Sunteți pe pagina 1din 73

HAIDUCU CORINA AMG III B

SC POSTLICEALA FEG BRASOV

LUCRARE DE PRACTICA: AVORT INCOMPLET LUNA II

Scurte consideratii istorice si etice


Avortul reprezinta poate cea mai "paradoxala" entitate din patologia obstetri cala: - o serie de cupluri care au in ante cedente avorturi spontane, infertilitate, avorturi habituale, boala abortiva isi dores c maternitatea si fa c eforturi deosebite, la indi catia clini cienilor, pentru obtinerea ei; - femei care nu isi dores c sarcina la varsta chnd calitatea biologi ca a oului este poate cea mai buna 20-30 ani re curg la avortul la cerere, interventie cu ris curi, chiar in maini experimentate, atat aspiratia, cat si chiuretajul fiind manevre oarbe (perforatii, hemoragii, repetarea chiuretajului, infe ctii uterine si/sau salpingo-ovariene, sine chii, care conduc la sterilitate/ infertilitate ulterioara, adeseori definitiva) , chnd a ceste cupluri dores c o sarcina este deja prea tarziu; - femei cu boli grave la care sarcina este contraindi cata ( cardio vas culare, respiratorii, renale, diabet sever, lupus etc.) dar care dintr-o jude cata "fireas ca", la care se adauga desigur "frustarea" si ignoranta isi pun in peri col viata pentru mentinerea unei sarcini mult ravnite, ris curile fiind imense; - femei care nu dores c sarcina, raman gravide foarte usor, re curg la diferite manopere abortive, cu conse cinte dintre cele mai grave/mortale uneori (avortul provo cat criminal, compli cat) chnd foarte simplu ar putea apela la diferite metode contraceptive si/sau la avortul legal la cerere. Mentinerea unei sarcini, indiferent de circumstante este, in fond, o problema in primul rand personala. Ni ci un individ, ni ci o entitate, ni ci o legislatie nu pot impune unei femei majore acceptiunea unei sarcini impotriva vointei sale. Cel care considera ca este de datoria lui sa o faca trebuie sa cunoas ca reproducerea umana, si nu numai atat, sa tina cont de toate conditiile. Impunerea inseamna predominant obligatii fata de cei care nas c, cres c si dezvolta, fata de parinti, familie; a nu le acorda importanta, creditul si ajutorul cuvenit este mai grav de c/t a interzi ce si/sau a condamna avortul.

Generalitati

Avortul spontan reprezinta intreruperea spontana a sarcinii (printr-o cauza naturala, fara o interventie din afara) inainte de saptamana 20 de gestatie (eliminarea spontana a produsului de conceptie dupa saptamana 20 poarta denumirea de pierdere spontana in stadiul avansat al dezvoltarii sarcinii). Avorturile spontane au lo c relativ fre cvent, 1 din 4 femei gravide pierd sarcina. Pierderea produsului de conceptie in primul trimestru si inceputul celui de-al doilea trimestru, reprezinta 15- 25% din totalul sarcinilor diagnosti cate clinic. De asemenea, avortul spontan in stadiul mi c de dezvoltare este fre cvent la femeile care nu stiu ca sunt insarcinate.

CAPITOLUL I

1.1

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ORGANELOR GENITALE

ORGANELE GENITALE LA FEMEIE Organele genitale la femeie se afla asezate in ex cavatia pelviana.La ele deosebim, ca si la barbat, doua feluri de organe : orane genitale interne si organe genitale externe. ORGANELE GENITALE INTERNE Sunt reprezentate prin : ovare, trompe uterine, uter si vagin. Ovarul Ovarul este glanda sexuala femela, in care se produ c elementele sexuale, numite ovule, si hormonii sexuaii femeli. Este un organ pere che (drept si stang). Asezare . Ovarele sunt asezate in mi cul bazin, de 0 parte si de alta a uterului si re ctului, sub bifurcatiile arterelor ilia ce comune.

Configuratie externa . Ovarul are forma unei migdale, avind o lungime de 3-5 cm si 0 greutate de 4-8 g.La ferneia adulta are culoare rosiati ca, iar pe suprafata prezinta ci catri ce avind aspe ctul samburelui de piersi ca, Prezinta doua extremitati externa si interna - doua fete interna si externa doua margini anterioara (aderenta) si posterioara (libera), Raporturi . Are 0 dire ctie putin obli ca de sus in [os, avind urmatoarele raporturi : extremitatea externa se afla spre trompa, iar extremitatea intema spre uter , fata interna priveste spre uter, iar fata externa este in raport cu peretele pelvian. Mijloace de fixare . Ovarul este mentinut in pozitie fiziologica prin : ligamentul utero ovarian, care il leaga prin polul inferior de uter, si ligamentul tuboovarian, care it leaga prin polul superior de pavilionul trompei (vezi fig. 487). Nu este a coperit de peritoneu, de cat pe 0 portiune redusa.
STRUCTURA OVARULUI Ovarul este a coperit cu un epiteliu simplu epiteliu ovarian, sub care se gaseste 0 tesatura conjunctiva, albugineea ovarului. Sub a cest invelis se gaseste tesutul propriu al ovarului in care se pot distinge substanta corticalia si substanta mediulara. 1. Substanta corticala este asezata la partea periferi ca a ovarului, sub epiteliul ovarian si albuginee. Ea este formata dintr-un tesut conjun ctiv, care poarta denumirea de stroma conjunctiva. In grosimea sa se afla niste vezi cule, foliculii De Graaf. Foliculul este unitatea histo- functionala a ovarului. El se poate prezenta in stadii diferite de dezvolta- re. Forma initiala este foliculul primordial, care este format dintr-o celula centrala, numita ovocit si care reprezinta celula din care se va forma ovulul. In jurul ei sunt celule epiteliale, dispuse intr-un singur strat - celulele foliculare. Este de remarcat ca numarul foli culilor primordiali este apre ciat la nou-nas cuta si la copila intre 40 000 si 400 000. Dar Ioli culii degenereaza, astfel ca, in timpul vietii genitale, ajung la maturitate numai 300-400, cate unul in fiecare luna, timp de aproximativ 30 de ani, in cepind de la pubertate. Foli culul primordial sufera o serie de transformari care prives c atat ovo citul, cat si celulele foli culare. Ovo citul sufera prima diviziune de maturatie, devenind ovocit de ordinul al Il-lea.

Celulele foli culare se divid si se dispun in mai multe straturi,formand, la periferia foli culului, membrana granularii. Intr-un stadiu mai avansat de dezvoltare se constata ca intre celulele membranei granulare apare o cavitate foliculara (antrul), in care se aduna li chidul foli cular ce contine hormonul estrogen, numit foliculina (estradiolul); in felul a cesta, membrana granulara este separata in doua straturi : unul in jurul ovo citului, care a fost impins ex centri c, iar celalalt la periferie ; un grup de celule, numit discul proliger, uneste cele doua straturi ale granularei. Celulele foli culare din jurul ovo citului se dispun radiar si formeaza coroana radiata, care da nastere membranei pelucide a ovulului. La periferia foli culului se dispun celule din stroma corti cala si formeaza te cile foli culare : teaca interna, e chivalenta glandei interstitiale a testi culului, este al catuita din celuie glandulare si elaboreaza hormonul estrogen foli culina; tea ca externa de natura conjun ctiv-fibroasa, este asezata la periferia foli culului. Foli culul ajuns in aceasta stare se numeste folicul matur si are un diametru mai mare de 1 cm. Foli culul matur se apropie de suprafata ovarului, pe care i1 rupe si expulzeaza li chidul foli cular si 0 data cu el si ovo citul ; a ceasta eliminare se numeste ovulatie . Dupa expulzarea din foli cul, ovo citul sufera a doua diviziune de maturatie si patrunde in trompa uterina, unde devine ovul fiind a cum apt pentru fe cundare. Dupa ce ovo citul a fost eliminat din foli culul matur, celulele te cii interne se inmultes c si patrund in interior, iar celulele granularei devin voluminoase, se in carca cu 0 substanta galbena si umplu cavitatea foli culului. Aceasta noua formatiune poarta numele de, corp galben: Corpul galben se creta hormonul progesteron, care se varsa direct in sange. Existenta corpului galben este strins legata de existenta oului, Da ca ovulul a fost fe cundat, in cepand de ci sarcina, corpul galben se dezvolta, atingind 2-3 cm in diametru, si ramane in stare de fun ctionare 5-6 luni. Acest corp galben se numeste corp galben gravidic sau corp galben de sarcina. In a doua parte a sarcinii, el in cepe sa involueze, adi ca sa degenereze si se transf@orma intr-un corp fibros, corpus albicans. Da ca ovulul nu a fost fe cundat, corpul galben involueaza intr-un interval foarte s curt. de 11-12 zile - si poarta numele de corp galben'catamenial sau -menstrual.
-

Dezvoltarea foli culului si a ovulului se face sub influenta foliculo-stimulinei produsa de hipofiza, "Substanta corti cala este partea cea mai importanta a' ovarului, pentru ca in ea se formeaza celulele reproducatoare si se produ c hormonii sexuali, 2. Substanta medulara' se .gaseste asezata in mijlo cul ovarului si este in conjurata de substanta corti cala. .Ea este formata dintr-un tesut conjun ctivfibros, foarte bogat in vase sanguine si vase Iimfati ce si din putine celule secretoare (endocrine)." De asemenea, se gases c si unele fas ci cule de fibre mus culare netede, pre cum si terminatii nervoase, Substanta medulara are rol in sustinerea si nutritia ovarului, pre cum si in se cretia hormonala. Vascularizatie. Ovarul este vas cularizat de : artera ovariana, ramura a aortei, si de artera uterina prin ramura ovariana. Venele formeaza initial 0 retea, bulbul ovarului care se aduna apoi intr-un pa chet plexiform, plexul pampiniform. De la a cesta, vena ovariana din ovarul stang se varsa in vena renala stanga, Iar cea din ovarul drept,,dire ct in vena Cava inferioara. Limfati cele formeaza un plex subovarian, care se aduna in 5-6 trun chiuri care merg la ganglionii limfati ci lombari, preaorti ci si lateroaorti ci din partea stanga Inervatie. Nervii ovarului vin din plexul renal si intermezenteri c (aortic) si formeaza plexul ovarian. TROMPA UTERINA (Tuba uterina) Trompa uterina (trompa Fallope) este un organ pere che tubular, oviduct si spermatoduct, lung de 10-15 cm, asezat lateral de uter si in partea superioara a ligamentului larg . Ea are rol de conducere a ovulelor de la suprafata ovarului ptna in uter si a spermatozoizilor din uter in intampinarea ovarului - fe cundarea avand lo c in trompa. Trompa uterina este un conduct cilindri c neregulat, prezentind 0 extremitate externa, si una interna, Extremitatea externa se prinde de ovar, prin ligamentul tuboovarian, iar extremitatea interna se continua cu corpul uterului.Extremitatea externa este orientata spre ovar .si este largita ca o palnie de unde numele de pavilion al trompei uterine sau infundibilul trompei uterine. Peretii pavilionului sunt adan c crestati, formind franjuri. Unul din Franjuri este mai lung si ajunge pina la extremitatea tubara a ovarului,
' '. , ,.

unde se fixeaza,el se numeste franjul ovarian sau pliul ovarian Richard. Franjul ovarian prezinta un jgheab,. care leaga ovarul cu pavilionul. In fundul pavilionului se afla orificiul abdominal al trompei. Ai ci se face legatura cu cavitatea peritoneala sau abdominala. Orifi ciul abdominal altrompei face legatura cu o portiune mai dilatata, ampula trompei. De ai ci, lumenul trompei se ingusteaza spre extremitatea interna formind istmul trompei uterine. Istmul se continua spre uter si tre ce partial prin peretele a cestuia al catuind portiunea uterina i' a trompei, care se des chide in cavitatea uterului prin orificiul uterin al trompei. STRUCTURA TROMPEI La exterior, trompa este invelita de tunica seroasa, care nu este altceva de cat seroasa peritoneala. Sub tuni ca seroasa se gaseste un invelis conjun ctiv, ce formeaza tunica adventice. Sub aceasta se afla tunica muscularii, formata din mus chi netezi longitudinali, dispusi la exterior,si mus chi circulari, dispusi in interior. Urmeaza apoi tunica submucoasei si tunica mucoasei. Tunica mucoasa este ciliata si formeaza multe cute in special in ampula, din care cauza acestei portiuni i se mai zi ce si labirint tubular. Epiteliul ciliat al mu coasei se prelungeste si pe franjuri. Ovulul eliminat din ovar si captat de pavilionul trompei inainteaza prin lumenul trompei spre uter, datorita mis carilor cililor si mis carilor peristalti ce ale peretilor trompei. Vascularizatie. Trompa este vas cularizata de artera tubara externa, ramura a arterei ovariene, si de artera tubara interna, ramura a arterei uterine. Venele tubare se indreapta spre venele ovariene si spre venele uterine. Limfati cele se aduna in formatiuni cole ctoare superf iciale si fac legatura cu limfati cele ovariene. lnervatie. Nervii provin din plexul ovarian si din plexul hipogastri c inferior. UTERUL (Uterus) Asezare. Uterul sau mitra este un organ cavitar nepere che,asezat In partea mediana a cavitatii pelviene, intre re ct si vezi ca urinara. El are rolul sa primeas ca din trompe ovulul fe cundat (oul), sa-l hraneas ca si sa-l expulzeze la sfarsitul sarcinii. Configuratia extema. Uterul are forma de para, cu portiunea mai mare in sus, iar cea mica in jos; a fost asemanat cu o plos ca sau cu o mitra. Are o Iungime de 6-8 cm, variatia fiind in fun ctie de faptul daca

o femeie a nas cut sau nu, iar largimea este de 4 cm. Este turtit anteroposterior, astfel in cit cavitatea uterina este virtuala. In morfologia externa a uterului observam : - o fata anterioara, orientata spre vezi ca urinara,si o fata posterioara orientata spre reet iansele intestinului subtire o margine laterala stinga si alta dreapta. Uterul prezinta trei portiuni : fundul uterului este portiunea superioara, mai larga , corpul este portiunea mijlo cie , colul este portiunea inferioara, care se continua cu vaginul el proemina in vagin. Datorita modului de insertie a vaginului pe col,acesta prezinta doua portiuni :supravaginala asezata deasupra insertiei si vaginala asezata dedesubtul insertiei, avind aspe ctul unui bot de peste de ai ci denumirea, ce i se mai da si anume de "bot de lin" . In stare normala, corpul uterului este usor indoit pe col, determinind un unghi cu des chiderea inainte. Aeeasta a fost numita anteflexia fiziologica a uterului. In afara de a ceasta, atun ci cand organele ve cine se gases c destinse, iar vezi ca urinara este goala fundul se orienteazii anterior, corpul devine aproape orizontal, iar colul se indreapta posterior. Aceasta a fost numita anteversia fiziologicii a uterului. De ci pozitia normala a uterulul este de anteflexie si anteversie. Cavitatea uterina prezinta dilatatii si ingustari. Astfel, la nivelul fundului, cavitatea este mai larga, apoi se stramteaza cand ajunge la col, la nivelul orif iciului intern al uterului, formind istmul, si se largeste din nou, la nivelul colului, determinind canalul cervical, lung de 2-3 cm Canalul cervical se des chide in vagin prin orificiul extern al ute rului. In cavitatea uterina, la limita dintre fund si corp se des chid de o parte si de alta, orificiile uterine ale trompelor. STRUCTURA UTERULUI Peretele uterului, gros cam de 1 cm, este format din trei tuni ci : Tuniea seroasa este invelisul peritoneal al uterului.Ea a copera cele doua fete,vezi cala si intestinala, iar cand ajunge la margini, cele doua foite care o al catuies c se unes c si tre c mai departe,in partile laterale ale uterului, formand ligamentele late. Ligamentele late cuprind, printre alte organe, trompele, care formeaza asa-zisa coama a ligamentelor late.

