cear explicaii solicitantului recunoaterii i s interogheze debitorul privitor la cererea depus ori s cear explicaii instanei strine emitente. (6) Sub rezerva verificrii condiiilor prevzute de lege pentru ncuviinarea executrii hotrrii judectoreti strine, instana judectoreasc a Republicii Moldova nu poate proceda la reexaminarea fondului hotrrii judectoreti strine i nici la modificarea ei. (7) n temeiul hotrrii judectoreti strine i ncheierii, rmase irevocabile, de ncuviinare a executrii ei silite, se elibereaz un titlu executoriu, care se expediaz instanei de la locul de executare a hotrrii judectoreti strine. Articolul 471. Refuzul de a ncuviina executarea silit a hotrrii judectoreti strine (1) Refuzul de a ncuviina executarea silit a hotrrii judectoreti strine se admite n unul din urmtoarele cazuri: a) hotrrea, conform legislaiei statului pe al crui teritoriu a fost pronunat, nu a devenit irevocabil sau nu este executorie; b) partea mpotriva creia este emis hotrrea a fost lipsit de posibilitatea prezentrii la proces, nefiind ntiinat legal despre locul, data i ora examinrii pricinii; c) examinarea pricinii este de competena exclusiv a instanelor judectoreti ale Republicii Moldova; d) exist o hotrre, chiar i nedefinitiv, a instanei judectoreti a Republicii Moldova emis n litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i avnd aceleai temeiuri sau n procedura instanei judectoreti a Republicii Moldova se afl n judecat o pricin n litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i avnd aceleai temeiuri la data sesizrii instanei strine; e) executarea hotrrii poate prejudicia suveranitatea, poate amenina securitatea Republicii Moldova ori poate s contravin ordinii ei publice; f) a expirat termenul de prescripie pentru prezentarea hotrrii spre executare silit i cererea creditorului de repunere n acest termen nu a fost satisfcut de judecata Republicii Moldova; g) hotrrea judectoreasc strin este rezultatul unei fraude comise n procedura din strintate. (2) Copia de pe ncheierea judectoreasc emis n conformitate cu art.470 alin.(3) se expediaz de judecat creditorului i debitorului n termen de 3 zile de la data pronunrii. ncheierea poate fi atacat n instana ierarhic superioar n ordinea i n termenele prevzute de prezentul cod. Conditii: 1. competenta instantei de arbitraj; 2. caracterul obligatoriu; 3. respectarea dr la aparare ; 4. constituirea organului ; 5. ordinea publica. 3.3 Argumentati temeiurile de refuz ale recunoasterii si executarii sentintelor arbitrale straine in RM (art.476 CPC) Cazurile de refuz. Refuzul de a recunoate hotrrile arbitrale strine i de a le executa (1) Cererea privind recunoaterea hotrrii arbitrale strine i executarea ei poate fi respins, la solicitarea prii mpotriva creia s-a emis, dac aceasta va prezenta instanei competente, creia i se cere recunoaterea hotrrii sau executarea ei, probe doveditoare c: a) una din prile conveniei arbitrale era ntr-o msur oarecare incapabil sau c aceast convenie este ilegal potrivit legii guvernante, iar n lipsa unei astfel de probe, c este ilegal n conformitate cu legea rii n care a fost emis hotrrea; b) partea mpotriva creia este emis hotrrea nu a fost ntiinat legal despre desemnarea arbitrului sau despre dezbaterea arbitral ori nu a putut din alte motive s prezinte probe sau s dea explicaii n faa arbitrajului; c) hotrrea a fost pronunat asupra unui litigiu neprevzut de convenia arbitral sau nu se nscrie n condiiile conveniei; d) hotrrea conine dispoziii n probleme neprevzute de convenia arbitral; totui, dac dispoziiile n problemele cuprinse n convenia arbitral pot fi separate de cele care nu se nscriu n ea, partea hotrrii arbitrale care conine dispoziii referitoare la problemele ce decurg din convenia arbitral poate fi recunoscut i pus n executare; e) componena arbitrajului sau procedura dezbaterii arbitrale nu corespunde conveniei prilor ori, n lipsa acestora, nu se conformeaz legii din ara n care a avut loc arbitrajul; f) hotrrea nu a devenit obligatorie pentru pri sau a fost anulat ori executarea ei a fost suspendat de instana judectoreasc a rii n care a fost pronunat hotrrea sau n conformitate cu legea creia a fost pronunat. (2) Instana judectoreasc refuz, de asemenea, s recunoasc hotrrea arbitral strin i s o execute, stabilind c obiectul litigiului nu poate fi dat n dezbatere arbitral conform legii Republicii Moldova sau c recunoaterea hotrrii i ncuviinarea executrii ei este n contradicie cu ordinea public din Republica Moldova.

(3) Dac n judecat s-a depus o cerere privind desfiinarea sau suspendarea executrii hotrrii arbitrale strine, instana creia i se solicit recunoaterea hotrrii arbitrale i executarea ei poate amna emiterea unei decizii asupra cererii dac va considera c amnarea este raional.

Testul 4 Subiectul I Domeniul DIP 1.1.Caracterizati domeniul DIP Domeniul dreptului internaional privat l constituie instituiile juridice care formeaz ramura dreptului internaional privat Ex:Un cetean al Republicii Moldova aflat n interes de serviciu n Ungaria, deplasndu-se cu autoturismul proprietate personal a fost lovit de un camion al unei companii de transport din Austria. n rezultatul accidentului autoturismul ceteanului Republicii Moldova a fost deteriorat, fr a-i cauza leziuni corporale, ulterior, ceteanul din RMiniiaz o aciune cu privire la repararea prejudiciului cauzat n faa unei instane judectoreti austriece. n legtur cu aceast situaie apar cteva probleme care in de domeniul dreptului internaional privat. Prima problem const n a cunoate care lege va fi aplicat litigiului. La prima vedere par a fi competente trei legi: legea Republicii Moldova, legea austriac, deoarece persoana juridic care a cauzat prejudiciul are naionalitate austriac i instana sesizat este din Austria; legea maghiar, deoarece prejudiciul a avut loc pe teritoriul Ungariei. Aceast problem de alegere a unei legi aplicabile din mai multe posibile, constituie esena dreptului internaional privat i poart denumirea de conflict de legi. A doua problem care poate aprea comport dou aspecte: Primul aspect const n a cunoate dac instana austriac este competent s soluioneze litigiul sau acest litigiu ine de competena instanelor Ungariei sau al celor din Republica Moldova. Un alt aspect care trebuie avut n vedere este de a stabili dac o hotrre pronunat n strintate, n acest caz n Ausrtria, va produce efecte n alt ar, n spe n RM. Astfel, aceste dou aspecte legate de cea de-a doua problem reprezint caracteristicile unui conflict de jurisdicii. A treia problem care poate aprea n aceast situaie se refer la calitatea de strin a ceteanului din Republica Moldova, care n raport cu cetenii unui stat, reprezint unele dezavantaje juridice i vor fi studiate n cadrul unei alte materii care poart denumirea de condiia juridic a strinului (regimul juridic al strinului). 1.2.Analizati conflictul de legi in calitate de materie esentiala a DIP n doctrin se consider c materia esenial a dreptului internaional privat l constituie conflictele de legi. Conflictul de legi este situaia cnd, privitor la un raport juridic cu element de extraneitate, exist posibilitatea de a fi aplicate dou sau mai multe legi, aparinnd unor sisteme de drept diferite, Acest conflict apare n situaia cnd ntre legea rii sesizat n a soluiona litigiul, adic legea forului i legea strin, cu care raportul are legtur prin elementul strin, astfel oricare din aceste dou legi este susceptibil de a crmui raportul juridic respectiv. n acest caz, instana sesizat este pus n situaia de a desemna legea aplicabil. n ceea ce privete conflictul de legi, se utilizeaz i denumirea de conflict de legi n spaiu, n scopul deosebirii acestuia de conflictul de legi n timp, care intervine ntre dou legi, ce se succed n timp i care presupune intervenia principiului neretroactivitii legilor. n aceast ordine de idei ar fi de remarcat, c conflictul de legi este o noiune specific dreptului internaional privat, avnd n vedere c acesta poate aprea numai n domeniul raporturilor cu element de extraneitate care constituie obiectul dreptului internaional privat, iar n anumite condiii i limite admindu-se aplicarea legii strine. Conflictele de legi nu pot aprea n raporturile juridice care aparin altor domenii, de exemplu penal sau financiar, Noiunea de conflict de legi exprim numai ndoiala ce struie n cugetul interpretului, o lupt psihologic ntre raiune care militeaz pentru aplicarea uneia din legi. 1.3. argum interdependenta dintre conflictele de legi si conflictele de jurisdictii. Conflictul de jurisdicii desemneaz totalitatea normelor dreptului judiciar cu element de extraneitate, avnduse n vedere c privitor la raporturile juridice cu element strin pot aprea litigii care ajung n faa instanelor judectoreti sau arbitrale pentru a fi soluionate. Astfel, a soluiona un conflict de jurisdicii nseamn a determina ara ale crei instane sunt competente s soluioneze litigiul privind un raport juridic cu element de extraneitate. Referitor la normele de procedur n litigiile privind raporturile de drept internaional privat, se apreciaz c acestea pot fi clasificate n trei categorii principale59:

a) norme privind competenta iurisdictional n dreptul internaional privat; aceste norme reglementeaz conflictele de jurisdicii, care alturi de conflictul de legi, formeaz principalele domenii de sediu ale tiinei dreptului internaional privat. b) norme privind procedura propriu-zis (procesele de drept internaional privat). c) norme privind efectele hotrrilor judectoreti si arbitrale strine. Normele care soluioneaz conflictele de jurisdicii sunt de drept material, avnd n vedere c acestea se aplic direct raportului juridic, prin aceasta deo-sebindu-se de normele conflictuale care indic numai legea aplicabil. Astfel, instana i determin competena n soluionarea unui litigiu de drept internaional privat potrivit normei juridice proprii; la fel, procedura i efectele hotrrilor judectoreti strine sunt supuse legilor proprii, adic legii forului. Dupa cum am vazut pina nu este stabilit statul a carui IJ sunt competente in solutionarea litigiilor nu este posibil de stabilit legea competenta, astfel existenta uneia fara alta nu este posibila. Subiectul II Conflictul de legi in timp si spatiu 2.1.Caracterizati conflictul de legi in timp si spatiu Conflictul de legi n timp i spaiu reprezint situaia n care efectele unui raport juridic, nscut (modificat sau stins) sub incidena sistemului de drept al unui stat, reclam ulterior recunoaterea ntr-un alt stat. Privit prin prisma dreptului naional, conflictul de legi n timp i spaiu pune problema respectrii n R.Moldova a drepturilor dobndite ntr-o ar strin. Suntem n prezena unui conflict de legi in spatiu, cnd se pune problema de a cunoate care este legea competent a se aplica. De exemplu, n cazul cnd doi ceteni italieni care se afl n R.Moldova intenioneaz s se cstoreasc, este necesar s cunoatem potrivit crei 'legi va fi ncheiat cstoria. ntr-o atare situaie apare, aadar, un conflict de legi n spaiu. Conflictul de legi n timp i spaiu", apare n cazul cnd se pune problema determinrii efectelor pe care dreptul le poate produce n alte ri. De exemplu, doi soi obin divorul ntr-o ar strin i apoi fiecare intenioneaz s,se recstoreasc n alt ar, unde acestea nu vor mai obine nc o dat divorul, ci se vor folosi de situaia lor juridic de divorai, pentru a putea ncheia o nou cstorie. ntr-o asemenea situaie ne aflm n prezenta unui conflict de legi n timpii spaiu, Asemnarea ntre conflictul de legi n timp i spaiu" i conflictul de legi n spaiu" const n faptul c ambele sunt n spaiu, n sensul c sistemele de drept n prezen coexist spaial. Deosebirea ntre aceste dou forme de conflict de legi const n faptul c pe cnd la conflictul de legi n spaiu" cele dou sisteme sunt deopotriv pasibile de aplicare, simultan, asupra respectivului raport juridic, la conflictul de legi n timp i spaiu" ele se aplic succesiv, n sensul c dreptul strin nscut ntr-un stat este apoi recunoscut n alt stat. Pentru o mai bun nelegere a celor menionate, vom recurge la urmtoarele exemple: - Dac un cetean din R.Moldova i unul din Frana s-au cstorit n Frana, iar soia, fiind ceteanc a R.Moldova, se rentoarce n R.Moldova i solicit pensie de ntreinere de la so, ne aflm n prezena unui conflict de legi n timp i spaiu". - Dac un cetean din R.Moldova i unul din Frana intenioneaz s se cstoreasc n R.Moldova i se pune problema legii aplicabile cstoriei, acesta ine de conflictul de legi n spaiu"176.

2.2.FORMELE CONFLICTULUI DE LEGI N TIMP l SPAIU Conflictul de legi n timp i spaiu se prezint sub dou forme: Raportul juridic se nate, modific sau stinge n dreptul intern al unui stat strin si ulterior se invoc n R.Moldova. n acest caz, la momentul naterii lui n strintate, dreptul nu avea nici o legtur cu ara forului (adic n cazul nostru cu R.Moldova). De exemplu, doi ceteni greci se cstotesc n Grecia, iar apoi vin n R.Moldova i solicit recunoaterea cstoriei. Raportul juridic (dreptul) se nate, modific sau stinge n dreptul internaional privat (n cadrul internaional) si ulterior se invoc n R.Moldova. Aceast form a conflictului de legi n timp i spaiu prezint la rndul ei, dou subsituaii: a) n momentul naterii sale, raportul juridic de drept internaional privat nu avea nici o legtur cu ara forului (R.Moldova). De exemplu, un cetean turc i unul german se cstotesc n Turcia, iar apoi vin n R.Moldova i solicit recunoaterea efectelor acestei cstorii. b) Din momentul naterii sale, raportul juridic respectiv avea legtur cu ara forului prin faptul c cel puin unul dintre elementele sale de extraneitate priveau dreptul R.Moldova, adic dreptul forului. De exemplu, se pronun o hotrre judectoreasc n strintate, privind divorul dintre un cetean al R.Moldova i unul strin, iar apoi se cere executarea acestei hotrri n R.Moldova. 2.3.Conditiile si EFECTELE UNUI DREPT DOBNDIT in strainatate.

Un drept dobndit n strintate produce efecte potrivit urmtoarelor reguli: Dreptul dobndit produce toate efectele atribuite de legea strin. De exemplu, dac un cetean al R.Moldova care a atins majoratul, avnd deci capacitate deplin de exerciiu, se deplaseaz ntr-o ar n care capcitatea de exerciiu este stabilit pentru o vrst mai mare, n acest caz, ceteanul R.Moldova va avea capacitate deplin de exerciiu, deoarece aceasta a fost dobndit potrivit legii competente . Dreptul dobndit potrivit legii strine nu poate produce n alt tar mai multe efecte, dect ar produce n conformitate cu legea potrivit creia a fost creat. Aceast regul este aplicabil n cazul cnd n ara unde este invocat dreptul, acesta poate produce potrivit legii locale mai multe efecte dect ar produce n conformitate cu legea potrivit creia a luat natere. De exemplu, reprezentana sau filiala unei firme strine n R.Moldova nu poate desfura activiti care nu intr n obiectul de activitate al firmei n ara, n care aceasta a fost constituit. Dreptul dobndit potrivit legii strine nu poate produce efecte n alt tar, dac contravine ordinii publice ale acestei ri, sau nu-i poate produce toate efectele, dac unele din acestea contravin ordinii publice. Potrivit art.471 alin.1, lit.(e) din Codul de procedur civil o hotrre judectoreasc strin nu poate fi executat n R.Moldova, dac executarea acesteia contravine ordinii publice. Astfel, o hotrre judectoreasc prin care s-a anulat o cstorie pentru un motiv respins de dreptul nostru, cum ar fi cstoria ntre persoane de acelai sex, nu poate fi recunoscut n R.Moldova, deoarece aceasta contravine moravurilor i ordinii publice. Subiectul III Legea aplicabila succesiunii 3.1.Caracterizai raporturile succesorale cu element de extraneitate. In DIP a RM raporturile de succesiune sunt reglementate de catre codul civil art 1621-1623 3.2.Analizai legea aplicabil succesiunii i domeniul de aplicare a legii succesorale (art.1621-1622 din Codul civil). Legea aplicabil succesiunii se refer la: a)momentul deschiderii succesiunii- Deschiderea succesiunii se determin prin dat i loc. Legea succesoral se aplic numai n ceea ce privete data deschiderii succesiunii, nu i n ceea ce privete locul. b)categoriile de persoane cu vocaie succesoral- stabilete categoriile de persoane cu vocaie succesoral, precum i calitile cerute pentru a putea moteni. Capacitatea succesoral ca i nedemnitatea succesoral este supus legii succesorale, deoarece nu este o problem de capacitate de exerciiu. c)condiiile legale privind calitatea succesoral pasiv se aplic n ce privete condiiile legale privind calitatea succesoral pasiv. d)exercitarea dreptului de posesiune asupra averii rmase de la defunct- exercitarea dreptului de posesiune asupra averii rmase de la defunct este supus legii succesorale. Dar regimul juridic al posesiei este supus legii situaiei bunului att mobil, ct i imobil. e)condiiile i efectele opiunii succesorale-conmdiiile de form ale opiunii succesorale vor fi guvernate de legea aplicabil formei actului. f)ntinderea obligaiei motenitorilor de a suporta pasivul- nelegem, succesorii obligaiei la pasiv succesoral, coninutul pasivului succesoral etc., aspecte reglementate de legea succesoral. g)drepturile statului asupra succesiunii vacante.- Statul culege succesiunea mobiliar vacant n baza unui drept de motenire ( de jure hereditas) pentru ale crui cetean a fost defunctul la data decesului , iar bunurile imobile se cuvin statului pe teritoriul cria se gsesc, n temeiul suveranitii sale (de jure imperii). Dreptul statului de a culege bunurile vacante poate fi calificat diferit fie ca drept de motenire, fie ca drept originar de a culege bunurile fr stpn aflate pe terotoriul su Articolul 1622. Legea aplicabil bunurilor succesorale (1) Raporturile de succesiune cu privire la bunurile mobile snt guvernate de legea naional n vigoare la momentul decesului persoanei care a lsat motenirea.