Tunica musculara este patura cea mai importantia a uterului.Uterul prin fun ctia lui, este un organ muscular eu o mus culatura puterni c dezvoltata. Mus chii constituienti sint netezi, dispusi in trei straturi,avand fibre in cru cisate in arcuri spirale, care in timpul graviditatii se inmultes c si se hipertrofiaza pentru a putea suporta sarcina. Tunica mucoasa este formata dintr-un epiteliu cilindri: ciliat,corion si din glande tubulare. Glandele patrund pana in' mus culatura si se numes c : glande uterine, a celea care se gases c in corp, si glande cervicaie, a celea care se gases c in canalul cervical. Ele produ c c:$ se cretie (mucus) cu rea ctie al calina.Mu cusul se cretat de glandele cervio cale este mai vas cos.Mu coasa din corpul uterului este neteda, pe cand mu coasa cervi calaprezinta o serie de pliuri transversale, atat pe fata posterioara, cat si pe cea anterioara,numite pliuri sau plici palmate. Aceste pliuri sunt astfel dispuse in cat proeminentele fetei anterioare intra, prin suprapu-nere,in santurile fetei posterioare. In timpul menstruatiei si sarcinii, mucoasa uterina sufera modif icari importante. Astfel, in timpul menstruatiei, celulele corionului se inmultes c, mucoasa devenind mai ingrosata,vasele sanguine se dilata,in special capilerele venoase, si apasa asupra epiteliului, care se rupe si se exfoliaza in cea mai mare parte a lui,vasele plesnes c si ele si are lo c s curgerea de sange, care dureaza 3-4 zile ,o data cu aceasta, se elimina si bucatelele de epiteliu exfoliat.Dupa a ceasta urmeaza perioada de regenerare, care dureaza 5-10 zile. In a ceasta perioada capilarele se ingusteaza, se formeaza altele noi si se reface epiteliul, prin inmultirea celulelor epiteliilor care au ramas neexfoliate si care constituie sursa de regenerare. Da ca ovulul a fest fe cundat, mucoasa uterina se ingroasa iar vasele si glandele se dilata. Mucoasa a ceasta de sarcina, astfel modifi cata, a fost numita caduca sau decidua. Oul,ajuns la caduca,se fixeaza intr-o depresiune a acesteia nideaza. Caduca isi rasfrange marginile depresiunii si cuprinde,de jur imprejur, oul nidat.Aceasta portiune a caducei care a copera oul este numita caduca reflectata, iar suprafata de care s-a fixat oul se numeste caduca bazala. Ea va forma originea pla centei.Restul mu coasei caduce, care captuseste cavitatea uterina, poarta denumirea de caducei adevarata. MIJLOACELE DE FIXARE A UTERULUI

Pentru mentinerea in pozitie fizlologi ca a uterului, mijloa cele de fixare pot sa fie impartite in: mijloace de suspensie si mijloace de sustinere. 1. Mijloa cele de suspensie.Suspensia uterului este realizata prin peritoneu cu ligamentele late si prin ligamentele rotunde. Ligamentele late au luat nastere din cele doua foite peritoneale anterioara si posterioara (tuni ca seroasa)- care se prelunges c lateral de pe fetele uterului.Ele fixeaza uterul in partea centrala a mi cului bazin.Intre eIe,la nivelul ligamentului,se afla un tesut conjun ctiv lax (parametro),mus culatura neteda, artere, vene, vase limfati ce si in partea superioara, trompa, care formeaza, coama sau aripioara superioara a ligamentului. Ligamentele rotunde se insereaza cu un capat pe marginea uterului, putin mai jos de lo cul de emergenta a trompelor. De ai ci ele se indreapta spre canalul inghinal, pe care-l strabat in toata lungimea a cestuia. Dupa ce au iesit din canalul inghinal si au ajuns la vulva, se desfa c intr-un manun chi de fibre conjunctive care se prind de spina pubisului si iradiaza divergent in labiile (buzele) mari si in muntele lui Venus. 2)Mijloa cele de sustinere. Sustinerea uterului se face prin ligamentele uterosacrale si in special prin perineu si chinga ridicatorilor anali. Ligamentele uterosa crale se intind de la .partea superioara a coluIui uterin pana Ia fata pelviana a sacrului,desi fixat prin ligamentele amintite, uterul este un organ mobil, care se poate deplasa in toate dire ctiile (inainte, inapoi, in sus si lateral). Aceasta mobilitate ii perrnite sa se mentina in pozitia fiziologi ca normala. Vas cularizatia si inervatia uterului: Vascularizatie. Uterul este vas cularizat de trei artere : artera uterna; care este artera prin cipala, artera ovariana si artera ligamentului rotund - doua artere a ccesorii. Sangele venos se strange in doua plexuri venoase uterine, asezate de o parte si de alta a uterului. Acestea formeaza, la randul lor, trei cai venoase : venele uterine, plexul pampiniform si venele ligamentului rotund, care se varsa in vena utero-ovariana. Limfati cele se aduna in trun chiuri cole ctoare, care merg la ganglionii lomboaortici, iliaci externi si mijlocii, presacrali etc. Inevatie. Nervii uterului provin din plexul hipogastri c inferior,

plexul utero ovarian, din a III-a si a IV-a pere che de nervi sa crali, pre cum si din simpati cul pelvian.
VAGINUL

Vaginul este organul de copulatie al ferneii. El are rolul de a primi penisul in a ctul sexual. Este un canal mus culomembranos,turtit anteroposterior,lung de 8-12 cm si larg 2,5 cm. El este continuarea uterului,in cepand de la colul uterin si terminindu-se la vulva, in vestibulul vaginal,fiind indreptat obli c in jos si inainte, determinind un unghi fata de uter. Raporturi. Prin fata posterioara vine in raport cu peretele anterior al re ctului si cu fundul de sac peritoneal inferior (Douglas,prin fata anterioara vine in raport cu uretra si vezi ca urinara,iar in partea mijlo cie cu mus chii ridi catori anali care la a cest nivel, constituie sfincterul superior al vaginului. Extremitatea superioara a vaginului se insereaza de jur imprejurul colului uterin, mai sus de orif iciul extern al uterului. Intre extremitatea inferioara a colului si peretii vaginului, la a cest nivel, se formeaza asa-numitul fund de sac vaginal. Fundul de sac vaginal are urmatoarele segmente: fundul de sac posterior, fundul de sac anterior si doua funduri de sac laterale. Extremitatea inferioara a vaginului se des chide in vestibulul vaginal sau vulva . La a cest nivel,la femeia virgina se afla o membrana transversala, semilunara sau inelara, numita himen ,care prezinta un orif iciu central ce permite s curgerea singelui menstrual,in stari patologi ce,a cest orifi ciu poate lipsi.La prima copulatie sau in unele cazuri,abia la prima nastere,a ceasta membrana se rupe. Resturile ci catrizate al catuies c carunculii hi menali . STRUCTURA VAGINULUI. Peretii vaginului sunt mult mai subtiri de cat ai uterului, avand c:$ grosime de 0.3-0.4 cm.La exterior nu prezinta c:$ tuni ca seroasa, a ceasta gasindu-se numai la nivelul fundului de sac posterior. Ei sunt al catuiti din tunica musculara si tunica mucoasa Tunica musculara este al catuita din mus chi netezi slab dezvoltati (fibre longitudinale si circulare)la extremitatea inferioara,fibrele mus culare circulare determina sfincterul inferior al vaginului. In interior se afla tunica mucoasa, care determina, atat pe peretele anterior, cat si pe cel posterior, niste cute transversale, crestele transversale ale vaginului.
:

Pe Iinia mediana a celor doi pereti vaginali,in lungul vaginului, se afla cate o creasta longitudinala, coloanele vaginului, de la care pornes ccutele transversale amintite. La femeile multipare (care au nas cut mai multi copii), pre cum si la o varsta mai inaintata, a ceste cute dispar, mucoasa netezindu-se.
MIJLOACELE DE FIXAREA VAGINULUI

Ca si la uter, deosebim : mijloace de suspensie si mijloace desustinere. 1.Mijloa cele de suspensie sunt realizate de continuitatea cu colul uterin, de legatarile cu vezi ca urinara, in special cu uretra, anterior si cu re ctul, posterior. 2.Mijloa cele de sustinere sunt reprezentate prin chinga mus chilor ridi catori anali si prin perineu. Vascularizatia si inervatia vaginului Vascularizatie. Vaginul este vas cularizat in cea mai mare parte de artera vaginala, ramura a arterei hipogastri ce. In afara de a ceasta mai primeste sange si prin ramuri ale arterei uterine, arterei vezicale inferioare, arterei hemoroidale mijlocii si ale arterei rusinoase interne. Sistemul venos este reprezentat prin doua plexuri vaginale, asezate de o parte si de alta a vaginului, si prin ateva vene care se des chid in vena hipogastri ca.Limfati cele se aduna in cole ctoare, care sunt tributare ganglionilor iliac;externi, ganglionilor hipogastrici, sacrali si inghinali. Inervatie .Nervii vaginului provin de la plexul hipogastri c inferior si de la nervul rusinos inten. ORGANELE GENITALE EXTERNE Organele genitale externe sunt situate la nivelul perineului. Ele sunt cunos cute sub denumirea de vulva si sunt reprezentate prin: formatiunile labiale, spatiul interlabial si aparatul erectil. FORMATIUNILE LABIALE Sunt niste pliuri ale pielii, care margines c partile laterale ale vulvei. Ele sunt de doua feluri: labiile (buzele)mari si labiile' (buzele) mici. Labiile mari margines c partile externe ale vulvei. Fata externa a lor este a coperita cu fire de par groase si rare;fata interna este o mucoasa umeda si lipsita de par.In fiecare labie mare se gaseste cate o glanda Bartholin care se des chide in vulva, Extremitatile labiilor mari se unes c pe linia mediana,formind comisurile vulvei: Comisura antenioara se afla spre simfiza pubiana si se continua cu o proeminenta rotunjita acoperita cu par: muntele Venus. Cornisura posterioara

numita si furculita, se afla la cateva centimetri de anus: Labiile mici nimfele), sunt asezate inauntrul labiilor mari, fiind paralele cu a cestea, mai s curte si mai groase.Fata vestibulara a lor este captusita de o mu coasa, prevazuta cu un mare numar de glande mi ci, care se creta un mucus. SPATIUL INTERLABIAL Spatiul dintre labiile mari poarta denumirea de deschidere vulvara, iar spatiul marginit de labiile mi ci determina vestibulul vaginului . In vestibulul vaginal deosebim doua zone: o zona anterioara si o Zona posterioara. In zona anterioara se observa des chiderea orif iciu extern al uretrei. In zona posterioara se distinge orif iciul vaginal cu himenul sau cu carunculii himenali. Tot ai ci, de 0 parte si de alta a orifi ciului vaginal, se des chid, prin doua orif icii, canalele glandelor vulvovaginale (Bartholin). Se cretia lor si a glandelor din labiile mi ci pastreaza umeda intrarea in vagin,facilitind intrarea penisului in vagin.
(

APARATUL ERECTIL Este reprezentat prin clitoris si bulbii vaginului. Clitorisul este un organ nepere che, situat in partea anterosuperioara a vulvei. El este de forma cilindriea, fiind al catuit din radacina, corp si gland .Corpul este format din doi corpi cavernosi, care prin extrernitatile lor posterioare, se prind de oasele pubiene si formeaza radacina clitorisului Au o stru ctura asemanatoare eu cea a corpilor cavernosi penieni, insa mai rudimentara, Glandul se gaseste in continuarea corpului si este acoperit de preput ( capison), care este format din unirea extremitatilor anterioare ale labiilor mi ci.De pe aceste labii se formeaza doua cute indaratul clitorisului care converg catre el,dand nastere fraului clitoridian Clitorisul este capabil sa intre in ere ctie.Bulbii vaginului fac parte din aparatul ere ctil. Ei in conjura uretra si intrarea in vagin , corespund bulbului corpului cavrnosruretrei de la barbat. Fata lor' interna vine in raport cu glandele Bartholin si cu vaginul. Vascularizatia este asigurata de arterele rusinoase externe si de arterele rusinoase interne perineala superficiala, artera bulbara,artera cavernoasa si artera dorsala a clitorisului). Prezinta vene superf iclale si profunde. Venele superf iciale merg, prin venele rusinoase externe, la vena safena interna si, prin venele perineale, la venele rusinoase interne si la venele hipogastriee.Venele profunde isi au originea in formatiunile erectile si sunt tributare veneIor rusinoase interne.
. (

Limfati cele se aduna in cole ctoare superf iciale si profunde, tributare ganglionilor inghinali, iliaci, profunzi, iliaci externi si hipogastrici. Inervatie. Nervii provin din nervul genitofemural, marele si mi cul abdominogenital, ramuri ale plexului lombar, si din nervul rusinos intern si mi cul sciatic. Inervatia organelor genitale la femeie: La femeie intalnim a ceeasi inervatie,adi ca a ceiasi centri si aceleasi cai aferente si eferente, ca si la barbat.
.

REFLEXELE SEXUALE

Ere ctia.Prin acelasi me canism ca la penis, clitorisul intra in ere ctie, o data cu intrarea in ere ctie a clitorisului, are lo c si se cretia glandelor Bartholin. Nervul pelvian Dupa ex citatii tactile repetate ale clitorisului si mu coaselor genitale are lo c declansarea orgasmului venerian, pro ces omolog eja cularii de la barbat.In urma orgasmului, corpul uterului se coboara si se indreapta anterior, iar colul se dilata usor, avantajand re ceptionarea spermei.

1.2 FIZIOLOGIA GLANDELOR GENITALE

Glandele genitale sunt glande cu se cretie mixta. Ele indeplines c atat o fun ctie exocrina, prin formarea si eliminarea la exterior a gametilor, cat si o junctie endocrina prin produ cerea unor hormoni care sunt varsati in sange si care au o mare influenta asupra metabolismului si in aparitia caracterelor sexuale primare si secundare. Caracterele sexuale primare, la barbat sunt reprezentate prin testi cule,penis, prostata si vezi culele seminale,iar la femeie prin ovare, uter si vagin. Prin caractere sexuale se cundare se inteleg parti cularitatile pe care le prezinta unele organe care, desi exista la ambe1e sexe, deosebes c barbatul de femeie. Caracterele sexuale secundare la femeie sunt : formele corpului, dezvoltarea glandelor mamare, laringele ramane in stadiul de dezvoltare infantilia (voce subtire), psihi cul si comportarea. Hormonii sexuali sunt produsi de glandele genitale, testi culele siovarele, in care se afla elemente glandulare endocrine, alaturi de cele produ catoare de gameti.