Raporturile de succesiune cu privire la bunurile mobile i imobile sunt supuse normelor materiale ale Republicii Moldova n msura n care normele conflictuale fac trimitere la totalitatea normelor juridice aparinnd acestui sistem de drept.
Calificarea bunurilor n mobile i imobile se face potrivit legii statului pe teritoriul cruia se gsesc bunurile respective. Referitor la bunurile mobile, oriunde s-ar afla acestea, motenirea este supus legii naionale ( lex patriae) pe care persoana decedat o avea la data morii. (2) Raporturile de succesiune cu privire la bunurile imobile snt guvernate de legea statului pe al crui teritoriu se afl aceste bunuri.

Dreptul de succesiune asupra bunurilor imobile este determinat de legea statului pe al crei teritoriu se afl bunurile, opereaz regula tradiional lex rei sitae, norma conflictual are un caracter unilateral. Deschiderea succesiunii, procedura succesoral, precum i litigiile succesorale privind bunurile imobile sunt de competena autoritilor statului pe teritoriul crora se afl bunurile. 3.3. Argumentai legea aplicabil succesiunii testamentare (art.1623 din Codul civil).

Articolul 1623 al. 1, permite testatorului de a supune transmitarea prin motenire a bunurilor sale altei legi dect, dup caz, legii naionale a testatorului sau legii situaiei fiecrui bun imobil, fr a avea dreptul s nlture dispziiile ei imperative. Prin dispoziii imperative ale legii aplicabile putem nelege ordinea public i frauda la lege n dreptul internaonal privat.
n ce privete condiiile de form ale testamentului, se aplic art. 1623 al. 2, potrivit acestui text, ntocmirea, modificarea sau revocarea testamentului snt socotite valabile dac actul respect condiiile de form aplicabile, fie la data cnd a fost ntocmit, modificat sau revocat, fie la data decesului testatorului conform legilor indicate la al. 2: - legea naonal a testatorului ( lex patriae); -legea domiciliului acestuia ( lex domicilii); -legea locului unde actul a fost ntocmit, modificat sau revocat ( locus regit actum); -legea locului unde se afl imobilul ce constituie obiectul succesiunii testamentare ( lex rei sitae); -legea instanei de judecat sau a organului care ndeplinete procedura de transmitere a averii succesorale ( auctor regit actum). Reglementarea adoptat de legiuitor are un caracter facultativ i alternativ.

Testul 5 Subiectul I Particularitatile raportului juridic de DIP


1.1.Caracterizai raportul juridic de drept internaional privat. Raporturile de DIP sunt raporturi comerciale civile de munca de familie de procedura civila si alte raporturi de drept privat care au element de extranietate. Caracterele: -rap jur cu elem de extranietate se stabileste intre persoane si sau juridice.In calitatea sa de subiect de drept civil statul poate fi parte intr-un raport jur cu elem de extranietate dar aceasta pozitie nu treb confundata cu situatia in care statul participa la un raport jur de drept international public. -raportul jur contine un element de extranietate datorita caruia acesta are legatura cu mai multe sisteme de drept -raportul jur cu elem de extranietate care formeaza obiectul DIP este un raport de drept civil care contine un element strain. 1.2.Explicai deosebirile dintre raportul juridic de drept privat i cel de drept public cu element de extraneitate. In raporturile jur de drept privat comparativ cu cele de drept public subiectele se afla pe pozitie de egalitate pe cind in d.public pe pozitie de subordonare. Raport jur de drept public comparativ cu cele de drept privat nu pot fi compatibile cu conflictele de legi deorece raporturile de drept public nu dau nastere la conflictele de legi. In categoria raporturilor de drept public intra in principal cele de D.penal,administrativ, financiar, cproces penal international public.Totodata ar fi de mentionat ca raport de drept public pot contine elemente de extranietate de ex in dr penal persoana straina a faptuitorului precum si obiectul lezat care se afla in strainatate. 1.3. Formulai principalele elemente de extraneitate care pot aprea n legtur cu cele trei elemente de structur a raportului juridic subiect, obiect i coninut. a)In legatura cu subiectul:elementele de extranietate se deosebesc de felul acestor subiecte. De ex:in cazul pers fizice pot fi elemente de extranietate:cetatenia, domiciliul, sau resedinta iar in cazul pers juridice-sediul sau nationalitatea b)In legatura cu obiectul raportului jur (bunul mobil sau imobil)exista element de extranietate in cazul cind acesta este situa in strainatate sau desi e situat in tara se afla sun incidenta unei legi straine ex:bunurile unei ambasade in RM c)In legatura cu continutil raportului jur-care consta din drepturile si obligatiile partilor si fiind imaterial se poate marterializa prin elemente de fapt in cazul plasarii acestora in strainatate sau incidentei legii straine constituind in asa fel elemene de extranietate.Acestea sunt de fapt: -la actele jur:elem obiective(locul incheierii sau executarii) sau elem subiective(vointa partilor de a plasa sub incidenta legii straine) -la faptele jur-elementele de fapt pot fi locul savirsirii actelor delictuale sauy producerii prejudiciului Referitor la aspectele de procedura elem de extranietate constitue faptul ca instanta competenta este straina sau hotarirea judecat este pronuntata in strainatate

Subiectul II Aplicarea dreptului strain in calitate de LEX CAUSAE 2.1. Caracterizai noiunea i temeiul aplicrii legii strine. Prin lege straina se intelege intregul sistem de dr strain, indiferent de izvorul acestuia. Notiunea de dr strain tr privita in sens larg, care ar cuprinde toate izvoarele formale de drept cunoscute de sistemul de drept caruia ii apartine legea straina aplicabila. Exista situatii in care notiune delege straina poate avea sensuri specifice. Poate avea sensul de sist de dr a unui stat care este subiect de DIPublic, sau unui stat federal/confederal, sau sist jur ce reglementeaza materia respectiva. In cazul in care norma conflictuala a forului trimite la legea straina, aceasta din urma devine lex competenta sau aplicabila in speta, prin care dr str se aplica in calit de lex causae. Temeiul aplic lex straine il constituie norma conflictuala a forului, care desemneaza din legile aflate in prezenta pe cea aplicabila rap jur cu element de extranietate. In cazul cind norma conflictual a RM va determina competenta legii straine, aceasta va fi aplicata in acelasi mod si in aceleasi conditii ca si legea proprie. 2.2. Analizai teoriile existente privind titlul cu care se aplic legea strin n diferite sisteme de drept. Normele conflictuale ale forului admit aplicare dr material strain de catre instantele locale. Instantelelocale sunt supuse numai legilor tarii careia ii apartin, iar aplic legilor straine se face numai in temeiul legii nationale. Totodata, aplic legii str poate duce la dificultati. Problema esentiala e de a cunoaste ce titlu este luat in considerare dreptul strain pt a deveni aplicabil pe terit tarii forului. Exista mai multe teorii: 1)Teoria drepturilor dobindite (vested rights). Aplicarea legii str in tara forului e determin de necesitatea respectarii dr dobindite in strainatate potrivit legilor competente. Potrivit ac teorii efectul extrateritorial nu-l are legea str, ci dr dobindite prin aplicarea acesteia, dar lex straina nu se aplica numai in ceea ce priv respect dr dobindite, ci si in domen conflictului de legi in spatiu, pt care ac teorie nu ofera explicatii. Teoria nu e utila. 2)Teoria receptionarii dr strain. Autorii italieni dualitatea ordine jur I si nationala, considera ca sist jur nat e exclusiv. Astfel, dr str e incorporat in sist de dr a forului. 2 modalitati:-Receptionarea materiala norma straina face obiectul unei nationalizari si pierde caracter str si e incorporat IN LEX FORI. Receptionarea formala a legii str legea str e incorporata in ordinea jur a forului. Teoria are caracter fictiv ignora functia normei conflictuale, si legii straine. 3) Teoria intemeiata pe considerentul ca legea straina se aplica in calitate de element de fapt (questio facti) aici legea straina e considerata element de fapt, spre deosebire de lex fori care e privita ca singurul element de dr in cauza dedusa judecatii. 2 opinii: -dr str e considerat ca un simplu fact; -legea str ca un element de fapt. Adica dr str nu are caracter imperativ. E contestata de multi autori. 4)Teoria intemeiata pe considerentul ca legea straina este element de drept (questio juris). Legea str constit un element de dr cu toate consecintele, cum ar fi oblig de determ a legii aplic din oficiu stabilirea continutului legii straine prin alte mijloace, solicitindu-se concursul partilor si expertilor. Temeiul jur al aplic legii str il constit normele conflictuale ale forului, care justifica aplic acesteia. Dar recunoasterea competentei legii str nu tr sa fie pur teoretica. Sist de dr tr sa intreprinda masuri corespunzatoare de garantie si control in condit echivalente ca si aplic corecta a legii interne. 2.3. Argumentai modalitile de stabilire a coninutului legii strine n dreptul internaional privat al R.Moldova prin analiza prevederilor art.1578 din Codul civil i art.13 din Codul de procedur civil.. 1578 Stabilirea continutului normelor de dr strain. La aplic legii str , inst de judec stabilest continut normelor ei prin atestari obtinute de la organele statului str care au editat-o, tinind cont de interpret ei oficiala si de practica aplic

ei in statul str respectiv. In scopul stabil continutului normelor de dr str, inst de judec poate cere interpret lor de catre organele competente din RM sau cele din str ori poate cere avizul unor experti din domeniul. Partea care invoca olege str poate fi obligata de catre inst sa faca dovada continutului ei. In cazul imposibilit de a stabili continutul legii str, se va aplica legea RM. CPC art.13 Aplicarea legislatiei altor state. La judecarea pricinilor civile, instanta jud aplica legisl unui alt st in conf cu lex sut tratatele I la care RM e parte. In scopul constat existentei si continutului legii sau a unui alt act normativ str, inst solicita in modul stabilit, asist organelor competenteale RM. In cazul imposibilit de a obtine inform necesara despre o lege sau un alt act jur str, desi a intreprins masurile de rigoare, inst aplica legea natioanla. Subiectul III Legea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor. 3.1. Caracterizai temeiul juridic al principiului lex voluntatis. n materia DIP lex voluntatis este expresia principiului autonomiei de voin a prilor, care guverneaz condiiile de fond ale actului juridic. Exprimarea voinei prilor cu privire la alegerea legii aplicabile are, totodat, ca scop evitarea unui eventual conflict de legi, soluionndu-1 anticipat. sunt cunoscute dou aspecte ale principiului lex voluntatis. 1.prile au posibilitatea de alegere a legii aplicabile, cu limitarea la legile cu care raportul juridic prezint legtur. 2.posibilitatea de alegere este nelimitat, prile avnd libertatea deplin n alegerea legii aplicabile. Principiul lex voluntatis prezint avantajul de a ine seama de exigenele comerului internaional, deoarece permite prilor s adapteze contractul n condiiile variate ale diferitor piee strine Cu ocazia ncheierii unui contract, prile se pot referi la o lege strin i cu alt scop, i anume numai pentru a preciza coninutul contractului ncheiat. Alegerea trebuie s fie exprimat n mod expres sau s fie determinabil pe baza prevederilor contractului sau pe baza mprejurrilor concrete ale cazului. Prile vor putea opta n ceea ce privete legea aplicabil pentru ntregul contract sau numai pentru o parte a sa". Astfel, pentru a nu include prevederile unei legi strine, transcriindu-le n contract, prile fac n contextul acestuia o simpl referire la legea strin din care ar rezulta c acestea au convenit ca ntregul contract sau anumite pri s fie reglementate de legea la care se face referire. Doctrina i legislaiile majoritii statelor prevd posibilitatea prilor de a alege legea aplicabil totalitii sau numai anumitor pri ale contractului. Dar fragmentarea contractului n mai multe segmente, guvernate de legi diferite, poate produce confuzii i nesiguran, astfel nct unitatea juridic a contractului s fie pus sub semnul ntrebrii. Prin urmare, dreptul recunoscut prilor privitor la multiplicarea regimului juridic al contractului nu poate fi la libera discreie a prilor, ci trebuie s se fac astfel nct s se obin o soluie logic. 3.2. Analizai modalitile i momentul exprimrii voinei prilor contractante n determinarea legii aplicabile potrivit art.1610 alin.(3) i (4) din Codul civil. Modalitile de exprimare a voinei prilor Art.1610 alin.(3) din Codul civil prevede c determinarea legii aplicabile trebuie s fie expres sau s rezulte din coninutul contractului ori din alte mprejurri. Alegerea expres presupune c prile fie desemneaz legea aplicabil printro clauz contractual inclus n contractul principal, fie prin ncheierea unui

contract separat, avnd ca obiect determinarea acestei legi. Clauza contractual cuprins in contractul principal sau contractul separai prin care prile aleg legea aplicabil contractului Iar poart denumirea de pactum de lege utenda sau electiojuris (clauz de alegere). Alegerea tacit presupune c desemnarea legii aplicabile rezult fie din cuprinsul contractului, fie din alte circumstane. Din textul art.1610 alin.(3), deducem c instana de judecat sau arbitral poate aprecia voina tacit a prilor dup elemente subiective, ce in de atitudinea partilor, sau obiective ce tin de natura contractului cu o singura I condiie: ca din acestea s rezulte n mod sigur voina prtilor de a desemna un anumit sistem de drept aplicabil contractului lor, cu titlu de lex causae. Momentul exprimrii voinei prtilor Potrivit art.1610 alin.(4) din Codul civil, legea aplicabil poate fi determinat de prile contractului n orice moment, att la incheierea lui, ct i n orice moment ulterior. Totodat, alin.(5) stabilete c determinarea, dup ncheierea contractului, a legii aplicabile are efect retroactiv i se consider valabil din momentul ncheierii controlului, fr a aduce atingere validitii formei conliacului sau drepturilor dobndite de ctre teri in legtur cu acest contract, in ceea ce privete momentul determinrii legii aplicabile, se impune precizarea ci, de regula, prile aleg sistemul de drepl aplicabil anterior apariiei unui litigiu in legtur cu contractul n cauz. Bineneles, c alegerea legii aplicabile poate f fcut i ulterior apariiei litigiului, inclusiv n faa instanei de judecat sau de arbitraj, dar numai pan la nceperea dezbaiorilo' pe fond. 3.3. Argumentai posibilitatea modificrii legii aplicabile condiiilor de fond ale contractelor de ctre pri In sensul ari.1610 alin.(4) din Codul civil, prile contractului sunt n drept sa convin oricnd asupra modificrii legii aplicabile. Cu alte cuvinte prile au posibilitatea de a modifica legea aleas de ctre ele pentru a guverna contrcatul dintre acestea. Totodat, considerm, c modificarea legii aplicabile, convenit ulterior " ncheierii contractului, are efect retroactiv, in sensul alin.(5), adic opereaz de la data ncheierii contractului, ns efectul retroactiv a modificrii este limitat, avnd n vedere c modificarea nu poate sn infirme validitatea formei contractului i nu poate s aduc atingere drepturilor dobndite de ctre teri n legtur cu contractul respectiv. in cazul apariiei unui litigiu n legtur cu contractul, credem c alegerea expres fcut de prii nainte de prima zi de nfiare sau ulterior, n cursul dezbaterilor, nu mai poate fi modificat, deoarece aceasta ar echivala cu schimbarea temeiului juridic al aciunii.