FUNCTIA ENDOCRINA A OVARULUI Pe langa fun ctia de se cretie externa (ovulatia = producerea de ovule), ovarul indeplineste si o importanta fun ctie de glanda endo crina. Hormonii ovarieni influenteaza cresterea si nutritia organismului, pre cum si dezvoltarea si a ctivitatea organelor genitale,avand un rol deosebit in reglarea vietii genitale a femeii. Influenta hormonilor sexuali se constata in urma extirparii, din anumite motive a ovarelor. Castrarea prepuberala.Da ca ovarele au fost extirpate inainte de pubertate, organele genitale raman in stare infantila, par pubian si axilar nu mai apare, mamelele nu se dezvolta, menstruatia nu mai apare, libidoul sexual este diminuat si, de cele mai multe ori, lipseste grasimea, nu se mai depune in regiunea soldurilor si a mamelelor.De asemenea membrele se alunges c, din cauza intirzierii osif icanii cartilajelor de crestere. Castrarea postpuberala .Da ca ovarele au fost extirpate dupa pubertate, vaginul si uterul se atrofiaza,iar menstruatia se opreste. Grasimea se depoziteaza in mod ex cesiv pe solduri, coapse, abdomen si mamele, iritabilitatea este cres cuta,se constata ameteli,valuri de caldura,vajaieli in ure chi. Libidoul sexual se pastreaza insa diminuat. Aceasta ne dovedeste rolul s coartei cerebrale si al centrilor hipotalami ci in a ctivitatea sexuala. Hormonii ovarieni .Ovarul produce doua categori de hormoni: hormoni estrogeni si hormoni progestationali. Hormonii estrogeni sunt se cretati de celulele interstitiale ale fo li culilor. Se cunos c trei hormoni estrogeni: estradiolul, estriolul si estronul Estradiolul are o structura steroida si este considerat ca hormonul estrogen primar,estriolul si estronul fiind forme derivate din a cesta. Estronul sau foliculina este un produs metabolic al estradiolului si o forma de eliminare a estrogenilor. Se intalneste in sange, mus chi et c.si este mai a ctiv de cat estriolul. Hormonii estrogeni mai sunt produsi de pla centa,la femeia gravida, de corti cosuprarenala si de testi cul. Se presupune ca estrogenii iau parte in rea ctiile oxidoreductoare care au lo c in organism. Hormonii progestationali sunt produsi de corpul galben. Dintre hormonii progestationali citam : progesteronul, pregnandiolul,
.

pregnantriorul etc. - Progesteronul reprezinta hormonul progestational primar, ceilalti fiind produsi metaboli ci si de eliminare ai a cestuia. Progesteronul se intilneste in sange si mai poate fi produs de placenta, corti cosuprarenala etc. EI are rol in pregatirea mu coasei uterine in a doua faza a ci clului menstrual, pentru nidarea ovulului. Da ca ovulul a fost fe cundat, tot el este a cela care asigura dezvoltarea oului si formarea pla centei. Reglarea se cretiei interne a ovarului se face de centrii hipotalami ci, pe cale neuroumorala, prin intermediul glandei hipofize.Aceasta produce hormonii gonadotropi si hormonul la ctogen. Intre ovare si hipofiza sunt relatii de re cipro citate,intru cat si hormonii ovarieni influenteaza,la randul lor,se cretia hipofizei,in ceea ce priveste produ cerea de hormoni gonadotropi ; o hiperse cretie de hormoni ovarieni inhiba se cretia de hormoni gonadotropi. Hormonii estrogeni influenteaza : dezvoltarea cara cterelor sexuale primare si se cundare, aparitia periodi ca a menstruatiei, dezvoltarea glandelor rnarnare, stimuleaza contractiile uterului, intervin in trof icitatea pielii si a glandelor anexe, determina o vasodilatatie generalizata,foli culina este hipotensiva. Hormonii progestationai au ca a ctiune :oprirea menstruatiei,favorizarea nidarii oului si aduc modif icari organismului.In graviditate ( cresterea glandelor mamare)ei inhiba contractiile uterului. Atat hormonii estrogeni, cat si cei progestationali au o influenta deosebita asupra ci clului menstrual.
'

CICLUL MEN STRUAL Este cara cteristi c primatelor (omul, maimutele antropoide si maimutele superioare).In ci clul menstrual,deosebim trei faze: 1.Faza menstruala sau menstruatia propriu-zisa apare in ultimele cin ci zile ale ci clului menstrual. Endometrul degenereaza din cauza unei slabe irigatii sanguine si se exfoliaza, iar capilarele se rup si realizeaza hemoragia. Sangele menstrual este sara c in eritro cite diluat si bogat in: leu co cite. 2.Faza proliferativa sau preovulatoare este cuprlnsa intre a 6-a si a 14-a zi a ci clului menstrual.In a ceasta faza are lo c refa cerea epiteliului mu coasei

uterine.

3. Faza progestationala sau secretoare, numita si perioada pregravidica, este


cuprinsa intre a 15-aa 28-a zi a ci clului menstrual.In a ceasta faza,endometrul ajunge la 0 grosime de 4-5 mm,iar capilarele se dilata foarte mult,dand endometrului un aspectmolimenIn felul a cesta, endometrul este pregatit pentru edematos. menstrual. fixarea ovulului. Da ca ovulul a fost fe cundat ( celula-ou), dupa ce nideaza, se formeaza placenta; da ca nu, atun ci endometrul degenereaza si are lo c expulzarea a cestuia o data cu hemoragia menstruala, Inainte de aceasta, mamelele se tumefiaza, devenind dureroase, si apar usoare tulburari psihi ce (iritabilitate, nervozitate, dureri de cap, depresiune et c.). Ansamblul semnelor premenstruale este cunos cut sub denumirea de
,

CAPITOLUL II

AVORTUL INCOMPET LUNA a-II-a


2.1. DEFINITIE:

Avortul spontan reprezinta eliminarea produsului de conceptie generata de cauze naturale si care se poate produce in primul trimestru de sarcina (85%) sau tardiv in trimestrul al II-lea (15%).

2.2. ETIOLOGIE
Cauzele avortului spontan in primul trimestru, sunt aproape intotdeauna anomalii cromozomiale survenite pe parcursul gametogenezei (formarii oului) sau fe cundatiei. De obi cei, avortul spontan determinat de o anomalie geneti ca/cromozomiala este un eveniment uni c; nu este vorba de o anomalie ereditara care poate sa afe cteze urmatoarea sarcina. In majoritatea cazurilor nu exista o expli catie limpede a pierderii sarcinii. Dupa saptamana 12 sau cand sunt dete ctate zgomotele cardia ce, ris cul de avort s cade semnif icativ. a) locale: - materne - uter hipoplazi c

malformatii uterine cangenitale deviatii uterine ireductibile rupturi de col sau ci catri ci ale colului
tumori uterine maligne sau benigne - ovulare malformatii si oprirea in ovulatie a embrionului - leziuni ale pla centei( infarcte, dezlipiri pre co ce, insertii vi cioase) b) generale: - infe ctii febrile acute - intoxi catii profesionale 0) traumatisme si alte cauze - traumatism pe zona genitala si/sau abdominala

Me canism de producere a unui avort spontan Uneori uterul gravid intra subit in contra ctii repetate si din ce in ce mai intense rezultnd expulzia oului dupa un travaliu mai mult sau mai putin lung. Alteori avortul incepe prin dezlipirea progresiva a oului, apoi apar contra ctii expulzive. Sarcina se opreste in evolutie prin moartea embrionului sau fatului, iar dupa un timp de retentia a cestuia( zile, saptamni, luni) se produce eliminarea oului mort. Expulzia oului se poate face in doua feluri:

expulzia intregului ou intr-un singur timp, numit avort in TOTO( in cazul sarcinilor mai mi ci) expulzia embrionului sau a fatului intr-un singur timp, iar restul oului in al doilea timp.

2.3. TABLOU CLINIC:


disparitia semnelor subie ctive de sarcina metroragie dureri lombare sau abdomino-pelvien
Durata in care se efe ctueaza un avort spontan este variabila, de la o ora la 5-6 ore. De cele mai multe ori oul este eliminat incomplet din cauza contractiilor uterine sau aderentei membranelor numit avort incomplet.

Dupa efe ctuarea avortului, uterul, involueaza, rapid si poate vinde cat in 8-10 zile de la avort( pentru avorturile din primele trei luni de sar cina) si dupa 14-15 zile( pentru un avort de 5-6 luni). Dupa avort menstruatia revine in 4-6 saptamani. In cazul avorturilor tre cute de 3 luni se observa o marire a sanilor cu o se cretie la ctata redusa, care dispare in 5-10 zile de la avort.

2.4. ETAPE CLINICE:


Tabloul clinic al avortului spontan este cara cteristi c desfasurandu-se in etape succesive: 0 amenintare de avort O avort iminent( Ab incipient) O avort in curs de efe ctuare O avort incomplet efe ctuat O avort retinut.

Amenintarea de avort se cara cterizeaza prin: pierderi mi ci de sange rosu, care uneori poate persista zile sau saptamani, contra ctii uterine dureroase exprimate prin dureri coli cative lombare, dureri asemanatoare celor de la menstruatie si dureri suprasimfizare; de obi cei sangerarea apare prima, iar durerile abdominale apar mai tarziu,

colul este lung, cu orif iciul extern inchis, iar uterul are dimensiunile corespunzatoare amenoreei; vizionarea e cograf ica a sa cului gestational si a e coului embrionar.
Iminenta de avort se cara cterizeaza prin:

sangerare abundenta cu sange rosu uneori cheaguri; contra ctii uterine dureroase fre cvente si intense; colul este cu orif iciul des chis, uterul are dimensiunile corespunzatoare amenoreei. Avortul
in curs se cara cterizeaza prin:

sangerare abundenta sau moderata; contra ctii uterine dureroase fre cvente si intense exprimate prin dureri coli cative; stergerea colului si dilatarea a cestuia, uneori aparitia in aria colului de parti ovulare sau expulzia produsului de conceptie.
Avortul incomplet consta in eliminarea embrionului, iar placenta sau resturile pla centare raman in uter. Se cara cterizeaza prin: sangerare abundenta cu cheaguri;

dureri coli cative de intensitate redusa; col cu orif iciul extern des chis; uterul in dimensiuni mai mi ci de c/t durata amenoreei.
Sarcina nemaiputand fi salvata pentru a evita hemoragiile legate de avorturi, se impune ca tratamentul obstetrical sa fie a ctiv. I. Avort cu hemoragie abundenta: Indiferent de faza in care se afla parturienta, se impune eva cuarea uterina de urgenta, sub prote ctia unei transfuzii de sange.La sarcini pana in luna a III-a exista mai multe posibilitati: Oul se afla in cavitatea uterina, fiind vorba de avort in curs; Oul s-a eva cuat total din cavitatea uterina este avort complet; Oul s-a eva cuat partial din cavitatea uterina este avortul incomplet;

A.

unerea in evidenta a colului uterin prin doua valve; ?dezinfe ctarea vaginului, cu fundurile de sac si a colului uterin; fl Colul este dilatat. Se patrunde cudigital continutul cavitatii. Da funpla centa este mai dilatare sisau varsta sarcinii si se eva intampina greutati sedoua in cedain ca control gradul de de eva cuarea ei digitala cueaza un deget sau va pro uter la un ctie de aderenta instrumentar al cavitatii uterine.

Oul se a

a in cavitatea uterina. Colul este inchis sau dilatarea orifi ciului este numai amorsata. Evacuarea trebuie sa fie pre cedata de o dilatare instrumentara a canalului cervi cal. Ori ce manopera instrumentara trebuie sa fie pre cedata de examinarea bimanuala a uterului si de explorarea cavitatii uterine in ceea ce priveste dimensiunile sale si deviatiile axului uterin. Explorarea se fa ce cu ajutorul histerometrului, introducandu-l bland, pana in fundul uterin. Se constata astfel lungimea cavitatii exprimata in centimetri si dire ctia axului uterin. Tehni ca manoperei de eva cuare instrumentara uterina comporta urmatorii timpi: dezinfe ctarea organelor genitale externe;

prinderea buzei anterioare a colului uterin cu o pensa cu doi dinti si tra ctiunea colului at mai aproape de vulva, pentru a redresa o eventuala deviatie uterina; anestezierea interventiei prin inje ctarea lojelor parametrale cu o solutie de Novo caina sau Xilina 0,5% 20-40 cc.; verif icarea dimensiunilor si axului cavitatii uterine prin histerometrie; dilatarea canalului cervical efe ctuata in axul determinat de histerometru.

Dilatarea se realizeaza progresiv cu dilatatoare Hegar, incepand cu numere mi ci progresand cu numerele urmatoare mai mari. Gradul dilatarii va fi in raport cu varsta sarcinii. Pentru luna a II-a dilatarea trebuie sa fie pana la Hegar nr. 12; in luna a III-a Hegare pana la nr. 16-18.

pentru sarcini mai mari, numarul de Hegare este mai mare, pana la maximum 24. controlul instrumentar propriu-zis. Dupa ce dilatarea instrumentara este efe ctuata se patrunde prudent cu chiureta in cavitatea uterina, conform datelor obtinute prin histerometrie in ceea ce priveste profunzimea si axul cavitatii. Se ra cleaza sistemati c peretii cavitatii, apoi colturile. Eva cuarea se incepe cu chiurete mai mari si boante, apoi pentru colturi se continua cu chiurete mai mi ci si mai

as cutite. Dupa terminarea interventiei se inje cteaza c/te o fiola de Ergomet si Oxistin in s cop hemostatic. B.Oul s-a evacuat- aparent- complet din cavitatea uterina. Neavand ni ciodata siguranta unei eva cuari complete este prudent a efe ctua un control instrumental al cavitatii uterine, pentru a preveni o eventuala compli catie infe ctioasa post avort. Interventia se exe cuta sub s cutul unei antibioterapii profila cti ce. C.Oul a fost eva cuat partial. Este avortul incomplet, cu indi catie majora a celor mai numeroase controluri uterine digitale sau instrumentare ce se exe cuta in cadrul avorturilor in general. Eva cuarea instrumentara se efe ctueaza imediat si sub s cutul unei antibioterapii profila cti ce. Da ca ne aflam in fata unui col insuf icient dilatat, inainte de ori ce manopera se va pro ceda la dilatarea canalului cervical cu dilatatoare Hegar p/na la nr. 20 cel putin, pentru a permite introducerea a doua degete si prinderea unui pi cior, urmate de extra ctia fatului cu perforatia sau zdrobirea capului. Dupa ce fatul este extras, placenta se de coleaza si se extrage digital sau instrumentar. Chnd capul este situat jos, poate fi prins cu pensa de avort, zdrobit si extras cu restul fatului. Posibilitatile des crise sunt mai rare. In majoritatea cazurilor fatul se s coate in parti mai mari sau mai mi ci. Urmeaza extra ctia manuala sau instrumentara a pla centei. In general, interventia este hemoragi ca, peri culoasa, de ci se va exe cuta in extremis si de maini mai exersate.

D.Fatul este expulzat, placenta retinuta- avort incomplet. Este situatia cea mai fre cventa. Dilatarea fiind buna, se intra cu usurinta digital in cavitatea uterina, se de coleaza si se extrage placenta. Se pra cti ca o inje ctie de Ergomet si Oxistin pentru hemostaza. Da ca examinarea placentei nu ne da convingerea ca ea este complet eva cuata, sau daca bolnava prezinta hemoragie, se impune un control instrumentar al cavitatii uterine, pentru eliminarea unui eventual rest pla centar. II. Avort fara hemoragie abundenta: 1. La sarcini mi ci sub 3 luni Avortul se produce intr-un singur timp, embrionul si placenta expulzandu-se concomitent. Este indi cat a exe cuta, imediat dupa expulzia oului, un control instrumentar al cavitatii uterine. 2. La sarcini de peste 3 luni Conduita consta in a urmari fazele avortului ca si la nasteri. Da ca survin stagnari in evolutia dilatarii sau expulziei, este ne cesar sa se core cteze administrnd doze fractionate de Oxistin i.m. sau printr-o perfuzie glu cozata o cito ci ca. Uterul avnd

volum mai mi c si pereti mai contra ctati, controlul uterin digital sau instrumentar pentru eliminarea restului pla centar se efe ctueaza fara dif icultate. Dupa eva cuare, se apli ca inje ctie de Ergomet pentru asigurarea hemostazei. Prevenirea a ccidentelor de perforatie in cursul manoperelor intrauterine se realizeaza prin cunoasterea prealabila a exacta a dimensiunilor si deviatiilor uterine, prin examinarea bimanuala atenta si explorarea instrumentala a cavitatii uterine. La interventii intrauterine sa avem o grija deosebita, pentru a nu infunda in cavitatea uterina instrumentele: chiureta, dilatatoarele peste dimensiunea aratata de histerometrie, pre cum si pentru a pastra un organ mare, cu peretii friabili lasandu-se usor perforat. Avortul retinut consta in retinerea produsului de conceptia mort in uter pentru o perioada de cateva saptamani( 4-8 saptamani sau mai mult). Se cara cterizeaza prin: disparitia semnelor subie ctive cara cteristi ce sarcinii normale; uterul nu creste in dimensiuni sau este mai mi c de c/t varsta amenoreei; sangerarea vaginala poate fi prezenta sau nu; oul poate fi expulzat spontan sau poate fi retinut.

Avortul spontan re curent repetat sau habitual consta in trei sau mai multe avorturi spontan consecutive. 2.5.FACTORI DE RISC Pentru pierderea sarcinii sunt urmatorii:

varsta inaintata a mamei, peste 35 ani istori c personal de avorturi spontane repetate (2-3) consumul de antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen sau naproxen) in timpul conceptiei sau in fazele pre co ce ale sarcinii consumul de al cool in timpul sarcinii consumul droguri (cocaina) fumatul expunerea la substante chimi ce ca benzen, arsenic, formaldehida, inaintea sarcinii

2.6. SIMPTOME

consum de cafeina in timpul sarcinii afe ctiuni gine cologi ce pre cum fibroame uterine sau alte anomalii ale uterului

de clansarea unor boli sau infe ctii dobandite in timpul sarcinii, de exemplu afe ctiuni autoimune

traumatisme fizice - contuzii abdominale cauze imunologi ce, imunizari Rh


studii re cente sugereaza impli carea carentei de acid folic in cresterea ris cului de avort spontan.

Trei sau mai multe avorturi spontane repetate sunt neobisnuite la o femeie. Avorturile repetate (avort "habitual") sunt cauzate de existenta unei afe ctiuni medi cale.

Alti fa ctori de ris c pentru avorturi spontane repetate:

sindromul ovarelor poli chisti ce istori c familial de avorturi spontane (pe linie maternal) un control terapeuti c prost al unei boli croni ce (diabet zaharat sau boli autoimune) anumite infe ctii virale sau ba cteriene sindromul antifosfolipidi c (afe ctiune autoimuna)
anomalii structurale ale uterului (uter in forma de T), in 12-15 % din cazurile de avorturi repetate

istori c de fat malformat accidente, raniri fizice prelevare de vilozitati coriale (1 din 100 de cazuri) sau amnio centeza (1 din 200 de sarcini) anomalii cromozomiale ale unui parinte.
Sunt cunos cuti, de asemenea, cativa fa ctori care nu cres c ris cul de avort spontan pre cum: expunerea la campul monitorului de computer sau la camp electromagnetic, a ctul sexual sau exercitiul fizic.

2.6. SIMPTOME

Semnele si simptomele avortului includ:-sangerari vaginale mi ci sau abundente, care pot apare constant sau neregulat; desi sangerarea vaginala este primul semn de avort, a cestea pot apare fiziologic in primele trei luni de sarcina; totusi, aso cierea sangerarilor cu durerile abdominale ( crampe) reprezinta primele semne de avort

durerea sub forma de crampe la nivel pelvin (in abdomenul inferior), durere abdominala sau durere surda lombara (de spate); durerea poate apare in primele ore sau zile dupa debutul sangerarii vaginale cheaguri de sange sau eliminari de tesut fetal de culoare gri la nivel vaginal.
Diagnosti cul de avort spontan este pus cu ajutorul urmatoarelor examene: 2.7. INVESTIGATII

examenul clinic al regiunii pelvine, prin care gine cologul pune in evidenta dilatia colului uterin sau a unor sangerari la nivelul vaginului masurarea nivelului sanguin al HCG (gonadotropina corioni ca umana) care pune diagnosti cul de sarcina; nivelul HCG va fi masurat in de cursul mai multor zile pentru a se determina da ca sarcina mai este in evolutie e cografia abdominala inferioara, poate da o imagine clara despre bunul mers al sarcinii: da ca sacul amniotic este intact, da ca fatul prezinta a ctivitate cardia ca (da ca sunt dete ctate bataile cardia ce) si se poate estima varsta fetala.
In cazul unor avorturi repetate (mai mult de 3) exista mai multe metode de a depista cauzele si de pune in evidenta agentul patogen responsabil de producerea avortului:

dete ctarea serologi ca a anti corpilor antifosfolipidi ci efe ctuarea cariotipului pentru evidentierea anomaliilor cromozomiale ale genitorilor masurarea nivelelor de hormoni
histeros copie sau e cografie vaginala prin care sunt depistate anomaliile anatomi ce uterine. 2.8. TRATAMENT
Nu exista o modalitate terapeuti ca prin care sa fie stopat avortul spontan in evolutie (in curs). In cazul in care nu sunt prezente simptome ale hemoragiei masive, febra, slabi ciune sau alte semne de infe ctie, nu se poate s chimba prin interventie cursul avortului. Avortul spontan este ceva natural si de a ceea medi cii iau o pozitie de expe ctativa. De obi cei, dureaza cateva zile.

Daca durerile provo cate de avort sunt insuportabile, sangerarea este abundenta sau eliminarea produsului de conceptie mort dureaza o perioada prea lunga, gine cologul va interveni prin chiuretaj (pro cedura prin care este eliminat continutul uterin). Tratamentul iminentei de avort sau a avortului incipient In caz de iminenta de avort spontan (amenintarea de avort) sau de avort incipient, pro cesul se poate remite spontan sau sub influenta tratamentului; incepand cu etapa avortului in evolutie, el este ireversibil. In cazul in care apar sangerari vaginale in cursul sarcinii, se re comanda urmatoarele masuri:

evitarea efortului fizic ex cesiv si repaus sexual (evitarea conta ctelor sexuale); unii medi ci re comanda repaus strict la pat, insa majoritatea studiilor arata ca prin a ceasta nu se opreste cursul avortului administrarea de progesteron poate fi utila in pastrarea sarcinii; insa prin a ceasta metoda se intarzie doar desfasurarea avortului (progesteronul este ef icient in prevenirea producerilor nasterilor premature in cazul sarcinilor cu ris c) evitarea administrarii AINS (antiinflamatoarelor nesteroidiene) de tipul Ibuprofenului. Acetaminofenul (para cetamolul) poate fi folosit ca analgezi c.
Tratamentul avortului incomplet Avortul incomplet reprezinta expulzia partiala a produsului de conceptie. In cazul avortului incomplet sau avortului in curs, optiunile terapeuti ce sunt urmatoarele:

expe ctativa vigilenta, in care se urmareste atent evolutia fireas ca, fara sa se intervina terapeuti c de cat in cazul aparitiei compli catiilor tratament medi camentos Mifepristone si/sau Misoprostol, care fa ciliteaza eliminarea avortonului dilatatie si chiuretaj (D&C) pro cedura chirurgi cala rapida prin care se realizeaza avortul produsului de conceptie.

Alte tratamente In cazul sangerarilor abundente se va efe ctua o analiza completa a sangelui si tratamentul anemiei da ca a ceasta e prezenta.

Daca mama prezinta Rh-negativ, dupa avort se va face imunizare anti-Rh (administrarea imunoglobulinei-anti D) care va conferi prote ctie in cazul unei sarcini ulterioare. In situatii extreme, pre cum hemoragii incontrolabile sau infe ctii severe care nu raspund la tratamentul antibiotic, se va realiza histere ctomia (inlaturarea chirurgi cala a uterului). Dupa avortul spontan Daca se doreste o noua sarcina se va cere sfatul medi cului. Majoritatea medi cilor sau a asistentelor-moase re camanda ca dupa avortul spontan sa se astepte instalarea unui nou ci clu menstrual inainte de a se incerca o noua sar cina. Sansa de a ramane insarcinata este mare chiar dupa 2-3 avorturi spontane. Dupa mai mult de 3 avorturi spontane repetate, trebuie cautate atent cauzele a cestora. In 5070% din cazuri, nu s-a identif icat ni ci o cauza evidenta in urma testarii. Studiile arata ca 6070% din cupluri cu avorturi spontane repetate inexpli cabile, continua sa incerce sa aiba un copil fara sa fa ca tratament special. Cercetatorii arata ca un numar mi c de cazuri de avorturi spontane sunt datorate incompatibilitatii de Rh materno-fetala (mama cu Rh negativ, fat cu Rh pozitiv): sistemul imunitar al mamei va rea ctiona, nere cunos cand hematiile Rh pozitive ale fatului ca fiind self, astfel ca va fabri ca anti corpi anti-Rh, distrugand hematiile incriminate. Insa studiile de imunoterapie experimentala nu arata un benef iciu cert al imunoterapiei in aceste cazuri. 2.9 COMPLICATII Cele mai fre cvente compli catii, intalnite in 4-10% dintre cazuri, sunt hemoragile abundente si compli catiile infe ctioase. Timp de 14 zile dupa avortul spontan, prezenta sangerarilor vaginale usoare sau moderate sunt normale; a cestea trebuie sa alarmeze in cazul in care devin abundente, chiar da ca a cestea nu sunt insotite de tabloul clinic al so cului hemoragi c. Semnele de infe ctie includ:

febra, 38 0C sau mai mult dureri sau crampe abdominale moderate sau severe se cretie vaginala urat mirositoare.

Revenirea fizica si emotionala dupa avortSus Revenirea fizica si emotionala dupa avortSus Rea ctiile emotionale negative (autoblamare, anxietate, tristete sau doliu) sunt normale dupa pierderea unei sarcini. Totusi, in cele mai multe cazuri avortul spontan este un eveniment care se produce natural si care nu poate fi inlaturat. Familiei care a suferit o astfel de pierdere, trebuie sa i se asigure suport emotional prin parti ciparea la grupuri de suport, prin citirea unor materiale informative in care sunt des crise experiente similare ale altor cupluri, prin purtarea unor dis cutii cu prietenii sau cu preotul. De asemenea, medi cul va raspunde tuturor nedumeririlor si preo cuparilor in legatura cu avortul. Intensitatea si durata doliului variaza de la o femeie la alta, dar majoritatea revin la a ctivitatea cotidiana la s curt timp dupa avort. In cazul in care simptomele de depresie se prelunges c mai mult de 2 saptamani este ne cesara vizita la medic. Deze chilibrele hormonale determinate de avort pot induce o simptomatologie asemanatoare depresiei post-partum. Chiar dupa cateva avorturi spontane, sansa de a duce la capat o sarcina normala nu este pierduta. Dupa un repaus de 6 saptamani (reinstalarea unui nou ci clu menstrual) se pot relua cu optimism incercarile de a avea un copil. Compli catiile avortului spontan sunt imediate si tardive, date de retentia totala sau partiala de resturi ovulare. Compli catiile imediate sunt:

hemoragia

infe ctiile

Hemoragia poate fi putin abundenta dar persistenta sau se poate instala brus c, poate fi abundenta in s curt timp ducand la so c hemoragi c. Infe ctiile sunt provo cate de mi crobi din vagin ce infe cteaza resturile ovulare ducand la putrefierea lor, manifestata prin s curgeri vaginale hemati ce, purulente, urat mirositoare, avand ca manifestare clini ca febra si cresterea pulsului. Forma clini ca cea mai fre cventa a infe ctiei din avortul spontan este endometrita post avort. Compli catiile tardive ale avortului spontan sunt: metrita croni ca, manifestata prin tulburari menstruale, s curgeri vaginale mu coase si uter marit in volum; anexita croni ca si sterilitate se cundara

CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTEI CU AVORT INCOMPLET LUNA

3.1.ROLUL PROPRIU

3.1.1

ASIGURAREA CONDITIILOR DE SPITALIZARE A BOLNAVILOR S copul spitalizarii bolnavilor, in majoritatea cazurilor, este vinde carea. Pentru a realiza acest lucru trebuie create conditii prielnice, ne cesare ridi carii fortei de aparare si regenerare a organism ului si s coaterii Iui de sub eventualele influente no cive ale mediululin conjurator, Fun ctiile intregului organism sunt controlate si dirijate de s coarta cerebrala. Activitatea sistemulul nervos central realizeaza unitatea indisolubila a organismului, pre cum si legaturila lui cu mediul in conjurator, prin ex citatiile pornite de la terminatii nervoase intero- si exterore ceptive, pre cum si prin raspunsurile lui. Ex citatiile pornite din mediul in conjurator pot actiona defavorabil asupra sistemului nervos central, atat prin numarul, cat si prin calitatea lor, ceea ce duce la suprasoli citarea si epuizarea celulelor corti cale. Acestea, la randul lor, elibereaza centrele sub corti cale de controlul s coartei cerebrale, dand nastere la cele mai variate tulburari in fun ctiile organismului, care cu timpul pot duce la determinari anatomopatologi ce. Regimul terapeuti c de prote ctie are s copul de a izola bolnavul de conditiile negative ale mediului in conjurator, care ar putea traumatiza, suprasoli cita sau epuiza s coarta cerebrala si de a forma un anturaj pla cut, cu a ctiune favorabila asupra sisternului nervos central si de ci asupra organismului. Crearea conditiilor regimului terapeuti c de prote ctie se in cepe cu amplasarea si constru ctia spitalelor. Spitalele moderne se construies c, dupa cum am mai aratat, in zonele oraselor ferite de zgomotul si de aerul vi ciat al cartierelor centrale, in mijlo cul unor zoneverzi de prote ctie, bine intretinute. Aspe ctul exterior al a cestor

cladiri trebuie sa inspire bolnavului in credere in mun ca care se duce la spital. Multi bolnavi suporta cu greu chiar si faptul ca sunt interniati in spital. Conditiile de mediu de ai ci le creeaza o oare care tensiune nervoasa Saloanele sa fie cat mai mi ci, cu 2-4 paturi, iar paturile sa fie cat mai distantate, pentru ca bolnavii sa nu se deranjeze re cipro c.. Mobilierul sa fie usor de curatat, dar esteti c. Vesela, lenjeria, instrumentarul, pre cum si ori care obie ct de inventar al se ctiei trebuie sa fie in stare impe cabila. Vasele sparte sau defe cte, cu emailul crapat cestile, fara coada, oglinzile sparte trebuie indepartate din se ctie Foile de observatie si de temperatura nu vor fi tinute in saloan . Obi ceiul ve chilor spitale, de a tine foaia de temperatura si tablita cu datele personale si diagnosti cul bolnavului la capul patului, nu este bun. Foile bolnavului cuprinse intr-un dosar nu trebuie sa ajunga in mana bolnavului, pentru ca anumite adnotari, date de laborator et c., sa nu fie interpretate gresit. Indepartarea dosarului de bolnav cere tact, mult spirit de ingeniozitate din partea asistentei, caci as cunderea evidenta a continutului foilor are de obi cei un efe ct si mai nefavorabil asupra bolnavilor. Ex ceptie de la a ceasta regula admite doar in cazul bolnavilor supusi terapiei intensive, in cazul carora datele cuprinse in foaia spe ciala a acestor bolnavl trebuie sa stea in perrnanenta la dispozitia medi cului. Starea generala a a cestor bolnavi nu pune problema consultarii foii si interpretarii continutului a cesteia de catre ei. Se vor inlatura toti ex citantii auditivi, vizuali, olfa ctivi sau gustativi cu efe cte negative asupra sisternului nervos. Astiel, se va duce 0 lupta perrnanenta si sustinuta impotriva zgomotului. Personalul trebuie sa poarte in caltaminte cu talpa de cau ciuc. Pi cioarele meselor, s caunelor, ale noptierelor, vor fi prevazute cu garnituri din cauciu c, pentru a nu provo ca zgomot cu o cazia mutarii lor dintr-un lo c in altul. Usile vor fi unse pentru a nu s cartii si de asemenea prevazute cu garnituri de cau ciuc pentru a nu produce zgomot la in chidere. Trintitul usilor, lasarea robinetelor des chise, zgomotul in curtea spitalului, mai ales sub ferestrele bolnavilor si curatirea zgomotoasa a saloanelor in ore nepotrivite trebuie evitate. Personalul se ctiei trebuie sa evite dis cutiile si distractiile in saloane si pe coridoarele se ctiei, Convorbirile vor fi duse cu voce s cazuta, dar in asa fel ca sa auda si bolnavul, ca ci altfel i se desteapta banuiala ca i se as cunde gravitatea bolii sale. Personalul administrativ care intra in se ctie in interes de servi ciu, pre cum si vizitatorii care vin la bolnavi vor fi instruiti de asistenta pentru a pastra o compor tare modesta, linistita, in se ctie. Convorbirea la telefon se va face pe un ton s cazut.