Testul 6 Subiectul I Calificarea si conflictul de calificari 1.1. Caracterizati notiunilede calificare si conflict de calificare in DIP Caracterizai noiunile de calificare i conflict de calificri n dreptul internaional privat. Calificarea poate fi definita in 2 moduri, si anume pornindu-se de la norma conflictuala catre situatia de fapt (raportul juridic) sau invers. Astfel: -calificarea este operatiunea logico-juridica de determinarea a sensului exact si complet a notiunilor juridice utilizate de norma conflictuala, atit privitor la obiectul reglementarii sale (continutul), cit si in aceea ce priveste legea competenta a cirmui raportul juridic (legatura). -calificarea consta in interpretarea unui raport juridic in scopul de a intelege in continutul si legatara carei norme conflictuale intra. Calificarea este notiunea similara interpretarii normei juridice. Conflictul de calificari reprezinta o situatie care apare in momentul cind notiunile din continutul si/sau legatura unei norme conflictuale au semnificatii diferite in sistemele de drept susceptibile a se aplica unui raport juridic. Adica, in cazul in care aceeasi notiune juridica are acceptiuni diferite in sistemele de drept aplicabile unui raport juridic exista un conflict de calificari. 1.2. Analizati felurile calificarii si factorii care determina calificarea. Analizai felurile calificrii i factorii care determin calificarea. In materia DIP se deosebesc 2 feluri de calificare: 1)Calificarea primara este aceea prin care se stabileste sensul notiunilor utilizate in continutul si legatura normei conflictuale, intreprinsa in scopul determinarii legii aplicabile raportului juridic. In dependenta de felul in care se face aceasta calificare se va determina legea competenta a guverna raportul juridic. Calificarea primara se face inaintea aplicarii normei conflictuale si influenteaza in mod direct alegerea dreptlui aplicabil. Calificarea primara e o problema de DIPrivat, acesta avind ca scop solutionarea conflictului de calificari. Exemplu determinarea legi aplicabile contractului. 2) Calificarea secundara e acea care nu influenteaza asupra legii competente a cirmui raportul juridic. Aceasta calificare se face ulterior calificarii primare, determinindu-se astfel legea competenta a cirmui raportul juridic. Calificarea secundara este o problema a legii interne competente a cirmui raportul juridic, dupa ce s-a facut calificarea primara. Fiind o problema de drept intern, se admite ca legea interna care a fost declarata competenta, va face calificarea secundara. Exemplu calificarea bunurilor ca mobile sau imobile pt a determina aplicarea legii situatiei bunurilor, e o calific secundara. In unele cazuri calif secundara poatre fi considerata ca problema DIPrivat. Factorii ce determina calificarea: 1)Notiunile si termenii utilizati de norma conflictula au sensuri diferite in sistemele de drept. Exemplu domiciliu are intelesuri diferite in sistemele de drept. In Dr Englez e o notiune complexa si mult mai stabila decit in sist continental. E tot atit de stabil ca si cetatenia. Astfel, domiciliu la engleji e loc unde locuieste pers cu intentia de stabilire permanenta. 2)Sistemele de dr au notiuni sau ionstitutii juridice necunoscute altora.Exemplu institutia jur trustehgl. Si aufhebunggerm. In RM aceasta institutie intervenita in strainatate, ar putea fi recunoscuta cu conditia sa nu contravina ordini publice in DIPrivat. 3)Sistemele de dr incadreaza aceleasi situatii de fapt in categorii sau notiuni juridice diferite. Exemplu ruperea logodnei in unele sist de drept e calificata ca ce tine de raspunderea dilectuala, in alte sist ca raspunderea contractuala, in RM nu reprezinta nici o importanta juridica. 4)Sistemele de dr folosesc metode diferite pt a ajunge la acelasi rezultat. Exemplu donatia e supuisa unor cerinte legale diferite de la un sist de dr la altul. 5) Unele notiunoi identice dupa continut sunt interpretate fie ca institutii de drept procesual, fie ca de dr material. Exemplu prescriptia extinctiva in dr romin e o problema de fond, in dr englez problema de procedura. 1.3. Argumentati importanta calificarii si solutionarii conflictului de calificari in DIP Argumentai importana calificrii i soluionrii conflictului de calificri n dreptul internaional privat. Calificarea prezinta import in DIPr, caci solutia practica a conflictului de legi se afla in dependenta directa de felul in care se face aceasta. Calificarea, fiind o problema de interpretre a unor notiuni juridice, prezinta importanta pe care o implica orice problema de intgerpretare a unor notiuni juridice. In DIPr calificarea are un rol deosebit in solutionarea conflictelor de legi, deoarece legatura unei norme conflictuale si in consecinta indicrea unei legi competente depinde de continutul unei norme conflictuale. Calificarea e in strinsa legatura cu acest continut, pt ca dupa cum va varia continutul, va diferi si legatura, in sensul ca legatura va indica ca

fiind competenta a reglemanta raportul de dr respectiv o lege sau alta, adica legea unei tari sau alteia. Astfel, intr-o problema conflictuala, inaintea de a determina legea materiala care va cirmui rap jur respectiv, va tr sa calificam elementele in discutie ca: capacitate, forma actelor jur, dr succesoral etc., deoarece de ac calificare depinde indicarea legii materiale competente in solutionarea litigiului. Calif notiunilor din legatura normei conflictuale nu schimba continutul ac norme si nici legea aplicabila, insa influenteaza solutia conflictului de legi. Daca legile aflate in conflict cu aceeasi calificare privitor la o anumita notiune, nu are import potrivit carei din acele 2 legi va fi efectuata calificarea, deoarece solutia conflictului de legi va fi aceeasi. Importanta solutionarii conflictului de calificari. In situatia cind in cadrul unui conflict de legi exista un conflict de calificaril, solut confl de calificari e mai importanta, caci de dinsa depinde solut confl de legi. Prima se solut conflictul de calificari, pe urma se efect calific notiunilor normei conflictuale, apoi se solut conflictul de legi. Importanta solutionarii conflictului de calificari este data de efectul calificarii, care este diferit in funct de efectul normei conflictuale care se califica. Astfel, in cazul cind obiectul calificarii e continutul normei conflictuale, modul de solutionare a conflictului de calificari determina insasi norma conflictuala aplicabila, adica influenteaza conflict de legi, si schimba sistemul de dr aplicabil si solutia cazului. Insa, in cazul cind se califica legatura normei conflictuale, modul de solutionare a conflictului de calificari nu influenteaza asupra normei conflictuale, dar determina sist de dr aplicabil, si deci solutia cazului Subiectul II Regimul juridic al strainilor in DIP

2.1. Definiti regimul juridic al strainilor in DIP


Definii regimul juridic al strinilor n dreptul internaional privat. Regim juridic sau conditia jur a strainului are 2 acceptiuni: Lato sensu condit jur a strainului se refera atit la persoane fizice, cit si la pers juridice. Stricto sansu numai la pers fizice. Regimul jur a strainilor reprezinta totalit normelor jur prin care se determina drepturile si oblig strainului intr-o anumita tara. Aceasta conditie intereseaza capacitatea de folosinta a strainului. Condit jur a str e determinata de legea statului in care acesta se gaseste sau cu jurisdictia caruia are legaturi.Regimul jur al strainului are un caracter unilateral, e stabilit de statul de resedinta a strainului, dar nu exclude incheierea de conventii internationale priv regimul jur a str prin care i se confera un caracter bilateral.

2.2. Analizati formele regimului juridic al strainilor in DIP


Analizai formele regimului juridic al strinilor n dreptul internaional privat. 1)Regimul national.Semnifica acordarea strainilor, in conditiile legii, a dr civile si fundamentale de care se bucura cetatenii st respectiv. Acest regim este unul m mult sau mai putin apropiat de cel al cetatenilor, dar niciodata identic. Regim national constituie dr comun, presupunind un tratament egal aplicat tuturor strainilor. In cazul cind unor straini dintr-un anumit stat li se refuza in mod discriminatoriu dr cuprinse in regimul national, statul lezat poate recurge la masuri de retorsiune. 2)Regimul reciprocitatii. Reprez situatia in care strainii au anumite drepturi intr-o tara cu condit ca aceleasi dr sa ie acordatecetatenilor tarii respective. -Reciprocitatea legislativa se refera la identitatea dintre normele jur care reglem regimul jur al strainilor in sistemele de dr respective. -Reciprocitatea diplomatica implica existenta unui tratat, acord sau conventie prin care se acorda acest regim. -Reciprocitatea de fapte acea care exista in practica priv dreptirile de care se bucura strainii. 3) Regimul clauzei natiunii cele mai favorizate presupune o conventie I, prin care partile isi acorda aceleasi avantaje si privilegii pe care le-au acordat sau ar putea sa le acorde in viitor unui st tert. Ac clauza nu se refera la continutul efectiv al drepturilor, ci vizeaza o egalit abstracta, unde elementul de comparatie este strainul dintr-un stat tert care se bucura de tratamentul cel mai favorizat din ac punct de ved. Ac regim se practica in 2 moduri: - In mod neconditionat (fara compensare) obligind fiecare parte sa extinda asupra celeilate parti toate avantajele, dr, inlesnirile sau privilegiile acordate unui stat tert. -In mod conditionat (cu compensare), in care toate avantajele,dr si inlesnirile acordate unui st tert se va extinde asupra celelalte parti contractante daor in compensare. 4) Regim special. Pressupune ca prin lege sau acorduri i, strainilor li se pot recunoaste orice alte dr decit cele civile si fundamentale.

2.3. Argumentati delimitarea regimului juridic de conflictul de legi.


Argumentai delimitarea regimului juridic al strinilor de conflictul de legi. Rap jur, la care participa str pers fizice, cad sub incidenta confictului de legi, dar si sub normele ce reglem regimul strainilor. Apare problema de delimitare. In timp e regim jur a str imlica in toate cazurile aplicarea legislatiei forului, conflictul de legi poate supune rap jur cu element de extranietate fie legisl proprii, fie unui sist de dr strain. Deosebirea dintre reg jur a str si confl de legi tine de natura, metoda si obiectul reglementarilor acestor materii ale DIPr. -Din p de ved al naturii reglementarilor are un accent substrat politic, pe cind in dr conflictual mai import e

tehnica jur. Spre deosebire de regimul str, conflictul de legi pune o problema de selectie intre m multe legisl virtual aplicabile unei sit concrete in care exista un raport de DIPr. Optiunea care se realizeaza prin intermediul punctelor de legatura (cet, domic, resedinta) implica utiliz unor procedee de tehnica jur, puse in actiune cu concursul nprmelor conflictuale. -Din p de ved al metodei de reglementare: Reg jur a str reprez un ansamblu de norme materiale, pe cind dr conflictual ii sunt specifice normele conflictuale. -Din p de ved al obiectlui reglementarilor: conflictul de legi se limiteaza la rap jur de DrPrivat cu elem de extraniet, pe cind reg jur a str cuprinde o sfera mai larga, obiectul caruia include in plus rap de dr adminisrativ si constitutional (intrarea, sederea, iesirea din tara a strainilor). In general, reg jur a str intereseaza capacit de folosinta, iar conflictul de legi capacit de exercitiu a acestora. Pt evitarea unor confuzii, e indicat sa se foloseasca notiunea de capacit de folosinta priv pers fiz numai cind ac e considerata in rap cu legea tarii carei ii apartine prin cet sau domiciliu, iar pt capacit de folos consid din p de ved a legii unde pers se afla in calit de strain, sa se folosesca formularea dr si oblig acordate strainilor.

Subiectul III Legea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor in lipsa consensului asupra determinarii ei 3.1. Destingeti solutiile existente pe planul DIP privind determinarea legii aplicabile conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor cind partile (partea ) nu au exprimat dorinta.
Distingei soluiile existente pe planul dreptului internaional privat privind determinarea legii aplicabile condiiilor de fond ale actelor juridice unilaterale i ale contractelor cnd prile (partea) nu au exprimat voina.In sit cind partile nu au ales legea aplicabila actului jur (lex voluntatis), organul de jurisdictie (inst de judec, arbitraj) procedeaza la localizarea actului jur dupa criterii obiective, situindu-l in cadrul unui sist de dr. In sit in care partila nu qu ales legea aplic contractului ca lex voluntatis, sarcina de a proceda la localizarea obiectiva a contractului in sfera unui anumit sist de dr pt determin legii aplicabile contractului ii revine organului de jurisdictie (inst de judec sau arbitraj). 3.2. Analizati stabilirea legii aplicabile conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor(art.1609 alin.(2), art.1611 CC)
Analizai stabilirea legii aplicabile condiiilor de fond ale actelor juridice unilaterale i ale contractelor (art.1609 alin.(2), art.1611 din Codul civil). 1609(2) Conditiile de fond ale actului jur sunt determin de legea aleasa de autorullui sau de legea statului cu care actul jur are cele mai strinse legaturi, sau de legea locului unde actul jur material este intocmit. Daca legea aplicabila fondului impune o anumita forma autentica, aceasta cerinta nu poate fi inlaturata, chiar daca actul jur a fost intocmit in strainatate. Pe planul DIPr, lex voluntatis e expresia principiului autonomiei de vointa a partilor care reglementeaza in general materia conditiilor de fond ale actului jur. Partile au libertatea de a preciza continutul actului juridic, precum si determinarea sist de drept aplicabil actului lor ca lex causae. 1611 In lipsa unui consens asupra legii aplicabile contractului, se aplica legea st cu care contractul prezinta cele m strinse legaturi. Se consid ca exista asem legaturi cu legea st in care debitorul prestatiei, la momentul incheierii contractului, isi are domiciliul, resedinta sau e inregistrat in calit de pers jur. In lipsa unui consens intre parti asupra legii aplicabila contractului prin derogare de la cele spuse mai sus: -contractului ai carui obiect e un bun imobil, precum si contr de administrare fiduciara a bunului, se aplica legea st pe al carui terit se afla bunul;-contractului de antrepriza in constructie si contr de antrepriza de efectuare a lucrarilor de proiectare si cercetare se aplica legea st in care se creeaza rezultatele prevazute in contract;

Contr de societate civila se aplica legea st pe al carui teritoriu se desfasoara ac acrivit; Contr incheiat la licitatie sau pe baza de concurs se aplica legea st pe al carui terit se desfasoara licitatia sau concursul.

3.3. Formulai domeniul de aplicare al legii contractului (art.1612 din Codul civil). 1612 actiunea legii aplicabile cuprinde:

1)interpretarea contractului 2)dr si oblig partilor 3)executarea contractului 4)consecintele neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a contractului 5)incetarea contractului 6)consecintele nulitatii sau nevalabilitatii contractului 7)cesiunea creantelor si preluarea datoriei in legatura cu contractul. Incheierea contractului aici important sunt conditiile de fond pt incheiera contr capacitatea, consimtamintul, obiectul si cauza. Capacitatea e guvernata de legea natioanla apersoanei fiz/jur. Consimtamintul, obiectul si cauza sunt supuse legii contractului (lex contractus). Daca tr de determinat locu conform lex fori. Interpretarea contractului se face conform lex contractus. Partile pot defini in cuprinsu contractului termenii conventiei siinterpretarea acestora, astfel interpretarea se va face dupa uzante, sau INCOTERMS. Efectele contractului reglementeaza lex contractus: - consecintele neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a contractului; - rezolutiunea si rezilierea contractului; - nulitatea contractului; - stingerea obligatiilor contractuale; raspunderea contractuala. Executarea contractului se guverneaza dupa lex contractus: - modalitatile de executare, regim jur al platii,clauzele de impreviziune (hardship). Moneda de plata- legea st care a emis-o, dar datorie legea aplicabila datoriei. Aici poate fi aplicata: Lex monetae, lex contractus, lex delicti, lex loci solutionis (legea st locului de plata). Transmiterea, transformarea si stingerea obligatiilor contractuale: -Cesiunea de creanta lex voluntatis si legea creantei cedate. -Subrogarea lex voluntatis. -Delegatia si novatia lex voluntatis si lex contractus. -Compensarea legea aplicabola creantei. -Prescriptia extinctiva lex voluntatis si lex aplicabila fondului contractului.