Se va inlatura din sfera vizuala a bolnavului tot ceea ce poate sa-i creeze impresii c u a ctiuni negativa asupra sistemului sau nervos. Astfel, bolnavul nu trebuie sa vada ranile, ul ceratiile, piodermitele sau alte manifestari cutanate cind se desfa ce pansamentul. Bolnavii nu trebuie sa vada rezultatele examinarilor radiologi ce, ele ctro cardiograf ice sau de alta natura si citirea sau interpretarea lor nu trebuie dis cutata cu bolnavi . Crearea coniditiilor asemanatoare anturajului obisnuit al bolnavului presupune si lupta contra vi cier ii aerului din spitale cu substante medi camentoase si dezinfe ctante. Se vor inlatura complet din spitale dezinfe ctantels cu miros patrunzator si se vor inlo cui cu cele fara miros. Sti clele cu medi camente volatile; c u miros patrunzator, vor fi tinute in chise. Plostile, pansamentele de pe plagi, puroiul eva cuat trebuie indepartate imediat din salon. Cole ctarea urinii pentru determinari cantitative sau calitative trebuie fa cuta in afara salonului. Dupa utilizarea plostilor se va face totdeauna aerisirea salonului. Asistenta va indemna si pe bolnavi de a se respe cta pe ei insisi,in sensul de a nu cere plos ca in timpul mesei, in saloanele comune . Asistenta trebuie sa stie cum sa inlature fri ca din constiinta bolvului. Acesta trebuiesa priveas ca cu 'in credere pro cedurile de tratament si mijlo cul cel mai bun pentru obtinerea a cestui lu cru este folosirea unei tehni ci core cte, exercitata cu instrumente bine intretinute care reduc durerea la minimum sau o inlatura complet. Linistirea bolnavului, pregatirea lui psihi ca, utilizarea anesteziei locale, unde se poate, mentinerea instrumentelor in stare perfecta de fun ctionalitate (instrumente taioase, as cutite, mijloa ce de iluminat) sunt etape pregatitoare, obligatorii, ale ori carei interventii de explorare sau de tratament. Prin respe ctarea criteriilor de mai sus, pre cum si prin manuirea atenta si foarte fina a lor asistenta va putea sa castige in crederea bolnavilor si sa intareas ca convingerea lor in tratamentul primit. Regimul terapeuti c de prote ctie tine seama de odihna pasiva si activa a bolnavilor ca mijlo c terapeuti c important. Patul trebuie aranjat dupa preferinta bolnavului, asigurindu-i acestuia pozitia cea mai comoda, da ca boala lui nu contraindi ca acest lucru Pentru bolnavii in stare mai putin grava se vor asigura fotolii. Se va respe cta somnul bolnavului, care, prin inhibitia s coartei cerebrale, constituie un factor terapeuti c important, Conditiilor create in spital trebuie sa asigure bolnavului un somn mai bun de cat cel obisnuit
. ,

Pentru prelungirea sornnului fiziologic se introduce in programul de zi somnul de dupa masa, independent de programul obisnuit, somnul bolnavului trebuie respe ctat, prin amanarea curateniei sau a unor a ctivitati administrative, pentru o ora mai tarzie. In ori ce caz nu se va trezi bolnavul, daca tratamentul pres cris nu ne cesita acest lu cru. Bolnavii spitalizati timp indelungat trebuie preo cupati mai ales in perioada convales centei. Preo cuparea le reda in crederea in vinde care si ajuta la re castigarea capa citatii lor de mun ca. In spitalele de ortopedie si traumatologie, pre cum si in instititutii de neuropsihiatrie, aceasta problema se rezolva in mod organizat. Asistenta isi va petre ce timpul, in care nu are sarcini concrete de ingrijire in saloane, printre bolnavi, daca a ceasta nu deranjeaza somnul bolnavilor. Este bine ca anumite activitati administrative sa fie de asemenea indeplinite in saloane. De multe ori simpla prezenta a asistentei are un afe ct binefa cator asupra bolnavului si-l linisteste mai bine de cit ori ce medi catie. Primirea bolnavului in se ctie si initierea lui in regulamentul de ordine intrioara a spitalului. Bolnavul adus in se ctie va fi dirijat intr-unul din saloane. Repartizarea lui va fi in fun ctie de boala, gravitatea bolii si starea in care se gaseste, tinind seama atat de interesele bolnavului nou internat, cat si de intersele celorlalti bolnavi. Bolnavii in constienti, comatosi, cu ex citatii psihomotoarii, cei cu in continenta de materii fe cale si urina, pre cum si cei suspe cti de boli infe ctioase vor fi repartizati in rezerve. Bolnavul trebuie primit cu tovarasie si repartizat imediat. El va fi. condus de asistenta in salon unde i se va arata patul. Cu aceasta o cazie, asistenta ii va prezenta colegii de camera creand de la bun in ceput 0 atmosfera calda intre bolnavii ve chi si bolnavul nou intrat. Pana la s chimbarea patului, bolnavul va fi asezat intr-un fotoliu, cat mai comod. Dupa ce i s-a repartizat patul, inainte de a se cul ca bolnavul va fi initiat asupra regulamentului de ordine interioara al spitalului. I se vor arata lo cul si modul de fun ctionare a robinetelor de apa al closetelor, amplasarea sufrageriei, modul de fun ctionare al aparatelor de semnalizare obligatiile lui in timpul spitalizarii, drepturile lui, pre cum si raporturile pe care trebuie sa le aiba cu personalul se ctiei, atragrndu-i-se atentia sa adreseze cu curaj toate cererile si plangerile asistentei sau medi cului de salon. Dupa ce bolnavul a fost cul cat in pat, asistenta Ii completeaza foaia de

temperatura, ii masoara temperatura, ii ia pulsul si ii deterrnina greutatea corporala. Datele obtinute le noteaza in foaia de temperatura. Ea instiinteaza apoi

ASISTAREA EXAMINARII CLIN ICE A BOLNAVULUI

pe asistenta prin cipala despre bolnavul nou-sosit, care va nota numele si datele personale ale bolnavului, impreuna cu diagnosti cul de internare in registrul de internare al se ctiei. Pentru asigurarea alimentelor ne cesare bolnavului pentru ziua respe ctiva, asistenta medi cala completeaza foaia de alimentatie In ziua urmatoare, bolnavul figureaza in toate evidentele si bonurile de cerere ale se ctiei. Pe baza pres criptiilor medi cale, asistenta va pregati bolnavul pentru examinarile de laborator, atragandu-i atentia ca in dimineata urmatoare, pana la terminarea explorarilor planifi cate, sa nu manan ce si sa nu fumeze. Ea va trebui sa cunoas ca perfect cele ne cesare pentru pregatirea bolnavului in vederea examinarilor de rutina. In a cest s cop, va pregati formularele de re coltare, rnentionand exact natura examinarilor cerute, pre cum si re cipientele ne cesare pentru produsele re coltate. In sfirsit, asistenta va linisti si pe insotitor iibolnavului, asigurindu-i asupra ingrijirii de calitate de care bolnavul lor va benef icia in spital. Cu aceasta o cazie, asistenta va comuni ca insotitorilor si salonul in care a fost internat bolnavul si le va arata orarul vizitelor. Primirea bolnavului in se ctie si initierea lui in obi ceiurile se ctiei reprezinta un moment hotarator in castigarea in crederii bolnavului. Atitudinea asistentei trebuie sa fie prin cipiala si tovaraseas ca fata de bolnavi, independent de starea lor so ciala. Dimpotriva ea trebuie sa acorde o mai mare atentie to cmai a celor bolnavi care ne cesita, fie prin gravitatea bolii lor, fie prin gradul lor mai s cazut de cultura, o preo cupare mai atenta si mai sistemati ca. Prin a ceasta va reusi sa-si castige si in crederea a celor bolnavi care au venit la spital cu nean credere

3.1.2.

ROLUL A SISTENTEI MEDICALE IN EXAMINAREA CLINICA A PACIENTULUI

Colaborarea la examinarea clini ca a bolnavulul este una din sarcinile importante ale asistentei. Ajutorul a cordat medi cului si bolnavului in cursul examinarii clini ce degreveaza pe a cesta din urma de eforturi fizice, ii previne o serie de suferirite inutile, contribuie la crearea unui climat favorabil intre bolnav si medic, face acesibila medi cului explorarea tuturor regiunilor organismului, servindu-l si cu instrumentarul ne cesar, toate a cestea intervenind pentru s curtarea timpului expunerii bolnavului in stare grava la traumatismul examinarilor. In a cest fel, ajutorul asistentei la examinarile clini ce este indispensabil in cazul bolnavilor in stare grava : asteni ci, adinami ci, somnolenti, in constienti, imobilizati etc, si foarte utila in cazul tuturor bolnavilor. Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urrnatoarele : pregatirea psihi ca a bolnavului , ,- adunarea, verif icarea si pregatirea instrumentarului necesar; dezbra carea si imbra carea bolnavului , adu cerea bolnavulul in pozitiile ade cvate examinarilor , asigurarea iluminatiei ne cesare la examinarile cavitatilor naturale; deservirea medi cului cu instrumente, ferirea bolnavului de traumatisme si ra ceala , asezarea bolnavului in pat dupa examinare si facerea patului. Pregatirea psihica a bolnavului se in cadreaza in mun ca de edu catie si de linistire pe care asistenta o duce cu bolnavul din momentul primirii lui in se ctie. Atitudinea ei fata de bolnav trebuie sa refle cte dorinta permanenta de a-l ajuta , crearea climatului favorabil atitudinea tovaraseas ca, constituie fa ctorii irnportanti ai unei bune pregatiri psihi ce. In preajma exarminarilor de ori ce natura, asistenta trebuie sa lamureas ca bolnavul asupra caracterului inofensiv al examinarilor cautind sa se reduca , la minimum durerile care eventual vor fi provo cate prin unele manopere simple, ca : examiarea unei arti culatii inflamate, palparea unui abdomen dureros etc. Bolnavul nu trebuie ni ciodata indus in eroare ca ci astfel va pierde in crederea in noi. Da ca insa cunoaste esenta si importanta examinarilor, prin in crederea pe care i-am insuflat-o, va suporta mult mai usor suferintele cauzate de diversele explorari, obtinind cooperarea lui activa in reusita si operativitatea examinarilor. Tinind seama de simtul pudorii, asistenta va izola patul bolnavului
.

ASISTAREA EXAMINARII CLIN ICE A BOLNAVULUI

(In special la prima examinare), despartindu-l cu un paravan de celelalte paturi, ceea ce Iinisteste pe multi bolnavi.

Aducerea bolnavului in portia adecvata examinarii si sprijinirea lui usureaza mult, atat mun ca medi cului cat si eforturile bolnavului. In cursul examinarii, pledurile si plapumile vor fi impaturite la capatul distal al patului. Asistenta va avea grija ca, inainte de in ceperea examinarii, bolnavul sa-si goleas ca vezi ca, pentru ca globul vezi cal sa nu indu ca in eroare pe examinat. Urina nu va fi arun cata pana la dispozitiile medi cului, pentru ca la nevoie sa poata fi examinata 1a laborator. Examinarea se in cepe prin luarea anamnezei. In a cest timp,bolnavul va sta in pozitia cea mai comoda pentru el. La examenul obie ctiv insa, el trebuie adus totdeauna in pozitiile cele mai ade cvate observatiei. Astfel, inspe ctia generala se va face adu cind bolnavul in de cubit dorsal. La nevoie, asistenta va ajunge sa se intoarca pentru a putea fi observate si tegumentele de pe fata posterioara a corpului. Examinarea organelor abdominale se face in de cubit dorsal cu bratele intinse si relaxate de-a lungul corpului si membrelor inferioare indoite din genun chi, pentru a relaxa mus culatura abdominala. In vederea a cestui s cop, se soli cita bolnavul de a nu in corda mus chii peretilor abdominali, pentru a permite medi cului palparea organelor intrabdominale. Examinarea sistemului nervos va cere asistentei sa sustraga la nevoie atentia bolnavului de la in cercarile medi cului de punere in evidenta a reflexelor osteotendinoase. Mai departe, ea va ajuta bolnavul de a aduce membrele in pozitia ade cvata Iuarii reflexelor. Cu o cazia cercetarii e chilibrului si a motri citatii membrelor, ea va ajut bolnavul sa se s coale din pat si-l va sprijini in timpul mis carilor pe care medi cul i le va cere. Pentru examenul gine cologi c, bolnava va fi cul cata in pozitie gine cologi ca: in de cubit dorsal, cu genun chii indoiti si coapsele indepartate. Aceasta pozitie poate fi realizata in patul bolnavei sau pe ori ce masa de examinare, insa pentru o examinare minutioasa sau interventii ale organele genitale feminine, se utilizeaza masa gine cologi ca care asigura o pozitie comoda,pi cioarele sprijinindu-se pe rezematoare spe ciale. masa fiind prevazuta cu un cadru bas culant, poate fi in clinata la 30 Examinarea propriu-zisa trebuie sa fie pre cedata de golirea vezi cii urinare si a re ctului fie spontan fie prin sondaj sau clisma. Bolnava se a copera cu o invelitoare de flanela, lasand libere numai organele genitale externe si abdomenul. . Asistenta ajuta medi cul la imbracarea manusilor sterile din cau ciuc si soli cita bolnava sa-si relaxeze mus culatura peretilor abdominali prin respiratie adan ca

Dupa efe ctuarea examenului digital, medi cul va cere la nevoie valvel vaginale, cu care va indeparta peretii vaginali, in vederea crearii zibilitatii catre colul uterin si fundul de sac vaginal. Asistenta va prelua valvele vaginale, fixandu-le in pozitia ceruta, pana ce medi cul va cerceta cu ajutorul tampoanelor, oglinzilor, sau altor instrumente, pertii vaginali, colul uterin si fundurile de sac ale vaginului. Dupa terminarea examinarii, asistenta va ajuta la indepartarea manusilor de cau ciu c de pe mana medi cului. Manusile impreuna cu instrumentele folsite vor fi depuse in tavita renala. Asigurarea iluminatiei ne cesare pentru iluminarea cavitatilor natural,pre cum si desevirea medi cului cu instrumente cer o atentie deosebita din partea asistentei. Din a cest motiv asistenta trebuie sa cunoas ca bine cronologia unui examen clinic. Ea trbuie sa observe cu atentie mis carile medi cului, pentru a putea prevedea ne cesitatile de instrumente si de ajutor manual, cu care poate contribui la momentul oportun la exminarea bolnavului. Bolnavul va fi ferit de ra ceala. Dezbra carea bolnavului pentru examinare se va face in camere in calzite la temperatura corespunzatoare. Se va evita circulatia cat timp bolnavul va fi dezbra cat. Dupa terminarea examinarii clini ce , bolnavul va fi asezat in pat. In pozitia preferata de el, da ca spe cif icul bolii nu impune o alta pozitie. PREGATIREA, ASISTAREA SI EFECTUAREA RECOLTARILOR DE PRODUSE BIOLOGICE SI PATOLOGICE PENTRU EXAMINARI DE LABORATOR

AL1MENTATIA BOLNAVULUI PRINCIPIILE GENERALE ALE ALIMENTATIEI BOLNAVILOR Una din cele mai importante probleme ale ingrijirii bolnavului este alimentatia. Asigurarea aportului caloric ne cesar pentru sustinerea fortelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alirnentar ade cvat pentru asigurarea conditiilor de vinde care si administrarea alimentelor pe cale naturala sau artif iciala constituie sarcini elementare ale ingrijirii ori carui bolnav spitalizat sau tratat la domi ciliu.

Alimentatia bolnavului urmareste : _ Sa acopere cheltuielile energeti ce de baza ale organismului, cele ne cesare cresterii (in cazul copiilor), cat si cele ne cesare refa cerii pierderilor prin cheltuieli exagerate. _ Sa asigure aportul de vitamine si saruri miner ale ne cesare desfasurarii normale a metabolismului, cresterii si celorlalte fun ctii ale organismului. _ Sa favorizeze conditiile prielni ce pro cesului de vinde care, crutand organele imbolnavite si asigurind un aport de substante ne cesare organismului. Alimentatia rationala este si un factor terapeuti c important. Ea .poate influenta tabolul clinic al majoritatii bolilor, cara cterul pro cesului patologi c si ritmul evolutiei a cestuia. Sa previna o evolutie nefavorabila in cazul unei imbolnaviri latente, sa impiedi ce transformarea bolilor acute in croni ce, pre cum si aparitia re cidivelor. _ Sa consolideze rezultatele terapeuti ce obtinute prin alte metode de tratament. 'I'inind seama de cele de mai sus, regimul dietetic al bo1navilor Trebuie astfel al catuit, in cat sa satisfaca, nee cesitatile cantitative, cat si pe cele calitative ale organismului. ASIGURAREA NECESITATILOR CANTITATIVE ALE ORGANISMULUI Aportul cantitativ al substantelor alimentare ne cesare organismului este dirijat, in stare norrnala, de fa ctori fiziologici ca : setea, foamea, obisnuinta etc. In cazul bolnavilor, a cesti factori nu sunt totdeauna jaloane destul de sigure pentru dirijarea aportului alimentar. Intr-o serie de boli, lipsa poftei de man care este un simptom pre co ce si dominant sau setea poate fi exagerata in foarte multe cazuri. Bolnavii in constienti, comatosi, pre cum si cei somnolenti sunt complet Iipsiti de senzatiile de sete si foame; ei nu-si pot dirija si asigura aportul ne cesar de alimente. De a ceea, personalul care ingrijeste bolnavul are un ro1 foarte important in alimentarea 1ui. Aportul de substante alimentare trebuie asigurat pe baza ne cesitatilor reale de calorii ; in caz ca nu se asigura cantitatea ne cesara de alimente, organismul re curge la rezervele proprii tisulare. Ne cesitatile calori ce ale unui bolnav adult variaza .intre 2 500 si 3 000 de calorii ; daca organismul este supus unui regim de foame, va consuma din tesuturile sale proprii circa 1 kg in 24 de ore, ceea ce se traduce printr-o slabire rapida in greutate, mas cata eventual printr-o retentie exagerata de apa. Ne cesitatile calori ce la bolnavul in repaus absolut la pat se apre ciaza in jurul cifrei de 25 calorii/kilo corp.Astfel un bolnav cu greutatea corporala de 60 kg va avea nevoie de 1500 de calorii in 24 de ore. Ne cesitatile calori ce ale copiilor sunt cu 20-30 % mai mari, iar ale batrinilor cu 10-15%mai mi ci.

Accasta cantitate de substante a1imentare a copera cheltuielile metabolismului bazal. Ne cesitatile calori ce ale bolnavilor febrili se mares c mult in raport cu metabolismul. Distructiile de tesuturi, produse sub influenta mi croorganismelor, ridi ca ne cesitatile calori ce cu 10%. Fie care grad de temperatura impli ca un aport energetic de in ca 13%.Cheltuielile energeti ce care se mai pot adauga, de exemplu cele rezultate din starte de neliniste si agitatie, prin mis cari involuntare, contra ctii, convulsii et c., ridi ca ne cesitatile energeti ce in fun ctie de intensitatea lor cu in ca 10- 30%. Asigurarea aportului de substante , alimentare poate fi realizat numai prin cal cularea exacta a ne cesitatilor. tinand seama de valoarea energeti ca a prin cipiilor alimentare, care in cazul hidratilor de carbon si al proteinelor este de 4,1 calorii, iar in cazu grasimilor 9,3 calorii. ln vederea a cestui s cop asistenta trebuie la internare sa cantareas ca bolnavul si sa controleze evolutia greutatii corporale in timpul sprtalizarii; sa observe comportamentul bolnavului si sa apre cieze cheltuielile energeti ce in plus; sa cal culeze valorile calori ce ale alimentelor pe baza de,tabele, care trebuie sa fie afisate in camera asistentelor, pentru a fi la indemana tuturor. Independent de felul regimului sau forma si consistenta alimentelor, el trebuie sa fie astfel al catuit ca sa a copere ne cesitatile energeti ce in intregime, ca ci numai in a cest fel se pot mentine fortele fizice ale organismului, factor absolut ne cesar pentru pro cesul de vinde care. SERVIREA MESElOR Servirea mesei bolnavilor ridi ca multe probleme in mun ca asistentei, ca ci modul in care bolnavul primeste alimentele are de multe ori aceeasi importanta ca si regimul propriti-zis. In legatura cu servirea meselor bolnavilor, asistenta va tine seama de urmatoarele : Orarul si repartizarea meselor au o deosebita importanta in alimentatia bolnavului. Intervalele dintre mese trebuie astfel stabilite, ca perioada de flamanzire din cursul noptii sa nu fie mai mare de 10 maximum 11 ore, iar in unele cazuri, unde starea bolnavului o impune, si mai putin. Din a cest motiv este ne cesar ca mi cul dejun sa se serveas ca dimineata cit mai devreme, iar ultima masa cat mai tarziu, dar totusi cu circa doua ore inaintea cul carii. In a cest fel, considerind 8 ore de somn fiziologic pentru perioada de noapte, intervalul dintre
.

alimentatia de seara si cea de dimineata nu va intre ce perioada perrnisa. Restul meselor se vor repartiza la intervale aproximativ egale Intre masa de dimineata si cea de seara, in fun ctie de regulamentul interior al se ctiei si legat de programul de tratament si de odihna albolnavilor. Orarul dealimentatie pre conizat in se ctie nu poate fi apli cat me cani c la toti bolnavii. Bolnavii in stare grava, febrili, vor fi alimentati in perioadele cand temperatura lor s cade sau cand se amelioreaza durerile, adi ca in momentele cand se simt mai bine, indiferent de programul se ctiei. Bolnavii febrili, adinami ci, in stare grava, nu pot ingera deodata cantitatile obisnuite de alimente ; pentru a le administra totusi ratia zilni ca, ei vor fi alimentati dupa un program special prin mese mi ci dar dese, repartizate in 24 de ore, atat ziua, cat si noaptea. Bolnavii cardia ci si cei cu sistem nervos labil suporta, de asemenea, greu o flamanzire mai lunga de 6 ore, ceea ce se va lua in consideratie la stabilirea orarului lor de alimentatie. Orarul de alimentatie face parte din programul se ctiei, insa nu poate fi apli cat la toti bolnavii. Asistenta trebuie sa se acomodeze intereselor reale ale bolnavilor, individualizind la nevoie orarul si repartizarea meselor. Din acest motiv, ea trebuie sa rezerve pentru bolnavii problema alimentele ne cesare, pastrtndu-le la of icul de alimente in conditii ade cvate Orarul de alimentatie al a cestor bolnavi Trebuie consemnat in foaia de tratament, iar cantitatile consumate trebuie notate aparte. Mesele prin cipale nu vor fi servite ni ciodata inainte apli carii tratamentului. Orele de dupa pranz trebuie rezervate pentru odihna Ca ci in aceasta perioada pro cesul de digestie blo cheaza energia organismului, prin angajarea unei mari cantitati de sange Ia nivelul organelor abdominale. In preajma interventiilor chirurgi cale, a tubajelor gastro-duodenale, a deterrninarit metabolismului bazal inaintea Iaringos copiilor, bronhos copiilor si a altor pro ceduri de examinare si tratament, care ar putea de clansa voma si in sfarsit, inaintea unor re coltari de produse biologi ce (hemograma, tablou sanguin, viteza de sedimentare a hematiilor et c.), bolnavul trebuie sa ramana neman cat. Asistenta trebuie sa consemneze a cest lu cru in condi ca de predare a servi ciului si sa comuni ce verbal, atat bolnavului cat si asistentei care o s chimba din servi ciu.

2. Pregatirea servirii meselor. Alimentatia bolnavilor nu trebuie sa fie deranjata de nimi c ; din acest motiv activitatea din se ctie, re coltarile, tratamentele examinarile medi cale si de laborator in clusiv vizita, trebuie terminate pana la ora meselor. Se va avea grija ca inainte de servirea meselor sa nu se execute tratamente dureroase sau suparatoare pentru bolnav. Se vor indeparta din salon fa ctorii dezgustatori. Pentru a ceasta, bolnavilor li se va oferi bazinetul cel putin cu jumatate de ora inaintea servirii mesei, pentru ca nu cumva sa deranjeze pofta de man care a celorlalti bolnavi to cmai in timpul alimentatiei. Saloanele vor fi aerisite, puse in ordine, iar obie ctele care ar putea deranja pofta de man care a bolnavilor ca : s cuipatoarele, urinarele, tavitele renale et c., vor fi a coperite sau s coase din salon. Bolnavii cu aspect nepla cut sau cu piodermite intinse, ca .si cei care ar varsa in timpul alimentatiei, daca nu pot fi izolati in rezerve vor fi izolati de restul bolnavilor prin paravane. Se va da posibilitatea bolnavilor sa-si spele mainile; bolnavii in stare grava vor fi ajutati de asistenta sau infirmiera. Distribuirea alimentelor, trebuie fa cuta curat, esteti c, operativ. Nu este bine sa se serveas ca de odata toate felurile de alimente pe tava in fata bolnavului, ci pe rand in masura in care el termina, felul anterior.Vesela utilizata trebuie ridi cata imediat. Ordinea de servire a mesei bolnavilor. Asistenta va distribui intai regimul comun, apoi regimurile tip si la urma va dispune aducerea a regimurilor individuale pentru bolnavii a caror alimentatie .terapeuti ca nu se in cadreaza in ni ci unul dintre regimurile tip: Dupa ce bolnavii care se pot alimenta singuri au primit masa, asistenta se va o cupa pe rand de bolnavii care trebuie alimentati de ea; a cestia manan ca de obi cei in cet si re clama multa rabdare si perseverenta. Orarul de alimentatie al bolnavilor hraniti artificial trebuie fixat in afara programului de alimentatie al restului bolnavilor, pentru ca asistenta sa aiba posibilitatea de a se o cupa mai linistita si cu rabdare de ei, fie inainte, fie dupa terminarea distribuirii meselor in se ctie. MODURILE DE ALIMENTARE A BOLNAVILOR Modul in care se face alimentarea bolnavului depinde de natura bolii de care acesta sufera pre cum si de starea lui generala. Alimentarea poate fi efe ctuata in trei feluri : a)alimentarea a ctiva, cand bolnavii manan ca singuri, fara ajutor,alimentele servite ; 0)alimentarea pasiva, cand starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri si de ci trebuie sa fie ajutati;

c) alimentarea artif iciala, cand alimentele trebuie introduse in organismul bolnavului prin mijloa ce artif iciale. Alimentarea activa . Bolnavii cu stare generala relativ buna si cu digestie pastrata se alimenteaza singuri. Da ca starea lor o perrnite, ei se vor ridi ca din pat si se vor aseza la masa ca oamenii sanatosi. Bolnavii care nu se pot s cula, dar se pot alimenta singuri,vor fi serviti la pat. In a cest s cop, ei vor fi asezati in pozitie sezand sau semisezand si mentinuti in a ceasta pozitie cat mai comod, cu ajutorul rezematoarelor de pat si cu perne. Masa se serveste pe mese spe ciale rulante adaptate la patul bolnavului. Da ca nu exista mesele amintite mai sus, bolnavul va consuma aIimentele de pe o tava asezata pe genun chi sau coapse, peste plapuma, ceea ce s cade mult confortul alimentatiei Nu se va da ni ciodata farfuria in mana bolnavului. De asemenea, nu se va servi masa pe noptiera, pentru a nu-l obliga sa se intoarca si sa se rasuceas ca pentru fiecare lingura de man care, mis care cat se poate de in comoda pentru el. Lenjeria de pat si de corp va fi aparata in toate cazurile cu un servet curat. Bolnavii care nu se pot ridi ca din pozitia orizontala si dores c sa se alimenteze a ctiv, vor fi intorsi pe partea stanga pastrand mana dreapta libera , sub cap li se va aseza o perna, iar in spate vor fi sprijiniti de perne sau suporturi. Tava cu man care se asaza fie pe marginea patului pe un servet curat, fie pe o masuta de inaltime ade cvata trasa langa pat. Bolnavul putandu-se servi numai de o singura mana, alimentele solide vor fi taiate de asistenta. Li chidele vor fi baute din cani umplute pe jumatate sau din cani spe ciale, in chise pe jumatate in partea lor superioara si prevazute cu un cio c. In lipsa a cestora, li chidele pot fi aspirate si prin tuburi de materiale plasti ce transparente, curate. Alimentarea pasiva Bolnavii in stare grava, imobilizati, paralizati, adinami ci, epuizati sau cei cu tulburari usoare de deglutitie vor fi alimentati de asistenta. Ei vor fi serviti numai dupa distribuirea alimentelor la restul bolnavilor, pentru ca asistenta sa aiba timpul ne cesar pentru aceasta. Acesti bolnavi sunt mai sensibili din a cest motiv asistenta nu trebuie sa dea impresia ca se grabeste, caci a ceasta lear putea diminua pofta de ma care. Pe de alta parte acesti bolnavi oboses c destul de repede,de a ceea ritmul alimentatiei trebuie sa fie mai in cet cu pauze mai mari intre felurile servite. Bolnavul va fi asezat in pozitie semisezand sau, da ca starea lui nu permite sa fie mobilizat,va ramane in pozitie orizontala, in de cubit dorsal. Capul bolnavului trebuie sa fie usor ridi cat si aple cat spre barbie, ceea ce usureaza a ctul deglutitiei. Sub barbia bolnavului se intinde un servet pentru a nu murdari lenjeria
.

de corp, iar patul se a copera cu un alt servet . Cu a cesta se va sterge si barbia bolnavului, da ca el se murdareste in timpul alimentatiei. Alimentele servite pe tava trebuie asezate in asa fel ca bolnavul sa vada ce manan ca fie pe noptiera ,fie peste o masuta asezata peste bolnav, ca si in cazul alimentarii active. Asistenta se va aseza pe s caun langa pat sau .da ca trebuie sa sprijine in acelasi timp si bolnavul atun ci chiar la marginea patului, a ccentuand si prin aceasta ca timpul ei este rezervat nurnai pentru alimentarea lui. Pentru a putea lucra cu mana dreapta, asistenta va o cupa lo c totdeauna in partea dreapta a bolnavului. Li chidele, in clusiv supa, vor fi admimstrate sub forma de bautura din vase semiumplute sau daca bolnavul nu se poate ridi ca din pozitie orizontala, din c ani cu cio curi. La folosirea a cestor cani, la bolnavii adinami ci in stare grav asistenta trebuie sa supravegheze debitul li chidului care curge in gura bonavului, pentru a nu-l in carca peste posibilitatea lui de deglutitie si-l impiedi ca sa inghita aer. Cu o cazia inghitirii li chidelor, asistenta va ridi ca usor cu o mana capul bolnavului, eventual impreuna cu perna, iar cu cealalta va tine vasul din care bea.Aple carea exagerata a capului va impiedi ca inghitirea.