Testul 7 Subiectul I Particularitatile normelor conflictuale

1.1. Caracterizai noiunea i scopul normei conflictuale.


Notiunea-norma care determin legea aplicabil unui raport cu element de extraneitate. Norma conflictual poart aceast denumire deoarece soluioneaz un conflict de legi indicnd care este legea competent. Aciunea normei conflictuale nceteaz din momentul n care s-a stabilit legea aplicabil n cauz. Norma conflictual are un caracter prealabil, prejudical, ea este o norm de trimitere. Scopul-principal al normei conflictuale il constiutuie indicarea cu privire la un anumit raport juridic cu element de extranietate care dintre legile in prezenta se va apica fie in momentul cind parti;e vor incheia un atare raport juridic si deci sa cirmuiasca incheierea raportului juridic fie la momentul cind instanta de judecata va fi chemata sa solutioneze un litigiu privitor la un asemenea raport juridic fie in orice moment al existentei acestui raport.

1.2. Stabilii structura normei conflictuale.


Elementele esentiale ale normei conflictuale sunt: Continutul este ipoteza normei conflictuale adica acea categorie de raporturi la care se refera norma respectiva Legatura cu un sistem de drept-este dispozitia normei conflictuale adica acea parte a normei care indica sistemul de drept aplicabil pentru continutul normei.Asadar legatura trimite la sistemul de drept care va reglementa raportul juridic care formeaza continutul normei conflictuale Legatura normei conflictuale se poate exprima in unul din urmatoarele moduri: a)Indicarea directa in cazurile cind se precizeaza legea carei tari este competenta a cirmui raportul juridic respectiv b)Indicarea generala-se refera la situatiile cind cu ajutorul unei formule generale se poate determina legea competenta.In acest caz norma conflictuala nu indica direct legea unui stat .Legea competenta va fi stabilita de Instanta de judecata.Aceasta legatura a normei conflictuale sub forma indicarii generale se numeste formula de fixare 1.3. Formulai punctele de legtur n dreptul internaional privat al R.Moldova cele mai importante puncte de legatura: ~cetatenia-ce constituie punct de legatura pentru urmatoarele categorii de raporturi juridici: statul persoanei fizice(art.1587(2) succesiunea privind bunurile mobile(art 1622(1) jurisdictia competenta

Cetatenia ca punct de legatura trimite la sistemul de drept denumit lex patriae ~Domiciliul sau resedinta-prezinta puncte de legatura pt urmatoarele categorii de raporturi jur: starea civila capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice conditiile de fond ale contractelor in lipsa unui consens asupra determinarii legii aplicabile jurisdictia competenta Referitor la aceste puncte de legatura se afirma ca in lipsa unui domiciliu sau cind acesta e greu de determinat aceeasi functie o indeplineste resedinta . Sistemul de drept la care trimite domiciliul ca punct de legatura este denumit lex domicillii ~Locul incheierii actului juridic constituie un punct de legatura pentru conditiile de forma ale actului juridic.Regula pentru aplicarea acestui punct este locus regit actum ~Locul executarii contractului constituie punct de legatura in jurisdictia competenta .Sistemul de drept aplicabil ca urmare a actiunii acestui punct de legatura e lex locci executionis sau lez locci solutionis daca se face vre-o plata ~locul constituirii si inregistrarii unei persoane juridice-aceasta are punct de legatura pentru: -statutul organic al persoanei juridice -conditiile de fond ale contractelorin cazul in care debitorul prestatiei e persoana juridica ~sediul socialsistemul de drept aplicabil acestor puncte de legatura lex societatis ~lolocul situarii bunului reprezinta punct de legatura pentru regimul jur a bunurilor imobilesi mobile prive us singuli (individual) mostenire imobiliara jurisdictia in anumite cazuri in cazul trimiterii facute de catre acest punct de legatura raportul juridic respectiv va fi reglementat de lex rei sitae ~Locul unde s-a produs faptul cauzator de prejudicii-constituie punct de legatura pentru regimul jur al delictului lex locci delicte commisse ~locul unde se judeca litigiul reprez punct de legatura pentru determinarea legii procesuale care se aplica litigiul poarta denumirea de lex fori ~vointa partilor-punct de legatura pentru conditiile de fond ale actelor jur in general si ale contractelor in special lex voluntatis In functie de natura lor punctele de legatura: 1)puncte fixe-acestea prin natura lor nu pot sa accepte careva schimbari adica nu pot fi deplasate de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altui sistem de drept.Din acesta fac parte:lex rei sitae, locus reggit actum, lex loci laesionis 2)puncte mobile-acestea in decursul timpului pot suferi careva schimbari adica care pot fi deplasate de la un sistem de drept la altul.Din acesta fac parte:lex patriae,lex domicillii, lex voluntatis Importanta acestei clasificari rezida in consecintele ce le produc aceste puncte de legatura

Subiectul II Normele conflictuale privind numele si domiciliul persoanei


2.1. Caracterizai noiunile de nume i domiciliu. Numele reprez un atribut de identificare a pers fiz care consta in dr de a fi individualizat, in familie si societate, prin cuvintele stabilite, in conditiile legii, cu aceasta semnificatie. In cadrul rap jur la caare participa pers fizice, numele tr privit ca un tot intreg, ca o unitate, adica in totlitate elementelor sale, pt ca numai astfel numele poate servi la identificarea pers fizice. Numele nu e element a starii civile si nu poate fi cuprins in acesata. Dreptul la nume e un drept personal nepatrimonial. Orice pers are dr la nume stabilit ori dobindit potrivit legii. Domiciliul este un mijloc de identificare in spatiu a persoanei fizice. Identificarea pers fizice intr-un loc, anume determinat,prezinta interes in nasterea, modificarea, transmiterea sau stingerea de raporturi jur, precum si in executarea dr si oblig ce alcatuiesc continutul acestor raporturi. CC domiciliul pers fizice este locul unde ac isi are locuinta statornica sau principala.Este un drept subiectiv nepatrimonial. 2.2. Analizai determinarea legii aplicabile numelui potrivit reglementrilor cuprinse n art.1589 din Codul civil.

Articolul 1589. Numele cetenilor strini i al apatrizilor


Drepturile ceteanului strin i ale apatridului la nume, folosirea i protecia lui snt guvernate de legea sa naional. Protecia mpotriva actelor ce atenteaz la dreptul la nume svrite pe teritoriul Republicii Moldova este asigurat potrivit legislaiei acesteia. Numele este un mijloc de identificare a persoanei fizice. Dreptul la nume este un drept personal nepatrimonial. Orice persoan are dreptul la numele stabilit sau dobndit potrivit legii. Acest drept

corespunde unei obligaii legale n conformitate cu care fiecare persoan trebuie s poarte un nume. Drepturile ceteanului strin sau ale apatridului la nume, folosirea i protecia lui snt guvernate de legea sa naional, care poate fi legea statului a crui cetenie o are persoana, legea statului n care are domiciliul sau reedina, dreptul statului cu care persoana are cele mai starnse legturi. (de vzut comentariul la art. 1587) n privina numelui deosebim : 1) Dobndirea numelui prin filiaie Dispoziia art. 55 din Codul familiei nr. 1316-XIV din 26 octombrie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 47-48) prevd dreptul copilului la nume de familie i prenume. n legislaia Republicii Moldova termenul nume este folosit n dou sensuri: - pentru a desemna numele de familie i prenumele -pentru a desemna numele de familie i prenumele i patronimicul (art. 28 alin. (2) Cod civil) Legea naional care crmuiete stabilirea filiaiei se aplic i n ce privete dobndirea numelui prin filiaie. 2) Stabilirea numelui copilului gsit sau abandonat. Dac copilul s-a nscut pe teritoriul Republicii Moldova din prini necunoscui i se atribuie cetenia Republicii Moldova, iar determinarea numelui revine autoritilor tutelare, care n conformitate cu art. 35 Cod civil snt autoritile administraiei publice locale. 3) Schimbarea numelui de familie i/sau a prenumelui. Numele se modific prin efectul schimbrii strii civile n condiiile prevzute de lege, respectiv ca efect al cstoriei, ca efect al desfacerii cstoriei, ca efecet al divorilui, ca efect al morii unuia dintre soi, ca efect al aciunii n contestarea filiaiei din cstorie, ca efect al adopiei, ca efect al aciunii n tgduirea paternitii. In toate aceste situaii se aplic legea care crmiete materia respectiv. 4) n cazul apatridului domiciliat n Republica Moldoba schimbarea numelui pe cale administrativ fr modificarea strii civile este de competena lex domicilii, deci legea Republicii Moldova va fi competent. n conformitate cu art.10 din Legea nr.100-XV Cetenii strini care locuiesc sau se afl temporar n Republica Moldova i apatrizii cu domiciliul n Republica Moldova pot cere nregistrarea actelor de stare civil n aceleai condiii ca i cetenii Republicii Moldova. n baza art.19 al.1 din Constituia RM protecia mpotriva actelor de nclcare a dreptului la nume, stabilit n art.29 Cod civil, svrite pe teritoriul Republicii Moldova este supus legii Republicii Moldova, deoarece cetenii strini i apatrizii au aceleai drepturi i obligaii la nregistrarea actelor de stare civil ca i cetenii Republicii Moldova 2.3. Argumentai importana domiciliului pe planul dreptului internaional privat. In plan I, problema domiciliului are o imporatnta mare. Inainte de a fi o notiune universala, domiciliul are o functie interna si diferade la o legislatie la alta. Notiunea de domiciliul a avut o importanta de-a lungul secolelor. Sec.XIII Corpus juris Civilis conditia jur a Italiei. Fiecare suveran dispunea de legea sa. Postglosatorii au inventat legea personala legea domiciliului. Trecind din Italy in France au aprut neintelegeri in teritorialitatea cutumelor. Legea personala putea fi admisa numai ca exceptie. Apar statute reale sau si personale. Charles Dumoulin inclina maI MULT SPRE LEGEA PERSONALA. Criteriul determinarii statutelor personale era domiciliul. Cu adoptarea CCFrancez 1804, lex personalis nu mai e determinata de domiciliul pers, ci de cetatenia sa, iar in caz de aparitie a conflictului de legi, lex domicili indeplineste numai o functie supleanta si numai in cazuri exceptionale o funct principala. In prezant not de ramine legata de DIPr. Domiciliul constit o notiune complexa care intervine in toate compartimentele a DIPr, fie ca e vorba de condit jur a str, fie ca e vorba de conflictele de legi. Dr RM nu comtine dispozitii conflictulae priv domiciliul pers fiz. In DIPr al RM domiciliul reprez punctul de legatura intre rap jur si sist de dr aplicabil.El e consid ca punct de legat in urm rap jur: starea civila, capacitate si relatiile de familie; -conditia de fond ale contractelor in lipsa de consens asupra determinarii legii aplicabile acestora; - jurisdictia competenta in unele situatii.

Subiectul III Procedura in procesele cu element de extrainetate


3.1.Caracterizai noiunea de lege procesual a forului (lex processualis fori) pornind de la prevederile art.458 alin.(1) din Codul de procedur civil. Continut: In procesele civile cu element de extranietate, instantele judecatoresti ale RM aplica legislatia procedural a tarii daca nu s-a dispus altfel in mod expres.

Astfel, procesul de DIP este guvernat de legea forului (lex processualis fori). Normele de drept procesual aplicabile sunt cele stabilite in tara unde se judeca litigiu, chiar daca una din parti este straina. Daca instantele judecatoresti din RM aplica legea procedural proprie, acest lucru nu inseamna ca legea forului reglementeaza si fondul raportului juridic cu element de extranietate. Cind instant din RM constata ca este competent in solutionarea litigiului de DIP, aceasta va aplca legea RM doar in privinta aspectelor procedurale, nu si in privinta solutionarii fondului litigiului.

3.2. Analizai modalitile privind citarea persoanelor aflate n strintate n litigiile soluionate de instanele din R.Moldova (art.104 alin.(2) din Codul de procedur civil).

In cazul in care prin tratarele internationale la care RM este parte sau prin lege speciala, nu se prevede o alta procedura de citare sau instiintare persoanelor aflate in strainatate, cu domiciliu sau resedinta cunoscuta, citatia sau onstiintarea li se expediaza ca scrisoare recomandata cu aviz de primire. Daca domiciliu sau resedinta celor aflati in strainatate nu este cunoscuta, citarea se face conform art 108 CPC, care reglemenreaza citarea publica a piritului. Daca locul de aflare a piritului nu e cunoscut si reclamantul da asigurari ca, desi a facut tot posibilul, nu a reusit sa afle domiciliul acestuia, presedintele instantei dispune citarea acestuia prin publicitate. Publicare in presa se considera citare legala. Citarea se publica intr-un ziar republican sau local mai raspindit in cazul in care instanta considera ca o astfel de masura este necesara. Publicarea citatiei in ziar se face cul putin 15 zile inainte de data sedintai de judecata. In cazuri de urgenta, presedintele instantei poate reduce acest termen la 5 zile. In cazul in care piritul se prezinta in judecata si dovedeste ca citarea prin publicitate s-a facut cu rea-vointa, reclamantul suporta cheltuielele de citare prin publicitate chiar daca este in cistig de cauza, iar toate actele de procedura posterioare incuviintarii acestei citari se anuleaza. Daca locul de aflare a iritlui nu este cunoscut, instanta va examina pricina dupa expirarea termenului de publicitate. Aceste reguli se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura.

3.3. Argumentai rolul comisiilor rogatorii intrenaionale n procesele de drept internaional privat potrivt art.465 din Codul de procedur civil, precum i a Conveniei cu privire la procedura civil (Haga, 1954). In practica pot aparea unele situatii care presupun efectuarea unor acte de procedura in strainatate, cum ar fi audierea martorilor, obtinerea unor copii sau extrase de pe documente, expertize, etc. Efectuarea acestor acte se face prin intermediul comisiilor rogatorii. De la cuvinte latine: committere a da o insarcinare, si rogare a ruga. Astfel, prin comisie rogatorie se intelege delegatie pe care un organ de jurisdictie sesizat de a solutiona un litigiu, numita instanta solicitanta sau roganta, o confera unui organ de judecata din alta localitate, numita instanta solicitanta sau rogata, sa efectueze anumite acte de procedura. Se are in vedere delegatiile

judecatoresti instantele judecatoresti ale RM pot da delegatii instantelor judiciare straine in vederea efectuarii diferitor acte de procedura in conformitate cu legislatia RM si cu tratatele internationale la care ac are parte. In cazul cind instanta solicitanta si cea solicitata se afla i tari diferite, comisie rogatorie este internationala. Potrivit art. 465 CPC, instantele judecatoresti din RM executa delegatiile care le-au fost date de catree instantele judecatoresti straine cu privire la efectuarea unor acte de procedura (inminarea de citatii si de alte acte,obtinerea de explicatii ale partilor, de depozitii ale martorilor, raporturi de expertiza, cercetarea la fata locului, luarea de masura de asigurare a actiunii etc.). Delegatia instantei judecatoresti straine cu privire la efectuarea unor acte de procedura nu va putea fi executata in cazurile cind: - Atinge suveranitatea sau ameninta securitatea RM, Nu este de competenta instantei judecatoresti. Delegatiainstantei judecatoresti straine se executa in modul stabilit de legisl RM, daca tratatul international la care este parte nu prevede altfel. Totodata, instantele judecatoresti din RM pot da delegatii instantelor judecatoresti straine in vederea efectuarii unor acte de procedura. Modul de stabilire a relatiilor dintre instantelle judecatoresti din RM si cele din strainatate se determina de legislatia RM sau de tratatu international la care aceasta este parte.