3.1.3 SUPRAVEG HERA PACIENTULUI

Supraveghera pa cientului este una din sarcinile cele mai importante ale asistentei medi cale. Observatia medi cului este discontinua intermitenta el vede bolnavul numai la vizite sau cu o cazia apli carii unor tratamete. In restul zilei, bolnavul se gaseste sub supraveghera asistentei, care trebuie sa culeaga toate datele relativ la starea generala si evolutia bolii sale. Asitenta trebuie sa raporteze medi cului tot ce obsearva in cursul zilei la bolnav( observatii sistemi ce, metodi ce) Asistenta va urmari: comportamentul bolnavului, fun ctiile vitale si vegetative ale organismului, aparitia unor manifestari patologi ce. Urmarirea comportamentului bolnavului

Pozitia bolnavulul in pat este determinata de gravitatea bolii.Da ca starea bolnavului este mai putin grava,el isi pastreaza in pat o atitudine asemanatoare, cu cea a unei persoane sanatoase. Mus culatura isi pastreaza toni citatea sa normala pozitia fiind dirijata de mis carile sale active. Se spune ca bolnavul sta in pat in pozitie activa. Da ca insa starea bolnavului este grava, el devine adinami c. mus culatura isi pierde toni citatea sa norrnala, iar pacientul nu mai este in stare sa execute mis cari active, dand irnpresia ca este cazut in pat, pozitia Iui fiind determinata de legile gravi tatiei. Se spune ca sta in pat in pozitie pasiva. In afe ctiunile insotite de dureri, bolnavul cauta sa menajeze partea dureroasa, luand diferite pozitii fortate. Astfel, in caz de pleurita sau de fra ctura costala, bolnavul va sta pe partea sanatoasa, pentru a nu exagera durerile prin comprimarea partilor afe ctate. Pozitia bolnavului in pat poate fi deterrninata si de nevoia de a usura unele fun ctii ale organismului. Astfel, in afe ctiunile care scot din fun ctiune sau diminueaza mult respiratia unui plaman ca : pneumonie, pleurezie cu li chid abundent, pneumotorax et c., bolnavul sta cul cat pe partea bolnava, pentru a putea compensa plamanul cu fun ctia redusa prin mis cari respiratorii mai ample ale partii indemne. Expresia fetei bolnavului poate trada gradul de inteligenta a bolnavului, pre cum si anumite stari psihi ce ca: durere, spaima, agitatie, depresiune, bu curie, indiferenta, oboseala etc. In unele boli, expresia fetei poate sa fie cara cteristi ca. Astfel, fata este anxioasa si cianoti ca la bolnavii cu insuf icienta circulatorie grava. In peritonita, ileus si alte afe ctiuni abdominale grave, fata este acoperita cu sudori re ci, o chii infundati si in conjurati cu cearcane albastre, nasul as cutit si privirea anxioasa (fata peritoneala). In bolile infe ctioase grave, de multe ori fata bolnavului este congestionata, agitata, cu o chii s clipitori, alteori tradeaza o oboseala sau astenie grava. Expresia fetei poate sa se s chimbe relativ repede in raport cu modif icarea starii bolnavului; din a cest motiv supavegherea fizionomiei bolnavului trebuie sa fie o preo cupare permanenta a asist cntei. Starea psihi ca a bolnavului prezinta, de asemenea, un interes deosebit pentru asistenta. Ea se va orienta in primul rand da ca bolnavul isi pastreaza cunostinta, daca este obnubilat sau complet in constient. Dezorientarea in timp si in spatiu, iluziile si halucinatiile bolnavului pot fi observate prima data de asistenta. Cand bolnavii au cunostiinta tulburata privirea absents si stau in pat nemis cati, a ceasta stare se intalneste in septi cemii etc. poarta numele de stare tif ica si denota gravitate extrema

Tulburarile de cunostinta sunt expresia unor stari foarte grave si ele trebuie imediat raportate medi cului. Numarul afe ctiunilor care se manifesta prin tulburari de cunostinta este extrem de mare; din a cest motiv, asistenta trebuie sa se orienteze usor printre diferitele forme ale a cestor stari si trebuie sa cunoas ca bolile unde poate fi asteptata instalarea unei tulburari de cunostinta (boli infe ctioase acute, intoxi catii cu al cool, morfina, cloralhidrat, barbituri ce, uremie, insuf icienta hepatica, diabet zaharat et c.). Pofta de man care a bolnavului va fi, de asemenea, urrnarita de asistenta. Sunt bolnavi in stare grava care isi pastreaza pofta de man care, iar altii dimpotriva au oroare fata de alimente. Asistenta va cauta sa afle da ca lipsa apetitului este generala sau bolnavulare totusi anumite alimente preferate, sau da ca refuzarea anumitor categorii de alimente nu se datoreste fri cii (in temeiata sau neintemeiata) de a man ca. Apetitul preferential poate sa se datoreze anumitor carente ale substantei respective din organism, ca de exemplu hidrati de carbon, sarur i minerale ( cal ciu la gravide) etc. De asernenea, refuzarea anumitor alimente poate avea si o valoare simptomati ca foarte valoroasa pentru stabilirea diagnosti cului. . Asistenta va urmari daca afirmatia bolnavului asupra lipsei poftei de man care este sau nu reala. Somnu l bolnavului trebuie, de asemenea, urmarit de asistenta, atit cantitativ, it i calitativ, pre cum i din pun ctul de vedere al orarului. Pentru stabilirea duratei somnului nu se va ghida ni ciodata dupa afirrnatiil b lnavilor care de cele mai lte ori nu int multu rniti cu numarul or lor dorrnite. Pentru stabilirea duratei somnului este ne cesar ca 'a se adune numarul orelor dormite ziua si noaptea. Da ca bolnavul doarme si ziua, se vor observa orele cind doarme.nnainte sau dupa alimentatie, in orele de dirnineata sau dupa masa e Sornnolenta care s c instaleaza imediat dupa alimentatie tradeaza Durerile semnalate de bolnavi trebuie sa fie sesizate si raportate medi cului de asistenta. Din acest motiv, ori de cite ori bolnavul se plange de dureri, asistenta se va interesa de earacterul durerilor, durata si orarul lor, dire ctia in care acestea iradiaza, pre cum si variatia lor cu o cazia unor a cte fiziologice. Adesea, lo calizarea durerilor nu este usoara, ea putind fi uneori mai intensa in lo curile iradiate de cit la originea ei. Nu este admis

ca in eaz de dureri mari, cu lo calizare nesigura, asistenta sa in cerce, prin palpari si alte manevre, lo calizarea durerilor. Convulsiile si contra ctiile vor fi, de asemenea, urmarite de asistenta, deoare ce pina la sosirea medi cului ele pot sa dispara 9 asistenta - singura martora vizuala trebuie sa stie sa des crie In mod exact ceea ce a observat. Ea trebuie sa observe da ca convulsiile sint generalizate sau Io calizate, Da ca sint lo calizate va observa daca se extind si da ca sint uni- sau bilaterale. Este important sa stie durata a cceselor, pre cum si numarul lor si le va nota intr-o rubri ca spe ciala a foii de temperatura. Trebuie stiut da ca accesele s-au produs in aparenta spontan, in tirnpul somnului sau sub influenta unei ex citatii, eventual dupa enervare. De multe ori, bolnavul sesizeaza apropierea crizelor. Asistenta va urmar i ori ce modifi care in compor tarnentul bolnavului. Urmar irea trebuie facuta stiintif@i c si obie ctiv, iar ohservatiile culese trebuie sa redea fidel tabloul patologi c aparut. Supravegherea si notarea modif icarrlor prod use in starea bolnavului, facute farapri cepere si cunostinte obie ctive, fa c imposibila asigurarea ingrijirii calitative a bolnavilor. URMARIREA FUNCTllLOR VITALE SI VEGETATIVE ALE ORGANISMULUI Urmarirea fun ctiilor vitale si vegetative ale organisrnului este obligatorie In cursul ori carei boli, caci modifi carea lor refle cta in mare masura starea generala a bolnavului, pre cum si evolutia si gravitatea bolii de care sufera. Totalizarea observatiilor asupra fun ctiilor vital si vegetative se consernneaza in foaia de temperatura a bolnavului.

CAPITOLUL IV CAZUL I

PLAN DE INGIJIRE
4.1. CULEGEREA DATELOR Numele: S. Prenumele: I. Sex: f. Data nasterii: 7.01.1968. Varsta: 30 de ani. Domi ciliu:Jud Brasov Lo c de munca: somera. Alergii cunos cute: nu se stie alergi ca. Grupa .sanguina: 0 l-Rh pozitiv, Data internarii: 16.12.2010 Data intrarii in .legatura cu pa cienta: 16.12.2010 DIAGNOSTIC CLINIC Avortincomplet luna a II-a. Stabilirea legaturii cu pa cienta se face in momentul prezentarii la Servi ciul de Internare la Se ctia Gine cologie Pacienta vine insotita de sot, este adusa cu ambulanta
..

Semne obiective Pacienta este palida, buze us cate, ameteste, merge aple cata in fata tinandu-se cu mainile de abdomen. La examenul medical efe ctuat de medi cul gine colog se constata pierderi exagerate de sange pe caile genitale, cu cheaguri, aparare mus culara abdorninala. Semne subiective Pacienta a cuza dureri in planseul pelvin de intensitate mare, cu senzatie de apasare si tenesme re ctale. Sangereaza brus c pe cai genitale dupa ce a efe ctuat un efort fizic exagerat. Este internata in Se ctia de Gine cologie unde continui culegerea datelor, Antecedente personale Fiziologice: Menarha la 14 ani, ci clu regulat la 28 de zile, durata 4-5 zile, flux moderat, lara dureri; Nasteri - 1 in 1998, la termen, sex femeies c, gr. 3.200 grame; Avorturi: 0. UM: 10.10.2010 ANT heredo-colaterale:

Sotul sanatos, fetita sanatoasa; Viata de familie linistita, traieste impreuna cu familia intr-un apartament cu 2 camere; Antecedente patologice Nu a fost internata de cat in momentul nasterii anterioare. Istoricul bolii In dimineata zilei de 16.12. s-a apucat sa spele rufe neavand masina de spalat, a recurs la spalarea manuala. In urma efortului a simtit dureri lomboabdominale si sangerare cu cheaguri pe cai genitale. Stiindu-se gravida, si-a anuntat sotul la servi ciu,- acesta a chemat ambulanta de urgenta. Medi cul de pe ambulanta decide transportarea la spital, Se ctia Gine cologie
:

Manifestari de dependenta : Pierdere de sange dupa amenoree de doua luni, pe fond


cina (cu cheaguri si in cantitate mare);

de

Anemie; Puls tahi cardi c, abea perceptibil, polipnee; Tegumente palide; Senzatie de lipotimie; Agitatie; Temere; Facies palid, crispat. Diagnostic de nursing: Sangerare pe cai genitale cauzata de iminenta de avort in efortului fizic exagerat.
Analize de laborator : Hematii 3.200.000/mm 3; Hemato crit 33%; Leuco cite 5.900/mm 3; V.D.R.L.-negativ; Gli cemie = 85 mg%; Fibrinogen 610 mg%; Uree sanguina = 26 mg%; Tratament: 1.Ampi cilina 8 capsule/zi cate 2 la 6 ore peros; 2.Ergomet 3 fiole/zi peros; 3.Cal ciu lactic 3 capsule/zi peros; 4.Perfuzie cu glucoza 10%-500 ml, Vit C 95 ml II fl.; 5.Mialgin Lfiola im.; 6.Atropina 1 fiola im. Din 17. 12. 1,2,3,4 7.Adrenostazin 1 fiola im.;

8.Algo calmin 3 fiolelzi;

9 Cloro cal cin sol 3 lingurite/zi


Nevoile afectate

Simptome P=90b /min TA=100/56 mm/Hg Tegumente palide Inapetent a Deshidrat Hemoragie are uterina

Etiologie Sangerare pe cai genitale Durere Durere

Problema Alterarea ritmului cardiac si a circulatiei Alterarea nutritiei Hidratare neadecvata Scurgeri pin deficit vaginale neadecvate Intoleranta la activitate fizica Alterare a confortu

Grad de dep. D

A respira si a avea o buna respiratie

A bea si a manca

A elimina

Iminenta avort efort fizic exagerat durere subabdomi nale Scurgeri vaginale durere

Pozitie A se misca si inadecvata a avea o buna A dormi si a se odihni Insomnie A se imbraca si a se dezbraca A mentine temperatura corpului in limite A fi curat,ingrijit si a proteja tegumentele si mucoasele

D D I I

Stare de disconfort Prurit

Scurgeri vaginale Deficit de autoScurgeri vaginale ingrijire Alterarea integritati tegumentelor si mucoaselor Anxietate

A evita pericolele

Facies palid

Frica de interventie chirurgicala Anemie


Neadaptar

D Risc de accident Comunicare ineficienta la nivel afectiv Sentiment de culpatibilit ate


Neliniste

Ameteala,senz atie lipotimie A comunica Inchidere in sine

D D

e la situatie A actiona conform proprilor convingeri si valori si de a practica religia A fi preocupat in vederea realizari A se recreea Auto-acuzare
Neadaptar

e la situatie Descurajare Incapacitatea de a controla evenim.

D I

A invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

anxietate

Cunostin te insuficie

Deficit de cunosti

CAZUL II

PLAN DE INGIJIRE
1. CULEGEREA DATELOR Numele: O Prenumele: I.L Sex: f. Data nasterii: 6.08.1975 Varsta: 36de ani. Domi ciliu:Jud Brasov Lo c de munca: casni ca Alergii cunos cute: nu se stie alergi ca. Grupa .sanguina: AII-Rh pozitiv, Data internarii: 16.12.2010 Data intrarii in .legatura cu pa cienta: 16.12.2010 DIAGNOSTIC CLINIC Avortincomplet luna a II-a. Stabilirea legaturii cu pa cienta se face in momentul prezentarii la Servi ciul de Internare la Se ctia Gine cologie .. Pacienta vine neinsotita, este adusa cu ambulanta Semne obiective Pacienta este palida, temperatura ridi cata T=39E1 C buze us cate, ameteste, merge aple cata in fata tinandu-se cu mainile de abdomen. La examenul medical efe ctuat de medi cul gine colog se constata pierderi exagerate de sange pe caile genitale, cu cheaguri, aparare mus culara abdorninala, miros cara cteristi c. Semne subiective Pacienta a cuza dureri in planseul pelvin de intensitate mare, cu senzatie de apasare si tenesme re ctale. Sangereaza brus c pe cai genitale pe fondul unei inflamatii pelvine.

Este internata in Se ctia de Gine cologie unde continui culegerea datelor,

Antecedente personale Fiziologice: Menarha la 16 ani, ci clu regulat la 28 de zile, durata 4-5 zile, flux moderat, fara dureri; Nasteri - 3 in 1993,1998, 2010 la termen, sex femeies c Avorturi: 2 UM: 3.10.2010 ANT heredo-colaterale: Sotul sanatos, copii sanatosi Viata de familie linistita, traieste impreuna cu familia intr-un apartament cu 2 camere; : Antecedente patologice Nu a fost internata de cat in momentul nasterilor anterioare. Istoricul bolii De cateva zile prezinta dureri, s curgeri albi cioase cu miros urat In urma efortului a simtit dureri lomboabdominale si sangerare cu cheaguri pe cai genitale. Stiindu-se gravida, a chemat ambulanta de urgenta. Medi cul de pe ambulanta decide transportarea la spital, Se ctia Gine cologie Manifestari de dependenta : Pierdere de sange dupa amenoree de doua luni, pe fond de cina ( cu cheaguri si in cantitate mare); Anemie; Temperatura ridi cata T=39C Puls tahi cardi c, abea perceptibil, polipnee; Tegumente palide; Senzatie de lipotimie; Agitatie; Temere; Facies palid, crispat. Diagnostic de nursing: Sangerare pe cai genitale cauzata de iminenta de avort in efortului fizic si infe ctie genitala. Analize de laborator : Hematii 3.200.000/mm 3; Hemato crit 33%; Leuco cite 5.900/mm 3; V.D.R.L.-negativ; Gli cemie = 85 mg%; Fibrinogen 610 mg%; Uree sanguina = 26 mg%; Tratament; 1. Ampi cilina 8 capsule/zi cate 2 la 6 ore peros;

2.Ergomet 3 fiole/zi peros; 3.Cal ciu lactic 3 capsule/zi peros;

4.Perfuzie cu glucoza 10%-500 ml, Vit C 95 ml II fl., 5.Mialgin Lfiola im.; 6.Atropina 1 fiola im. Din 17. 12. 1,2,3,4 7.Adrenostazin 1 fiola im.; 8.Algo calmin 3 fiolelzi, 9.Cloro cal cin sol. 3 lingurite/zi. 10.Metronidazol 3 capsule/zi :.