Testul 8

Subiectul I Normele de aplicare imediata


1.1. Definii normele de aplicare imediat. Acestea reprezint o form paricular a metodei conflictuale. ntruct nu exist o concepie unitar definirea normelor conflictuale s-a fcut dup urmtoarele criterii: Criteriul formalist. Susintorii acestui criteriu apreciaz c normele de aplicare imediat au un caracter imperativ i i stabilesc unilateral domeniul de aplicare n spaiu. Ele exclud aciunea normelor conflictuale nlturnd, n toate situaiile, aplicarea legii strine. Criteriul "tehnicist" - normele de aplicare imediat sunt norme teritoriale iar dup o alt prere normele de aplicare imediat sunt norme de ordine public. Criteriul "finalist" - consider c normele de aplicare imediat exprim un interes social important, aplicndu-se n principal, pe teritoriul unui stat doar anumitor raporturi juridice. Ele exclud conflictele de legi, deoarece legea fondului se aplic numai n confirmitate cu propriile sale dispoziii. 1.2. Stabilii criteriile normelor de aplicare imediat. -criteriile formaliste potrivit acestora legile de plicare imediata sunt considerate acelea care datorita caracterului lor de imperativitate si-au determinat domeniul de aplicare in spatiu in mod unilatyeral astfel inlaturindu-se aplicarea normei conflictuale obisnuite.De aceea ori de cite ori se pune problema determinarii de aplicare in spatiu a legii proprii si nu se pune problema aplicarii legii straine ne aflam in prezenta normelor de applicare imediata

-criteriile tehnice-in o parere normele de aplicare imediata sunt norme teritoriale.la aceasta parere sunt prezente si obiectii:normele teritoriale nu sunt toate de aplicare imdiatareg lex rei sitae iar uneori normele de aplicare imediata nu pot sa fie teritoriale. Potrivit altei opinii:normele de aplicare imediata sunt cele de ordine publica .Impotriva acesteia se invoca ca ordinea publica in materia DIPr presupune desenmnarea prealabila a legii straine pe cind normele de apolicare imediata presupun ca exprima interese atit de importante incit domeniul lor de actiune nu se poate desemna si aplica o lege straina. -criteriile finaliste-in aceasta opinie se considera norme de palicare imediata cele care exprima un interes social deosebit si care se aplica pe teritoriul statului respectiv persoanelor jur, raporturilor jur care se au in vedere inlaturind conflictele de legi 1.3. Argumentai justificarea utilizrii normelor de aplicare imediat n dreptul internaional privat al R.Moldova cu referire la art.1582 din Codul civil. Consideram ca normele de aplicare imediata apartin sistemului de drept intern al statului forului avinduse in vedere gradul inalt de imperativitate care se aplica imediat unui raport juridic cu element de extranietate in situatia cind acel raport jur are un anumit punct de legatura cu tara forului excluzinduse conflictul de legi si aplicarea normei conflictuale Astfel prin ART 1582 din codul civil stabileste ca dispozitiile din cartea 5 nu afecteaza actiunea normelor imperative de drept a RM care in virtutea indicarii in norma sau in virtutea importantei lor deosebite pentru asigurarea drepturilor si intereselor subiectelor de drept civil reglementeaza raporturile respective indeferent de dreptul aplicabil . Totodata se precizeaza ca refuzul aplicarii normei de drept strain nu pote fi intemeiat exclusiv pe deosebirile dintre sistemul de drept politic economic al statului strain si respectiv al RM Norma conflictuala si cea de aplicare imediata un sir de asemanari iar pentru ca acestea sa nu fie confundate trebuie sa remarcam deosebirea esentiala ca normele conflictuale sunt norme de trimitere care nu dau solutia pe fond iar normele de aplicare imediata sunt norme materiale care contin solutia pe fond si se aplica cu prioritate fata de orice norma conflictuala incidenta in cauza excluzindu-se astfel posibilitatea aplicarii unei legi straine.

Subiectul II Legea potrivit careia se efectueaza calificarea in DIP


2.1. Distingei legile potirivt crora se face calificarea n diferite sisteme de drept. Calificarea dupa lex fori-calificarea se face ptrivit legii instantei care este sesizata in solutionarea litigiului.Adica se aplica legea tarii instantei de judecata insa sunt si exceptii de la legea data asa ca:

Autonomia de vointa Calificarea secundara Calificarea legala Calificarea cetateniei Tratatele internationle

Calificarea imobilelor Calificarea dupa lex causae-se recurge la legea straina avindu-se in vederea ca aceasta este competenta asupra unui raport juridic
Calificarea dupa proper-law-legea potrivit careia se face calificarea depinde de la caz la caz in raport de particularitatile cauzei apreciate de instanta de judecata.Aceasta implica in solutionarea litigiului atit lex fori cit si aplicarea legii strine Calificarea autonoma-instanta califica notiunile utilizate de norma conflictuala in mod autonom fara a atribui sensul pe care aceste notiuni il au in legea materiala interna 2.2. Analizai legea potrivit creia se efectueaz calificarea n dreptul internaional privat al R.Moldova prin prisma reglementrilor prevzute n art.1577 din Codul civil.

In dreptul conflictual al RM calificarea se face potrivit regulii lex fori adica legea instantei sesizate in solutionarea litigiului
Aceasta se desprinde din prevederele art 1577 al1 conform carora la determinarea legii aplicabile raporturilor de drept se va tine cont de calificarea conceptelor juridice efectuate potrivit dreptului RM daca legea si tratatele internationale la care RM nu prevad altfel Calificarea nu se face potrivit legii forului in situatiile care constituie exceptii de la regula lex fori Art 1577 al 2 CC prevede ca in cazul in care conceptele juridice care necesita calificare nu sunt cunoscute dreptului RM ori sunt cunoscute sub o alta denumire sau un alt continut si nu pot fi determinate prin interpretare conform dreptului RM, la calificarea lor jur 2.3. Argumentai excepiile de la calificarea potrivit legii forului (lex fori) n dreptul internaional privat al R.Moldova. 1. autonomia de vointa -partile pot sa decida ca intregul contract pe care il vor incheia sa fie supus legii stabilite de el adica sa determine de sinestatator legea aplicabila competenta raportului juridic 2. calificarea secundara- aceasta este o problema de drept intern si nbu se face dupa lex fori ci dupa lex causae 3. calificarea legala-notiunile utilizate de normele jur cuprinse intr-o lege interna sau conv internationala sunt interpretate chiar de acestea.In cazul unor conflicte instantele sunt obligate sa utilizeze intelesul acestor notiuni chiar di cuprinsul actelor date 4. calificarea cetataniei-determinarea cetateniei se face conf legii statului a carui cetatenie se invocaaceasta se foloseste doar 5. in cazul in care persoana are o singura cetatenie in cazul in care mai multe cetatenii si una este a RM atunci se va aplica legea RM adica legea forului 6. calificarea imobilurilor-se determina potrivit legii statului pe al carui teritoriu se afla bunul calificarea data se face dupa lex rei sitae 7. trataele internationale-urmeaza aceeasi cale de interpretare ca si in tratat 8. stabilirea caracterului licit a faptelor jur-se aplica legea statului unde s-a produs prejudiciul lex locci delicte commisse 9. calificarea efectuata de arbitri in arbitrajul international ad-hoc-avind in vedere ca arbitra international ad-hoc nu exista o lege a forului instan arbitrala nu este obligata sa efectueze calificarea dupa sistemul de drept al tarii unde se statueaza.In acest caz calificarea se va face dupa legea care arbitrii o vor considera potrivita

Subiectul III Recunoasterea hotaririlor judecatoresti 3.1. Definii noiunea de recunoatere a hotrrilor judectoreti strine pornind de la reglementarea art.467 din Codul de procedur civil.
prin hotrre judectoreasc strin se nelege o hotrre pronunat n pricin civil de o judecat de drept comun sau de o judecat specializat pe teritoriul unui alt stat. Recunoasterea hot se intelege faptul ca acestea beneficiaza de autoritate de lucru judecat in tara unde sunt invocate, la fel ca si hot judecat proprie. Recunoasterea poate fi de drept si judiciara.

3.2. Analizai procedura recunoaterii judectoreti a hotrrilor judectoreti strine n R.Moldova (art.468-472 din Codul de procedur civil). Hotrrea judectoreasc strin care nu a fost executat benevol poate fi pus n executare pe teritoriul Republicii Moldova, la cererea creditorului, n temeiul ncuviinrii date de curtea de apel de drept comun n a crei circumscripie urmeaz s se efectueze executarea. n cazul n care debitorul nu are domiciliu sau sediu n Republica Moldova ori cnd domiciliul nu este cunoscut, hotrrea se pune n executare la locul de aflare a bunurilor acestuia. n cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se indic: a) numele sau denumirea creditorului, precum i al reprezentantului dac cererea se depune de acesta, domiciliul (reedina) ori sediul; b) numele sau denumirea debitorului, domiciliul (reedina) ori sediul; c) solicitarea ncuviinrii executrii silite a hotrrii, termenul de la care se cere executarea hotrrii. s.a. date. la cerere se anexeaz si alte documente necesare. Procedura de examinare a cererii . Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se examineaz n edin de judecat, cu ntiinarea legal a debitorului despre locul, data i ora examinrii. Instana judectoreasc, dup ce ascult explicaiile debitorului i examineaz probele prezentate, pronun o ncheiere de ncuviinare a executrii silite a hotrrii judectoreti strine sau de refuz al autorizrii executrii. La examinarea cererii de recunoatere a hotrrii judectoreti strine, instana sesizat poate, dup caz, s cear explicaii solicitantului recunoaterii i s interogheze debitorul privitor la cererea depus ori s cear explicaii instanei strine emitente, dar nu poate sa examineze in fond. n temeiul hotrrii judectoreti strine i ncheierii, rmase irevocabile, de ncuviinare a executrii ei silite, se elibereaz un titlu executoriu, care se expediaz instanei de la locul de executare a hotrrii judectoreti strine. Hotrrea judectoreasc strin care nu este susceptibil de executare silit se recunoate fr procedur ulterioar dac persoana interesat nu a naintat obiecii referitor la recunoatere. Obieciile mpotriva recunoaterii hotrrii judectoreti strine ale persoanei interesate se examineaz n edin public, cu ntiinarea legal a acesteia despre locul, data i ora examinrii. Instana judectoreasc, dup ce examineaz obieciile mpotriva recunoaterii hotrrii judectoreti strine, pronun o ncheiere. 3.3. Argumentai cazurile n care hotrrile judectoreti strine sunt recunoscute de plin drept n R.Moldova (art.467 alin.(1), art.474 din Codul de procedur civil i reglementrile tratatelor internaionale la care R.Moldova este parte). Hotrrile judectoreti strine, inclusiv tranzaciile, snt recunoscute i se execut de plin drept n Republica Moldova fie dac astfel se prevede n tratatul internaional la care Republica Moldova este parte, fie pe principiul reciprocitii n ceea ce privete efectele hotrrilor judectoreti strine. n Republica Moldova se recunosc urmtoarele hotrri ale instanelor judectoreti strine care, n virtutea caracterului lor, nu cer procedur ulterioar: a) hotrrile referitoare la statutul civil al ceteanului statului a crui judecat a pronunat hotrrea sau dac, fiind pronunat ntr-un stat ter, a fost recunoscut mai nti n statul de cetenie al fiecrei pri; b) hotrrile privitoare la desfacerea, anularea sau declararea nulitii cstoriei, precum i la alte litigii dintre soi, cu excepia celor cu privire la imobilele din strintate, ntre un cetean al Republicii Moldova i un cetean strin, dac la data desfacerii cstoriei cel puin unul dintre soi era domiciliat n strintate; c) hotrrile privind desfacerea, anularea sau declararea nulitii cstoriei ntre ceteni ai Republicii Moldova dac la data desfacerii cstoriei ambii soi erau domiciliai n strintate; s.a.

Testul 9

Subiectul I Izvoarele internationale de DIP 1.1. Distingei principalele categorii de izvoare internaionale de drept internaional privat.
1 conventii internat ce contin norme materiale uniforme (reglem institutii jur ce formeaza domen specific al DIPr si anume conditia jur a strain si conflict de jurisdictii Conv Haga priv proced jur, Conv NY prin drept copil) 2 Conv internat ce contin norme de drept conflictual uniforme (contin norme general acceptate in DIPublic Conv Haga priv legea aplicbila contr vinz internat de marfuri, Conv NU asupra contr de vinz-cumpar internat de marf) 3 uzantele comerciale completeaza si interpreteaza n j ale DIPr. Pot fi interne, internationale, generale, speciale, normative, conventionale. Se aplica de multe ori in lex voluntatis. 4 cutuma internat conduita stabilita in practica si respectata indelungat. Pot fi la fel interne si internat.

1.2. Clasificai izvoarele internaionale de drept internaional privat n funcie de natura normelor instituite.
1) conventii internat ce contin norme materiale uniforme reglem institutii jur ce formeaza domen specific al DIPr si anume conditia jur a strain si conflict de jurisdictii: - Conv Haga priv proced jur - Conv NY prin drept copil - Conv NY priv statutul refugiatilor - Conv Geneva priv arbitraj comerc internat etc 2) Conv internat ce contin norme de drept conflictual uniforme - s-a pus problema unificarii dreptului material si conflictual in relatii private, insa nu exista un drept internat unanim recunoscu de toate tatele, sunt doar unele conventii unanim admise in DIPublic care instituie norme conflictuale: - Conv Haga priv legea aplicbila contr vinz internat de marfuri - Conv NU asupra contr de vinz-cumpar internat de marf - tratat intre RM Rom priv asistenta jur in materie civila si penala etc.

1.3. Argumentai particularitile uzanelor comerciale i a cutumei n calitate de izvoare internaionale de drept internaional privat.
Uzantele practici sau reguli observate de parteneri in rap lor economice, insemnind o anumita conduita a partilor care nu se naste dintr-un act sau operatiune economica izolata, ci e rezultatul unei atitudini exprimate expres sau tacit, si ca ceva obisnuit o anumita per de timp. Particularitati: 1 uzantele comerciale sunt generale si impersonale, se apropie de legi, doar ca legile sunt expresia vointei statului, iar uzantele sunt vointa partilor. 2 uzantele au o tendinta de a avea caracter de izvor de drept, care poate fi si revazuta in dependenta de clasificarea lor in normative si conventionale 3 uzantele comerciale reglem relat dintre parteneri in numar nedeterminat si pe un anumit teritoriu. Cutuma conduita stabilita in practica vietii sociale si respectata un timp indelungat in virtutea deprinderii, ca o norma considerata obligatorie. Particularitati: 1 are elemente obiectiv (conduita aplicata un timp indelungat ca o deprindere) si subiectiv (convingerea ca o anumita conduita e obligatorie). Uzanta doar obiectiv 2 este chiar reglementat de Cod civil ca fiind legea aplicabila a partilor.

Subiectul II Legea aplicabila casatoriei


2.1. Distingeti conditiile de fond si de forma pentru incheerea valabila a casatoriei.
in rm sunt stabilite urmatoarele conditii de fond pentru incheierea casatoriei : - diferenta de sex(nu se admite casatoria intre persoane cu acelasi sex) - virsta matrimoniala(art 14 c familiei virsta de 18-barbati si 16 fete iar pentru motive intemeiate este posibila incheierea casatoriei cu reducerea virstei matrimoniale pentru barbati-2 ani cu incuviintarea autoritatii publice locale unde isi au domiciliul persoanele ce urmeaza sa se casatoreasca si cu acordul parintilor minorului) - consimtamintul(exprimat reciproc neviciat personal si neconditionat)

comunicarea starii sanatatii(pers care urmeaza sa se casatoreasca sunt supuse unui examen medical obligatoriu, rezultatul fiind comunicat apoi acestora in urma caruia se elibereaza un certificat ce se prezinta la org de stare civila) conditiile de forma: - declaratia de casatorie( se depune de pers ce urmeaza sa se casatoreasca la org de stare civila in raza caruia isi are domiciliul unuia din ei sau unui parinte a acestora) - inregistrarea casatoriei(se efect de org de stare civila )

2.2. Analizati legea aplicabila conditiilor de fond si de forma ale casatoriei in DIP al RM (art.155, 156 CF)
in ceea ce priveste legea aplicabila condit de fond ale casatoriei exista mai multe sisteme: -aplicarea legii nationale a viitorilor soti -aplic legii domiciliului viitori,lor soti -aplic legii locului incheierii casatoriei -aplic legii nationale pentru cetateni proprii care se casatoresc in starinatate si legea dsomiciliului pentru straini care se casatoresc in tara respectiva in rm avem urmatoarele situatii: 1.casatoria incheiata in rm: - intre 2 cetateni rm se va aplica legea lor nationala a rm - intre un cetatean rm si unul strain se va aplica legea nationala a fiecaruia - intre un cetatean rm si un apatrid, cetateanul rm este supus legii rm iar apatridul se va aplica legea in care isi are domiciliul sau resedinta - intre 2 cetateni straini se va aplica legea nationala viitorilor soti intre 2 aptrizi fiecare este supus legii unde isi au domiciliul sau resedinta 2.casatoria incheiata in strainatate - intre 2 cetateni ai rm se va aplica legea rm - intre un cetatean rm si un apatrid cetateanul strain este supus legii rm iar apatridul legii domiciliului sau - intre un cetatean rm si unul strain fiin supusi legii sale national in ceea ce priveste legea aplicabila conditiilor de forma dr rm distinge 2 situatii: 1. incheierea casatoriei in rm: - casatoriile incheiate lka oficiile consulare straine sunt recunoscute in rm in baza principiului reciprocitatii - incheierea casatoriei in rm este supusa legii acestiea in caliate de legea locului incheierii actului j. 2. incheierea casatoriei in strainatate - cetatenii rm pot incheia casatoria in strainatate la misiunile diplomatice al rm sau la org competete a statului respectiv, totodata trebuie de tinut seama ca actul j incheiat in afara rm se considera valabil din punct al formei daca indeplineste una din urmat condit: -este respect legea locului unde a fost intocmit,-sunt respectate exigentele legislatiei rm ,-este respect legea nationala sau legea domiciulului persoanei care la intocmit, -este valabil conform legii aplicabile autoritatii ce examineaza validitatea act j. 2.3. Formulati propuneri de lege privind determinarea legii aplicabile divortului in DIP al RM (art.158 CF) desfacerea casatoriei cu elemnte de extraineteta pe teritoriul rm are loc in conformit cu legea acesteia cetatenii rm care traiesc in strainatate au dr la desfacerea casatoriei in instantele judecatoresti ale rm indiferent de cetatenia si domiciliul celuilalt sot. Desfacerea casatoriei in afara rm este recunoscuta valabila daca la solutionarea acestei probleme au fost respectate cerintele legislatiei statului corespunzator privind competenta org care au adoptat hotarirea si privind desfacerea casatoriei. Avind in vedere aspectelke mentionate propun urmatoarea reglementare privind legea aplicab divortului-divortul este reglementat de legea nationala comuna a sotilor iar in subsidiar de legea domiciliului comun in cazul in care sotii nu au cetatanie sau domiciliul comun divort este supus legii resedintei comune iar in lipsa acesteia legii statului cu care sotii intretin in comun cele mai strinse legaturi. In situatia in care legea straina nu permite divortul sau il admite in conditii restrictiva legea aplicabila este legea rm daca la data depunerii cererii de divort unul din soti este cetatean rm de altfel in unele conventii internationale prin care sunt instituite norme comune in aceasta materie divortul este cirmuit de legea national.

Subiectul III Domeniul de aplicare a legii foruluisi legea aplicabila regimului probelor in procese de DIP 3.1. Distingei aciunea n justiie n sens material i procesual.
Actiunea la justitie in sens material = posibilitatea pe care o are reclamantul de a obtine recunoasterea sau realizarea dreptului sau contestat prin constringerea judiciara a piritului.

Act la just in sens procesual = doar posibilitatea persoanei de a se adresa in vederea unui drept incalcat, fara ca aceasta sa implice in mod necesar si protectia juridica a acelui drept, deci posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a sesiza inst de judec pt a hotari asupra cererii sale, indiferent daca cererea e sau nu e justificata. 3.2. Analizai legea aplicabil capacitii i calitii procesuale a prilor (art.455-456 din Codul de procedur civil). Capacitatea procesuala legitimatio ad processum = aptitudinea de a fi parte in proces, de a dobindi drepturi si de a-si asuma oblig pe plan procesual. Capacit procesuala de exercitiu e aptitudinea unei pers de a valorifica personal sau prin reprezentant dreptul subiectiv in justitie. Tine de statutul personal al subiectuluide drept, si se supune lex personalis, adica legii nationale. Capacitatea procedural de folosin i capacitatea procedural de exerciiu a cetenilor strini i apatrizilor n procesele civile este guvernat de legea naional a acestora. ) Se consider lege naional a ceteanului strin legea statului a crui cetenie o deine. Daca ceteanul, concomitent cu cetenia RM, are i o alt cetenie, legea lui naional se consider legea RM. Se consider lege naional a apatridului legea statului n care i are domiciliul. Se consider lege naional a organizaiei strine legea statului n care aceasta este fondat. n baza legii naionale, organizaiei strine i se determin capacitatea procedural de folosin. Organizaia strin care, potrivit legii naionale, nu beneficiaz de capacitate procedural de folosin poate fi declarat pe teritoriul RM, n conformitate cu legislaia ei, ca avnd o astfel de capacitate.Capacitatea procedural de folosin a unei organizaii internaionale se determin n baza contractului internaional n conformitate cu care este fondat, a actelor de constituire sau a acordului cu autoritile competente ale RM. Calitatea procesuala legitimatio ed causam = conditie de baza ce treb indeplinita pt ca o pers sa poata fi parte in process. Deoseb intre capacitate si calitate capacity se determina in general sau pt o categorie anumita de pers, cf normelor de drept comun, calitatea se refera la posibilit unei pers de a fi parte in process. 3.3. Argumentai soluiile privind legea aplicabil mijloacelor de prob, calificrii, sarcinii, aprecierii i administrrii probelor (art.458 din Codul de procedur civil). n procesele civile cu element de extraneitate, instanele judectoreti ale RM aplic legislaia procedural a rii dac nu s-a dispus altfel n mod expres. Obiectul i temeiul aciunii civile n procesele cu element de extraneitate snt determinate de legea care reglem fondul r j litigios. Dup aceeai lege se determin i calitatea procesual a prilor. Calificarea se face dupa lex causae. Mijloacele de prob pentru dovedirea unui act juridic i puterea doveditoare a nscrisului snt cele prevzute de legea locului unde a fost ncheiat actul juridic sau de legea aleas de pri dac ele au dreptul s o aleag (lex causae) Proba faptelor se face potrivit legii locului unde s-au produs. (locus regit actum) Cu toate acestea, este posibil i aplicarea legii RM dac ea admite i alte mijloace probatoare dect cele specificate anterior. Dovada strii civile i puterea doveditoare a actelor de stare civil snt reglem de legea locului unde s-a ncheiat nscrisul invocat. Administrarea probelor de judecat se face n conformitate cu legea RM. (lex fori)

Testul 10 Subiectul I Natura juridica, obiectul si importanta DIP 1.1. Definii obiectul dreptului internaional privat.
Obiect rel soc reglement si aparate prin intermed norm jur. La analiza obiectului se iau in consideratie rap jur private ca parte integranta, insa cele publice nu-s obiect. OBIECT = a DIPr ca ramura de drept e constituit din rap jur de drept civil in sens larg, adica de drept privat cu elem de extraneitate. 1.2. Analizai natura juridic a dreptului internaional privat. Referitor la natura jur a DIPr, in literatura de specialit sunt mai multe opinii referitoare la: DIPr e de drept public sau privat, de drept intern sau internat, si daca poate fi o ramura distincta de drept. Drept public sau privat. Sunt 2 opinii. 1) DIPr e drept public Conflict de jurisdictii si condit jur a strainului sunt de drept public, si sistem de solution a conflict conflict de legi e mai aproape de dr public; 2) DIPr e dr privat obiectul de reglementare sunt rap de drept privat, conditia jur a strain se refera si la drept private ale acestuia, metoda de reglement e apropiata de cea a dr privat etc. Dr intern sau international. Sunt 3 opinii: 1) DIPr e un dr intern izv interne sunt preponderente comparativ cu cele internat, metoda de solution a conflict de legi, de jurisdictii si a condit jur a strain are uncaracter nation.; 2) DIPr e de dr internat aplicarea legii nu numaidecit e legea forului, uneori se aplica reglemet internat, caracter national al sistem de solutionare a conflict de legi nu exclude respectul vointei altor state. 3) DIPr e intern prin izvoare si internat prin obiect (rap jur). DIPr e sau nu ramura distincta sunt 2 opinii. 1) E parte din dr civil are ca obiect rap jur civ + element extraneit. 2) e parte din dr International pot participa diferite state, pe cale diplomatica, care se poate transforma in conflicte intre state (dar practic nu e posibil politic nici juridic); izvor principal e conventia internat (nu este determinant ca obiect, ci se determina dupa raporturi); unele norme de DIPr constituie aplicatii a DIPublic (este doar o corelatie intre aceste obiecte) Conclusie este ramura aparte (are obiect propriu, metoda, principii etc.) 1.3. Argumentai importana dreptului internaional privat. In orice societate sunt foarte multe relatii de diferit tip si domeniu, intre diferiti subiecti. Ele pot fi in cadrul unui stat dar la fel si la nivel international, intre subiecte din diferite state, etc. Prin intermed acestor raporturi, fiecare stat participa la schimbul international de valori spirituale si materiale. DIPr contribuie la cunoasterea si aprofundarea diferitor sisteme de drept, prin trimiterile facute de normele conflictuale. DIPr e in legatura directa si permanenta cu intensificarea relat internat a RM cu alte tari, de asemenea prin intermed colaborarii jurid. RM a inaintat in acest domen pri reglementarile jur de DIPr (Cod famil, civil, proced civ), cu ajutorul carora a devenit posibila cunoasterea instantei competente in judecarea unui litig de DIPr si se poate cunoaste daca intr-un conflict de legi inst sesizata va judeca

cf legii proprii (lex fori) sau cf legii altei tari (lex causae). De asemenea e important de a vedea daca o hotarire judecat va avea efecte in alta tara, ce fel de efecte si in care conditii. Cu evolutia DIPr vor fi mai clare aspecte ce tin de aplicarea sau neaplic legii proprii sau starine, ceea ce va duce la cresterea sau scaderea in amploare a relat internat.

Subiectul II Conflictele de legi in situatii speciale


2.1. Caracterizati conflictele dintre legile statelor in care coexista mai multe sisteme legislative(art.1579CC) in situatia cind in cadrul aceluiasi stat exista in acelasi timp o legislatie diferita de la o regiune la alta sau in statele unde subiecii acestora dispun de legi proprii care difera intre ele astfel instanta va trebui sa aleaga dintre legile date pe cea care potrivit principiilor generale in materie si in functie de elemente de legatura dintre raportul j si legile respective o considera competenta de a da solutie litigiului. Astfel trebuie deosebite : a) conflictul de legi propriuzis si conflictul legilor interprovinciale sau intre legile statului federate aceste din urma conflicte se numesc uneori conflicte interne de legi , b) conflictul legilor interprovinciale si conflictul intre statele federate. De ex in SUA fiecare stat are o legislatie proprie dind nastere la diverse conflicte de legi.o atare situatie poarta denumirea de conflict de legi interprovinciale sau interregionale ori intre statele federate . in aceasta ordine de idei prof ion filipescu deosebeste 2 situatii: a)daca exista in acel stat o norma legala care determina aplicarea legilor interne ca ex Anglia se va aplica lex forum, insa daca ar fi vorba de capacitatea de a contracta in materie comerciala se va aplica lex loci contractus care poate diferi de legea domiciliului persoanei. b)daca in acel stat nu exista o norma legala care sa indice legea aplicabila cum este SUA apar dificultati in determinarea legii aplicabile, in acest caz instanta forului trebuie sa tina seama de ansmblul legilsatiei din acel stat pentru stabilirea legii aplicabile. 2.2. Analizati conflictul interpersonal de legi uneori in cadrul unui stat diferite grupuri de indivizi sau colectivitati sunt supuse unor legi diferite, eventual si unor jurisdictii speciale in functie de apartenenta acestora la o anumita religie aparind astfel carevai conflicte(hindusa,musulman) aceste conflicte poarta denumirea de conflicte de legi interpersonale. Conflictele interpersonale prezinta importanta pentru DIP in urmatoarele situatii: - in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la legea unui asemenea stat pentru a reglementa statutul personal. Intro astfel de situatie este necesar de precizat carei religii apartine persoana in cauza in scopul stabilirii legii de fond aplicabile. - In cazul in care se pune problema executarii unei hotariri pronuntate de o instanta confesionala din strainatate . astfel instanta de exequator trebuie sa recurga la verificarea si competenta instantei confesionale straine potrivit legii statului unde hotarirea a fost pronuntata De ex referitor la o decizie privind solutionarea unei cereri privind incuviintarea exequatorului pentru o hotarire de divort pronuntata in Beirut, in acest caz cererea a fost respinsa deoarece dintrun certificat eliberat de Ministerul justitiei din Liban sa retinut ca acel tribunal nu avea competenta sa pronunte divortul dintre un mahomed si o femeie de religie crestina ambii domiciliati in Beirut asemenea cauze fiin de competenta instantelor de drept comun din Beirut. 2.3. Argumentati justificarea aplicarilor legilor statului nerecunoscut. astfel aici avem citevai situatii: b) astfel nerecunoasterea unui stat de catre orice alt stat nu inseamna inexistenta acestuia si a sistemului sau de drept care exista independent de orice atitudine din afara.pe de alta parte potrivit normelor dr international public

recunoastertea unui stat are un caracter declarativ nu constitutivastfel statul exista indepedent de recunoasterea sa de alte state astfel legile acelui stat sun singurile care trebuiesc luate in conideratie cind se intilnesc cu legile altor state. c) Cind se pune problema de a lua in consideratie o lege straina spre a fi aplicata unui raport j sau de a recunoaste efectele j dobindite in temeiul unei legi straine este necesa de a se tine seama de faptul daca acea lege se aplica sau nu in tara respectiva astfel ar insemna ca partile din raporturile j respective sa fie lipsite de posibilitatea de asi pune in valoare drepturile lor numai pentru considerentul ca apartin unui stat nerecunosta de tara forului,pentru ca persoanele respective sunt casatorite sau nu sunt rude sau nu, divortate sau nu numai in raport cu dispozitiile legilor tarii careia ii apartin indiferent de atitudinea politica a altor state. d) Neaplicarea legilor unui stat strain pe motiv ca nu a fost recunost de tara forului este ca si cum sar spune ca legile statului nerecunoscut nu sunt aplicate pentru considerentul ca rinduielile sale nu convin statului forului acest lucru ar insemna o imixtiune in treburile interne ale altui stat , inadmisibila normelor DIP e) Nici un st nusi permite de aprecia legitimitate altuia . Solutia general admisa in practica judecatoreasca si in literartura este ca legile unuio stat nerecunoscut de statul forului poate da nastere la conflictele de legi in aceiasi masura ca si legile oricarui alt stat