Nevoie Afectat

Simtome P=90b /min TA=100/56 mm/Hg Polipnee R= 22 R /min Inapetent a Deshidrat

Etiologie Proces infectios

Problema Alterarea ritmului cardiac si a circulatiei Alterarea nutritiei Hidratare neadecvata Scurgeri vaginale neadecvate diaforeza Intoleranta la activitate fizica Alterare a confortu hipertermie

Gradde dependenta D

A respira si a avea o buna respiratie

A bea si a manca

Durere Durere

A elimina

are Hemoragie

uterina Pozitie A se misca si Transpiratii inadecvata a avea o buna A dormi si a se odihni Insomnie A se imbraca si a se dezbraca A mentine temperatura corpului in limite normale A fi curat,ingrijit si a proteja tegumentele si mucoasele

Iminenta avort Datorita procesului infectios durere subabdomin ale Scurgeri vaginale durere Proces infectios

D D D D I D

Temperat ura ridicata Stare de disconfort Prurit

Scurgeri vaginale Deficit de autoScurgeri vaginale ingrijire Alterarea integritati tegumentelor si mucoaselor Anxietate

A evita pericolele

Facies palid

Frica de interventie chirurgicala Proces patologic


Neadaptar

D Risc de complicati Comunicare ineficienta la nivel afectiv Sentiment de culpatibilit ate D D

Infecti i A comunica Inchidere in sine

e la situatie A actiona conform proprilor convingeri si valori si de a practica religia Auto-acuzare


Neadaptar

e la situatie

A fi preocupat in vederea realizari

Descurajare

Incapacitatea de a controla evenim.

Neliniste

A se recrea

A invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

anxieta te

Cunostin te insuficie

Deficit de cunosti

Tehnica recoltarii frotiului vaginal pentru diagnosticul citologic


Scopul: Clasif icarea frotiului dupa metoda BABES-Papani colau pentru depistarea starilor pre canceroase sau a cancerelor incipiente de col uterin. Materialul necesar: De protectie: Manusi de cauciuc; De executie: Lame de sti cla curate, degresate 6 bucati; Ansa de platina sterila sau anse de uni ca folosinta din plastic sterile; Spe cul vaginal steril; Pensa portampon sterila; Flacon solutie Lugol; Flacon cu acid acetic glacial 3%; Flacon cu nitrat de argint 5%; Flacon cu al cool metilie pentru fix area frotiului pe lama; Masa gine cologi ca, paravan, camp de uni ca folosinta; Colpos cop; Casoleta eu tampoane de vata sterile; . Creion dermatograf, vas cole ctor cu solutie de cloramina l0% Pregatirea pacientei: Pregdtirea psihica: Cu 24 de ore inainte de examen i se atrage atentia femeii sa nu efe ctueze irigatie vaginala, sa nu introduca ovule in vagin, sa nu aiba contact sexual; i se cere a cceptul pentru colaborare, spunandu-i-se ca manevra nu este dureroasa si este foarte important sa se cunoas ca natura celulelor exfoliate prin ra clare. Pregatirea fizicd: La ora 7 dimineata, dupa golirea vezi cii prin mi ctiune spontana si eventuala defe ctare, pacienta isi va face toaleta organelor genitale se va prezenta la cabinetul de gine cologie (e bine sa fie dupa ci clu a patra, a cincea zi sau eventual menopauza). Tehni ca de executare a manevrelor: Respe ctand pudoarea si intimitatea pacientei este ajutata sa se dezbra ce si sa se urce pe masa gine cologi ca pe care s-a pus campul de uni ca folosinta, din-hartie. I. Se face spalarea mainilor, imbracarea manusilor. II. Se pune colul in evidenta cu ajutorul spe ctului vaginal, fiind luminat de be cul colpos copului III. Cu ajutorul ansei de platina, sterila, se preleveaza se cretie vaginal a din fundul de sac vaginal posterior, pentru frotiu, pe doua lame
.

ce se noteaza cu numarul 1.

IV. Se preleveaza frotiu din orif iciul colului uterin pe alte doua lame si se noteaza cu numarul 2. V. Se preleveaza frotiu de pe suprafata colului, eventual zona exo cervi cala lezata, pe alte doua lame, si se noteaza cu numarul 3. Peste cele 6 lame se pune al cool metili c cate 1-2 pi caturi pentru us care. Reorganizarea locului de munca Dupa terminarea manevrelor, se s coate spe culul prin insurubare,pentru mi csorarea suprafetei, si se pune In vasul cu cloramina pentru anihilarea,germenilor. Se apli ca un torson la nivelul organelor genitale ale pacientei, pentru absorbtia solutiilor utilizate. Se ajuta sa se dea jos de pe masa gine cologi ca, se indeparteaza manusile de cauciuc, punandu-le intr-un alt vas cu solutie dezinfe ctanta. Se into cmeste do cumentatia pentru laborator, cu date le pacientei. Dupa us care lamele se pun fata in fata, doua cate doua si se impacheteaza tre candu-se numele pa cientei. Se due la laborator pentru examen citologi c si Babes-Papani colau, Rezultatul este cornuni cat pa cientei dupa 48 de ore. Cu rezultatul buletinului de analiza se prezinta la medi cul specialist gine colog.

TEHNICA DE RECOLTARE A SECRETIEI CERVICO-VAGINALE PENTRU TESTUL BABES PAPANICOLAOU - METODA IN STRAT SUBTIRE PREGATIREA PACIENTEI Este aceeasi atat pentru metoda traditionala cat si pentru metoda in strat subtire. Pentru re coltarea probei citologi ce in vederea realizarii testului Babes Papani colaou trebuie indeplinite mai multe conditii: absenta inflamatiei / hemoragiei cervi co-vaginale abundente femeia nu trebuie sa fi primit recent medi catie lo cala sau sistemi ca, mai ales ca se cunoaste efe ctul unor medi camente asupra mu coasei epiteliale (tetra ci clina, digitala, et c.). Unele substante a cide/bazi ce influenteaza indi cele a cidofil, altele influenteaza penetrarea colorantilor in celule nu trebuie sa existe un istori c recent (sub 6 saptamani) de terapie chirurgi cala, termoterapie, radioterapie, la nivelul colului uterin sau al vaginului pa cienta nu trebuie sa fi avut contact

sexual in ultimele 48 de ore pa cienta trebuie sa evite spalaturile locale cu 24 de ore inainte de re coltare Re coltarea probelor pentru alte teste din zona cervi co vaginala (gonoree, chlamydia, cultura bacteriana din col-CCB ) inainte de re coltarea pentru testul Papani colaou nu este re comandata. A ceste prelevari pot determina indepartare unor celule transformate malign sau cu leziuni premaligne astfel incat a cestea nu pot sa mai fie depistate. pot apare rezultate fals negative. PERIOADA DE RECOLTARE Este a ceeasi atat pentru metoda traditionala cat si pentru metoda in strat subtire. CILa femeile active sexual - imediat dupa inceperea vietii sexuale CIConsultatia prenatala CICel putin odata la 3-5 ani CIIn afara perioadei menstruale, preferabil la mijlo cul ci clului menstrual LOCUL DE PRELEVARE Este acelasi atat pentru metoda traditionala cat si pentru metoda in strat subtire) prelevare de la nivelul exo colului si endo colului cuprinzand si zona de transformare da ca se evidentiaza leziuni in zona cervi co-vaginala se re colteaza proba si din a ceste leziuni si se pre cizeaza lo cul de unde s-a re coltat in fisa de insotire a probei.
(

MATERIALE NECESARE PENTRU RECOLTAREA SECRETIEI CERVICALE o Specul ginecologic de diferite dimensiuni. Pot fi presterilizate si de uni ca folosinta sau pot fi metali ce, sterilizabile. A cestea din urma trebuie sa fie foarte bine curatate dupa utilizare si sterilizate la auto clav pentru cel putin 15 minute la 121o C sau la etuva cu aer cald la 180o C pentru 120 minute. Dezinfe ctantii chimi ci nu sunt suf icienti pentru prevenirea infe ctiilor. o Manusi chirurgicale de uni ca folosinta o Fixator citologic Se utilizeaza fla coane cu li chid fixator cu capa c care inchide ermeti c fixatorul. In raport cu producatorul unele li chide fixatoare contin aditivi care sa dizolve mucusul sau sa lizeze hematiile. Atentie! Se verifica daca fixatorul este in termenul de valabilitate o Fisa de insotire a probei o Instrumente de recoltare: CISpatula - de lemn sau plastic, de uni ca folosinta sau reutilizabila.

CIPeriuta cervicala (CytobrushR) cu peri transversali egali. Pentru femeile gravide nu se foloseste prelevarea endo cervi cala cu periuta cervi cala (CytobrushR) CIPensula citologica (Cervex-BrushR) cu peri lungitudinali inegali Pregatirea lamelor in cazul metodei in strat subire (in mediu li chid ) se realizeaza in laboratorul de citologie si nu la lo cul re coltarii. INTRODUCEREA SPECULULUI Se expli ca pa cientei pro cedura si la ce sa se astepte. Se intreaba pa cienta despre sanatate in general, da ca a avut simptome gine cologi ce ca sangerari neregulate sau se cretii genitale Se asigura ca femeia se aseaza confortabil pe masa gine cologi ca in pozitie de examinare pentru a vizualiza cervixul; se pozitioneaza lumina. Se alege cel mai mare spe cul care poate fi introdus cu usurinta si se incalzeste la temperatura c orpului. Cu ajutorul degetului mare si a indexului se desfa c labiile mari Se introduce spe culul nelubrefiat, cu valvele inchise si orientate vertical, apasand in jos si inapoi, pe fata posterioara a vaginului. Dupa ce s-a introdus pe jumatate in vagin, se roteste in pozitie orizontala. Se poate incepe des chiderea valvelor pentru vizualizarea colului Din momentul in care colul este vizibil se opreste introducerea spe cului, marind progresiv des chiderea valvelor care se vor plasa in fundurile de sac vaginale anterior si posterior, evitandu-se lezarea colului.

RECOLTAREA SECRETIEI CERVICO-VAGINALE Este foarte important ca proba sa se re colteze core ct la nivelul jonctiunii s cuamo- cilindri ce, zona unde apare cel mai fre cvent transformarea maligna. Lo calizarea jonctiunii s cuamo cilindri ce poate fi identif icata prin modif icarea culorii si texturii intre epiteliul cilindri c si cel pavimentos. Epiteliul pavimentos apare roz pal, lucios si neted. Epiteliul cilindri c apare mai rosu cu suprafata granulara. PRELEVAREA PROBEI DIN FOLOSIND SPATULA 1.Capatului curbat al spatulei se roteste 360o in jurul colului mentinand un contact strans cu suprafata e cto cervi cala. Se retrage spatula din vagin. 2.Se introduce capatul spatulei cu se cretia in solutia de fixare si se invarteste de 10 ori. Se retrage spatula din flacon PRELEVAREA PROBEI DIN FOLOSIND PERIUTA ENDOCERVICALA CYTOBRUSHR 1.Se introduce periuta in endo cervix numai cat se introduc toti peri in canalul endo cervi cal se roteste usor 90-180o in a ceeasi dire ctie. Se s coate periuta cervi cala 2.Se introduce periuta in fla conul cu fixator se spala si se apasa energi c pe peretii fla conului de 10 ori. Se agita energi c periuta in fixator pentru a ceda in li chid toate celulele lipite de perisori. Daca se vad zone de periuta cu material din proba, cu ajutorul unei spatule se preia materialul si se introduce in fixator. Daca periuta endo cervi cala are zona marcata pentru se ctionare, se rupe varful periutei si se introduce in fla conul cu fixator. 3.RECOLTAREA PROBEI FOLOSIND PENSULA CERVICALA (CERVEX-BRUSH/R) Perii pensulei Cervex-BrushR sunt lungi si flexibili si se adapteaza ei insisi la anatomia cervixului. A cest instrument permite prelevarea atat a se cretiei din zona endo cat si exo cervi cala cu o singura manevra. 1.Perii centrali ai pensulei Cervex-BrushR sunt inserati cu o presiune usoara in canalul endo cervi cal in timp ce perii laterali sunt indoiti peste exo cervix. Instrumentul, prins intre aratator si index, este rotit cu mana in sensul a celor de ceasorni c de 5 ori, cu 360 . 2.Se introduce pensula in fla conul cu fixator se spala si se apasa energi c pe peretii fla conului de 10 ori. Se agita energi c pensula in fixator pentru a ceda in li chid toate celulele lipite de perisori. Daca se vad zone de periuta cu material din proba, cu ajutorul unei spatule se preia materialul si se introduce in fixator. 3.Daca pensula endo cervi cala are zona marcata pentru se ctionare, se rupe varful periutei si se introduce in fla conul cu fixator.

Exe cutarea frotiului in cazul metodei in strat subire (in mediu li chid ) se realizeaza in laboratorul de citologie si nu la lo cul re coltarii. Atentie! CSNu se utilizeaza periuta cervi cala la femeile insarcinate CSDaca nu se identif ica jonctiunea s cuamo- cilindri ca se introduce capatul alungit al spatulei in ostium pentru a prelua celulele din zona de transformare aflata in interiorul canalului cervical se apasa ferm si se roteste 360o CSIn cazul pa cientelor care au histere ctomie se utilizeaza spatula normala pentru a razui suprafata cutei vaginale din zona unde a fost colul. FIXAREA Se cretia odata re coltata trebuie fixata imediat. Pentru a ceasta se rupe varful periutei (pensulei) citologi ce si se introduce in fla conul cu li chid fixator. Se inchide fla conul apoi se agita usor. Fixarea frotiului este un moment critic in sensul ca fixarea trebuie sa se faca imediat, pentru a impiedica uscarea secretiei pe instrumentul de recoltat. Uscarea la aer va determina lipirea celulelor pe instrumentul de recoltat,

distrugerea detaliilor celulare si eozinofilia generalizata a elementelor celulare de pe lama. O alta metoda de fixare este prin spalarea pensulei /periutei. Se ia periuta/pensula cu se cretia proaspat re coltata si se introduce cu partea cu proba integral in solutia fixatoare. Se agita energi c in solutie de minim 10 ori. Apoi se retrage varful din flacon apasand cu perii pe peretii fla conului pentru ca surplusul de li chid sa se s curga inapoi in flacon. Da ca se observa c a pe pensula/periuta au ramas resturi din proba se repeta operatia de spalare. Se pot desprinde cu o spatula resturile de proba car nu se desprind. IDENTIFICAREA PROBEI PE FLACON Pe fla conul cu capa cul bine inchis se noteaza cu datele de identif icare ale probei si datele de identif icare a pa cientei care trebuie sa coincida cu cele de pe fisa de insotire a probei. Se noteaza pe flacon numele pa cientei, proba biologi ca re coltata, nr de inregistrare s.a. Ori ce c ore ctare a datelor ins crise initial trebuie in cercuita cu rosu pentru a se sti care este varianta core cta. Este preferabil sa se ins crie pe flacon si codul numeric personal. Sunt astfel doua elemente de identif icare personala (numele si codul) care pot preveni ori ce greseala de identif icare a pacientei. COMPLETAREA FISEI DE INSOTIRE Se completeaza fisa de insotire cu toate informatiile ne cesare. (Anexa. nr. 1. Model de fisa de insotire a probei biologi ce) VERIFICAREA SI PREGATIREA PENTRU TRANSPORT Flacoanele cu probele re coltate sunt verif icate da ca sunt inchise core ct. Unele fla coane au semn atat pe capa c cat si pe corpul fla conului care indica inchiderea core cta. Se verif ica inca o data da ca datele ins crise pe flacon coincid cu cele ins crise in fisa de insotire a fiecarui flacon. Se introduc in cutia de transport si sunt trimise la laboratorul de citologie. Pe pli cul in care sunt transportate probele trebuie fie imprimat simbolul de ris c biologic.

BIBLIOGRAFIE

Morariu Letitia Bazele teoreti ce si practice a ingrijirii omului sanator si bolnav Napoleon Onules c - Ris cul in chirurgia gine cologi ca Dr H.Ioa chim Anatomie patologi ca si fiziopatologie I.C. Voi cules cu Anatomia si fiziologia omului C.Mozes Tehni ca ingrijirii bolnavului

Elena Dorobantu Ingrijiri Spe ciale a cordate pa cientilor de catre asistenti medi cali Lucretia Titir ca - Ghid de nursing