Subiectul III Legea aplicabila bunurilor si drepturilor reale 3.1. Caracterizai regula lex rei sitae pornind de la reglementrile art.16011602 din Codul civil.
Articolul 1601. Dispoziii generale cu privire la drepturile reale (1) Coninutul posesiunii, dreptului de proprietate i al altor drepturi reale asupra bunurilor mobile i imobile, realizarea i ocrotirea lor se determin potrivit legii statului pe al crui teritoriu se afl bunurile dac nu se prevede altfel. (2) Apartenena bunului la categoria de bunuri mobile sau imobile, precum i orice alt calificare juridic a bunurilor, se determin potrivit legii statului pe al crui teritoriu se afl bunurile. Articolul 1602. Dobndirea i stingerea drepturilor reale (1) Dobndirea i stingerea dreptului de proprietate i altor drepturi reale asupra bunului se determin conform legii statului pe al crui teritoriu se afla sau era situat bunul la momentul cnd a avut loc aciunea ori o alt mprejurare ce a servit drept temei pentru apariia sau stingerea dreptului de proprietate sau altor drepturi reale dac legislaia RM nu prevede altfel. (2) Dobndirea i stingerea dreptului de proprietate i altor drepturi reale asupra bunului care reprezint obiectul actului juridic se determin conform legii aplicabile actului juridic dac acordul prilor nu prevede altfel. (3) Dobndirea dreptului de proprietate i altor drepturi reale asupra bunului prin uzucapiune se determin conform legii statului n care se afla acest bun la momentul expirrii termenului uzucapiunii. 3.2. Analizai domeniul de aplicare a regulii lex rei sitae. Apartenenta bunurilor la mobile si imobile si orice alta calificare a bunurilor se determina cf legii statului pe al carui teritoriu se afla bunurile daca nu se prevede altfel. Dle reale art 1601 CC legea statului pe al carui terit seafla bunurile cirmuiesc drept de propriet s.a. drepturi reale asupra bunurilor.Cf lex rei sitae se face si clasificarea bunurilor. Modurile specifice de dobndire sau transmitere a drepturilor reale (de ex ocupaiunea, accesiunea, uzucapiunea) precum i modurile de atingere a acestor drepturi (de ex

rechiziia, confiscarea) sunt supuse legii locului siturii bunului. Modurile nespecifice de dobndire i transmitere a drepturilor reale (contractul, testamentul, etc.) pot fi supuse fie legii locului siturii bunului, fie altor legi, n funcie de aspectele de natur real sau de alt natur dect cea real. Orice form de publicitate referitoare la bunuri este guvernat de legea aplicabil la data i n locul unde se realizeaz, ceea ce au ca efect constituirea drepturilor referitoare la bunuri imobile, snt guvernate de legea statului pe al crui teritoriu se afl bunurile, chiar dac temeiul juridic al dobndirii, transmiterii sau stingerii dreptului real ori al garaniei reale s-a constituit prin aplicarea unei alte legi. Msura de publicitate imobiliar este supusa legii locului siturii imobilului, chiar dac actul juridic generator, transla tiv, modificator sau extinctiv al dreptului real sau al garaniei reale imobiliare este supus unei alte legi. Prin continutul drepturior reale nelegem prerogativele pe care titularul unui asemenea drept le are. precum i modalitile de exercitare a acestora. Astfel, rezult c lex rei sitae guverneaz modul de exercitare al posesiei, folosinei i dispoziiei privind bunurile, precum i dezmembramintele dreptului de proprietate: dreptul de uzufruct: dreptul de uz; dreptul de abitaie; drep de servitute; dreptul de superficie. 3.3. Argumentai excepiile de la aplicarea regulii lex rei sitae (art.1603-1607 din Codul civil). 1 - Mijloacele de transport bunurile aflate la bord care formeaz dotarea tehnic; creanele care au ca obiect cheltuielile de asisten tehnic a mijloacelor de transport. 2 - Bunurile aflate n curs de transport apariia i stingerea dreptului de proprietate i a altor drepturi reale n baza actului juridic cu privire la bunurile mobile aflate n curs de transport se determin conform legii statului de undo aceste bunuri au fost expediate. De la regula aplicrii legii locului de expediie a bunului, art.1605 din Codul civil instituie dou excepii, i anume:cnd prin acordul prilor s-a stabilit altfel;cnd bunurile fac parte din categoria celor personale ale pasagerului se aplic legea naional a posesorului 3 - Bunurile supuse nregistrrii de stat n conformitate cu prevedereile art.1604 din Codul civil, dreptul de proprietate i alte drepturi reale asupra bunurilor supuse nregistrrii de stat se determin potrivit legii statului pe al crui teritoriu drepturile asupra acestor bunuri sunt nscrise n registrul de stat. 4 - Titlurile de valoare Emiterea titlurilor de valoare este supusa legii aplicabile statutului organic al persoanei juridice emitente. Legea naional a persoanei juridice strine se consider legea statului pe al crui teritoriu persoana este constituit. Aadar, emiterea titlurilor de valoare este supus legii naionale a societii emitente. Condiiile i efectele transmiterii titlurilor de valoare suni supuse unor legi diferite, n funcie de felul titlului, i anume: titlurile la ordin sunt crmuite de legea locului de plat; titlurile la purttor sunt supuse legii locului unde acestea se afl (lex rei sitae), titlurile nominative sunt guvernate de legea aplicabil statutului organic al persoanei juridice emitente. 5 - drepturile de proprietate intelectual Codul civil face distincie ntre dreptul de autor asupra unei opere aduse la cunotina publicului, dreptul de autor asupra operelor nedivulgate, precum i reparaia material i moral cu privire la nclcarea dreptului de proprietate intelectuala. dobndirea, coninutul i stingerea dreptului de autor asupra unei opere de creaie sunt

guvernate de legea stalului pe al crui teritoriu aceast oper a fost adus pentru prima data la cunotina publicului prin expunere, difuzare, publicare, reprezentare sau in orice alt mod. dreptul de autor asupra unei opere de creaie care nu a fost adus ia cunotina publicului este guvernat de legea naional a autorului. obinerea despgubirilor materiale sau morale sunt supuse legii statului pe al crui teritoriu a fost nclcat dreptul de autor sau de proprietate intelectual. 6 - Universalittile de bunuri Codul civil prevede c universalitatea de fapt este o pluralitate oe bunuri corporale omogene considerate ca un tot ntreg, iar universalitatea da drept este o pluralitate de bunuri corporaie i incorporale de orice fe care. privite mpreun, sunt considerate ca un tot ntreg. Universalittile de bunuri cunosc un regim special din perspectiva dreptului internaional privat. Astfel: -universalittile de bunuri (mobile sau imobile), aparinnd unei persoane fizice, izvorte din succesiune, sunt supuse legii aplicabile succesiunii -transmiterea universalitii de bunuri ntre persoane juridice ca efect a' reorganizrii acestora, este supus legii naionale a persoanei juridice reorganizate".
Testul 11

Subiectul I Frauda legii in DIP 1.1. Caracterizai noiunea de fraudare a legii aplicabile.
Frauda la lege in dr intern = operatia prin care partile la un r j utilizind unele dispozitii legale convenabile lor, eludeaza alte dispozitii legale, nefavorabile lor. Prin aceasta operatie nu se incalca direct dispozitiile legale, ci indirect, dar aparent totul e legal. Frauda la lege in DIPr = partile creaza intentionat conditii prin care r j incheiat sa nu fie reglementat de legea competenta, dar de alta lege, mai favorabila. Aici acest lucru este facilitat de principiul lex voluntatis (partile aleg legea care va cirmui r j). Partile aleg lex causae legea pt acel r j.

1.2. Determinai modalitile i condiiile fraudei la lege n dreptul internaional privat.


Modalitatile de intervenire a fraudei la lege in DIPr: - introducerea intr-un r j de drept intern a unui element de extraneitate, in scopul provocarii artificiale a unui conflict de legi pt a aplica o lege straina. - schimbarea frauduloasa a punctului de legatura intr-un r j care are deja un element de extraneitate si este un rap de DIPr , evitind astfel legea care e competenta prin normele conflictuale si aplicarea altei legi. Conditiile fraudei la lege: - schimbarea voluntara si frauduloasa a punctului de legatura. Adica partile prin act de vointa sa schimbe punct de legatura (de ex schimbarea cetaten, domicil). De asemenea frauda la lege poate fi aplicata doar la r j asupra carora sunt aplicabile norme conflictuale cu puncte de legat mobile. - existenta unui scop ilicit urmarit de parti intentia frauduloasa a partilor, aplicarea unui alt sistem de legi decit cel normal competent, o incalcare indirecta. - obtinerea prin intermediul partilor a unui rezultat ilicit adica sistemul pe care partile vor sa-l aplice trebu sa fie mai favorabil decit cel normal competent (scopul partilor) - utilizarea de catre parti a mijloacelor ilicite schimbarea cetateniei, sediului.

1.3. Argumentai soluiile privind sancionarea sau nesancionarea fraudei la lege n dreptul internaional privat.
Sunt 3 opinii: ca frauda la lege trebu sanctionata (majoritatea), si ca nu treb, si ca frauda la lege se admite doar in materia formei actelor. Nu trebuie sanctionata pt ca (argumente si contraargum): 1 partile utilizeaza mijloace licite pt aceasta. Insa nu e corect pt ca nu se pedepsesc mijloacele, ci scopul. 2 la sanctionare se tine cont de prea mlte momente psihologice care au determinat partile sa incheie actul jur. Dar la fel nu e suficient, pt ca in majoritatea r j se examineaza si elementele subiective. Treb sanctionata pt ca: 1 e o sanctiune a normelor conflict, care sunt imperative (expresia statului) si care nu pot fi neglijate de parti 2 un act cu scop ilicit nu treb sa aiba efecte, chiar daca mijloacele sunt legale (inopozabilitatea lui in tara a carei lege sanctioneaza asa acte) 3 ca sanctiune neaplicarea legii care a devenit competenta prin frauda, si aplicarea celei care era competenta anterior

4 pedepsirea e indreptata impotriva intentiei frauduloase a partilor 5 fraudarea dreptului competent, e o incalcare a normei conflictuale a forului 6 - reptul strain treb sa aiba aceeasi forta jur ca si cel intern, cind e aplicat

subiectul II Determinarea legii aplicabile persoanei juridice 2.1. Caracterizai noiunea de naionalitate a persoanei juridice.
Nationalit = legatura politica si juridica intre pers jur si stat, se aplica prin analogie cu cetatenia, dar nu e aceeasi, si nu are aceleasi efecte ca cetatenia pt pers fiz. Unii spun ca nu se poate de folosit termen de nationalit, din mai multe puncte de vedere, dar exista si contraargumente pt ca nu este aceeasi ca si cetatenia, si are o reglementare deosebita, asemanatoare, dar e o institutie juridica desinestatatoare.

2.2. Stabilii criteriile de determinare a naionalitii persoanei juridice n diferite sisteme de drept, inclusiv n cel al R.Moldova (art.1596 din Codul civil).
Criteriile de determinare sunt diferite, in diferite sisteme de drept: 1 - Criteriul voinei fondatorilor. Utilizarea lui pemite fondatorilor sa aleag nationalitatea n concordan cu propriile interese asa cum aleg denumirea sau sediul. De aceea, acest criteriu a fost refuzat de literatura de specialitate, pt c natura contractual nu exprim pe deplin esena persoanei juridice, si pentru c nu asigur ocrotirea interesului public si pe cel al terilor. 2 - Criteriul locului unde se afl centrul activitii economice. Lex societatis ar putea fi, n aceast conceptie legea statului unde se afl centrul activitii persoanei jur, aa dup cum lex contractus este legea statului unde se execut contractul (lex loci executionis). Potrivit acestei teorii, stabilirea naionalitii este total subordonat determinrii legii nationale, Criteriul menionat nu a fost reinut pentru c ignor natura instituional a persoanei juridice i pentru c uneori este greu de determinat locul activitii economice, atunci cnd aceasta se desfoar pe teritoriile mai multor state. 3 - Criteriul sediului social (teritorialitii conducerii) Potrivit acestui criteriu, persoana juridic are naionalitatea rii pe teritoriul crei si-a stabilit sediul social. Sediul social trebuie s fie real i serios, adic persoana juridic s aib principalele organe de conducere pe teritoriul unui stat i, respectiv, s fie stabilit ntr-o ar cu care persoana juridic are o legtur semnificativ. 4 - Criteriul ncorporrii (locului nregistrrii statutului). Potrivit acestui criteriu, persoana juridic are naionalitatea rii unde au fost indeplinite formalitile de constituire i nregistrare. Avantajul acestui criteriu const n identificarea lesnicioas i stabilitate; naionalitii, dar, totodat este supus criticii pentru faptul c exist posibilitatea fraudrii legii, Criteriul menionat se aplic i n sistemul de drept al RM 5 - Criteriul controlului. naionalitatea persoanei juridice determinndu-se fie potrivit apartenenei conductorilor persoanei juridice, fie potrivit ceteniei asociailor, fie potrivit naionalitii capitalului social, fie potrivit ceteniei acelora n folosul crora se desfoar activitatea persoanei juridice. Criteriul controlului este folosit doar n unele tratate internaionale, cnd se urmrete distingerea ntre.persoane juridice naionale'i strine, precum i n cazul aplicrii anumitor msuri discriminatorii persoanei juridice strine. 6 - Criteriul mixt. n unele situaii, pentru determinarea naionalitii sunt utilizate criterii mixte, adic concomitent se aplic cteva criterii din cele menionate.

2.3. Argumentai importana naionalitii persoanei juridice n materia dreptului internaional privat.
Importanta se exprima prin urmatoarele: - nationalitatea ajuta sa facem deosebire intre pers jur nationale si straine, in DIPr e important, se pune si problema recunoasterii extrateritoriale si stabilirea regimului juridic intr-o tara gazda - nationalitatea determina legea aplicabila pt statutul pers jur (de legea nationala a pers jur) - nationalitatea pers jur e un criteriu de detereminare a domeniuli de aplicare a tratatelor internationale, adica determinarea pers jur care beneficiaza de prevederile tratatului - nationalitatea de asemenea determina care stat poate corda protectie diplomatica, in anumite cazuri - de semenea serveste la aplicarea masurilor deosebite de protectie impotriva unor pers jur straine (pescuit, cai aeriane)

subiectul III Legea aplicabila conditiilor de forma ale actelor juridice.


3.1. Caracterizati legea aplicabila formei exterioare a actelor juridice
in DIP forma exterioara a act j este cirmuita de legea locului unde se incheie actul exprimata prin formularea locus regit actum. Justificarea aplicarii regulii date se intemeiaza pe consideratii de ordin practic constind in faptul ca atunci este vorba de acte solemne acestea implica interventia unei autoritati locale care aplica propria lege, iar referuitor la alte act j in prezumtia ca legea locala este cel mai bine cunoscuta de parti, totodata regula locus regit actum se justifica prin satisfacerea unei cerinte de

generalitate in care statul forului poate fi interesat in sensul aplicarii aceleiasi legi pentru toate act j intocmite pe teritoriul statului respectiv . locus regit actum isi gaseste aplicarea in toate sist de dr chia daca de mai multe ori este alternativa sau subsidiara

3.2. Analizati domeniul de aplicare a legilor privind forma actelor juridice.


in principal coditiile de forma ale act j sunt stabilite de legea care guverneaza fondul actului j, totodata se precizeza ca actul j incheiat in afara rm se considera valabil din punctul de vedere al formei daca indeplineste conditiile prevazute de una din urmatoarele legi: - este respectata legea locului unde a fost intocmit - sunt respectate exigentele legislatiei rm - este respectata legea nationala sau legea domiciliului persoanei care la intocmit - este valabil conform legii aplicabile autoritatii care examineaza validitatea actuluij astfel precizarile art 1609 se aplica atit actelor j unilaterale cit si bilaterale , astfel daca legea nu distinge nici cel care o interpreteaza nu trebuie sa distinga. Astfel cod civil prevede ca contractul este valabil din punct de veder a formei in cazul in care: - partile contractului se afla la moment incheierii contractului in state diferite si sunt respectate conditiile de forma potrivit legislatiei unuia dintre aceste state - reprezentantul unei parti a contractului respecta condit de forma potrivit legislatiei statului pe al carui teritoriu se afla la momentul incheierii contractului 3.3. Argumentati caracterul normelor conflictuale privind forma actului juridic sub aspectul prioritatii de aplicare (art.1609 alin.(1),art.1613 din CC) aplicarea in principal al legii care cirmuieste fondulin Dip rm cu privire la forma actelor j exista o norma conflictuala principala si mai multe norme conflictuale subsidiare, mentionam acordarea prioritatii de reglemntare legii care cirmuieste fondul actului celelalte avind caracter subsidiar fata de aceasta - aplicarea in subsidiar a legii locului intocmirii actului in DIP RM regula locus regit actum are un caracter subsidiar fata de legea care cirmuieste fondul actului j, actul j incheiat in afara rm se considera valabil din punctul de vedere a formei daca este respectata legea locului unde a fost intocmit - aplicarea in subsidiar a legii nationale sau legii domiciliului persoanei care la intocmit potrivit art 1609 act j incheiat in strainatate este valabil din punct de vedere al formei in cazul cind este respectata legea nationala sau legea domiciliului persoanei care la intocmit acesta prevedere este compatibila numai cu actele j unilaterale, astfel contractul este valabil in cazul in care partile contractante se afla la momentul incheierii contractului in state diferite sunt respectata conditiile de forma potrivit legislatiei unuia din aceste state , din coraborarea dispozit art 1609 si ale art 1613 rezulta ca legile la care se refera au o aplicabilitate alternativa in materia formei actului j - aplicarea in subsidiar a legii autoritatii care examineaza validitatea actului j in conform cu art 1609 act j se considera valabi; din punct de vedere al formei si in cazul in care indeplineste conditiile legii aplicabile potrivit DIP al autoritatii care examineaza validitatea actului prin aplicarea regulii auctor regit actum. Regula auctor regit actum se aplica in principiu in cazul in care validtatea act j este examinata de o autoritate a unui stat in strainatate, in cazul examinarii validitatii actului de o autoritate din tara forului se aplica regula locus regit actum

Testul 12 Subiectul I Istoricul aparitiei si dezvoltarii DIP

1.1 Caracterizati conditiile aparitiei problemelor de DIP


aparitia normelor DIP precum si a problemelor care au impus edictarea acestor norme a fost determinata de anumiti factori sociali economici si anume: - un schimb intens de marfuri intre locuitorii tarii sau provincii diferite si respectiv deplasarii de oameni dintro tara in alta, - un dr civil diferit prin continutul sau de la o provincie sau tara la alta intre care existau relatii economice , adica un dr civil diferit apartinind unor sisteme juridice de egala valoare - posibilitatea de a se recunoaste strainului unele dr dobindite potrivit legii sale personale si deci posibilitatea de a se recunoaste efectele unei legi straine 1.2 Analizati teoria statutarilor italieni(glosatori, postglosatori)privind solutionarea conflictelor de legi Glosatorii-primele solutii ale conflictelor de legi care se puteau ivi leau dat glosatorii. Acesti au fost juristii timpului m care faceau insemnari pe marginea textelor din corpus iuris civile, care se numeau glose de unde si denumirea lor de glosatorii adica comentarii al dr roman, solutiile pe care le dadeau glosatorii erau urmat: -glosa lui Accursius-aceasta este din anul 1228 si este cea mai cunoscuta si cea mai comentata , el sia pus intrebarea daca un locuitor din Bolonia in Modena poate fi judecat dupa statutele orasului Modena, el raspundea negativ deoarece statutele Modena erau obligatorii numai locuitorilor ei , pentru a intari solutia el se refera la constitutia imparatilor Gratian Valentinian si Teodosiudin an 380 numita sfinta trinitatae si credinta catolica, care face urmatoarea observatie daca un locuitor al Boloniei este chemat in judecata la Modena nu trebuie judecat dupa statutele Modenei deoarece nui este supus . -glosa lui Magister Aldricus-fiind una din cele mai vechi glose cu preocupari conflictuale unde se da raspuns la intrebarea daca intrun proces sunt pers apartinind unor provincii diferite atunci va fi aplicata acea cutuma care va parea mai utila . Postglosatorii-sunt juristii care au urmat glosatorii acesti sunt Bartolus, Baldus sa. Cu ei incepe studiul sistematic al conflictelor de legi, rezultatele kla care au ajuns postglosatorii in elaborarea si sistematizarea solutiilor pentru rezolvarea conflictelor de legi sint cunoscute sub denumirea de teoria italiana a statutelor sau scoala postglosatorie , denumirea vine de la locul unde a aparut aceasta teorie, principalele idei ale statutarilor italieni au fost: distinctia in cadrul unui proces, intre formele de procedura si fond, formularea regulii locus regit actum pentru forma exterioara a actelor j, determinarea legii aplicabile bunurilor, aplicarea unei legi unice devolutiunii succesorale.

1.3 Argumentati ideile esentiale ale doctrinelor franceze, olandeze si germane de solutionare a conflictelor de legi
solutionarea de legi in franta avea la baza acestora urmatoarele solutii: unificarea dr cutumiar , solutionarea conflictelor care se iveau intre diferitele cutume.potrivit luiCharles Dumoulin contractul este supus in privinta substantei si efectelor sale legii determinate expres de parti prin insusi contractul incheiat iar daca aceasta lege nu este expres aratata trebuie dedusa din toate imprejurarile in care sa incheiat contractul prin urmare legea competenta se determina de parti expres sau tacit. In privinta acestor probleme a caror rezolvare nu dedpinde de vointa partilor Doumlin este considerat ca ocupind un loc intermediar intre scoala italiana si a statutelor franceze, reprezentat de Bertrand DArgentre.ce implica urmatoarele trasaturi ale teoriei vointei: -statutele sunt reale si personale, cele reale sunt care au ca obiect bunurile, iar personale au ca obiect persoanele cum ar fi cele care reglementeaza virsta pentru casatorie, - in principiu statutele sunt teritoriale si numai in mod exceptional extrateritoriale , scopul acestei teorii era de a impiedica aplicarea legii straine pe un teritoriu unei anumite provincii, -distinge incapacitatile generale care tin de statutul personal si incapacitatile speciale care privesc un anumit act j si care sunt supuse legii care reglemnteaza acest act j , nu statutului personal, - aplicarea statutelor personale in afar unui teritoriu ce face in virtutea unei idei de dr. Ideile de baza ale teoriei statutarilor olandezi sunt:-legile oricarui stat au putere in limitele teritoriului sau deci principiul extrateritorialitatii legilor, se admite extrateritorialitatea statutului personal in cazul deplasarii pers dintro parte in alta, - se poate aplica o lege proprie in strainatate sau o lege straina pe teritoriul propriu dar nu in virtutea unei idei de drept deci ca o obligatie ci in virtutea unei formule de politete internationala , de curtoazie internationala in virtutea formulei comitas gentium - aplicarea legii straine poate fi inlaturata daca aduce atingerea ordinii locale , aceasta cu privire la efectele dr dobindite in strainatate.

Ideile de baza ale doctrineGermane erau: -toate legile nu se pot clasifica apriori in personale si reale sau teritoriale sau extrateritoriale in unele cazuri aceste 2 clasificari nu trebuie confundate pentru ca au la baza criterii ce le deosebesc : in prima clasificare obiectul si in cea de a 2 intinderea aplicarii in spatiu -pentru a sti ce lege cirmuieste raport j trebuie vazut care este sediul acelui raport j, pentru a afla acest sediu se utilizeaza 2 prezumtii: -de localizare a raport j si prezumtia de supunere voluntara a partilor fata de legea locului unde raportul este localizat prin sediul sau -in materia contractelor partile pot prin vointa lor sa supuna raportul j legii pe care o doresc locala sau straina -in cazul in care sunt competente legile straine se aplica in temeiul unei obligatii j si nu ca urmare a unei curtoazii internationale

Subiectul II Legea aplicabila statutului personal


2.1. Caracterizai concepia legii personale (lex personalis) n diferite sisteme de drept. n dreptul internaional privat statutul personal l constituie ansamblu! materiei care aparine strii civile i capacitii persoanei. Legea care.crmuieste statutul personal ,este conceput in mod diferit n diferite sisteme de drept. 1.Sistemele de drept n care statutul personal esto supus legii naionale (lex patriae) > cetenia are caracter de stabilitate mai accentuat dect domiciliul i. deci, permanena statutului personal poate fi mai uor asigurat prin legea naional dect prin legea domiciliului; > cetenia intereseaz statul i, ca atare, acesta este ndreptii a organiza condiia juridic a propriilor ceteni; n situaia cnd statutul personal esle supus legii domiciliului, statul aste lipsit de posibilitatea de a asigura protecia cetenilor proprii; > dobndirea unei noi cetenii presupune, n general, acceptarea unui nou regim juridic al statutului personal; > legea naional ine cont de specificul rii respective, fiind aplicabil cetenilor i inaplicabil strinilor; > cetenia prezint un grad de certitudine mai mare dect domiciliul, deoarece este mai uor de cunoscut dect acesta care. datorit elementului de intenie, poate fi o surs de imprevizibilitatc pentru teri i dificulti pentru instanele de judecat. 2 Sisteme de drept in care statutul personal este supus legii domiciliului. domiciliul stabilit ntr-o anumit ar exprim voina persoanei de a se Hupune legii acestei ri; domiciliul este preferabil ceteniei, deoarece, pe de o pana, n materia raporturilor de familie este. n general, unic pentru membrii familiei, dei aca-loa pot avea cetenii diferite i, pe de alt parte, exist principiul unicitii domiciliului, n sensul c persoana nu poate avea dect un domiciliu, spre deosebire de cetenie, care n condiiile dreptului modern poate s nu fie unic; domiciliul exclude, din punctul de vedere al legii aplicabile, diferena dintre ceteni i strini; domiciliul, ca punct de legtur n dreptul internaional privai, favorizeaz Mimilarea strinilor imigrani; 3. Sistemele de drept in care statutul personal este supus att legii naionale, ct l legii domiciliului 2.2. Analizai determinarea legii aplicabile statutului personal n dreptul internaional privat al R.Moldova prin prisma reglementrilor cuprinse n art.1587, 1588, 1590 alin.(1), 1591 din Codul civil. . LEGEA APLICABIL STATUTULUI PERSONAL N DREPTUL CONFLICTUAL AL R.MOLDOVA pentru celeanul R.Moldova legea naional este legea R.Moldova. Astfel, cetenia constituie punctul de legtur pentru norma conflietual n al crei coninut intr starea civil i capacitatea persoanei fizice. Determinarea ceteniei se face conform legii statului a crui cetenie se invoc. explicit din prevederile aiin.(1) al art.1587 din Codul civil, aplicarea legii naionale, deci luarea ceteniei ca punct de legtur, consliluie regula n materie, de la care ins exist i unele excepii, n cazurile cnd se apic legea domiciliului sau reedinei. Astfel, n ca2ul n care persoana are dou sau mai muite cetenii, legea naional se consider legea statului cu care persoana are cele mai strnse legturi, in sensul alin.(2), iar cele mai strnse legturi persoana le poate avea prin intermediul domiciliului sau reedinei. n continuare, art.1587 alin.(3) prevede c .legea naional a apatridului se consider legea stalului n care el i are domiciliul sau reedina". n opinia noastr, aceasta formulare este confuz, n sensul c dac persoana aste apatrid, adic nu are nici o cetenie, atunci legea naional nici nu exist. Totodat, legea naional nu poate fi legea domiciliului (reedinei), avnd n vedere c ambele constituie noiuni distincte, reprezentnd dou aspecte ale aplicrii leg personale. Potrivit art.1590/1 CC capacitatea de exerciiu a cetenilor strini i a apatrizilor este guvernat de

legea lor naional. La fel ca i art.1587 alin.(3), acest text poate provoca confuzii, avnd n vedere faptul c nu exist legea naional n privina apatrizilor. Astfel, mai potrivit ar fi dac privitor la apatrizi s-ar prevedea c capacitatea de exerciiu a acestora este crmuit de legea domiciliului, sau n lipsa domiciliului, de legea reedinei". in ceea ce privete capacitatea de exerciiu a cetenilor strini i a apatrizilor n materie de acte juridice ncheiate pe teritoriul R.Moldova i n materie de obligaii din cauzarea de prejudiciu se stabilete potrivit legii R.Moldova. n r.cnsul art.1590 nlin.<3). In conformitate cu dispoziia alin.(4) al art. 1590. apartenena unei persoane la o nou lege naional nu aduce atingere majoratului dobndit i recunoscut potrivit legii aplicabile anterior. 2.3. Argumentai teoria interesului naional ca excepie de la aplicarea legii personale (art.1590 alin.(2) din Codul civil). Privitor la norma conflietual lex patrise s-a elaborat o concepie pentru a o exprim dificultile pe care le ntmpin coordonarea intereselor n prezen ou cerinele unei securiti juridice pe plan internaional. Aceast concepie, cunoscut n doctrin sub denumirea de teoria interesului naional" este o creaie jurisprudenial, reprezentnd o excepie de la competena normal a logii naionale n privina capacitii persoanelor. Potrivit legii personale, fie legea naional, fio legea domiciliului, ar trebui sa rezulte urmtoarele consecine: 1.n cazul cnd o persoan este capabil potrivit legii salo personale. aceasta va fi considerat capabil n orice alt ara; 2 in cazul cnd o persoan este incapabil dup legea sa personal, aceasta va fi considerat astfel n orice tar . Situaia nu este aceeai n ceea ce privete cea de-a doua consecin; ca persoan incapabil potrivit legii sale personale este posibil s fie considerata capabil n alt tar. Teoria interesului naional implic ndeplinirea n mod cumulativ a urmatoarelor condiii, care rezult din prevederile art.1590 alin.(2): a. persoana n cauz s fie incapabil potrivit legii sale personale b. aceast persoan s fie capabil potrivit legii locului ncheierii actul juridic c.anularea actului s fie de natur a produce un prejudiciu neiustificat pentru ceteanul propriu

Subiectul III Executarea hotaririlor judecatoresti straine


3.1.Caracterizai noiunea de exequatur. Prezinta o procedura judiciara in cadrul careia in urma controlului exercitat asupra hotaririi judecatoresti straine de instantele statului pe teritoriul caruia se cere executarea hotarirea judecatoreasca e declarata executorie Exequatorul este un act de jurisdictie al instantei pt obtinerea caruia sunt necesare 2 et: 1.recunoasterea hotaririi straine executarea hotaririi straine 3.2. Analizai procedura de executare a hotrrilor judectoreti strine n R.Moldova (art.468-470 din Codul de procedur civil). Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine Hotrrea judectoreasc strin care nu a fost executat benevol poate fi pus n executare pe teritoriul Republicii Moldova, la cererea creditorului, n temeiul ncuviinrii date de curtea de apel de drept comun n a crei circumscripie urmeaz s se efectueze executarea. n cazul n care debitorul nu are domiciliu sau sediu n Republica Moldova ori cnd domiciliul nu este cunoscut, hotrrea se pune n executare la locul de aflare a bunurilor acestuia. Cuprinsul cererii n cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se indic: a) numele sau denumirea creditorului, precum i al reprezentantului dac cererea se depune de acesta, domiciliul (reedina) ori sediul; b) numele sau denumirea debitorului, domiciliul (reedina) ori sediul; c) solicitarea ncuviinrii executrii silite a hotrrii, termenul de la care se cere executarea hotrrii. Pentru soluionarea just i rapid a pricinii, n cerere se indic numerele de telefon, faxul, pota electronic, alte date. La cerere se anexeaz actele stipulate de tratatul internaional la care Republica Moldova este parte. Dac n tratatul internaional nu se indic astfel de acte, la cerere se anexeaz: a) copia de pe hotrrea judectoreasc strin, ncuviinarea executrii creia se cere, legalizat de emitent n modul stabilit; b) actul oficial care confirm rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti strine, conform legii statului n care s-

a emis, dac faptul acesta nu rezult din hotrre; c) actul care confirm c partea mpotriva creia s-a emis hotrrea, dei a fost ntiinat legal, nu a participat la proces; d) actul care confirm executarea anterioar a hotrrii pe teritoriul statului respectiv. Procedura de examinare a cererii Cererea de recunoatere a hotrrii judectoreti strine se examineaz n edin de judecat, cu ntiinarea legal a debitorului despre locul, data i ora examinrii. Neprezentarea din motive nentemeiate a debitorului citat legal nu mpiedic examinarea cererii. Instana judectoreasc poate satisface cererea ntemeiat a debitorului privind amnarea examinrii cererii, ntiinndu-l. Instana judectoreasc, dup ce ascult explicaiile debitorului i examineaz probele prezentate, pronun o ncheiere de ncuviinare a executrii silite a hotrrii judectoreti strine sau de refuz al autorizrii executrii. n cazul n care hotrrea judectoreasc strin conine soluii asupra mai multor pretenii disociabile, ncuviinarea executrii lor poate fi acordat separat. La examinarea cererii de recunoatere a hotrrii judectoreti strine, instana sesizat poate, dup caz, s cear explicaii solicitantului recunoaterii i s interogheze debitorul privitor la cererea depus ori s cear explicaii instanei strine emitente. Sub rezerva verificrii condiiilor prevzute de lege pentru ncuviinarea executrii hotrrii judectoreti strine, instana judectoreasc a Republicii Moldova nu poate proceda la reexaminarea fondului hotrrii judectoreti strine i nici la modificarea ei. n temeiul hotrrii judectoreti strine i ncheierii, rmase irevocabile, de ncuviinare a executrii ei silite, se elibereaz un titlu executoriu, care se expediaz instanei de la locul de executare a hotrrii judectoreti strine.

3.3.Argumentai temeiurile de refuz a executarii hotrrilor judectoreti strine n R.Moldova (art.471 alin.(1) din Codul de procedur civil).
Refuzul de a ncuviina executarea silit a hotrrii judectoreti strine se admite n unul din urmtoarele cazuri: a) hotrrea, conform legislaiei statului pe al crui teritoriu a fost pronunat, nu a devenit irevocabil sau nu este executorie; b) partea mpotriva creia este emis hotrrea a fost lipsit de posibilitatea prezentrii la proces, nefiind ntiinat legal despre locul, data i ora examinrii pricinii; c) examinarea pricinii este de competena exclusiv a instanelor judectoreti ale Republicii Moldova; d) exist o hotrre, chiar i nedefinitiv, a instanei judectoreti a Republicii Moldova emis n litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i avnd aceleai temeiuri sau n procedura instanei judectoreti a Republicii Moldova se afl n judecat o pricin n litigiul dintre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i avnd aceleai temeiuri la data sesizrii instanei strine; e) executarea hotrrii poate prejudicia suveranitatea, poate amenina securitatea Republicii Moldova ori poate s contravin ordinii ei publice; f) a expirat termenul de prescripie pentru prezentarea hotrrii spre executare silit i cererea creditorului de repunere n acest termen nu a fost satisfcut de judecata Republicii Moldova; g) hotrrea judectoreasc strin este rezultatul unei fraude comise n procedura din strintate.